Elena Simona Zait studenta Universitatea tefan cel Mare Suceava Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicrii, specializarea

a CRP, anul II, gr. II

Discursul este un mod de utilizare a limbii si a limbajelor (limbaje nonverbale, limbaje specializate, diferite vocabulare) pe baza cruia un actor social prezint interlocutorilor si o interpretare a unor fapte. Un discurs este politic atunci cnd se analizeaz situaii de interes public. Discursul electoral presupune principala modalitate prin care actorul politic poate genera evenimente intr-o campanie electorala. O data lansat in spaiul concurenial al campaniei, discursul electoral parcurge o continua micare de reorganizare si negociere. Discursul este cel mai frumos mod de a-i manipula pe oameni, atunci cnd eti convins de la nceput si fr nici o ezitare c nu crezi un cuvnt din ce ai de gnd s spui. "Dac se ntmpl s crezi cu adevrat c adevrul este acolo si c singura menire a discursului este s-l prezinte ntr-o manier elegant, atunci fie eti orator, fie eti pierdut". Comunicarea uman reprezint o strategie direct si eficient de influenare social a comportamentului politic al indivizilor, prin impactul direct pe care l are asupra atitudinilor si credinelor. Campania electoral, ncheiat recent si nu numai, a demonstrat ct de departe suntem de momentul profesionalizrii comunicrii politice. Oamenii voteaz idei, principii nu afie sau fluturai. Se consuma mult pentru rezultate puine. Nu exist reete generaliste de succes. Ne-am obinuit cu campanii electorale anoste i lipsite de pasiune. Candidaii apar fie n ipostaze banale, fie cocoai pe stlpi, n poziii demne de antologia umorului. Dac din punct de vedere al temelor de campanie, majoritatea arunca pe pia banaliti, chipurile inspirate din agenda publicului, alii ncerca s ocheze, fr ca discursul i prezena scenic s fie n acord cu enunurile afiate sau proclamate. Oamenii

nu voteaz afie sau pliante. Nici idei i principii. Doar lideri carismatici care tiu s seduc, s joace, s profite.

Comunicarea politica romaneasca si evoluia sa Alegerile au fost ntotdeauna castigate de un mesaj de schimbare. Nici o formaiune politica nu a reuit sa se mentina la guvernare mai mult de un mandat. Nici un discurs politic nu a fost acceptat mai mult de o legislatura. Schimbarea a castigat mereu in disputa cu continuitatea. Ultima soluie- inca o revoluie un slogan care a prins mereu, in preajma alegerilor. Succesul acestui concept vine din fragilitatea sistemului politic si din existenta in agenda publica din ultimii 17 ani a peste 50% din populaie preocupata prioritar de propria situaie economica. De asemenea, a contant si faptul ca, in fiecare guvernare, costurile sociale ale reformelor au fost mereu foarte mari. Astzi, discursul despre schimbare este in continuare prezent, prin diverse forme. Scopul participrii la viata politica a devenit castigarea puterii si nu neaprat exercitarea ei. Din aceasta cauza, eforturile si resursele se concentreaz pe castigarea campaniilor electorale si nu pe pstrarea puterii de ctre guvernani. Un efect al acestui comportament a fost concentrarea pe imagine in detrimentul realitatii. Dei pentru comunicarea politica aceasta concentrare a fost benefica (in sensul stimulrii acestei industrii), pe termen mediu se constata o delegitimare puternica a sistemului politic.

Etape in evoluia comunicrii politice Etapa 1 caracterizata prin acces relativ larg si facil la instituiile si organizaiile media; Etapa 2 una de recunoatere a puterii pe care o au organizaiile si instituiile media asupra instituiilor politice, apare ideea de mass-media; Etapa 3 se diversifica extrem de mult canalele de comunicare ale mass-media att in sensul apariiei unor canale noi (Internet si comunicare mediata de PC) cat si in sensul proliferrii posturilor de radio, TV, numr de publicaii in presa scrisa. Cele trei etape reprezint stri calitativ distincte in evoluia comunicrii politice, att pentru actorul politic, cat si pentru organizaiile media si cetean. Cele trei stri calitativ distincte sunt determinate de schimburi majore care au avut loc in plan social, cultural si tehnologic. Aceste schimbri au determinat alte schimbri in planul instituiilor politice si ulterior a comunicrii politice. Neprofesionalismul de la nceput 1990- Campanie evideniata prin demagogie si populism, din partea politicienilor, si prin neprofesionalism, din partea specialitilor in comunicare. Primele campanii au fost dominate de naivitate si entuziasm. Au lipsit mijloacele profesioniste de comunicare. S-a mizat pe forta (prin manifestaii populare) si pe monopolizarea accesului la TVR. De asemenea, s-au accentuat temeri noi, si s-au ostilizat categorii diferite de electorat. Caracterizata drept haotica, prima campanie politica de dup 1989 a coincis si cu stimularea celor mai nefaste manifestaii publice: mineriadele. Primele campanii profesioniste 1996- Profesionalizarea comunicrii continua, iar principalele forte se confrunta in cu totul alta liga dect restul partidelor. Campania e mult mai bine organizata apelnd la majoritatea instrumentelor moderne de comunicare (inclusiv la consultani strini).

Diferena dintre campaniile mari si cele mici se vede si in rezultatul alegerilor. 1996 e anul in care devine clar ca un discurs interesant nu are succes daca nu e susinut de o campanie profesionista. Schimbarea de putere se face intr-un entuziasm ce prevestete revoluiile portocalii din 2004. Personalizarea campaniilor 2000- Profesionalizarea continua. Deja si partidele mici au campanii foarte bune. Dup o guvernare de dreapta, se revine la discursul de stnga, tot pe ideea schimbrii. Opiunea se face intre doua formule de schimbare: cea moderata a PSD si cea radical-extremista a PRM. Discursul dreptei pro-occidentale este anulat. Campania nu mai e axata pe comunism-anticomunism. Se impun tot mai mult oamenii, care ncep sa acapareze discursul public. Imaginea unor personalitati devine eseniala pentru succesul unei campanii. Cele mai bine exemple: Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor si Traian Basescu. Tacticizare si implicarea celor mai mari structuri de comunicare 2004-Campania electorala angreneaz extrem de multe resurse, fiind implicate cele mai importante structuri de comunicare din Romnia, mpreuna cu un contingent major de consultani strini. Disputa se poarta la un nivel foarte ridicat, diferentele fiind fcute de detalii att de organizare, cat si de comunicare. Scorurile sunt foarte echilibrate, voturile fiind date, previzibil, tot pentru schimbare. Pe de o parte, e vorba de schimbarea din interior, pe care o promite PSD; pe de alta parte, e vorba de schimbarea revoluionara pe care o promite Aliana PNL-PD. Aceasta din urma castiga, ca urmare a victoriei personale a lui Traian Basescu.

Spaiul public si comunicarea politica Campania electorala este un eveniment convenional in care actorii politici, indivizi sau partid intra in competiie in fata alegatorilor, in vederea dobndirii de credibilitate. Privind din perspective unei practici politice, campania electorala este reglementata de un set de coduri socio-politice, existnd un set de proceduri si ritualuri configurate in principal la scara naionala. Din punct de vedere al ritualului politic, in cadrul campaniilor electorale sunt generate discursurile sau practicile de comunicare ce doresc validarea unora sau altora dintre actorii politici. Se vorbete despre un spaiu discursive in care candidaii apeleaz la o anumita tematica, fac apel la modalitile diverse de expunere a acestei tematici. Ritualul politic regsit in campanile electorale este dat de condiiile socio-politice specifice fiecrei tari. Spaiul public si campania electorala ofer posibilitatea manifestrii discursului electoral. Discursul politic este electoral in momentul in care este generat de un element convenional, si anume campania electorala, este nevoie de un anumit context comunicaional (practici specifice de campanie electorala), este nevoie de un context de interaciune (dezbaterile electorale). Discursurile actorilor politici mbrac forme diferite pentru ca ele comenteaz situaii de comunicare diferite. O situaie de campanie include: un context evenimenial (reprezentat de momentul care declaneaz discursul) context comunicaional ( verbal, non-verbal sau vizual). Tipul de comunicare susine schimbul discursiv, cruia ii corespund diferite practici de comunicare. contextul de interaciune, in care accentul cade pe rolul fiecrui participant la schimbul discursiv, iar in funcie de aceasta prestaie sunt satisfcute sau nu anumite asteptari ale interlocutorului. Discursul politic se distinge de alte forme discursive tocmai prin gradul ridicat de contextualizare. Este punctual, legat de un eveniment, poate genera sau poate fi generat de anumite evenimente, are rolul de a evalua situaia comunicrii publice.

Discursul electoral este unul codificat, reprezint o oferta, una deja cunoscuta de electorat, oferta intrebuintata de fiecare data. Prin discursul sau actorul politic trebuie sa ajung sa simbolizeze exact ceea ce vor masele, intareste astfel nevoia de sigurana, speranele si nvinge nelinitile. Strategii de comunicare politica O alta situaie eronata este aceea in care creatorii publicitatii politice considera ca mesajul trebuie sa fie frumos. Mesajul trebuie sa schimbe atitudini si comportamente, trebuie sa motiveze audienta. A vinde spun nu e acelai lucru cu a vinde o idee. Discursurile politice sunt structurate in jurul a doua tipuri de teme: pozitive si negative. De obicei, candidaii se folosesc de teme pozitive pentru a-si sublinia propriul program, modul in care vor rezolva problemele curente cu care se confrunta tara si de un limbaj negativ pentru a se referi la contracandidaii lor sau la cei aflai la putere in acel moment. Acest fapt poate avea doua explicaii: in primul rnd, folosirea unor termeni negativi creeaz o imagine grotesca a contracandidailor si astfel alegatorii au o singura alternativa, de a nu vota pentru acetia si de a-l alege pe cel care a avut curajul sa demate rul. De obicei, cei care se folosesc de termeni negativi nu au nici un fel de program electoral. Doar cei care nu au nici o ansa se folosesc cu preponderenta de mijloace negative in discursurile lor. Exemple de teme negative putem observa in discursurile lui C. V. Tudor: Tara Reala e pntecul femeii care a nceput sa-si vnd pruncii, nc nainte de a-i nate // pe cnd copiii astfel comercializai se duc la o moarte sigura, n bncile de organe ale bogatasilor lumii. Acesta este unul dintre motivele pentru care Mafia Politica si juridica implicata n exportul de copii, de unde scoate profituri financiare de ordinul miliardelor de dolari //. Aceste doua teme negative sunt recurente n discursurile lui C.V. Tudor si se combina cu altele care fac referire la contracandidaii lui, n special la Ion Iliescu si la cei aflai la putere. Caracterizarea contracandidailor politici

Nu m tem de nici unul dintre contracandidaii mei, care se mpart n doua categorii: activiti de partid si contabili. Aceste teme negative stau la baza discursurilor lui C.V. Tudor. Unele dintre temele exemplificate sunt prezente si n discursurile lui Ion Iliescu, dar exista diferente n ceea ce privete modul lor de articulare: discursurile lui C.V. Tudor sunt lungi, pline de digresiuni, n timp ce tonul lui Ion Iliescu este mult mai calm, mai puin agresiv si mai pacificator, discursurile sale fiind mai scurte si la obiect: // Romnia celor care muncesc din greu, dar pentru care srcia, disperarea si nesigurana constituie nefericita rsplata a trudei lor. neleg greutatile si fenomenele negative cu care va confruntai. // tiu ca drogurile, violenta, alcoolul, prostituia sunt capcane //.

Aadar, dup cum putem observa, comunicarea nu poate fi fcut, precum politica lui fie ce-o fi deoarece cei care pierd sunt tot ei, care ar putea castiga voturi, daca ar ti sa plece urechea. Daca nu, tot ce ne ramane de fcut este fie sa radem in continuare si sa ne distram de beia de cuvinte fara rost, fie sa ne plngem pierderile. Caracteristici actuale Comunicarea politica e foarte personalizata. Succesul depinde mai mult de calitatile si imaginea personala dect de corpul politic (de idei, valori, simboluri) pe care fiecare l reprezint Agenda politica este tot mai diferita de agenda populaiei. Lipsa unor mecanisme de comunicare directa eficienta face ca interesul pentru politica sa fie dependent de influenta media.

Comunicarea politica a impus mai multe brand-uri, care definesc foarte clar modul in care electoratul se raporteaz la politica: Ardeiul iute (simbol al aciditatii si al atitudinii incomode). E un simbol antisistem, care are dificultati in a se perpetua in interiorul sistemului. Srac si cinstit (simbol al ipocriziei si al lipsei de transparenta din politica romaneasca). E un brand pe baza cruia sunt acceptai liderii dominani. Tehnocratul (simbol al preocuprii pentru tehnicizarea actului de guvernare in detrimentul moralitatii si valorilor). Preocuparea pentru branduri populare, nesofisticate, chiar populiste, sprijin ascensiunea persoanelor in detrimentul valorilor si ideilor. Din acest motiv, politica romaneasca este o afacere intre diverse persoane puternice si nu intre diverse corpuri politice. Dintr-un punct de vedere, profsionalizarea comunicrii politice a avut si un efect negativ. A fost trecuta in plan secund performanta guvernamentala. Politica este vzuta azi ca un joc in care castiga cel care convinge electoratul, indiferent de performanta sa executiva.

Fiindc se obin mai facil rezultate prin imagine dect prin politici publice, politica a devenit un spaiu in care se investete mai cu seama in comunicare.

Efectul prevalentei imaginii este ignorarea realitatii. Romnia este o tara mult schimbata in prezent fata de 1989, dar structura sa politica este inca dominata de aceleai reguli si clivaje. Pericolul imediat este refuzul societatii de a mai accepta un sistem politic nvechit, ceea ce conduce la conservarea nevoii de schimbare. Indiferent de forma pe care o va prelua. Comunicarea politica este rezultatul interaciunii dintre publicitate- sondaje si televiziune. Consistenta mesajului in prezent este aproape de zero, motiv serios pentru scderea prezentei la vot. Televiziunea duce la anomie, aduce nestatornicia individului, spargerea tradiiilor, socializarea politicii in familie scade. Programele de campanie, strategiile si demersurile trebuie s tina cont de sondaje. Rolul mass-media in cadrul campaniilor electorale Mass-media a devenit un instrument esenial in formarea opiniei publice, peste 80% dintre romani utiliznd cel puin o sursa dintre cele trei pentru propria informare mass-media. In 1989, imediat dup Revoluie, mass-media privata a schimbat radical modul in care s-a fcut comunicarea politica in Romnia, eliminnd monopolul statului. In prima instana s-au dezvoltat ziarele si radiourile, iar ulterior au nceput sa apar posturile TV. In acest timp, TVR a rmas un reper, fiind televiziunea cu cea mai mare extindere teritoriala, capabila sa ofere cele mai mari audiente in mediul rural si mic-urban. In special in primii ani de dup 1989, cta vreme reelele private nu erau foarte decoltate, lupta pentru controlul TVR a fost o caracteristica a societatii romaneti. Controlul TVR a fost vizat de toate guvernrile. Televiziunile private au devenit tot mai puternice in timp, ajungnd sa domine clasamentele de audienta. Ele sunt mult mai atente la schimbrile pieei. Ele au reuit sa se impun ca mult mai credibile dect televiziunea de stat. Interesul lor pentru politica este ceva mai redus dect cel al televiziunii publice, in consonanta cu scderea interesului populaiei.

Mass-media a devenit in ultimii ani un actor tot mai proactiv pe scena politica, implicndu-se in dezbateri si in conflictele pentru distribuia puterii. Autoritatea mediatica este acceptata si de clasa politica, aceasta ncercnd sa cultive o relaie de colaborare cu mass-media. Puterea politica a oscilat intre a accepta si a limita puterea media. Instrumentul cel mai facil- publicitatea de la stat, foarte importanta in finanarea activitatii media in ultimii ani.

Lupta pe Internet Cred ca o campanie electorala eficienta are nevoie sa se desfasoare in egala msura si online, dar si pe strada, in contact direct cu electoratul. In Romnia nu am vzut o comunicare eficienta "numai online" tocmai din cauza faptului ca romanii inca nu gusta Internetul la parametrii maximi ca mod de comunicare. Si vorbim aici despre situaia Romniei. Cnd spun despre comunicare electorala prin intermediul netului, m gndesc la opiunea alegatorilor din restul tarii, si mai puin la cei din capitala. Am avut ocazia sa vad cum gndesc si alegatorii si candidaii dintr-un ora din tara, fata de comunicarea prin Internet. Candidaii sunt confuzi, nu se pot exprima pe un site personal, nu stpnesc instrumentele de a comunica online, deci mai bine renuna sa intre in mediul Internet, uitnd ca au un blogsite pe care l las nefructificat. La nivelul la care se afla acum electoratul roman fata de comunicarea online, eu cred ca reuita unei campanii electorale nu vine in mare parte din comunicarea pe Internet. Inca exista in Romnia un copleitor numr de electori care nu au nici o priza la Internet, si tocmai acetia aduc cele mai multe voturi. Sper ca odat cu alegerile uninominale sa se schimbe in timp viziunea alegatorilor fata de opiunile lor, si sa caute mai multa informaie. M bazez pe principiul ca atunci cnd vine o mare rspundere peste tine eti mai atent in alegerile pe care le faci. Deocamdat la comunicarea online rspund prea putini votani pentru a considera ca o campanie poate avea succes in cea mai mare parte din asta.

10

Anul acesta lupta pe Internet a fost firav. Doar cteva filmulee postate pe Youtube au sporit atenia. Pe departe Hai s facem Baia Mare! a fost cel mai accesat. Marii lideri ai lumii apar n afie cu braele nchise, distani fa de public, cu privir dur. Ei sunt altfel dect majoritatea. Vor s transmit mesaj de for, nu ceretorie ieftin.

Comunicarea pentru politicieni

Comunicarea politic e total diferit de cea comercial. Pofta consumatorului poate fi provocat artnd produsul: sticla de bere, aburit. Mesajul comercial atac neuronii i centrii foamei i ai saietii. Nevoia de ingurgitare a pastilelor politice se strnete mult mai greu. Omul poate tri i fr principii morale sau afiri etice. Fr ap i mncare, mai greu. Candidatul trebuie s tie arta seduciei, s cunoasc arta negocierii i mai ales s aib abiliti de comunicare. Puterea seduciei se obine mai greu. Falsul reprim i inhib. Niciodat nu provoac. n alegerile locale, politicienii au artat c nu au nevoie de consultan n domeniul construciei imaginii publice. Majoritatea candidailor au pozat n ceretori de voturi. Privind lung panourile i judecnd scurt, poi remarca minile ntinse ctre electorat. ntrebai fiind fotografii, toi au spus c aceasta era dorina celor care pozau. Invocau dorina de apropiere de alegtori i de nevoile lor imediate. Nu mai conta c timp de patru ani au ars gazul. Politicienii au vrut s spun totul ntr-un spaiu limitat. Au reuit performana s nu comunice nimic. Nu poate fi lizibil un banner n care se spune: Votai Ilie Pintilie! candidat al Partidului Cretin al Solidaritii Sociale pentru preedinia Consilului Judeean. De ce nu au scris simplu pentru oameni simpli, e greu de neles. Parc le-a fost fric de electorat. Au fost i o serie de excepii. Blaga, numele scris mare i personajul pe afi. Unii au aprut n poziii mai agresive. Nu a fost ru. Electoratul vrea putere. Faptul c PD-L a mpnzit ara cu afie portocalii a creat efectul de campanie i a dat senzaia de for. Membrii altor partide, sftuii de diverse persoane nu au participat la competiia afielor, pierznd din atenie c prima condiie a unei campanii electorale e s fii vzut. 11

Oamenii voteaz doar oameni capabili i hotri. Sigur c idealul campaniilor e s te ntlneti cu cetenii, fa n fa. Din lips de decizie i de hotrre, candidaii au schimbat mesajele i formulele grafice de nici ei nu mai tiau ce transmit alegtorilor. Asocierile simbolice, acele elemente vizuale creative, n stare s sporeasc simpatia- v amintii ardeiul - au lipsit cu desvrire.

Mesaje goale de coninut

12

Temtori de realitate sau prea plin de ei, muli candidai n-au vrut s rite. S aib i jumtatea plin i cea goal, n funcie de starea vremii politice. Altfel nu se explic uscciunea din mesaje de gen: Oraul merit mai mult, Alturi de oameni, Fapte, nu vorbe . Mesajul este esena comunicrii. El trebuie s particularizeze omul n baia de cuvinte din spaiul public. Literatura de specialitate spune c e bine s ai o unic propoziie de vnzare, s ari oferta, avantajul i mai ales motivul pentru care alegtorul trebuie s te voteze. Cu ce vii la masa electoral?, ntreab omul de rnd. Ce se d? Ce ctig dac te votez? Mie ce-mi pic, ntreab ceteanulneturmentat.

BIBLIOGRAFIE Jaques Gerstle, Comunicarea politica, Ed. Institutul european ; Oliver Nay, Istoria ideilor politice, Ed. Polirom; tefnescu, Simona, Mutaii n structura electoratului romnesc. Profiluri i tipologii n anul electoral 1996; Carmines, Edward G., Huckfeldt, Robert, Comportamentul politic: o perspectiv de ansamblu, n volumul Manual de tiin politic, Editura Polirom.

13