UNIVERSITATEA TRANSILVANIA FACULTATEA SOCIOLOGIE I COMUNICARE SPECIALIZAREA ASISTEN SOCIAL

Identificarea mijloacelor de discriminare de gen in media -analiza comparata Tv-presa-

STUDENT: Cam Diana

BRAOV 2012-2013

Introducere
Discriminarea de gen a reprezentat de-a lungul timpului o tem de dezbatere n rndul sociologilor, deoarece existena acesteia a generat numerose schimbri n cadrul societii. Evoluia discriminrii este o condiie sine qua non n cercetarea unei societi, aceasta nemanifestndu-se n aceeai form de la o societate la alta. Dei n Romnia discriminarea de gen a suferit numeroase transformri, garantndu-se raportul de egalitatea dintre persone de sex opus prin lege, eu sunt de parere c sub o alt form, aceasta se manifest nc. n primul rnd, situaia economic a femeilor se afl n inferioritate fa de cea a brbatului n general, acestea sunt de asemenea dezavantajate n ceea ce privete locul de munc, brbaii fiind favorizai n obinerea mai rapid a unui loc de munc i mai ales a unuia mai bine platit. Aceast afirmaie este susinut i de Liliana Popescu n lucrarea Gen si politic-femeile din Romnia n viaa public, care analizeaz situaia femeilor implicate n viaa activ: Din totalul populaiei active, 43,8% o reprezint femeile. Dar dei cele mai multe femei au propriile resurse de ctig, n Romnia, ca n majoritatea statelor srcia este feminizat. Ctigurile erau n 1996, n medie, cu 10,9% mai mici dect ale brbailor, iar domeniile n care femeile sunt majoritare sunt dotate cu salarii sub media pe economie. Numrul familiilor monoparentale a crescut de 1,5 ori fa de 1990. Ele sunt cele mai srace familii, iar cazul clasic e cel al mamei abandonate cu unul sau mai muli copii. Protecia nu funcioneaz nici n privina omajului. Femeile sunt primele concediate, iar ansele de a abine o slujb sunt din ce n ce mai mici pentru femeile tinere. Aproape un sfert din aceasta categorie, 23%, sunt omere. Iar atunci cnd se angajeaz, femeile tinere sunt vulnerabile la hruirea sexual- un alt aspect pe care legislaia romneasc l cuprinde doar n forma unui proiect de Egalitate de anse, aprobat numai la nivelul Executivului n mai 1998. De asemenea, un alt argument al existenei discriminrii de gen n Romnia il constituie neconsemnarea istoric a femeilor. Dei sunt multe femei ce au avut realizri pe toate planurile, activitatea brbailor este considerat mult mai important n ceea ce privete societatea. Astfel conform Lilianei Popescu, femeile sunt lipsite de exemple ce ar putea s le stimuleze implicarea n sfera privat, acestea fiind consemnate de foarte puine ori, fiind de asemenea cunoscute n cercuri restrnse, masele neavnd acces la astfel de informaii. Aceast opinie este confirmat i n cartea Arinei Avram, Femei celebre-mic enciclopedie, n aceasta regsindu-se doar un caz particular, o romnc ce a reuit s
1

devin celebr prin activitatea sa i anume Nadia Comneci, un exemplu de perseveren, talent i success. n alt ordine de idei, discriminarea de gen exist n Romnia, iar aceasta poate fi subliniat cel mai bine de poziia social a femeii din Romnia. De cele mai multe ori, concepia implementat de-a lungul anilor conform creia femeia trebuie s aib grij de familie, iar brbatul trebuie s asigure situaia economic a acesteia, mpiedic femeia s accead la poziii nalte n societate, acestea centrndu-se pe ngrijirea copiilor, satisfacerea nevoilor afective ale familiei, uitnd cu desvrire de propriile dorine i simiri. n acest sens ntr-un articol tiinific de economie teoretic i aplicat, redactat de Mihaela Dobre i Dorel Ailenei este studiat importana familiei att pentru femei, ct i pentru brbai. Astfel, se scoate n eviden c pentru femei acesta are o importan mult mai mare, n timp ce brbaii acord o importan deosebit locului de munc. Raportat la un alt palier de analiz, raportul femeie-brbat se soldeaz aproape ntotdeauna cu aprecierea celui de-al doilea menionat. Din totdeauna femeile au fost considerate mai puin inteligente dect brbaii, mai puin pricepute n ceea ce privete conducerea automobilelor i aa mai departe. Aceste afirmaii se pare c nu se bazeaz totui pe niciun temei. Astfel, n ziarul Adevrul, se regsete un articol postat n data de 21 februarie 2010, realizat de redactorul Valeria Cup unde se infirm prejudecata conform creia femeile conduc mai prost dect brbaii, conform rapoartelor poliiei. Se pare c se nregistreaz mai puine accidente grave la femei dect la brbai. La sfritul anului trecut, n Romnia existau 4.261.479 (70,28%) de oferi brbai i 1.801.617 (29,72%) de femei cu permis auto. Raportat la numrul de accidente grave produse anul trecut, rezult c brbaii au fost vinovai n 8.515 de cazuri (83,5 %), urmate de decesul a 2.431 de persoane i rnirea grav a altor 7.588. n aceeai perioad de referin, femeile au produs 1.684 de accidente grave (16,5% ), soldate cu 365 de mori i 1.500 de rnii. (ziarul Adevrul, ediia din 21februarie 2010, articol:<< Statistica ucide mitul: Of femei la volan!>>)

Diferenta dintre discriminarea sexuala si cea de gen

Sexul desemneaza diferenele biologice dintre brbai i femei, universale i determinate prin natere, n timp ce genul nsumeaz roluri i responsabiliti ale femeilor i brbailor determinate socio-cultural. Conceptul include i ateptrile asupra caracteristicilor, atitudinilor i comportamentelor femeilor si brbailor (feminitate i masculinitate). Aceste roluri i ateptri sunt nvate, se modific in functie de epoc i variaz ntre culturi. Discriminarea sexual (numit i sexism) este o atitudine sau prejudecat, exprimat sau ne-exprimat, privind superioritatea unui reprezentant al unui sex asupra altui sex i cu discriminarea acestuia din urm. Discriminarea de gen. Orice diferentiere, excludere sau restrictie bazata pe sex, care are ca efect sau scop mpiedicarea sau anularea recunoasterii, beneficiului sau exercitarii de catre femei, indiferent de statutul lor matrimonial, pe baza egalitatii dintre barbati si femei, a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, n domeniile politic, economic, social, cultural, civil sau n orice alt domeniu. De ce avem stereotipuri si de ce le mentinem? De cele mai multe ori stereotipurile nu sunt lucruri pe care noi le-am inventat, ci sunt primite, mostenite sau invatate din diverse surse. Ele functioneaza ca manuale de citire si de ntelegere a celorlati si nu le regasim numai in ceea ce priveste relatiile dintre femei si barbati. Avem astfel de manuale despre persoane tinere si despre persoane in varsta, despre persoane care apartin unei anumite etnii sau despre persoane care au o anumita nationalitate, despre persoane cu dizabilitati sau despre persoane cu diferite orientari sexuale etc. Cum arata stereotipurile de gen? Le recunosti ca etichete, care iti spun cum sunt barbatii si femeile si cum ar trebui ei sa fie. Exemple de astfel de etichete:

daca esti barbat, nu ai voie sa plangi daca esti femeie, este nepotrivit sa fumezi pe strada femeile sunt meticuloase si responsabile, dar se pierd in conditii de stres barbatii au capacitatea sa ia rapid decizii si fac fata foarte bine presiunii femeile sunt empatice si preocupate de ceilalti barbatii sunt mai degraba duri si directi femeile sunt in mod natural pricepute la a avea grija de copii, de familie si de casa barbatii sunt mai degraba buni sa dezvolte si sa sustina idei si sa faca politica
3

femeile sunt bune in profesii care implica comunicarea, barbatii in cele tehnice.

Mai mult decat a ne spune cum suntem, stereotipurile ne spun, intr-un mod foarte simplificat, si cum trebuie sa fim, cum trebuie sa fie persoanele de alt sex, cum trebuie sa gandim, cat trebuie sa gandim, cum trebuie sa simtim, cat trebuie sa simtim, ce trebuie sa simtim, la ce trebuie sa fim buni, la ce nu trebuie sa fim buni, ce trebuie sa ne motiveze, cum si in ce domenii trebuie sa avem succes, cat de ambitiosi trebuie sa fim, cum trebuie sa aratam etc.

Pe scurt stereotipurile de gen ne conditioneaza sa fim/ facem numai lucrurile impamantenite ca fiind specifice genului din care fiecare face parte. Stereotipurile de gen sunt limitari, atat pentru femei, cat si pentru barbati. Exemplu de stereotip si discriminare de gen din istorie Unul dintre cele mai importante argumente in favoarea restrictionarii participarii femeilor la luarea deciziilor in societate si la accesul la diferite profesii a fost cel care indica creierul baietilor ca fiind mai mare decat cel al fetelor. Iata un exemplu al modului in care acest argument a fost folosit in legatura cu problematica acordarii dreptului de vot femeilor: Daca in treacat vom deschide aici chestiunea emanciparii femeii, noi observam atat numai, ca ideea, cu toata frumusetea ei teoretica, in starea de azi a lucrurilor, este precipitata si cam nerealizabila. Cum am putea in adevar sa incredintam soarta popoarelor pe mana unor fiinte a caror capacitate craniana e cu 10% mai mica? Abia ajung astazi creierii cei mai dezvoltati pentru a putea conduce o natiune pe calea progresului si a prosperitatii materiale. (discurs public Titu Maiorescu, la conferinta de la Ateneu, despre Darvinismul in progresul intelectual, publicat in Romania Libera din 5 mai 1882, redat de catre Stefania Mihailescu in publicatia Emanciparea femeii romane, Editura Ecumenica, 2001) Studiile arata ca diferentele exista, insa este vorba doar despre diferente de cantitate si nu de calitate, diferente care sunt explicabile prin faptul ca, in general, barbatii sunt mai inalti si cantaresc mai mult decat femeile, atat la nastere, cat si la maturitate. (Lise Eliot, Creier roz, creier bleu. Diferente de gen la copii si adulti, Editura Trei, 2011)

Consecinele stereotipurilor de gen asupra vietii tale Stereotipurile de gen pot duce, in viata de zi cu zi, la situatii de discriminare.

te pot limita pe tine, ca persoana si iti pot limita dezvoltarea potentialului, iti pot pre-scrie

scenariul de viata in ceea ce priveste alegerile si comportamentele din viata personala si profesionala; te pot determina sa operezi cu opinii prefabricate, sa ii judeci si sa ti-i explici pe ceilalti prin prisma acestor manuale, netinand cont de diferente individuale si facand erori de judecata si de interpretare; te pot pune in situatia de a discrimina sau de a fi discriminat in diverse contexte din viata

personala, profesionala sau sociala, cu consecinte si impact negativ pe termen lung.

Cercetarea Altfem
Echipa de cercetare a urmrit timp de trei luni cele mai importante dimensiuni din viaa noastr de consumatori media. Incursiunea n lumea celor mai populare emisiuni de divertisment ne ofer o imagine asupra modului n care este construit spectacolul i ne indic i locul sau rolul pe care l ocup femeile sub lumina reflectoarelor, astfel: Descifrarea spoturilor publicitare ne ofer o imagine i mai detaliat asupra modului n care publicitatea comercial (oxigenul oricrei instituii de pres) reuete s surprind (sau nu) prin creativitate; Au fost listate cele mai utilizate reete i artificii pe care publicitarii romni le exploateaz, cu A fost sondat i universul informrii cotidiene, prin analiza emisiunilor de dezbateri i a ziarelor. ajutorul imaginii femeii, pentru a ncuraja consumul i pentru a promova bunuri i servicii;

Obiective: Aceasta cercetare i-a propus s analizeze imaginea femeilor i a brbailor n massmedia, aa cum este ea reflectat prin agenda propus de instituiile de pres, prin aciunile, rolurile sociale ale actorilor prezeni pe scena media i stereotipurile de gen utilizate de acetia. Studiul a avut 3 paliere de analiz: Reclame TV Emisiuni TV Pres scris

Eantion analiz:
Emisiuni de divertisment: Acces Direct (Antena 1), Happy Hour (Pro TV), Schimb de mame (Prima TV) i Odat-n via (TVR 1). 5

Emisiuni de dezbateri: Sinteza Zilei (Antena 3) Interval monitorizare: 14 februarie 15 mai 2011 Reclame TV: Antena 1, Antena3, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV i TVR 1 Interval monitorizare: 24 februarie 2 martie, 28 aprilie 4 mai Ziare: Adevrul, Click, Libertatea i Jurnalul Naional Interval monitorizare: 14 februarie 15 mai 2011 Distribuia invitailor n funcie de sex i tip emisiune n cele 91 de emisiuni analizate, femeile i brbaii apar n proporii diferite, brbaii fiind mai numeroi n apariiile TV dect femeile. Disproporia este dat de emisiunile de talk-show, unde femeile apar foarte rar. Totui, n emisiunile de divertisment, brbaii i femeile apar n egal msur. Tipul aciunii invitailor Urmnd formatul emisiunilor, n cele de divertisment se vorbete n foarte mare msur despre viaa personal a invitailor sau a unor tere persoane i mai puin despre viaa profesional a acestora. Emisiunile de tip talk-show pun accent pe viaa profesional. Via personal vs. via profesional Raportat la totalul emisiunilor analizate, proporia femeilor care vorbesc de via personal este mai mare dect cea a brbailor (Fig. 7 i Fig 8). Diferena este dat de numrul mic de apariii al femeilor n emisiunile de talk-show. n cele de divertisment, procentele de femei i brbai care vorbesc de viaa personal, a lor sau a terilor sunt apropiate 72% brbai fa de 77% femei.
Fig. 7 Aciuni - femei total emisiuni, procente Fig. 8 Aciuni - brbai total emisiuni, procente

vorbesc despre viata profesionala 25% vorbesc despre viata personala 75%

vorbesc despre viata profesionala 40%

vorbesc despre viata personala 60%

Concluzii publicitare. Personaje i aciunile lor

Aciunile personajelor din reclame sunt foarte diferite n funcie de gen. Cele mai multe aciuni ale femeilor sunt domestice, au activiti zilnice n care ajut brbatul de lng ea sau familia n general s se simt mai bine. O alt aciune cu care sunt asociate femeile este legat de ngrijirea corporal. Brbaii apar mai degrab n postura de personaje care ateapt s fie ngrijii, dar i n situaii de joc sau activiti de timp liber.
Fig. 13 Aciunile personajelor

altele acrobaii, efort fizic alint erotic consum corporal se ingrijete activiti zilnice ajut ludic pasiv 0

1 7 9

11 19 16 11 12 13 18 21 7 15 37 48 49 57 50
10 20 30 40 50 60

femeie barbat

64 60 68
70 80

Not explicativ: Pasiv definete o situaie n care actorii nu sunt angajai n aciuni explicite, concrete. Exemple: ateapt, doarme, postur static. Ludic definete o situaie n care actorii sunt implicai n jocuri, dramatizri sau evenimente de socializare (distracie). Corporal definete o situaie n care actorii sunt prezentai n plan secund, accentul fiind pus pe anumite pri ale corpului sau proprieti ale unor pri ale corpului. Exemple: pr, dantur, siluet, tonusul pielii etc.
7

Presa scrisa n ceea ce privete presa scris, analiza a reliefat c brbaii apar ca personaje principale n articole de 3 ori mai mult dect femeile. Femeile apar mult mai puin n ziarele generaliste dect n cele tabloide. De asemenea, femeile au fost actori principali n doar 22% dintre apariii. Cele mai semnificative discrepane privind domeniul profesional au fost identificate n cazul artelor i divertismentului (unde femeile au o vizibilitate de 17%, fa de cele 9% ale brbailor), politicii (unde brbaii au o vizibilitate de 15%, fa de cele 7% ale femeilor), precum i n cazul sportului, unde brbaii au o vizibilitate de 23%. Femei i brbai enuntai ca experi Aproximativ dou treimi dintre brbaii menionai n articolele de pres au fost prezentai de jurnaliti n calitate de experi.
Fig. 27 experi enunai de ziarist procente

femei expert 35% barbati expert 65%

CONCLUZII
Analiza de fa a scos n eviden faptul c, n mass-media, exist tendina de a folosi reete sigure, fie c este vorba despre divertisment, publicitate sau chiar despre agenda media cotidian. De asemenea, demersul analitic a confirmat necesitatea i obiectivele proiectului ALTFEM. Imaginea femeii romnce din anul 2011 este marcat de reprezentri stereotipe i de vulgarizare gratuit. Dincolo de listarea dezechilibrelor n reprezentarea celor dou genuri, acest raport de analiz v ofer i un sumar al principalelor ingrediente utilizate de mass-media pentru a-i consolida produsele care se bucur la ora actual de o foarte mare popularitate.
8

Ingredientele emisiunilor de divertisment Intruziunea n viaa privat a unor teri; Auto-promovarea sau expunerea benevol a unor detalii din viaa privat; Scandalul, conflictul readus n atenia publicului n form repetat; Sexualizarea discursului i comportamentului actorilor implicai.

Rezultatul: femeia are un rol controversat, marcat de stereotipuri tradiionaliste sau sexiste. Predomin discursul conservator (transmis prin glume, snoave, istorii de via sau prin apel la cutum) i tendina de a prezenta femeia ca fiind un actor social care i dobndete statutul datorit asocierii cu un brbat puternic sau calitilor fizice i sexuale. Ingredientele emisiunilor de dezbateri Femeia profesionist, cvasi-absent din peisajul analizelor i dezbaterilor politice; Discursul critic la adresa unor femei din politic sau guvern este impregnat uneori cu stereotipuri sexiste. Rezultatul: femeile care dein funcii de putere i responsabilitate public devin inta unor evaluri subiective i stereotipale, care depesc astfel cadrul unor discuii bazate pe analize concrete a performanelor profesionale. Ingredientele publicitii (TV) Femeia rspunde de bunul mers al unei gospodrii, de la ntreinere pn la alimentaia familiei; Armonia din cuplu sau din cas depind de femeie; Femeia este cea care ofer ngrijire tuturor mebrilor familiei sau partenerului; Aciunile de nfrumuseare, ntreinere corporal au drept consecin atragerea unui (potenial) partener. Rezultatul: n majoritatea cazurilor, produsele i serviciile comerciale exploateaz imaginea unei femei devotate mediului familial sau unui partener. Scenariile domestice aparin exclusiv femeilor. Contextele aspiraionale (frumusee, tineree sau tonus fizic) cuprind etapa de validare de ctre un brbat.

Ingredientele ziarelor doar o treime din femeile invocate de jurnaliti sunt prezentate n calitate de profesioniti/experi; exist domenii profesionale care aparin exclusiv brbailor.

Rezultatul: agenda media, care de multe ori este confundat cu agenda public, nu ofer suficiente date i informaii despre femeile invizibile din jurul nostru. n aproape orice discuie despre discriminarea i stereotipurile de gen se ajunge aparent la un consens: dac exist o criz de imagine sau de reprezentare a femeilor din societatea romneasc, vina aparine, ntr-o masur nsemnat, mesajelor venite din mass-media.

Bibliografie
www.altfem.ro
Roxana Boboc,, Facultatea de Sociologie i Asistena Social, Discriminare de gen, Poziie: proexistenei discriminrii de gen n Romnia

10