Urbanism urbanismul reprezint un ansamblu complex de activiti de proiectare,

avizare,aprobare a unor planuri sau autorizare a construciilor viitoare pentru oricare tip de localitate (urban sau rural); urbanismul este stiina si tehnica construirii si amenajrii asezrilor de tipul comunelor si oraselor; urbanistica este stiina al crei obiect il constituie sistematizarea asezrilor existente si proiectarea de de asezri noi (cuvantul insusi vine de la latinescul urbis care inseamn oras; urbanismul este asadar stiina dezvoltrii oraselor, asezrilor);

principiile urbanismului sunt grupate pe patru mari categorii:

- principii ale reglementrii urbanismului; - principii relative la autorizaiile individuale de utilizare a solului urban; - principii ale urbanismului operaional; - principii privind contenciosul in materie de urbanism. A. Din prima categorie aceea a principiilor referitoare la reglementrile din domeniul urbanismului reinem: principiul reglementrii descentralizate a urbanismului, menit a asigura libertatea de planificare a teritoriului comunal, care confer la randul ei puterea de decizie si libertatea de a alege. In acelasi timp, principiul invit colectivitatea local la a se strdui s asigure armonizarea previziunilor si deciziilor privind utilizarea spaiului inand cont de intregul evantai de obiective: cadrul vieii, habitatul, locurile de munc, serviciile, transporturile, gestionarea economicoas a solului,protecia monumentelor naturii, salubritatea public, echilibrul intre populaia urban si cea rural, altfel spus, un urbanism care s se constituie intr-un regulator al vieii sociale. principiul supremaiei normelor superioare de urbanism impuse si garantate de stat, care pretinde respectarea cadrului general si comun trasat de stat in domeniul urbanismului si concretizat in anumite norme de incadrare impuse de stat, precum si in exercitarea permanent a unui control asupra modului in care sunt respectare normele superioare.

B. A doua categorie de principii - principiile relative la autorizaiile individuale de utilizare a solului urban cuprinde principiul autorizrii administrative in materie de urbanism, potrivit cruia trebuie avute permanent in vedere pe lang actul primordial: autorizaia de construire o serie de aspecte ce in de cresterea sau dezvoltarea urban, cum ar fi cele privind modalitile de ocupare si utilizare in prezent si in perspectiv a spaiului terestru vizat: autorizarea demolrii, a instalrii noului santier, a parcelrii perimetrului ce urmeaz a fi supus activitilor de urbanism etc. principiile privind punerea in oper a autorizaiilor de urbanism, dintre care reinem: exercitarea controlului administrativ prealabil, acordarea permisului de construire si urmrirea efectelor pe care aceasta le produce. C. Cea de-a treia categorie a principiilor urbanismului operaional cuprinde: principiul responsabilitii publice pentru echipamentul urban, care urmreste modul in care sunt asigurate mijloacele materiale si juridice pentru amenajarea urban. principiul asocierii particularilor la urbanismul operaional, care presupune: constituirea si funcionarea asociaiilor funciare urbane, realizarea parcelrilor cu consecina divizrii proprietilor (ceea ce implic acceptul proprietarilor, acordarea de despgubiri, implantarea construciilor in zon, exploatarea lor etc.). D. categoria principiilor contenciosului in materie de urbanism (dominat de vechiul principiu al separrii autoritilor administrative si a celor jurisdicionale) cuprinde: principiile contenciosului administrativ al urbanismului si anume: contenciosul de legalitate, potrivit cruia administraia trebuie s respecte intotdeauna si intocmai legalitatea (in special in sensul de a nu abuza de puterea de decizie pe care o are), intrucat altfel oricine (orice persoan interesat) poate sesiza judectorul administrativ, pe calea recursului pentru exces de putere; contenciosul responsabilitii, in conformitate cu care administraia este responsabil pentru erorile sau greselile de serviciu care ii sunt imputabile, ea trebuind s repare integral prejudiciile care au rezultat direct din acestea principiile contenciosului judiciar in materie de urbanism: contenciosul represiv al urbanismului, conform cruia in temeiul prevederilor Codului urbanismului faptele de inclcare a normelor legale respective sunt calificate fie ca si contravenii, fie ca infraciuni si sunt sanionate in

consecin; contenciosul civil al urbanismului reprezint cadrul legal in care pot fi intentate aciuni in justiie de ctre particulari. Principiile care stau la baza activitilor de urbanism si de amenajare a teritoriului principiul parteneriatului, principiul transparenei, principiul descentralizrii serviciilor publice, principiul participrii populaiei in procesul de luare a deciziilor si principiul dezvoltrii durabile. Amenajarea teritoriului-constituie unul dintre principalele instrumente de investigare si cunoastere, de previziune si planificare, de edificare si permanent readaptare a mediului uman, a cadrului material creat de societate si indispensabil existenei sale.