Sunteți pe pagina 1din 34

Ministerul Educatiei Naionale COLEGIUL TEHNIC ,,GHEORGHE ASACHI" - Onesti.

PROIECT
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENE PROFESIONALE NIVELUL III.

CALIFICAREA PROFESIONAL: TEHNICIAN IN CONSTRUCII I LUCRRI PUBLICE


INDRUMATOR PROIECT : Prof: Ercu Viorica ELEV: NOGHI GEORGEL

2013

TEMA PROIECTULUI

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A PARDOSELILOR

CUPRINS

1.NOTIUNI GENERALE. ALCATUIRE 2. CLASIFICAREA PARDOSELILOR 3. LUCRARI PREGATITOARE 4. DALA FLOTANTA 5. EXECUTAREA IMBRACAMINTILOR 6. MASURI SPECIFICE DE TEHNICA A SECURITATI MUNCII SI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

ARGUMENT
Pardoselile pot genera diverse efecte,spre exemplu impresia de camera primitoare si calduroasa pe care o genereaza pardoselile din lemn,impresia de spatiu amplu,elegant si auster. Avand un rol deosebit de important in utilizarea casei pardoselile trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici: - aspect placut; - eficienta economica; - rezintenta la uzura; - capacitate de izolare termica si fonica; - impermeabilitate la apa si vapori de apa; - durabilitate in timp si intretinere usoara; - elasticitate si proprietati antiderapante. La aceasta casa au fost stabilite diferite tipuri de pardoseli. La bucatarie si bai s-a folosit gresie,iar in restul casei s-a optat pentru pardoseli calde,cum ar fi parchetul.

1.NOTIUNI GENERALE. ALCATUIRE Pardoseala este un element de finisaj executat la partea superioara a planseului sau a umpluturii de pamant de la nivelul subsolului sau parterului,pe care are loc circulatia oamenilor, deplasarea produselor, a materialelor etc. Pardoselile trebuie sa fie rezistente la uzura, sa fie durabile, usor de intretinut, de reparat si de inlocuit,si sa prezinte caracteristici termo si fonoizolatoare corespunzatoare, sa reziste la foc si sa aiba un finisaj aspectuos. In unele situatii, in alcatuirea pardoselilor mai este cuprins si un strat de egaliza,care are rolul sa asigure planeitatea stratului-suport sau sa preia diferentele de solicitari din contractia dintre stratul-suport si imbracaminte. Cand pardoseala trebuie sa asigure un confort fonic sporit se prevede si un strat fonoizolant. Alcatuirea pardoselii se stabileste in functie de natura:natura terenului de fundare sau de elementul de rezistenta pe care este asezata pardoseala, de destinatia incaperii si de solicitarile la care va fi supusa pardoseala in timpul exploatarii (tipul de trafic) Dupa natura materialelor din care se executa,pardoselile pot si din:pamant, lemn, piatra naturala, piatra artificiala arsa, piatra artificiala nearsa,materiale bituminoase, materiale plastice.

2.CLASIFICARI

a) Dupa pozitia lor fata de constructie: - pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau destinate balcoanelor si teraselor circulabile; - pardoseli intreioare, aflate in interiorul spatiului construit. b) Dupa continuitatea suprafetei: - pardoseli continui, turnate monolit cu sau fara rosturi (mosaic, masa de spaclu pe baza de polimeri); - pardoseli discontinui , din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau neetans (piatra naturala sau artificiala, mosaic, lemn, polimeri). c) Dupa senzatia cald rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului neincaltat al unei persoane, in interval de 1 minut, respective 10 minute, se impart in: - pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil); - pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport textil); - pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mosaic turnat, piatra naturala , placi ceramice portelanate).

3.LUCRARI PREGATITOARE Lucrari ce trebuie executate inante de inceperea pardoselilor Executarea pardoselilor se incepe numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub acestea si dupa probarea acestora,precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii montaj a caror executir ulterioara ar putea deteriora imbracamintea.Daca dupa realizarea pardoselilor apare necisitatea executarii unor lucrari care ar periclita imbracamintea acestora,suprafata pardoselilor se protejeaza cu un strat de rumegus,talas,rogojini. Pardoselile asezate pe pamant se executa numai dupa o prealabila cercetare si pregatire a pamantului respectiv prin compactare.Suprafetele planseelor de beton

armat,precum si ale pardoselilor vechi de beton,caramida,piatra pe care urmeaza a se executa pardoselile noi,constituind stratul-suport al acestora,se pregatesc prin curatirea cu maturi sau perii si spalarea cu apa de eventualele impuritati,praf, resturi de tencuiala. Daca este necesar ,suprafat planseelor se niveleaza printr-un strat de beton sau de mortar de nivelare.

3.1 TRASAREA LUCRARILOR DE PARDOSELI Prima operatie este fixarea cotei superioare a pardoselii.In acest scop se traseaza linia de nivel,de reper,pe toate zidurile interioare.Aceasta linie se traseaza la nivelul de + 1,00,cu ajutorul dreptarului si cu nivela sau furtunul de nivel pornind de la cota +,- 0,00 data pentru obiectul respectiv,materializata pe borna sau pe un reper de pe cladire,sau de la podestului scarii.

3.2 INSTRUMENTE DE TRASARE .

FURTUNUL DE NIVEL este alcatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15.20m,care are la ambele capete tuburi de sticla.Intr-unul din tuburi se toarna apa,care umple furtunul si ajunge in tubul de sticla de la capatil opus.Apa se toarna incet ,pentru a se putea evacua aerul din tub si are acelas nivel orizontal la amandoua tuburile de sticla. In timpul trasarii,furtunul nu trebuie sa prezinte indoituri.La fiecare capat,furtunul este tinut de un muncitor,unul din el tine tubul de sticla langa reperul dat,in timp ce celalt muncitor se deplaseaza la punctul unde urmeaza a se trasminte nivelul respectiv.In timpul deplasarii,gurile tuburilor se tin astupate. La locul respectiv,tubul este ridicat sau coborat pana ce muncitorul de la reperul fixsemnalizeaza ca nivelul apei coincide cu acest reper.

DREPTARUL se confectioneaza dintr-un dulap de brad uscat,dat la rindea,avand lungimea de 14 m,astfel incat sa nu se deformeze.

NIVELA are lungime de 3060 cm si fetele perfect plane.Tuburile de sticla care este prevazuta sunt unplute partial cu lichid,ramand o bula de aer.Pe tuburi sunt insemnate repere.Cand nivela este perfect orizontala sau verticvala,bula de aer se aseaza exact intre repere.

3.3 PREGATIREA MATERIALELOR Sortarea si verificarea calitatii materialelor sunt operatii foarte importante,intrucat ele asigura realizarea unor lucrari de calitate .Aceste operatii se executa de muncitorii calificati. Pragatirea placilor pentru pardoseli (ajustarea,cioplirea si sefuirea lor) se executa ca si la placile pentru placarea peretiilor.

3.4 TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A PARDOSELILOR REGULI GENERALE CONSTRUCTIVE Linia de demarcatie intre doua tipuri de pardoseli,care se executa in cameral vecine,coincide cu protectia pe pardoseala a mijlocului grosimii usii in pozitia inchisa,in cazul ca in proiect nu se prevede astfel. Daca conditiile de exploatare din incaperiile in care se executa pardoseala impun realizarea unei pante ,aceasta este indicate in proiect ,aceasta panta este indicata in proiect : Pantele pardoselilor se realizeaza astfel: -la pardoseli executate direct pe pamant,prin nivelarea corespunzatoare a acesteia; -la pardoselile execute pe plansee,printr-un beton slab de panta turnat pe aceasta; -la pardoselile cu suprafata mica prin executarea unei grosimi variabile a stratului support sau a stratului de egalizare.

3.5 EXECUTAREA STRATULUI SUPORT

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca stratul-suport .Stratul-suport elastic trebuie sa fie compact ,astfel incat sub incarcarile din exploatarea sa nu se taseze , provocand degradarea imbracamintii a pardoselii.

3.6 TURNAREA STRATUL SUPORT DIRECT PE PAMANT Cand se toarna direct pe pamant,lucrariile se executa astfel: se niveleaza suprafata terenului si se indeasa,batand cu maiul miciile denivelari ;se asterne un strat de nisip sau balast de 5 cm grosime, peste care se toarna un strat de beton de 810 mm de clasa Bc 5. Daca suprafata pardoselii este mare ,se lasa rosturi de dilatatie comform proiectului.Panouriile dintre rosturiile de dilatatie se prevad in general cu latura de minum 4 m,iar latimea rosturiilor este de 510 mm. 3.7 TURNAREA STRATULUI-SUPORT Pe plansee fara izolatie fonica. Cand pardoselile se executa pe plansee fara izolatie fonica ,pe suprafata planseului se aplica un strat de egalizare cu grosimea de 25 cm din mortar de ciment cu dozajul de 1 pana la 1:4. 3.8 TURNAREA STRATULUI SUPORT PE PLANSEE CU IZOLATIE FONICA Cand stratul suport se executa pe plansee,la care se impun masuri de izolare fonica ,se realizeaza o dala flontata.Aceasta solutie necesitand manopera multa si cheltuiala mare se aplica numai in cazuri bine justificate.

4.DALA FLOTANTA ALCATUIREA DALEI FLOTANTE Dala flontanta este un element de constructie alcatuit dintr-o dala rigida, de mortar sau beton armat sau nearmat,izolata, atat de planseu, cat si fata de pereti printr-un strat de material fonoizolant, care ii permite sa vibreze liber in toate directiile.

Dala flontata constituie elementul-suport si de izolare fonica la zgomotele de impact,al diferitelor imbracaminti de pardoseli care aplica prin lipire sau prin fixarea in mortar de ciment(placi de mozaic,de marmura)si care prin natura lor,nu pot asigura o izolare fonica satisfacatoare la zgomotele de impact. Dala flotanta este alcatuita dintr-o dala de mortar de ciment sau de beton dimensionata in functie de natura si de grosimea stratului de izolare fonica,astfel incat sa reziste la actiunea incarcariilor din exploatare. Stratul fonoizolator se executa din materiale cu tasare uniforma care pot fi folosite sub forma de placi sau sub forma de granule elastice,in vrac.

4.1 EXECUTAREA STRATULUI FONOIZOLANT DIN GRANULE ELASTICE IN VRAC Stratul fonoizolator din materiale cu granule elastice in vrac se aseaza direct pe planseu sau pe stratul de egalizare din mortar de ciment.Stratul suport se curata in prealabil,indreptandu-se eventualele neregularitati care ar putea crea punti fonice.

Stratul fonoizolator se executa prin intinderea si indesarea usoara a materialului respectiv peste stratul de egalizare.

4.2 EXECUTAREA STRATULUI FONOIZOLANT DIN SPUME SI POLIMERI CU PORI INCHISI Stratul fonoizolant din placi din spume de polimeri cu pori inchisi se aseaza pe stratul de egalizare din nisip.Peste acest strat se aseaza un strat de protectie mecanica din hartie de ambalaj cu marginile petrecute de minimum 10 cm.Stratul de hartie se ridica si peste fasiile de material fonoizolant montate pe elementele verticale.

5. EXECUTAREA IMBRACAMINTILOR 5.I IMBRACAMINTI DIN BETON DE CIMENT Aceste imbracaminti se executa din beton de ciment cu clase de cel putin BC 10,care se toarna intr-un strat cu grosimea de 30.50 mm pe un strat rigid.Suprafata imbracamintii se poate finisa prin clivire,o data cu turnarea betonului.Pentru aceasta ,inante de inceperea prizei betonului se presara ciment pe suprafata imbracamintii proaspat turnate si apoi se cliviseste cu ajutorul mistriei. Cand este necesara asigurea unei ruguzitati sporite a imbracamintii din beton de ciment pe suprafata proaspat turnata se poate presara un strat,cu grosimea de circa 1 cm,din agregate dure,care se indeasa in beton cu dosul mistriei, sau , dupa circa 24 de ore de la turnare suprafetelor se poatespala cu apa si se freaca cu peria de paie,pana cand agregatele ies in relief partial. Dupa turnare,betonul de ciment trebuie protejat in stare umeda timp de circa 7 zile. Stratul de egalizare din nisip se executa din nisip bine uscat si bine batut.

Mortarul se prepara in cantitatile strict necesare care pot fi puse in lucrare inante de inceperea prizei. Acest strat de mortar de ciment nu este necesar in cazul imbracamintiilor de beton sclivisit executate imediat dupa turnarea stratului suport.Turnarea stratului de mortar la grosimea indicata in proiect se asigura cu ajutorul sipcilor ca reper. Rosturile se realizeaza in timpul turnarii mortarului cu ajutorul unei rigle metalice sau unor sipci din lemn cu sectiunea in forma de pana,pentru a se putea scoate usor.

5.2 EXECUTAREA IMBRACAMINTII DIN MOZAIC TURNAT Imbracamintile din mozaic turnat se executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic. Mortarul se executa cu piatra din mozaic ,de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori diferite.Cand se folosesc piatra de mozaic de proveniente diferite ,rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala.Pentru culoarea mozaicului se adauga pigmenti minerali in proportie de 5% din cantitatea cimentului.La prepararea mortarului de mozaic se amesteca intai starea uscata a cimentului apoi se adauga apa pana cand se obtine un mortar care se intinde usor,fara a fi prea fluid.

Imbracamintile din mozaic se executa pe un strat-suport de beton sau pe un planseu de beton armat,ca si imbracamintile din mortar de ciment sclivisit,daca este necesar se poate aplica in prealabil,un strat de mortar sau de beton.

Pe stratul supor sau pe planseu se intinde un strat de mortar de ciment cu dozajul de 400kg ciment la 1 m cub de nisip.Pentru asigurarea unei grosimi uniforme a acestui strat,mortarul se intinde intre sipciile de reper si se indeasa bine cu cilindri mecanici de mana sau cu vibratoare de suprafata.Dupa intindere se scot sipciile,iar golurile respective se umplu cu mortar. Dupa intinderea mortarului de ciment,mortarul de mozaic se toarna tot intre sipcile de reper,intr-un strat de 10 cm grosime,in incaperi cu uzura mare(holuri,magazine,depozite). Stratul de mortar de mozaic se va indesa cu dosul mistriei pana apare la suprafata laptele de ciment,apoi se scot sipcile de reper ,se complecteaza golurile cu mortar de mozaic ,dupa care stratul se indeasa cu cilindri metalici sau cu mistria de mozaicar.La intinderea mortarului se urmareste ca distributia pietrei de mozaic sa fie uniforma ca dimensiune si marime a boabelor.Mortarul de mozaic nu se niveleaza cu dreptarul ,deoarece in acest caz granulele de mozaic mai mari din portiunile mai ridicate se imprastie in locurile joase,fapt care face sa nu mai existe uniformitatea in distributia granulelor la suprafata pardoselii,de aceea nivelarea se executa cu mistria.Adanciturile de sub dreptar se umpluc cu mortar nou;nu se admite sa se foloseasca in acest scop mortarul de la marginea pardoselii.Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene in mai multe culori,in coformitate cu detaliile din proiect. Dupa pregatirea aratata mai inainte se trece la turnarea mortarului de mozaic ,urmarind culorile dupa plan.Intai se toarna culoarea ceruta bordurile;dupa aceea,se umplu panourile dintre rigle sau dintre sabloanele care delimiteaza in model culoare de fond.Se scot sabloanele sau riglele si in locurile ramase libere se toarna mozaicul de culoarea respectiva,dupa desenul modelului.Sabloanele sau riglele se scot dupa intarirea mortarului turnat.Turnarea,nivelarea si compactarea se executa la fel ca la mozaicul executat intr-o singura culoare. Dupa turnarea stratului de mortar de mozaic si terminarea prizei pentru a se evita fisurarea datorita actiunii soarelui si a curentilor puternici in aer ,imbracamintea se acopera cu rugojini,saci de hartie sau rumegus de brad umed, care se vor mentine pana la frecarea imbracamintii; a nu se utiiliza rumegus de stejar sau de alt lemn dur, deoarece pateaza suprafata imbracamintii.

In incaperiile prevazute cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare,,imbracamintile de mozaic se executa cu pante de 11,5% spre punctele de scurgere. Suprafat imbracamintii de mozaic turnat se finiseaza prin frecare,slefuire ,ceruire si eventual,lustruire sau prin buciardare,cand aceasta operatie este prevazuta in proiect. Frecarea se executa dupa 46 zile de la turnarea mortarului de mozaic la frecare.Intervalul de timp optim,dupa care se poate executa operatia de frecare,se determina pe baza probelor ce se efectueaza pe pardoseala respective.Frecarea se executa cu masinile de frecat. Masina de finisat pardoseli de mozaic este alcatuita din urmatoarele parti principale:sasiul,grupul de mortar,capul de lucru,pentru degrosare,care lucreaza cu trei pietre prismatice,dispozitul de reglare a planeitatii,instalatia de apa si instalatia electrica. Masina este alimentata cu apa de la retea prin intermediul unui furtun.Comenziile masinii sunt date de la tabloul de comanda fixat pe sasiul masinii.Prin frecare se inlatura pojghita de ciment aderenta de pe fata mozaicului si bobul de mozaic devine aparent,totodata se corecteaza micile denivelari,inlaturandu-se toate asperitatile de pe fata mozaicului.A doua frecare,denumita slefuire ,se executa cu o piatra de frecat cu granulatie mai fina,pana la netezirea perfecta,udandu-se pardoseala continuu cu apa.In timpul frecarii se va avea in vedere ca operatia de frecare sa fie uniform ape intreaga suprafata.

Dupa ce imbracamintea de mozaic este slefuita ,suprafata se va curata de pasta rezultata de la frecare cu rumegus uscat,apoi se va spala cu apa si se va lasa sa se usuce,dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui.Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris,.

5.3EXECUTAREA IMBRACAMINTII DIN MOZAIC ROMAN Imbracamintea de mozaic roman se executa din placate avand forma unor cuburi aproape regulate ,cu latura de 15.20 mm,cuburile pot fi din marmura de diferite culori sau din alte pietre natural.Placutele se lipesc in panouri de hartie,cat mai aproape una de alta,astfel ca rosturiile sa nu fie mai mari de 1,5 mm.Intr-un panou sau in mai multe panouri se pot prezenta orice fel de desene,in functie de

indicatiile din proiect.In cazul modelelor mai complicate,fiecare panou trebuie numerotat comform desenului din plan.

Montarea se incepe prin asezarea a doua randuri de panouri care servesc ca reper si care se prind de-a lungul a doi pereti paraleli.Apoi se intinde sfoara de trasare intre randurile de reper,fixate in cuie batue in stratul-suport;dupa aceea se incepe asezarea panourilor dupa sfoara. Inainte de asezarea panourilor este necesar ca pe stratul de mortar sa se presare uniform praf de ciment. Panourile se aseaza dupa sfoara de trasare ,cu hartia in sus si se preseaza usor cu coada mistriei sau cu usoare lovituri aplicate cu un ciocan de 300600 g,pe o sipca asezata pe panou.Panoul se preseaza pana cand mortarul intra prin rosturiile dintre placate si ajunge sa umezeasca hartia. Pentru eliminarea aerului prins sub panou,imediat dupa montarea acestora,se inteapa hartia de pe fata cu un ac sau cu un cui subtire. La circa 34 zile de la asezarea panourilor ,dupa ce mortarul s-a intarit suficient,suprafata pardoselii se uda cu apa calda si se curata hartia de pe panou. Rosturile dintre pietre,care au ramas neacoperite cu mortar,se umplu cu mortar fluid de ciment.Daca pietrele sunt din marmura de diferite culori,suprafata se freaca cu masina si apoi se lustruieste.

5.4 EXECUTAREA IMBRACAMINTII DIN MOZAIC VENETIAN Imbracamintea de mozaic venetian se executa din bucati de marmura triunghiulara sau cu sapaturi ramase de la prelucrarea placajelor de marmura,cu latura de 210 cm,asezate neregulata sau dupa un desen stabilit prin proiect si inglobate intr-un pat de mortar de ciment de 30 mm grosime. Stratul suport este acelasi ca si pentru imbracamintile de mozaic turnat.Pe stratul suport se intinde patul de mortar,de cosistenta vartoasa pe portiuni de latime convenabila.,astfel incat aceasta latime sa fie cuprinsa in raza de actiune a mainii muncitorului; mortarul se indeasa si se niveleaza cu dreptarul si bolobocul in raport cu reperele fixate.

Bucatiile de marmura se apasa cu mana una langa alta,insa nelipite,indesandu-se in mortar si potrivindu-se astfel ca sa nu se concentreze bucati cu dimensini asemanatoare in acelasi loc.Aceste bucati de marmura se bat in mortar cu dosul mistriei,iar nivelul lor se verifica cu dreptarul .In lungul marginii bordurii se aseaza un dreptar,iar bucatile de marmura se monteaza astfel incat sa se lipeasca de acest dreptar cu o latura,urmarindu-se a se obtine o linie dreapta cat mai dreapta. La locul de lucru se pot face mici ajustari ale bucatilor de marmura,pentru a le da forme acceptabile sau pentru a le face sa se potriveasca in anumite

locuri;varfurile prea ascutite se vor reteza .Pentru aceste ajustari se folosesc ciocanul si piatra slefuita. Rosturile dintre bucatile de marmura se umplu cu pasta de ciment cu adaos de praf de piatra in dozaj de 1:1.In aceasta pasta se pot amesteca la preparare diversi pigmenti (oxizi metalici) in proportie de 515% din greutatea cimentului . Pasta astfel preparata se toarna fluid pe suprafata imbracamintii ,iar cu o matura tinute oblic se intinde,facand-o sa patrunda in rosturi,implandu-se pana la suprafata.Excesul de pasta se aduna si se indeparteza cu un spaclu de cauciuc, inante de a face priza cimentul,iar suprafata se sterge cu carpe , usor , fara sa se anteneze pasta din rosturi.

Finisarea imbracamintii se realizeaza dupa 37 zile de la realizarea ei,printro slefuiere generala umeda,cu masina de frecat prevazuta cu piatra de slefuit cu granulatie fina.Dupa ce imbracamintea din mozaic venetian este slefuita , se curata de pasta rezultata de la frecare cu rumegus uscat ,care se va matura;in continuare se spala suprafat cu apa curate si se sterge cu carpe uscate ,dupa care se ceruieste cu ceara de parchet si se lustruieste. 5.5EXECUTAREA IMBRACAMINTII DIN COVOARE SI PLACI DIN POLICOLURA DE VINIL Pardoselile cu imbracaminte din dale flexibile din PVC,covor din PVC fara suport textil ,covor din pvc pe suport textil si covor din PVC cu strat

fonotermoizolant din spuma din PVC se pot realiza in doua tipuri de constructii.-cu dala flotanta,pentru planseele situate deasupra incaperilor care necesita izolarea fonica la zgomote de impact. -fara dala flotanta in care imbracamintea se aplica peste o sapa de egalizare a planseului.

5.6 IMBRACAMINTI DIN COVOR PVC SI FARA SUPOR TEXTIL

PREGATIREA SUPRAFETELOR SUPORT Pentru inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material de zugraveli, suprafata stratului-suport se razuieste cu ajutorul unei raschete metalice.Cand dupa aceasta operatie raman bravuri sau urme in relief,aceasta se indeparteaza cu o piatra abraziva.Praful se inlatura cu matura,,din intreaga incapere,acordindu-se o atentie deosebita a colturilor intrande.Pentru indepartarea completa a prafului ,se curate apoi suprafata cu o perie cu parul scurt.Din acest moment ,in incaperea in

care se lucreaza se inchide circulatia,iar muncitorii care executa lucrarile vor purta imbracaminte curate,cu talpa moale. Daca suprafata stratului-suport prezinta adancituri izolate,aceasta se chituiesc.Cand neregularitatile sunt fecvente,intreaga suprafata dupa frecare cu piatra abraziva, se corecteaza prijntr-o gletuire subtire. Inainte de chituire sau gletuire,suprafata respective a stratului support ,bine curatata de praf ,se amorseaza cu un grund Aracet D 50 diluat cu apa in proportie de 1:1 in volume.

Pentru covoarele cu suport textile,chituirea se realizeaza cu un mortar avand urmatoarea compozitie : -nisip 0..1 mm; -ciment P 40; -,aracet D50 ; -,apa. In cazul imbracamintilor din covor PVC fara suport textile,se executa o gletuire cu mortar de aracet pe sapa la care s-a chituit in prealabil defectele locale,asa cu s-a arata anterior.Acest glet se executa cu minimu 24 de ore inainte de montarea covorului,cu mortar de aracet avand urmatoarea compozitie : -nisip cuartos macinat cu granulatie sub 0,1 mm ; -aracet D50 ; -apa. Mortarul pentru glet se aplica in grosimea cat mai redusa,materialul se intinde folosid un spaclu lat din PVC ,tinand spaclu apasat cu o inclinatie de circa 30* fata de suprafata de aplicare si in acelasi timp,cu muchia de rezemare la un unghi de 45*.

Dupa 1416 ore la aplicarea chitului sua respective 34 ore de la aplicarea gletului ,suprafata respectiva se slefuieste cu o piatra abraziva ,spre a se inlatura bavurile sau alte impuritati.Curatirea suprafetei cu peria cu par lung sau cu o carpa moale se efectueaza cu putin timp inainte de aplicarea imbracamintii.

b.PREGATIREA COVORULUI DIN PVC

In cazul imbracamintilor din covoare din PVC,pentru montare,covorul se croieste comform planului de montaj,intocmit in prealabil ,cu respectarea urmatoarelor criterii: -fasiile de covor se amplaseaza paralel cu unul din peretii incaperii,cu rosturile dintre ele orientate in directia de circulatie maxima,si daca este pin directia principalei surse de lumina naturala; -rosturiile perpendicular pe peretele ce cuprinde usa nu tebuie sa cada in dreptul golului usii,daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor,fasia nu se va intrerupe in dreptul usii.

-se va urmari repartizarea cea mai economica a fasiilor de covor in incapere,cu minimu de rosturi si de fasii mai inguste de 50 cm. Covorul se aduce in incaperile in care va fi montat,se delureaza ,se taie in fasii cu 23 cm mai lungi decat dimensiunea respective a incaperii.Fasiile taiate asezate in pozitiile de montare si se lasa desfasurata timp de minimu 24 de ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiuniilor interne din material ,produse de sedere in sul a covorului.

c.LIPIREA COVORULUI CU PRENADEZ

In cazul covorului fara suport textile, inante de aplicarea adezivului,atat suprafata stratului-suport cat si spatele fasiilor de covor,se curate bine de praf,cu ajutorul unei perii.Fasiile de covor curatate se aseaza din nou (nelipite) in pozitie de montaj,cu marginile longitunale petrecute pe o latime de circa 2 cm.Incepand cu ultima fasie aezate ,se apuca unul din capetele fasiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa sa suprapuna .

Pentru lipirea fasiilor de covor,se incepe cu fasia de langa peretele cel mai apropiat de usa de aces in camera.Se aplica un strat de adeziv,de catre doi muncitori,atat pe jumatatile fasiilor de covor,intoarse,cat si pe suprafata stratuluisuport ramasa libera;de-a lungul tuturor marginilor longitunale ale fasiilor de covor cat si a marginilor ,se lasa cate o zona de circa 5 cm neunsa cu adeziv ,pentru a impiedica in aceasta faza lipirea covorului in dreptul marginilor. Dupa lipire tuturor fasiilor pe fiecare jumatate de camera,pardoseala se preseaza cu un rulou metalic(cu maner lung) imbracat cu un bandaj elastic din cauciuc moale .In lipsa acestui rulou,pardoseala se va presa cu mana prin intermediul unei carpe .Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se indeparteaza imediat,dupa fiecare operatie de lipire,prin frecare cu o carpa aspra si uscata,daca nu se curate imediat,suprafata covorului ramane patata.

d. LIPIREA COVORULUI CU SUPORT TEXTIL CU ARACET D 50 Lipirea covarului cu suport textil cu Aracet D50 se realizeaza la fel ca si in cazul lipirii cu Prenadez,pe jumatati de incapere,cu deosebirea ca nu se aplica adeziv pe spatele covorului,iar covorul se lipeste dupa 1015 min de la aplicarea adezivului pe stratul-suport.

e.INCHIDEREA ROSTURIILOR CU SUDURA,IN CAZUL IMBRACAMINTILOR DIN COVOARE PVC

Cand in incaperea respective este prevazuta inchiderilor dintre fasiile de covor prin sudura,operatia se executa folosind aparatul de tip Zinser.Rostul dintre doua fasii de covor sau dintre doua dale se taie in forma de V rotunjit cu cutitul formandu-se un sant in care snurul intra la circa jumatate din inaltimea sa. Snurul de sudura(33,5 mm,pentru rosturile inchise si 3,5.4,5mm pentru rosturi cu deschidre de 0,5.2 mm).

5.7 IMBRACAMINTI DIN DALE DIN PVC

Pentru aplicarea imbracamintii din dale din PVC,acestea se aduc in incaperi le in care vor fi montate,se scot din ambalajele de livrare si se aseaza raspandite pe stratul-suport ,pastrandu-se astfel minimum de 24 de ore ,pentru aclimatizare.Dalele se monteaza conform modelului dat de proiectant.Directiile principale de asezare a dalelor se aleg in functie de forma si dimensiunile incaperii,de pozitiile usilor. In general ,dalele se monteaza de la central suprafetei pardoselii spre marginile ei si ,in acest scop,se aleg pentru fiecare incapere doua axe perpendicular,al caror punct de intersectie sa fie cat mai in central camerei,astfel incat sa imparta suprafata pardoselii in patru parti aproximativ egale. Aceste axe se traseaza pe suprafata stratului- suport al imbracamintii,urmand a servi ca linii de reper pentu montarea dalelor.Pregatirea stratului-suport este identica cu cea de la imbracamintile din covoare de PVC. a.LIPIREA DALELOR CU PRENADEZ Inaintea de aplicare a adezivului,atat suprafata stratului-suport cat si spatele dalelor se curate bine de praf cu ajutorul unei perii .De asemenea se curate bine incaltamintea si nu se circula cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza. Dalele se lipesc cu adeziv PRENADEZ care se aplica in doua straturi unul pe suprafata stratului-suport si unul pe spatele dalelor.

Circulatia directa peste stratul-suport uns cu adeziv este interzisa;se va circula pe portiuniile cu dale dj lipite.Dalele se lipesc dupa 2040 min de la aplicarea adezivului PRENADEZ,intervalul de timp necesar pentru evaporarea execesului de solvent din adeziv,care este in functie de temperatura si de gradul de ventilare a incaperii.

La terminarea lucrului sau orice intrerupere mai mare de o ora sculele se curate cu resturile de adeziv cu ajutorul unui spaclu curat iar pensulele se curate folosindu-se diluant.In cazul folosirii adezivului Aracet D 50 ,sculele se curate prin spalare cu apa. 5.8 MONTAREA PROFILURIILOR DIN PVC Pentru montarea profilului din PVC,in incaperea respective,peretii trebuie sa fie complect finisati ,iar in zona de lipire a peretelui trebuie sa fie plan si neted;sub dreptarul de 2 m se admit cel mult 1 mm,peretele trebuie sa fie uscat si fara pete de vopsea sau produse petroliere.

a.PREGATIREA SUPRAFETELOR SUPORT Pe suprafata peretelui pe care urmeaza sa se execute lipirea,se traseaza limita superioara a zonei de lipire cu ajutorul unui spaclu,ghidat de marginea superioara a unei sipci de lemn ,avand inaltimea pervazului sau plintei din PVC. In cazul peretiilor acoperiti cu tapet ,acesta trebuie indepartat pe portiunea unde trebuie sa se aplice profilul.

B. PREGATIREA PROFILURIILOR DIN PVC Profilul trebuie adus in incaperea in care urmeaza a fi montat pentru aclimatizare,cu cel putin 24 de ore inante de lipire.Se masoara exact lungimea portiunii pe care trebuie aplicat profilul si se taie la lungime, prevazand un exces de 5 cm pentru bucatiile mai lungi de 2 metri,respectiv 2 cm bucatiile mai scurte.

c.LIPIREA TERMOPLASTICA A PROFILURILOR DIN PVC In timpul intinderii stratului de adeziv,se protejeaza marginea pardoselii cu o foaie de tabla,placaj sau carton, deoarece picaturiile de adeziv cazute pe pardoseala se indeparteaza foarte greu dupa uscare;ele trebuie indepartate imediat cu o carpa imuiata in diluant.

Dupa aplicarea si uscarea stratului de adeziv pe profil si pe stratul suport,se ventileaza incaperea si se trece la lipire propriu zisa.Lipirea se executa cu pistolul cu aer cald cu suflanta incorporata , incepand de la extremitatea stanga a portiunii respective.In timpul lipirii ,profilul se preseaza in directia pardoselii,astfel ca partea inferioara a acestuia sa sa arcuiasca pe suprafata ei.

5.8.EXECUTAREA IMBRACAMINTI DIN PARCHET

Incaperile in care se executa lucrarile de parchet prin lipire cu adezivi trebuie sa fie uscate, cu umiditatea relativa a aerului sub 60 si temperatura minimum 15 grade Celsius. Umiditatea stratului suport nu trebuie sa depaseasca 5%. Pardoselile se executa din parchet masiv de 15 mm grosime, lipit pe sapa perfect curatata si rectificata daca e cazul. Montarea pardoselii se va face conform cu tehnologiei de montare a furnizorului cu adeziv bicomponent. Rostul de dilatare la margini, de 8 mm si rosturile din camp se umplu cu chit elastic Se smirgheluieste de trei ori si se lacuieste cu trei straturi Plintele se fixeaza in cuie.

La trecerea de la pardoseala de parchet la alta pardoseala se monteaza un profil de acoperire din inox sau aluminiu dur piesa speciala cu articulatie pentru preluarea diferentelor de materiale. Podestele si treptele de lemn se executa din acelasi material cu atentie pentru detalii si cote. Parchetul se da in folosinta chituit, lacuit si curatat. Pardoselile se protejeaza pina la darea in folosinta, cu folie de pvc, sau alte mijloace. Lucrari ce trebuie executate inainte de executarea parchetului Pe linga lucrarile pregatitoare prezentate la generalitati, trebuie terminate: - zugravelile, vopsitoria, si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza parchetul, portiunile de mozaic (pragurile) turnate si frecate - ferestrele si usile de balcon cu geamuri.

MONTAREA PARCHETULUI

De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie frizurile de perete, la o distanta de 10-15 mm de aceasta, acest lucru permitand dilatarea sau ventilarea. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se face la 45 o. Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la 50 cm distanta una fata de alta, pentru a impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului. Inainte de montaj, pe lamba si ulucul lamelelor de parchet, dar si pe intradosul acestora se va aplica adeziv. Lamelele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul situat la peretele opus usii de acces. Lamelele de parchet se vor bate strans, cu ciocanul astfel incat lamba sa intre strans cu ulucul piesei alaturate.

6.MASURI SPECIFICE DE TEHNICA A SECURITATI MUNCII SI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Folosirea masiniilor electrice este admisa numai cu conditia ca muncitorul respectiv sa poarte cizme si manusi de cauciuc. La folosirea cimentului si a altor materiale sub forma de pulbere trebuie sa ia masuri pentru protejarea ochiilor si a organelor respiratorii. La lucrarile de pardoseli din materiale plastice si parchet pentru evitarea pericolului de expozie care poate avea loc datorita folosirii Prenadez,diluant,care degaja vapori inflamabili si se vor lua masuri pentru: -impiedicarea atingerii limitei inferioare de explozie a amestecului de vapori de solventi si aerisirea incaperii permanent; -interdictia oricarei surse de foc in intreaga zona in care se pot forma amestecuri explozive; -asigurarea dotarii cu materiale si mijloace pentru interventia rapida in caz de incendiu la locul de munca; -la sudarea rosturiilor trebuie avut grija ca operatia de sudare propiu-zisa sa se execute la minimum 24 de ore dupa lipirea covoarelor sau a dalelor din PVC,timp in care incaperea trebuie sa fie ventilata ;