Sunteți pe pagina 1din 8

Violenta domestica poate fi definita ca o amenintare sau producere a unei raniri fizice, n trecutul sau n prezentul convietuirii cu partenerul.

n violenta domestica, victima se afla aproape tot timpul n preajma agresorului i fara aparare, pentru ca familia este un teren al vietii private. Accesul agresorului la victima este continuu i protejat de posibile interventii care ar impiedica desfasurarea agresiunilor. Pe aceasta specificitate a realitatii violentei domestice se bazeaza in corectitudinea incriminarii ei la un loc cu alte acte de agresiune comise de o persoana oarecare impotriva unei alte persoane.Violenta domestica este un comportament distructiv care are ca scop instituirea i pastrarea controlului asupra partenerului de viata. Prin comportamentele de pedepsire i ranirea partenerului, acesta este transformat n victima. Exista patru tipuri de violenta indreptata impotriva femeii: emotionala, fizica, sexuala, sociala. 1. Violenta emotionala: este cea mai larg intalnita i se regaseste ca i parte componenta a tuturor formelor de violenta domestica. Desi precede i acompaniaza celelalte forme de abuz, ea se poate manifesta i izolat prin: cuvinte injurioase, amenintari, intimidari. Din punct de vedere psihologic exista o varietate de situatii abuzive cum ar fi : ironii i jocuri rautacioase, umilire, ignorare, gelozie, amenintari, terorizare, izolare, blamarea victimei, etichetarea ei, impunerea dependentei, izolarea copiilor, amenintari cu arma. 2. Violenta fizica: consta n atingeri sau contacte fizice dureroase orientate catre victima sau cei dragi victimei: copii, parinti, frati, surori; de asemenea i intimidarea fizica. Violenta fizica incepe cu gesturi i lovituri care tintesc victima i poate duce pana la crima. Exista o progresie nefasta a gesturilor n violenta fizica: de la a impinge, a scutura, a plesni, a izbi, a bate, a lovi femeia gravida, a lovi cu diverse obiecte, a-i rupe oasele, a folosi diverse arme, pana la a o ucide. 3. Violenta sexuala: incepe cu comentarii degradante la adresa femeii i continua cu atingeri nepacute i diverse injurii provocate victimei n timpul sau n legatura cu actul sexual. Violul este o forma de violenta pe care femeia o suporta adesea suferind n tacere, platind tribut normelor sociale care considera ca relatiile intime sunt n primul rand un drept al barbatului, un teritoriu unde el este stapanul care decide. 4. Violenta sociala: este o conditie care inrautateste situatia de victima a femeii. Aici intra rolul sexual rigid conturat de asteptarile sociale fata de femeie i barbat i care n continuare va limita resursele existente n comunitate pentru a ajuta femeia victima sau chiar a o blama pe aceasta pentru situatiile de violenta pe care le traieste. Violenta sociala este n acelasi timp o bariera n calea valorizarii resurselor femeii n afara familiei i un cadru care favorizeaza agresionarea ei pe planul vietii private i intime. Experii care cerceteaz aceast problem sunt de acord c violena este un fenomen larg rspndit, mult mai rspndit dect arat sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliiei sau spitalelor. Factorii, cauzele i efectele care determin aceast problem social Cauzele, factorii ale violentei domestice sunt de ordin social, economic, familial, medical, psihologic, profesional . Principalele cauze care stau la baza infractiunilor cu violenta sunt:

Alcoolul si drogurile care determin o crestere a agresiviti; Strile conflictuale legate de situaiile financiare; Gelozia, infidelitatea reprezint o cauz si un produs al nenelegerilor din snul familiei sau a relaiilor de cuplu; - Afeciuni psihice ascunse; - Cauzele individuale: personalitatea, temperamentul si caracterul sunt factori psihologici ai violenei in familie; - Frustrarea este un factor important n explicaia violenei si a comportamentului agresiv; - Tolerana social faa de un barbat, pentru c nc funcioneaz acceptarea social referitor la dominaia brbatului asupra femeii, acest toleran se leag de sentimentele de onoare rnit, gelozia, furia brbatului provocat de comportamentul nepotrivit al partenerei, adesea este vorba mai degrab despre ceea ce brbatul si imgineaz despre comportamentul femeii, si nu despre actele reale comise de ea; - Srcia, pentru c familiile srace se confrunt cu numeroase nentelegeri ce pornesc, n primul rnd, de la lipsa mijloacelor de subzisten,pentru c familiile numeroase au muli copii. Bineneles c violena nu apare nu numai n familiile srace, apare si n familile nstrite, dar acestia, de multe ori stiu s-o ascund fa de anturaj. Deci n concluzie, violena poate aprea n toate familiile, indiferent de statutul social, economic. Stresul; Barbaii sunt violeni deoarece asa au vzut de mici n familia parental. Modelele parentale conteaz foarte mult n formarea viitorului adult. Sunt si brbai care provin din familii normale dar sunt brbai violeni; Nenelegerile din familie. Incapacitatea de a rezolva pe cale pasnic conflictele; Obisnuina de a utiliza fora pentru a atinge un scop.

Violena domestic, violena n familie are cauze multe, cele enumerate sunt doar cateva si sunt cele mai des ntalnite, cele mai vizibile. Violena domestica este o problem social datorita faptului c este vzut si ca o form de tortur a femeii, provoac durere si suferin acut (fizic si mental). Regsim n violena domestic toate formele de durere fizic si mental acut. Sub aspectul manifestrilor fizice, violena domestic are mecanisme de producere: lovituri cu palma sau pumnul, cu piciorul, cu diverse obiecte, mbrnciri, strangulare, muscturi, njunghierii, arsuri sau chiar mpuscturi. De asemenea, femei care au fost victime ale unor parteneri agresivi relateaz despre violuri si pervesiunile sexuale la care au fost supuse. Aceste suferine fizice sunt acompaniate constant de cele psihologice, cci victimele sunt ameninate, manipulate, private adesea de resursele economice. Agresorul impune victimei izolarea social,chiar si faa de ali membrii ai familiei, pentru c acestia s nu afle suferinele care i sunt provocate. Poate c suferina mental cea mai periculoas (pentru

c este constant) este cea provocat de ideea c n orice moment victima se afl la bunul-plac al agresorului si fr putin de aprare. Cei mai mici, copii, sunt cele mai mari victime ale violenei n familie. Recent cercetrile au artat c violena domestic la aduli si maltratarea copiilor apare deseori mpreun. n 2006 au format un parteneriat cu UNICEF si Secretariatul General al Naiunilor Unite pentru a publica despre efectele violenei domestice asupra copiilor. Rezultatele au fost cutremurtoare. Pentru prima dat au fost investigate efectele acestei probleme. Ceea ce au descoperit a fost faptul c i-a ajutat sau ne ajut s nelegem, de ce efectele violenei domestice reprezint o problem att de serioas pentru cei afectai si de ce impactul asupra lor poate dura ataia ani de zile. Iat o parte dintre efectele asupra celor mici, copii: ncetinirea dezvoltri emoionale, sociale si chiar fizice; probleme scolare, concentrare defectuoas si abilitai sczute la citit; probleme de comportament si personalitate, inclusiv depresie; probleme de interactivitate social si n a-si face prieteni; abiliti sczute n rezolvarea problemelor, recurgnd un comportament agresiv si violena fizic.

adeseori

la

Elemente specifice care difereniaz violena domestica de alte forme de agresiune Violena domestic, comparativ cu alte tipuri de violen, are aspectele ei specifice, ncriminate prin lege. Acestea sunt: - Accesul permanent al agresorului la victim. n spaiul privat al cminului nu exist locuri sigure, de adapostire si tocmai de aceea agresorul are control total asupra victimei sau victimelor. Se evideniaz aici un aspect de terorizare si de neputin a victimelor. - Desfsurarea previzibil a evenimentelor de violen, n forma ciclic, cu episoade multiple, inevitabile si tot mai frecvente si severe n timp. - Angrenarea ntregului sistem al familiei. Toi membrii familiei violente devin victime directe si indirecte- ale agresorului. - In cazul violenei domestice apar modificri de structur personalitaii tuturor celor implicai. Victima i va pierde ncet stima de sine si va dezvolta in dezirabile mecanisme defensive prin care va ncerca s fac fa situaiei. Riscul de a ceda ntr-un anumit moment creste pe msur ce situaia se cronicizeaz. El poate ajunge un somer cronic, un alcoolic pstrnd relaii cu mediul social din afara familiei doar n grupuri selectate din mediile marginale, cu tulburri de integritate social. Ct despre modificrile de personalitate ale copiilor sub influena atmosferei de violen n familie, statisticile care arat o trecere a comportamentelor violente de la o generaie la alta n proporie de 75%, sunt probabil cea mai convingtoare si crud mrturie. - Relatiile emoionale dintre cei doi poli ai conflictului sunt un altmspecific al violenei domestice. Poate c cea mai deviant manifestare emoional n relaia agresor-victim e sindromul Stockholm. Sindromul, descris n situaii de eroare n care victimele ajung s se simt legate

emoional de agresor,s fie de partea acestuia n cazul cnd s-ar lua msuri din afar mpotriva lui, e o manifestare patologic a ataamentului. Regulii dup care se instaureaz aceast trire sunt: ameninarea vieii si intercalarea unor momente de slabire a ameninrii sau chiar de ngduin si nelegere, n cursul ameninrii. De asemenea, innd seama de anormalul acestor triri, explicaiile amuzante ce se fac auzite adeseori n rndul celor ,,abseni: ,,st pentru c ii place ,dac nu i-ar placea ar pleca sau ,, nu m amestec, pentru c dac o fac ,ea va fi cea care m va blama c am intervenit i l va apra pe agresor sunt inacceptabile. - Caracterul secret, privat, care face victima s aib un acces mai mic la surse de sprijin, apare invariabil n cazul violenei n familie. Dac la nceput, victimele suprinse de agresor ar avea intenia de a cuta ajutor, de a spune celor apropiai, n timp, ele nu o mai pot face, deoarece se supun unui ordin mai mult sau mai puin explicit al agresorului, acela de a- i ndeparta familia si prietenii, cei la care ar putea s recurg n momentele dificile. - Ne-intervenionismul. Reprezenta tendina celorlali de a trece sub tcere astfel de manifestri si e un specific consemnat de toat literatura n domeniu. - Aspecte de toartur ale femeii victim sunt prezente n violena domestic. - Violena domestic are un registru larg de manifestri: psihice, fizice, sexuale si sociale. Ele se pot combina ntr-un amalgam infernal si cu anumite consecine evidente, de suprafa,dar si de profunzime asupra victimelor. Femei care si pierd ncrederea si bucuria vie ii,copii care cresc nvnd violena ca pe o metod de schimb n relaiile cu ceilali, apar modificri profunde n cazul victimelor violenei domestice. Legislaia violenei domestice Di n punct de vedere l egisl ati v,viol en a n famil i e, are m ai m ul t e reglementri legale, dar cea mai important este Legea nr. 217/2003 cu privire la prevenirea si combaterea violenei n familie. E a d e f i n e s t e v i o l e n a n f a m i l i e s i o f e r i n f o r m a i i e x a c t e d e s pre organizarea si atribuiile Ageniei Naionale pentru Protecia Fam i li ei (ANP F), agen i e ce are ca scop prot ej area, spriji ni rea s i ndrumarea victimelor violenei domestice. De asemenea exist reglementri exacte n Codul Penal, reglementri ce au ca scop prevenirea, c o m b a t e r e a a c e s t u i t i p d e i n f r a c i u n i , pedeps irea agresorilor, dar m ai al es prot ej area vi cti m el or, s i sunt urmtoarele exemple: Art.180 Lovirea sau alte violene; Art.181 Vtmarea corporal; Art.182 Vtmarea corporal grav; Art.189 Lipsirea si libertatea n mod ilegal; Art.190 Sclavia; Art.191 Supunerea la munc forat sau obligate; Art.193 Ameninarea; Art.197 Violul;

Art.198 Actul sexual cu un minor. Toat e i nfrac i unil e enumerat e m ai sus fac part e din ,,fenom enul violen domestic. Specialistii au identificat un ciclu al violentei in familie: (i) faza de acumulare a tensiunilor, timp in care victima actioneaza cu precautie si incearca strategii pentru a evita un incident violent; (ii) faza acuta, momentul in care agresorul actioneaza, desfasurata pe parcursul unei perioade cuprinse intre doua si douazeci si patru de ore (uneori chiar pe parcursul unei saptamani sau mai mult); (iii) faza de relaxare, o perioada de calm, in care agresorul manifesta blandete si dragoste fata de victima. Aceasta faza reprezinta doar un armistitiu vag in cadrul unui razboi al amenintarilor si loviturilor. Ciclurile se desfasoara in spirala: fazele tensionate devin din ce in ce mai lungi, violentele devin din ce in ce mai amenintatoare, iar fazele blande devin mai scurte sau dispar cu totul. Odata intrata in spirala, nicio victima nu se mai poate ajuta singura. Pentru ca ajutorul nu poate veni din interior, fiind captiva intr-o relatie maladiva, victima trebuie sa caute sprijin in exterior. Sa-si faca curaj sa vorbeasca si sa se agate de orice stare de normalitate, care o poate aduce din ce in ce mai mult la liman. Singurul sfat coerent ce poate fi dat unui partener de cuplu care constata ca devine victima unui abuz domestic, este sa se salveze la timp; sa plece din relatia opresiva cat isi mai aminteste ca este un om valoros, ce spera mai demult sa aiba o familie in care sa se retraga si sa se odihneasca de tumultul celorlalti semeni. Singura certitudine care poate fi oferita unei victime gata sa intre in spirala, ca intr-o panza de paianjen, este ca oamenii nu se schimba fundamental niciodata; ca agresorul care o raneste o data cu vorba sau cu pumnul, o va mai lovi inca o data, si inca o data, pana ce moartea ii va desparti. Cei care aleg sa ramana langa brute (care de cele mai multe ori repeta un model comportamental violent) si sa se sacrifice cu gandul ca rabdarea de victima poate schimba un agresor, sunt pe un drum fara iesire. Mamele supuse violentelor domestice au datoria morala fata de copii sa plece din timp dintr-o relatie opresiva, cat isi mai pot castiga singure o paine; au obligatia morala sa accepte ca raman intr-o relatie abuziva din slabiciune, si nu de dragul copiilor lor, dupa care se ascund instinctiv. Modelul parental pe care il vor oferi copiilor este mai pretios decat valoarea nutritiva a bucatelor pe care vor reusi sa le puna, muncind singue, pe masa. O fetita care-si va vedea mama cu rani pe chip si pe trup, nu va putea sa inteleaga ca o femeie nu trebuie sa fie lovita mai mult decat cu o floare, asa cum declara presesintele Traian Basescu, la data promulgarii acestei legi. O fetita care va creste langa o mama demna si curajoasa, care nu va accepta sa fie lovita in fata copiilor sai, va invata sa lupte la randul sau pentru o viata mai buna. Masurile preventive ale violentei in familie ar trebui sa conduca, in consecinta, la constientizarea victimei ca traieste in mijlocul unei relatii nefiresti, pe care o va continua cu

riscul

sa-si piarda integritatea emotionala, psihica si fizica. Victima trebuie sa accepte ca alegerea pe care a facut-o este gresita si ca, de cele mai multe ori, aceasta alegere reprezinta masura slabiciunii ei. Faptul ca partenerul ei este un agresor se datoreaza, de asemenea, slabiciunii unui model comportamental dobandit in copilarie, care nu mai poate fi reparat la maturitate. In ipoteza in care mijloacele de preventie au esuat si victimele abuzurilor au intrat deja in spirala violentei domestice, isi fac loc mijloacele de combatere a violentei, pe care le aduce cu titlu de noutate absoluta Legea privind violenta in familie. Ramane ca jurisprudenta ce se va scrie incepand din luna mai sa demonstreze eficienta concreta a ordinului de restrictie si a ordinului de preventie, precum si a tuturor celorlate masuri de combatere a efectelor unui flagel in continua crestere. Cauzele nu pot fi cautate in lege, ci in mentalul fiecaruia din noi, precum si in motivatiile intime pentru care acceptam sa devenim victime. Statistici privind violena domestic In Romnia, numrul violenei n familie a crescut cu 50% n doar 5 ani,de la 8.104 n 2004 la 12.161 n 2009,n acelasi interval nregistrndu-se 778 de decese cauzate de incidentele domestice. Cea mai mare pondere n cazurile de violen domestic din intervalul 2004-2009 o au victimele de sex feminin din grupele devrst 0-14 ani (17,69 %), 25-35 ani (14,25%) si 35-45 ani (14,16%). n ceea ce priveste demersurile legale, ntreprinse de victimele violenei n familie, 37% dintre acestea au solicitat expertiza medico-legal, 30% au depus plngere la Poliie, iar 2% au nceput procedura de divor . Victimele sunt agresate zilnic, n cea mai mare proporie urmat de cea sptmnal. Femeiile sunt principalele victime ale violenei n familie. n primele 6 luni din 2009,aproape 50% dintre victime n cazurile de violen domestic au fost femeile, 18% brbaii, iar restul cazurilor au sexul neprecizat, potrivit statisticilor. n regimul lui Ceausescu toate romncele erau ,,muncitoate neobosite, ns azi femeile din Romnia ncearc s se impun n politic si economie depsind obstacolele unei societai nc puternic dominat de brbai. n Romnia, o femeie este lovita o dat la 2 minute,asa arat statisticile recente.Asa se ntmpl ntr-o societate unde violenta se nvat n familie si principala cauz care o genereaz este alcoolismul. Violenta n familie, potrivit unor ONG-uri care se ocup de aceast problem, nu cunoaste diferentele de clas social, iar femeile sunt lovite si umilite indiferent de statutul pe care l ocup n societate. Femeiile care se afl ntr-o astfel de situaie, adic sunt btute si abuzate de soi sau iubii, pot cere ajutor mai multor instituii. Se pot adresa n primul rnd Poliiei sau Direciei de Asisten Social si Protecia Copilului din judeul lor. Sunt de asemenea ONG-uri si centre specializate care pot oferi sprijin.

n Romnia, exist 50 de adposturi pentru victimele violenei domestice, 2 centre de recuperare si 6 centre destinate agresorilor. Puine la nivelul naional, dar exist. Toate statisticile arat ca numrul victimelor violenei domestice este n Romnia ntr-o continu crestere. Aproximativ 1.000 de persoane au depus, n ultimul an, cereri pentru ordin de protecie mpotriva partenerului de via, pentru violen domestic, conform unei cercetri efectuate de mai multe organizaii pentru drepturile femeilor. Astfel, din cele 1.009 cereri pentru obinerea unui ordin de protecie, depuse n toat ara, n perioada mai 2012 ianuarie 2013, numai 406 cereri au fost admise, se arat ntr-un comunicat al Asociaiei TRANSCENA, remis redaciei. Totui, numai 23% din totalul cererilor au fost judecate n Camera de consiliu, aa cum prevede legea, precizeaz ONG-urile. 953 cereri au fost depuse de femei i 59 cereri au fost naintate de brbai, mai arat studiul derulat de TRANSCENA, n colaborare cu alte opt organizaii. Cele mai multe cereri s -au nregistrat n Bucureti (113), Bacu (70), Prahova (68) i Vaslui (60)-vezi fotografiile ataate. Studiul apare la un an la un an de la adoptarea Legii 25/2012 privind prevenirea i combaterea violenei n familie. Cercetarea a fost implementat de Asociaia TRANSCENA, n parteneriat cu Grupul Romn pentru Aprarea Drepturilor Omului, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Centrul FILIA, Asociaia FRONT, ASOCIAIA ANAIS, Asociaia pentru Libertate i Egalitate de Gen A.L.EG., Fundaia SENSIBLU, Asociaia Femeilor mpotriva Violenei - ARTEMIS CLUJ i finanat de ctre Open Society Foundation. n 8 martie, anul trecut, preedintele Traian Bsescu anuna promulgarea legii pentru combaterea violenei domestice. n baza acestei legi, partenerul care se simte agresat poate depune o cerere pentru obinerea unui ordin de protecie fa de agresor. Instana poate s interzic agresorului s rmn sau s se rentoarc n locuina comun, s-l oblige pe agresor s suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecat, cele generate de adpostirea victimei. Ordinul de interdicie nu poate depi doi ani. Concluzia mea este c, violena domestic, se afl la originea celor mai dificile probleme sociale ale comunitilor. Atta vreme ct violena domestic e ignorat, lst s si continuie existena secret si devastatoare, nu putem vorbi de o real politic social, innd spre o bun calitate a vieii individului si a familiei. Violena domestic nu este luat n seam att ct s se vad adevrata fa a acestei probleme, care afecteaz pe toi membrii familiei, ducnd la traume att fizice ct si psihice. Violena domestic este un ru n orice societate, fiind un fenomen cu impact negativ asupra sntii.

Bibliografie
Radulescu, S.M, Sociologia violentei familiale, ed. LuminaLex, Bucuresti, 2001
Dr. Aurora Liiceanu, Dr.Doina tefana Saucan, Drd. Mihai Ioan Micle, psihologi, VIOLENA DOMESTIC I CRIMINALITATEA FEMININ, Institutul Naional de Criminologie Bucureti 2004 Site: http://www.politiaromana.ro/violenta_in_familie.htm Site :http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/violenta-domestica-in-familiile-romanestipeste-1-000-de-persoane-au-cerut-ordin-de-protectie-in-ultimul-an-295869.html Site: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_28240/De-ce-acceptam-violentadomestica.html#axzz2PuHFeqmw