Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Danubius Galati Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene

TRATATELE MODIFICATOARE ALE UNIUNII EUROPENE

Coordonator: Asist.univ.drd. Goga Gina Autor:

Galati 2009

Tratatele modificatoare ale Uniunii Europene


1. Tratatul de la Maastricht.
Tratatul privind Uniunea Europeana a fost semnat la 7 februarie 1992 de cele douasprezece state Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Grecia, Danemarca, Spania, Portugalia, Irlanda si Regatul Unit la Marii Britanii si al Irlandei de Nord, member ale Comunitatilor Europene la Maastricht. Tratatul de la Maastricht a intrat in vigoare la 1 noembrie 1933. Se considera ca tratatul modifica si nu inlocuieste documentele anterioare de constituire a Comunitatilor Europene, Uniunea nou create avand la baza aceste Comunitati instituite prin Tratatele de la Paris si Roma. Dupa lucrarile Consiliului European de la Dublin, din 1990, 28 aprilie (Dublin I) si 24-25 (Dublin II), la Consiliul Eiropean de la Maastricht (9-10 decembrie 1991), sefii de state si de guverne, reunite intr-o Conferinta interguvernamentala, au ajuns la un accord asupra proiectului de Tratat privind Uniunea Europeana. La 7 februarie 1922, la Maastricht, ministri de externe si de finante ai celor douasprezece tari enumerate mai sus au semnat Tratatul aspupra Uniunii Europene. Ratificarea Tratatului a ridicat o serie de noi probleme, datorate in primul rand referendumului negative al danezilor, la 2 iunie 1922, ezitarilor britanicilor si necesitatii revizuirii constitutiilor pentru Franta, Spania, Portugalia si Germania. Tratatul aduce modificari si completari celor trei Tratate incheiate anterior ( CECO1951, CEE-1957 si CEEA sau EURATOM-1957 ) pe linia reformei inceputa de Actul Unic European (AUE). Odata cu punerea in aplicare a acestui Tratat, Comunitatile Europene se vor numi Uniunea Europeana (UE) si Comunitatea Europeana (CE). Elementele de noutate pe care le adduce Tratatul de la Maastricht sunt in esenta: ideea de uniune politica vest europeana; introducerea unei monede unice pana cel tarziu in anul 1999; drepturile civile europene; noile competente ale CE; intensificarea protectiei comunitare a consumatorilor. Potrivit Tratatului de la Maastricht, Uniunea Europeana isi propune urmatoarele obiective: Promovarea unui progres economic si social echilibrat si durabil in special prin crearea unui spatiu fara frontiere interne, prin intarirea coeziunii economice si sociale si prin stabilirea unei uniuni economice si monetare, adoptand la termen o moneda, in conformitate cu dispozitiile din tratat; Afirmarea identitatii Uniunii pe scena internationala , in special, prin punerea in aplicare a unei politici externe si de securitatecomuna, inclusive definirea la termen a unei politici de aparare comuna, care ar putea sa copnduca, la momentul potrivit, la o aparare comuna Intarirea protectiei si intereselor cetatenilor statelor member prin instaurarea unei cetatenii prioritare a Uniunii; Dezvoltarea unei cooperari stranse in domeniul justitiei si al afacerilor interne.

Mentinerea integrala a realizarii comunitare si dezvoltarea acesteia, cu scopul de a examina in ce masura politicile si formele de cooperare instaurate de tratat ar trebui sa fie revizuite;

Spre deosebire de AUE, Tratatul de la Maastricht aduce nou pentru uniunea europeana trei componente: -existenta in continuare a Comunitatilor; -politica externa si de securitate comuna; -cooperarea in domeniul justitiei si al afaceril;or interne. Cele sapte titluri din cadrul structurii tratatului sunt urmatoarele: TITLUL I: include proceduri comune referitoare la comunitati, politica externa si de securitate comuna si cooperare juritica TITLUL II:contine amendamente la tratatul de instituire a comunitatii ecinomice europene; TITLUL III:contine amendamente la Tratatul CECO; TITLUL IV: cuptinde amendamente las tratatul CEEA; TITLUL V:introduce prevederi referitoare la politica externa si de securitate comuna TITLUL VI: include prevederi despre cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne TITLUL VII: contine prevederi finale. In cele ce urmeaza sunt prezentati cei trei piloni ai UE, asa cum au fost conceputi de tratatul de la Maastricht: A.Primul pilon:--COMUNITATI EUROPENE -politica agricola comuna -uniunea vamala si piata interna -politica in domeniul concurentei, subventii de stat; -politica structurala; -politica comerciala; -Uniunea Economiva si Monetara; -cetatenia europeana; -cercetare si mediul inconjurator; -retele transeuropene; -sanatate; -protectia consumatorului; -politica sociala; -politica comuna de imigratie; -politica in domeniul azilului; -protectia frontierelor. B.Al doilea pilon :--POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA -politica externa: cooperare, mentinerea pacii, observatory electorali si trupe commune de interventie, drepturile omului, democratie -politica si securitate: politica europeana de securitate si aparare,dezarmarea, aspecte economice ale dezarmarii, sistemul European de securitate.

C.Al treilea pilon: COOPERAREA POLITIENEASCA SI JUDICIARA IN MATERIE PENALA -trafic de droguri si traffic de arme; -trafic de carne vie; -terorism; -infractiuni impotriva minorilor; -crima organizata; -coruptie, coruptibilitate, inselaciune. In afara acestor trei componente si cei trei piloni ai UE,tratatul defineste si unele principii fundamentale creand, totodata un cadru institutional unic pentru uniune: -unuiunea respecta identitaea nationala a statelor member, ale caror sisteme de guvernamant sunt bazate pe principii democratice -uniunea respecta drepturile fundamentale pentru apararea drepturilor omuluisi libertatilor sale; -principiul subsidiaritatii-comunitatea actioneaza in limitele competentelor care-I sunt conferite si a obiectivelor ce-I sunt stabilita prin tratat Tratatul intervine in ceea c ear trebui facut pentru aderarea unui nou stat: -cererea de aderare se adreseaza Uniunii, care este apoi inaintat consiliului European -Consiliul European , consulta comisia si primeste avizul din partea parlamentului European(consiliul se pronunta cu unanimitae de voturi) -statul solicitant incheia cu membrii cu drepturi depline ai uniunii unele acorduri privind conditiile admiterii -acordul este supus spre ratificare de catre toate statele contractante Consiliul European in iunie 1993, la Copenhaga, a stability trei criterii principale pentru statele care doresc sa adere la Uniune: -existenta unor institutii democratice stabile; -existenta unei economii de piata viabile -capacitatea de a-si asuma obligatiile uniunii. In anul 1994, la Essen, Consiliul stabilea strategia de preaderare pentru 11 state, care in 1995 trebuiau sa prezinte o Carete albacu privire la realizarile si pregatirile acestora pentru integrare.In 1997, Consiliul, la Luxemburg, aproba inceperea negocierilor de aderare pentru Cipru, Polonia, Cehia, Ungaria, Estonia si Slovenia. Statele care au inceput negocierile dar si celalalte care au ramas sa astepte al doile val(printer care si Romania), au beneficiat impreuna, incepand din 1998, in cadrul strategiei de predare de un ajutor in valoare de 1,5 miliarde euro pe an pana in 2000 si apoi de 3 miliarde pana in 2006, sume ce au fost date pentru a sprijini candidatii la aderare in diverse domenii. In acest tratat sunt inscrise in mod expres pentru UE urmatoarele misiuni: -sa promoveze o dezvoltare armonioasa si echilibrata a activitatilor economice in interesul UE -sa depuna eforturi eficiente si durabile in vederea protejarii mediului pe continental European -sa foloseasca in mod judicious forta de munca sis a contribuie la realizarea unei protectii sociale reale -sa dezvolte programe concrete pentru imbunatatirea calitatii vietii

Tratatul de la Maastricht largeste competentel CE in sase noi domenii: -educatie si pregatire profesionala -cultura -tineret -protectia consumatorului -retele transeuropena -politica industriala Cele patru domenii mari la care se refera tratatul de la Maastricht sunt prezentate mai jos in subcapitole C. CETATENIA UNIUNII: Termenul de cetatean aparut [prima data in tratatul de la Roma, are acum alt inteles. In conformitate cu tratatul de la Maastricht, este cetatean al uniunii orice persoana care are nationalitatea unui stat membru. Cetatenii uniunii isi exercita drepturile si isi asuma obligatiile prevazute in tratat. Acesta prevede si alte noi drepturi specifice: -dreptul de a circula si de sedere in mod liber pe teritoriul statelor member; -dreptul de vot si de eligibilitate la alegerile locale si la alegerile europene -dreptul de protectie diplomatica in terte tari -dreptul la protectia juridical dreptul de petitionare sic el de a se adresa mediatorului B.UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA Componenta economica sic ea monetara care constitue uniunea Economica si Monetara, se intemeiaza pe de-o parte pe politica economica a statelor member, respective pe o politica monetara unica prin crearea unei monede unice. Aceasta moneda purta numele de ECU. UEM a avut trei etape de evolutie -consiliul European de la Madrid din iunie 1989, stabilea ca prima etapa incepe la 1 iulie 1990 cand statele member trebuiau sa realizeze o convergenta progresiva a politicilor si performantelor economice -cea de-a doua etapa considerate ca o perioada de tranzitie s-a desfasurat intre 1 ianuarie 1994 si 1 ianuarie 1999, cand se creeaza si institutul monetary European, care a inlocuit comitetul guvernatorilor -cea de-a treia etapa incepe la 1 ianuari 1999 cand ECU a fost inlocuit cu EURO. C. POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA Actul unic European a stability mecanismul de cooperare politoica din cel de-al doilea pilon al tratatului de la Maastricht care instaureaza o politica externa si de securitate comuna ce permite adoptarea unor actiuni commune si in politica externa. In acest domeniu s-a hotarat ca deciziile sa fie luate in unanimitate, iar masurile de punere in practica prin vot cu majoritate calificata Pentru securitatea comuna tratatul consemneaza o politica al carui obiectiv final il constituie aparare comuna cu sprijinul UE. Statele comunitare pot sa continue actiunea lor la nivel national cu conditia ca actiunile lor san u contravina deciziilor comunitare. In domeniul politicii externe si de securitate comuna se uziteaza doua tipuri de actiuni: -pozitiile nationale promovate de statele member trebuie sa corespunda cu pozitia uniunii intrun anumit domeniu -actiuni commune operationale ale statelor membre

D. JUSTITIE SI AFACERI INTERNE Cel de-al treilea pilon al UE faciliteaza si protejeaza circulatia persoanelor pe teritoriul statelor comunitare. Decizii se iau in unanimitae si se iau in urmatoarele domenii: -politica de azil -trecerea frontierei -imigrarea -traficul de droguri -combaterea fraudei la nivel international -cooperarea judiciara in materie civila si penala -cooperare vamala -cooperare politieneasca Tratatul a adus modificari in urmatoarele domenii: procesul de democratizare, politica ocupationala, spatial de libertate, politica externa si de securitate comuna, reforma institutionala, legaturi externe.

2. Tratatul de la Amsterdam
Un moment cheie n direcia adncirii integrrii europene este constituit de Tratatul de la Amsterdam (denumirea oficial este Tratatul de la Amsterdam care modific Tratatul asupra Uniunii Europene, Tratatele constituind Comunitile europene i anumite acte conexe1), semnat la 2 octombrie 1997 i ratificat la 1 mai 1999. Prin acest tratat Uniunea European este transformat ntr-o anumit msur. Noi sarcini i sunt ncredinate, rolul ceteanului este subliniat, iar caracterul democratic al instituiilor este ntrit. Tratatul cuprinde trei pri: modificri ale Tratatului UE (art. 1), ale Tratatelor constituind Comunitile europene (art. 2, 3, 4) i ale actului privind alegerea reprezentanilor Parlamentului european (art. 5), simplificarea tratatelor (art. 6-11), dispoziii generale i finale. Acestora le se adaug: Actul final, 13 protocoale i 58 de declaraii comune i uni sau multilaterale. Tratatul dorete realizarea unui spaiu de libertate, securitate i justiie, prin comunitarizarea unei pri din cel de-al treilea pilon (noul Titlu IV din Tratatul CE, Vize, azil, emigrare i alte politici cu privire la libera circulaie a persoanelor), integrarea acquis-ului Schengen n Titlul IV CE i cel de-al treilea nou pilon, redus la cooperarea poliiei i organelor judiciare n materie penal. Ca rezultat, al treile pilon nu mai este Justiie i Afaceri Interne, ci devine Cooperarea judiciar i poliieneasc n domeniul criminalitii. Dimensiunea comunitar UE a fost ntrit sub urmtoarele aspecte: - crearea unei politici comune de ocupare a forei de munc; - integrarea coninutului Cartei Sociale n Tratat, odat cu semnarea acesteie de ctre Marea Britanie; - ntrirea politicii de mediu, a politicii de sntate i a politicii de protecie a consumatorului;
1

Fuerea, A., Manualul Uniunii Europene, ediia a III-a revzut i adugit, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2006, pag. 47

extinderea listei drepturilor civice ale cetenilor europeni; extinderea procedurii de co-decizie la noi sectoare de activitate (sntatea public, lupta mpotriva fraudei). Sistemul PESC a fost mbuntit n ceea ce privete: - dezvoltarea de strategii comune pentru aciunile de politic extern ale statelor membre; - nfiinarea unei Uniti de Planificare i Avertizare care s monitorizeze evoluiile externe i s avertizeze n legtur cu evenimentele i situaiile ce pot afecta securitatea UE; - includerea misiunilor Petersburg n Tratatul UE (la baza prioritilor de aciune ale UE st dorina comun de a apra securitatea european prin aciuni de ajutor umanitar i de restaurare a pcii. Tratatul a fost ncheiat pe o perioad nedeterminat, fiin tradus n 11 limbi oficiale (traducerile sunt ncredinate i depozitate n arhivele guvernului italian). Tratatul de la Amsterdam, ca i Tratatul de la Maastricht, prevede revizuirea sa printr-o a doua Conferin Interguvernamental, cu scopul de a realiza reformele instituionale necesare procesului de extindere a Uniunii. Mai mult, prin acest Tratat a fost aprobat un numr de reforme fr legtur cu procesul de extindere. Lucrrile Conferinei Interguvernamentale au dus la pregtirea textului Tratatului de la Nisa, care a fost semnat la 26 februarie 2001 i a intrat n vigoare la 1 februarie 2003. Perspectiva aderrii unor noi state a fcut necesar apariia de noi schimbri, n sensul perfecionrii i adaptrii instituiilor comunitare la noile realiti. Prin aderarea a noi state de manifest cerina ca UE s aib o structur insituional eficient care s contribuie la afrimarea organizaiei n lume. Reforma introdus prin Tratatul de la Nisa prezint un caracter evolutiv din acest punct de vedere.

3. Tratatul de la Nisa
Tratatul de la Nisa este ce-l de-al patrulea tratat European in 13 ani . Cu alte cuvinte in din 1987 a fost o revizuire a tratatelor la fiecare trei ani . Aceasta ne poate indica atat o aliniere la schimbari in UE cat si dificultatea partenerilor de a tine pasul cu acestea. Tratatul de la Nisa a fost semnat pe 26 februarie 2001 si a intrat in vigoare la 1 februarie 2003, dupa ce a fost ratificat mai intai de fiecare stat membru, prin vot in parlamentele nationale sau prin referendum. Oiectivul tratatului de la Nisa l-a constituit elaborarea unor prevederi care sa asigure o buna activitate institutionala in mmentulin care niunea va avea 30 deemii, astfel sunt reformate trei axe principal: structura si modul de functionare a institutiilor europene procedura de decizie din cadreul Consiliului de Ministri consolidarea cooperarii intre institutii

Reforma institutionala inceputa la Amsterdam este completate in tratatul de la nisa: modificarea voturilor statelor member in consiliu imbunatatirea ponderii statelor in luarea deciziilor modificarea strucurii comisiei europene modificarea puterii reale a parlamentului European extinderea votului prin majoritate calificata si reducerea corespunzatoae a deciziilor luate prin majoritate Tratatul stabileste un numar maxim de 732 de mandate in parlamentul eropean in loc de 626 cum prevedea tratatul de la Amsterdam. Au fost reduse totodaa numarul locurilor in parlament pentru unle state. In present parlamentu European are 785 de locuri.Distributia locurilor pe cele 27 de state se face pe baza respectarii principiului proportionalitatii degresive, in care rolul principal il detine numarul populatiei fiecarui stat. Pentru consiliul uniunii europene au fost stabilite doua proceduri de vot: unanimitatea si majoritatea calificata. Pentru componenta comisiei europene, tratatul de la Nisa a stabilit incepand cu 2005 numai un comisar de provenienta din alt stat membru, astfel UE are 27 de comisari. Au fost extinse puterile presedintelui in organizarea interna a structurii, remanieri, ceerea demisiei comisarilor. S-a stabit mai buna funcionare a curti de justitie a comunitatilor europene, curtea putand sa se reuneasca in plen sau in camera largita. Tratatul de la Nisa apare la mai putin dde doi ani dupa intrarea in vigoare a precedentului sau. Rezultatele tratatului de la Amsterdam nu fusesera complet consolidate si aplicate., astfel tatatul de la Nisa epuizeaza nevoia extinderii tratatului precedent. Odat cu Tratatul de la Nisa a fost elaborat o Declaraie asupra viitorului Uniunii Europene, prin care se lansa o dezbatere general asupra dezvoltrii viitoare a Uniunii i care implica att statele membre, ct i statele candidate. Aspectele avute n vedere de aceast declaraie sunt: delimitarea responsabilitilor ntre UE i statele membre, statutul Cartei drepturilor fundamentale2 a UE, simplificarea tratatelor i rolul parlamentelor naionale n cadrul instituional al UE.

4. Tratatul Constitutional al Uniunii Europene


La 29 octombrie 2004, la Roma, sefii de state, de guverne si ministrii de externe din UE au semnat TRATATUL SI ACTUL FINAL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUTII PENTRU EUROPA. Semnarea tratatului a avut loc in cladire Campidoglio, aceeasi sala in care cele sase state fondatoare au semnat tratatul deinstituire a comunitaii europene in 1957.
2

Fuerea, A., Manualul Uniunii Europene, ediia a III-a revzut i adugit, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2006, pag. 72

UE avea steag,imn, moneda, banca centrala, curte suprema, parlabent si presedinte, dar ce ii lipsea .era o constitute In termeni corecti , constitutia europeana a adus urmatoarele elemente necesare unei Europe comunitare: stabilea in mod clar competentele UE conferea UE personalitate juridical promova cresterea implicarii parlamentelor nationale intro mai mare masura in dezbaterile la nivelul UE. prevedea initierea de acte legislative de catre cetatenii europeni cand strang mai mult de 1 milion de semnaturi reforma institutionala a uniunii europene, care in principal se refera la:consolidarea rolului parlamentului European, alegerea unui presedinte al consiliului European cu un mandate de doi ani si jumatate, sporirea eficientei comisiei europene prin micsorarea numarului de emisari(pana in 2014 se reduce la doua treimi); crearea postului de ministru European al afacerilor externe; reformarea sistemului de vot in cadrul uniunii europene; introducerea Cartei fundamentale a drepturilor omului, adoptata la Nisa in 2000. Structura tratatului constitutional era formata din patru parti precedate de un preambul, la care s-au adaugat un numar de protocoale.Cele patru parti erau: -partea I, reglementa aspecte fundamentale ale UE; definitie, obiective, structura componenta -partea a II-a, ingloba carta fundamentala a drepturilor omului -partea a III-a, reglementa politicile si functionarea UE -partea a IV-a continea dispozitiile finale ale tratatului. Acest tratat nu a fost ratificat deoarece Franta l-a respins de la bun inceput, apoi si Olanda, acestea doua fiind urmate un majoritatea statelor membre.

5. Tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Lisabona a fost cunoscut in faza de proiect sub numele de Tratatul de reforma si este destinat inlocuirii tratatului anterior. Numele official al acestui tratat de cea mai mare importanta este: TRATATUL DE LA LISABONA DE MODIFICARE A TRATATULUI PRIVIND UE SI A TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITATII EUROPENE. Textul tratatului a fost finalizat in urma unui summit neoficial la Lisabona pe 19 octombrie 2007, iar tratatul a fost semnat pe 13 decembrie 2007de catre sefii de state, guverne si ministrii ai celor 27 de tari member; intrarea in vigoare a fost programata la 1 ianuarie2009. Cele mai importante domenii reglementate pot fi grupate astfel: o europa mai democratica si mai transparenta(parlamentul European si cele nationale se consolideaza in vederea cresterii sanselor de ascultare a cetatenilor o europa mai eficienta cu metode de lucru si reguli de vot simplificate tratatul creeaza un cadru institutional mai stabil si mai efficient

o europa a drepturilor, valorilor, libertatii, solidaritatii si sigurantei(marcate de introducerea a cartii drepturilor omului) valorile democratice drepturile cetatenilor si carta drepturilor fundamentale libertate pentru cetatenii europeni solidaritate intre statele member mai multa siguranta pentru toti europa ca actor pe scena internationala, prin numirea unui inalt reprezentant al uniunii pentru afaceriexterne si politica de securitate.

Prevederile acestui tratat , cu unele explicatii sunt:

Europ mai democratic i mai transparent


O Europ mai democratic i mai transparent, n care Parlamentul European i parlamentele naionale se bucur de un rol consolidat, n care cetenii au mai multe anse de a fi ascultai i care definete mai clar ce este de fcut la nivel european i naional i de ctre cine. Un rol consolidat pentru Parlamentul European: Parlamentul European, ales direct de ctre cetenii Uniunii Europene, va avea noi atribuii privind legislaia, bugetul Uniunii Europene i acordurile internaionale. Prin faptul c se va recurge mai des la procedura de codecizie n cadrul elaborrii politicilor europene, Parlamentul European se va afla pe o poziie de egalitate cu Consiliul, care reprezint statele membre, n ceea ce privete adoptarea celei mai mari pri a legislaiei Uniunii Europene.

Competente sporite pentru Parlamentul European


Parlamentul European ii reprezinta pe cetatenii statelor member; competentele parlamentului European au fost extinse progresiv, iar tratatul de la Lisabona confirma aceasta evolutie In primul rand, la nivel legislative, Parlamentul va dobandi un real statul de putere legislative in aceeasi masura ca si consiliul. In al doile rand, la nivel bugetar , tratatul de la Lisabona consacra cadrul financiar multianial si mai prevede ca Consiliul si Parlamentul vor stabili impreuna ttoate cheltuielile In al treilea rand, tratatul prevede ca parlamentul European va trebui sa-si dea avizul asupratuturor acordurilor internationale referitoare la aspecte care tin de procedura legislative ordinara.

Europ mai eficient


O Europ mai eficient, cu metode de lucru i reguli de vot simplificate, cu instituii eficiente i moderne pentru o Uniune European cu 27 de membri, capabil s acioneze mai bine n domenii de prioritate major pentru Uniunea de astzi. Un proces decizional eficient: votul cu majoritate calificat din Consiliu va fi extins la noi domenii politice, astfel nct procesul decizional s se desfoare mai rapid

i mai eficient. ncepnd din 2014, calcularea majoritii calificate se va baza pe sistemul dublei majoriti, a statelor membre i a populaiei, reflectnd astfel dubla legitimitate a Uniunii. Dubla majoritate se obine atunci cnd o decizie este luat prin votul a 55% din statele membre, reprezentnd cel puin 65% din populaia Uniunii.

Europa ca actor pe scena internaional


Europa ca actor pe scena internaional instrumentele de politic extern de care dispune Europa vor fi regrupate att n ceea ce privete elaborarea, ct i adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona va oferi Europei o voce mai clar n relaiile cu partenerii si din ntreaga lume. Va utiliza fora dobndit de Europa n domeniul economic, umanitar, politic i diplomatic pentru a promova interesele i valorile europene pe plan mondial, respectnd, n acelai timp, interesele specifice ale statelor membre n domeniul afacerilor externe. Numirea unui nalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, care va fi i unul din vicepreedinii Comisiei, va crete impactul, coerena i vizibilitatea aciunii externe a UE. Noul Serviciu european pentru aciune extern va oferi naltului Reprezentant sprijinul necesar. Uniunea va avea o personalitate juridic unic, ceea ce i va ntri puterea de negociere determinnd-o s fie mai eficient pe plan mondial i un partener mai vizibil pentru rile tere i organizaiile internaionale. Progresele n domeniul politicii europene de securitate i aprare vor menine unele modaliti decizionale specifice, facilitnd totodat o cooperare consolidat n cadrul unui grup mai mic de state membre.

Europ a drepturilor, valorilor, libertii, solidaritii i siguranei


O Europ a drepturilor, valorilor, libertii, solidaritii i siguranei, care promoveaz valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale n dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate i asigur o mai bun protecie a cetenilor europeni. Valori democratice: Tratatul de la Lisabona specific i consolideaz valorile i obiectivele care stau la baza Uniunii. Aceste valori sunt menite s serveasc drept punct de referin pentru cetenii europeni i s arate ce anume are de oferit Europa partenerilor si din ntreaga lume. Drepturile cetenilor i Carta drepturilor fundamentale: Tratatul de la Lisabona menine drepturile existente i introduce altele noi. n mod special, garanteaz libertile i principiile nscrise n Carta drepturilor fundamentale i confer dispoziiilor acesteia for juridic obligatorie. Se refer la drepturi civile, politice, economice i sociale.

Bibliografie

Popescu E., Drept European: Teorii ale integrarii Europene, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009 Felician Cotea, Monografii: Drept Comunitar European, Bucuresti:Wolters Kluwer, 2009 Commelin B., Europa economic: UEM, piaa comun, politici comune, Ed. Institutul European, Iai, 1998 Fuerea A., Manualul Uniunii Europene, ediia a III-a revzut i adugit, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2006 Scuna S., Uniunea Europeana: Construcie, instituii, drept, Ed. All Beck, Bucureti, 2005 Pinder J., Uniunea European: Foarte scurt introducere, Ed. BIC ALL, Bucureti, 2005 Baldwin R., Wyplosz, C., Economia integrrii europene, Ed. Economic, Bucureti, 2006