Sunteți pe pagina 1din 11

REPORTAJUL

"Ce trebuie sd rdmdie in chip firesc dupd sfilrpirul lumii? (Jn reporter" Nicolae Iorga

Tentafia clasificirilor
Mulli jurnaliqti qi teoreticieni ai presei consider[ cd reportajul este insugi jurnalismul. Iar reporterul, adev5ratul jurnalist, jurnalistul complet. Pentru c6 reporterul este jurnalistul aflat in punctele fierbin(i ale actualitdlii; este acela care vede tot; in,telege tot, $i $tie cum s[ spun[ gi altora ceea ce trebuie
qtiut de toatd lumea. in viziunea lui Jean-Paul Sartre [1950; 32f ,"calitd1ile cele mai necesate

reporterului constaa in capacitatea de a sesiza intuitiv ;i instantaneu semnifica;iile, precun pi in abilitatea de a Ie regrupa, pentru a oferi cititorului ansambluri sintetice ce pot fi descifrate imediat." De altfel, defini,tiile abund6, focaliz6ndu-se cdnd pe calit[lile reporterului, in incercarea de a-i contura poftretul ideal, cdnd pe talentul sdu de scriitor. Independent de Jean-Paul Sartre, Fred Fuller Shedd, editor la Philadelphia Bulletin formuleazd in alte cuvinte intuifia spontani a reporterului fapud Curtis D. MacDougall, 1982; 1651: " (Jn bun reporter vede lucruti interesante intrun eveniment, pe care un reporter mediocru nu Ie vede. De ce7 Pentru cd mintea lui a fost atdt de antrenatd, cdintr-o clipd vede toate pd4ile evenimentului, tot ce-l inconioa'd gi, dincolo de eveniment, ii descoperd toate fafetele. $i cdnd ochiul lui 5i mintea lui sunt a;a de antrenate cd aproape natural scot la iveald interesul Iatent din oameni 6i din lucruri, destul de curios, spunem cd omul are nas pentru $iri;' Michel Voirol [1992;53] merge in aceea;i direcqie: "Sunt oameni care nu sunt ftcu{i sd fie reporteri. Ei nu vor gdsi niciodatd apd in mare. ii trimipi sd facd un repotaj in uzind, ;i ei se intorc cu raportul financiars,i cu catalogul
de mapini."

Jean-Dominique Boucher [1995; 9; 1I] ldrgeEte perspectiva: "Reportajul este o poveste care se spune: o poveste adevdratd. Reportajul se situeazd in eveniment. il lumineazd, il pune in perspectivd ;i dd substan;d informaliei brute. in presa tipdritd, reportajul este esenlial. Reportajul vizualizeazd r95

informa{ia, o autentificd pi ii conferd credibilitate. Mai mult ca nicic'-:"."" cititonil are nevoie sd i sepovesteascd lumea in care trdieqte. (...)Juntalistr,u trditului permite pdrdsirea potecilor bdtute. El coloreazd realitatea : i : mai banald. Reportajul nu este un lux. Dar tn mdsura tn care su", povestitori, reporterii rdmdn tnainte de toate, jurnali;ti care inforntea:; lsubl. n.l In fine, Philippe Gaillard U966; I24l este sententios', " CeI mai : reportaj este acela carenu oferd cititorului nici cel mai micrationanieri' /'dc:ut, nici cea mai micrt sintezr\, ci acela cate il conc{uce disct et dar /er.": realizeze aceastd sinteztT ptintr-un demers ,simplu pi pet'sctltil, pornind ; 1a7ste."

Din toate aceste formulflri se desprinci cfiteva aspecte funclarnenta]e 1) Genul numit reporta;i apartine jurnalisrnr-rlui de informare; 2) Terrneni precum capacitatea de a sesiza intuitiv, nas pentru stil jurnalism al tr[itului exprimd, de fapt, abilitatea jurnalistului de a co].- "" infbrmafia, neuitdndu-i pe oameni, ale ciror resorturi interioare le .,.dezvdluite. Dezvdluirea acezlsta nu este inventatd de c[tre jurnalist. c. . este aflati prin tehnicile (terestre) debazdale colectdrii informa-tiei: in pr:r:'. rdnd, observarea qi interviul. Stim ce blasfemie riscdm: in unele privinte, activitatea reportemlui ;,, o activitate rnai complexd decdt aceea a romancierului. Pe de altl parte. ."
acest punct se insereazd distinclia fundamentald dintre qtire/relatare ?n ..,: "X a declarat " , "Y a hotdrdt ", $i reportaj, unde "X declard cu vcttr 3) Empatia, sensibilitatea autorului il pot conduce pe acesta la
.-

temdtoare " qi "Y a hotdrht cu strdngere de inimd ".

exprim:i..

propriilor trliri/emotii. Aici apare aqa-numita noti personalE a reporterului Este o zonia de mari qi eterne confuzii intre jurnalismul de informar; , jurnalismuJ de opinie pentru cd, uneori, dintr-un deficit de emo[ie, po.,:. propriile reactii sunt inlocuite cu opinii; pentru cd opinia, chiar dacd nri e. . explicitd, este indusd cititorului. Exclama{ia reporterullti: "Atunci ni :-, licut lricd' - atrage judecata de valoare (pozitivl sau negativd) difuzi adresa aceluia care provoacd frica. Nr.r in ultimul r6nd, scriitura (dialogul. dramatizarea, tropii, asamblttre naratir,S etc.) impresioneaz[, emotioneazd. Emolia inseamnd participare. Iar participarea - de la cazla caz - adeziLr:-..
sau respingere.

4) Fidelitatea transcrierii, fidelitatea'taportdrii" nu schimbi in mi : esen[ial aceasti situafie care tinde sf, iasd din rigiditatea clasificlrilor peni:. r95

cd - ?n misura

''vede", "aude", "simte" ceea Voirol, 1992;521.

in care este vorba cu adev[rat despre un reportaj - cititorul ce jurnalistul avdzvt, aauzit, a simtit. lMichel

5) in fine, talentul de scriitor (pe care in acest context ar trebui sd-l


reducem la abilitatea redactdrii/exprimdrii) - dacd exprim[ informa[ia riguros colectatl, va menline reportajul in zona informdrii oneste. DacS insi trditul

este "fabricat" prin exprimarea spectaculoasd, ne aflbm in fala unei ingeldtorii, in care faptul Ei comentariul sunt amestecate. tn ciuda tuturor acestor riscuri, jurnaliqtii argumenteazdpatetic in favoarea "adevirului aqa cum il vid eu", specific Noului Jurnalism (New Journalism). Iat-o pe Molly Ivins [apud Bruce M. Swain, 1978;35-36] in anul 1970 {in plini perioadl de inflorire a Noului Jurnalism): " Ideea editorilar despre obiectivitate exclude nuantele gi tot ce este subtil. Faptele fdrd nuanlele lor - spunea Norman Mailer - nu tnseamnd nimic. f...) in fiecare desk existd cel pu{in o persoand carc crede cd a ;optit sau a scr6;nit sunt tot una cu a spus. indrdznesc sd afirm cd noi toli am vdzut mttmure, scuipdturi, Iovituri in praf, ca sd nu mai men{ionez toate adjectivele pi adverbele vie;ilor noastre. Lupn1i-vd cu Alienarea. Sant prea mul.li oameni tn lume care, pur ;i sirnplu, nu se pot descurca. Oameni care se tem de aQi oameni, care nu inleleg ce se tntdmpld, care se tem de schimbare ' Nu Ie este de nici un ajutor sd le dai un ziar care reduce aceastd bogatd, omeneascd, tragicd, exasperantd ;i captivantd pradd a evenimentelor unei zile, in fapte de,shidratate, lipsite de viatd pi frrd legdturd intre ele. Continudm sd scriem despre evenimente, ca pi cum ar fi tablouri pe pere;i, ceva pe care il putem lua de acolo ;i il putem privi cind, de fapt, ele sunt substan{a vielilornoastre. Luptd pentru ea! Folose;te adjectivelel' [subl. n.] Pline de sugestii, aceste considera(iuni asupra jurnalismului, indic[ Ei faptul cI nici un domeniu al realitIlii nu (poate) rdmdne strdin reportajului' De altfel, Philippe Gaillard [l 966; 5l-79] schileaz[ o tipologie a evenimentelor care pot fi "transcrise" in reportaje. Autorul considerd, oarecum simplificator, cE cel mai dificil reportaj este faptul divers, pentru c6, in genere, evenimentul este neanuntat. Simplificator, pentru c[ faptul divers este de obicei un eveniment minor' Apoi, urmirind domeniile in care se petrec evenimentele anticipate, Philippe Gaillard enumer[: reportajul judiciar, politic, reportajul unei manifesta,tii (miting, marq etc.), reportajul sportiv.

197

Mai departe insd, enumerareapoate da naEtere la confuzii, deoare.:: autorul line sd puni un semn de egalitate flrb nuanlirile de rigoare, inti. grand reportage gi ancheti, pe de o parte; pe de alta, line sd includa :: sfera reportajului (deci a jurnalismului de informare), cronica (unspectacol). Ceea ce este de-a dreptul, o confuzie conceptual[. O a doua ax6, de clasificare a reportajului cuprinde diferite tipuri de te:.:= care - toate - aparfin genului.

Micul reportaj (le petit reportage)


Jurnalismul francez include in aceastb sferd, transmiterea unui eveniemr. de importanl[ medie, dar spectaculos; evenimentul la care jurnalistul a fcs: martor (situalie general - valabild; este exclus sd se poat[ realizaun reponi-

adevirat, fidel faqi de realitate, din auzite). Introducerea (fre cd o numrr

paragraf inifial sau gapou) este informativ[. Confine contextuevenimentului, inclusiv antecedentele qi consecinlele lui. Fiind vorba despre un tip de reportaj, elementele de culoare (detalii semnificative care puncteazi atmosfera, citate etc.) se vor aflala loc de cinste. Paragraful final (chute) se va deschide spre posibilele evolufii ulterioare, ceea ce con[ine automat . doz[ de suspense, deci de menlinere a curiozitdlii cititorului.

Reportaj de atmosferi (chose vue = lucru vizut)


Poate fi u$or atemporal, qi datoritd faptului cd textul are un caracterliterar (mai) marcat. Descrie scene sau ambianle pitorqti sau semnificative, oferind

astfel un context emofional evenimentului/actualit5fii. Din perspectiva funcliei de informare a presei, sunt necesare cdteva sublinieri: 1) Dacd reportajul de atmosferd apare inaintea informa{iei brute importante qi complete (= stirea), acest fapt conduce la subinformare. Orizontul de aqteptdri ale publicului este contrariat. Reportajul va fi receptat ca o divagafie, ca o tentadve de a ascunde fapte importante. 2) De regul6, ritmul actualithlii nu oferb prea multe momente de respiro ( = perrnanenta crizl de spatiu). IatI de ce, locul reportajului de atmosferi este in week-end qi - mai ales in magazine.

Portretul
Reportajul ideal numit portret ar putea fi o reluare
ale lui La Bruybre. Michel
a

faimoaselor Caractere

Voirol U992;581 numeqte portretul " un reportaj

despre o persoand'.
198

Este evident, ci in cazul oricdrui tip de reportaj dar, mai ales, in cazul portretului (ca gi in cazul interviului), observarea, ascultarea gi empatia vor fi puse la lucru din plin. Pentru cd, un adevdrat portret sugereazb leglturile dintre detaliile exterioare (infdliqare, finut6, decor), qi acelea care tin de personalitate (temperament, caracter, opfiuni, preferinfe, idiosincrazii etc.). Distinc(ia dintre detaliul semnificativ Ei am[nuntul obiqnuit, previzibil, .tine de abc-ul reporterului (o Biblie pe masa unui preot este un detaliu previzibil; dar o Biblie pe masa unui matematician poate spune multe). Ca Ei in cazul interviului de personalitate (interviul portret - vd. supra), o anumiti dozi de indiscrelie nu poate lipsi. Reugita portretului are o fafet6 dubld, in opinia aceluiaEi Michel Voirol [1992; 58]: " Cititorul sd aibd sentimentul cd acum cunoa1te mai bine personalitatea discutatd sau sd descopere cu aceastd ocazie, o persoand interesantd, pe care nu o cuno;tea." Acest rezultat nu se poate obline in absenfa predocumentlrii gi documentdrii laborioase. Predocumentarea va acoperi cunoa$terea in detaliu a biografiei persoanei lintite, in care evolufia profesionali va ocupa un loc de seam[. Dacd insl aceasth etapd s-ar reduce laatit, s-ar obline o percep{ie exterioard, poate chiar schematic[ a persoanei. Omul (personalitatea in toatl complexitatea sa), iatd unde trebuie sd ajungd jurnalistul. De aceea, realizareainterviurilor de context se impune (aproape) firesc. Interviurile cu persoane care il cunosc indeaproape, vor trebui echilibrate: vor fi intervievate persoane care il respect5./care nu il respectL; care il admird/ care il resping; prieteni/duqmani etc. Pentru ca documentarea propriu-zis[ s[ insemne mai multe intAlniri, de data aceasta, spre deosebire de textul de informare cotidiand ("de eveniment"), in decoruri familiare persoanei care va fi portretizatd (birou, camera de lucru, Iocurile unde se rclaxeazl, in care se refugiazd etc.). Este vorba, de fapt, de o serie de interviuri (intrevederi) - tehnicd de colectare a informaliei. Interviuri ce vor con(ine cdte un chestionar dublu: o serie de intrebiri "curente" legate de activitatea sa cotidianl, la carc interlocutorul r[spunde flri efort, Ei fhr6 ca afectivitatea s[-i fre angajatd; a doua serie de intreb[ri insi, cere "m[rturisiri" despre reacfii, senzalii, sentimente, victorii/infrdngeri, spaime, nesiguranfe, sperante, preferinle (hobby-uri) etc.

199

urrt"t, n" (re)apropi:::. de biografia romanf atr, de jurnarismut oe s*rui"r"' (;;;i ; jurnarism u i de informare generald). yy simplu _ de zonacuriozirrrjt:: o*li excenrricitdlilor personarit5lilor/cerebritd{ilor,.specific5
Anecdotere (micire naratiuni) r"u"tuiour", citatur, diarogur, ..didascariii; iati fiagmenrele din care se textul. [Didascatii =,,Instruct,, datd actonlor de cdte a:tor..u/ dramatice antice grecestt. ,\_,. = indica{ie care se pr:::-inatntea ,orfprrr" cle teatru h t)ti-ni;, Cf. FIt,:. Marcu et al., I Este aproape inutir si spunem cd

il impun, personalitatea

In functie de unghiur de abordare cer mai profitab' pe care ..datere,, poate a"u"ni"""_plar6 qi

cui:

pr"r"i;";;;il;r-

"";g;t;;; ;"i;;r" r' 97g;3431.

pori plasa intr-o situafie alnlttcit;;;,-;, ", inventatdll . monologul interion nrocesul gilndirii'sau ""
diatogutui sau a paiafrazei.

despre oameni _ constatd Lynn Z. Bloom [19g5; 95;99: . .na scnif,entu-a ilustra saupentru a expli"* una sau mai multe farete ale caracterufui sau ale personalitdlii cuiva, trebu:: aspectere aomiouot". io'"""| Y1 subiectul seamdnd -esura at aj:, oameni? rn ce mdsurd este eI unic sau neobi;nuit? c"-t pard bizar. aparte, interesant? Comun sau plicticosi erragAr, *u ,"uiegArrZ C, temperament are? Este.optimistiau pesi*st, realist sau visdtor, teotetizan: saa pragmatic? Ceilaltj fl vdd a;a cim il vezi tu? (...) Aratd, nu povesti. Deci tratiazd ,,r,ti"iut pe un personaj
inseamnd o intinitd

de artificiatrtate. -* suspendat, "impur", care nll este fic{iune, dar nici ,"0*;j...

rulien sotel'etc.) sr indice

,sanse sd oeiina reporta j distantdndu-se de portretur meseriei, J" uiogruria fip curicurum vitae s:, -. de' ' 'Iiteraturi. S-ar putea ca asocierile literare p" ,"-u. realiza ("acesta este un Morometd,,,,l ou,-, "ir" "i,iiJr,l, o""rru este un Harpago',,,,,iatd _.-

.: sru dezvdJuie a$a cum estd" la care t."buie sd ad'ugdm aregerea corecr: ; unghiurui (Ei
pistrarea rui) oferd

legdturd cu abilitatea jurnaiisturui

;" ;:i face pe interrocutorur


textului

fidelitatea fat6 de rearitate, in stran:_

,,si

dozdnJoorta

un

re,.:

"A scrie

,:::":"

*.:!'e

fr;;;;

;tir;;-;";;;

de dramd. I. recrea convercayiire cu ceirarEi sub forme h;i sd se expnme to raut ni..,

ii poli

profilul
Este un text care se apr.opie de portret, cu urmdtoarele deosebiri: l. Evidentiazd o singurd -t a.et*A a fersonafitelii; 2.De aici, rezultd cI, de obicei, L*, succint; 3' Nu este textur principar, un n compreteaza pe acera.

"i

"rL? t"*t."*

20a

I
I I
I
I
I

Arte crasinciri

L- (feature): 5"n ]vletzrgl Ir9g6; rg2-193r enumer' urmdtoarele tipuri de reportaj "strilucitor" - despre un fapt divers minor. A;;;;-rde I micurui I reportaj (petit reportage);1'de curi^se" - care insolegr" un l"*, principal. t "Profilul unei nersonalitili',. .,profil colectiv,,.,Reportaj de actualitatea,,
opri"uiio" (Newsfeature expricariv) in care S":Tt:i"_r"i "Reportaj unei tendinfe. O experien{d p"rrorurr uiurnalisrului ::"ti:-l::ly,l"derga rucrurui vhzut - chose vue). "Reportaj de serviciu,,, un I :o.*rpunq: text despre ..cum si faci,'. Reportaj naratii. I lur n"p"rt"; despre o
p""ronrlitate (portretul).

"e

grand reportage

I I J I I J r rn paraler, rrteratura - la rdndul ei - a diversificat (a completat?) - zonere I exotice. in anii '30 ai secorurui ar XX-rea, suprarearistii, pentru a-i cita numai I pe aceEtia, descopereau .,miraculosul cotidian,,.
georafice (indepdrtate de publicul care citegte) Din punctul de vedere ar punerii in paginr, grand re reportage - ca qi ancheta - este considerat o sumr u g"nurilor. pentri ca sup#fu unui ziarl magazin sau a mai multor pagini se umple cu textul principal, ,.incadrat,, de texte diverse comprementare: mici interviuri,

C""u ce se numegte in presa francez.dgrand reportage, este, de fapt, insugi - inc6.din zorii existenlei lui. Ruda rui apropiatd este jurnarur :*"T:lyl de c[litorie' Locurile indepdrtare, exotice, modur;" ;il, obiceiurile, religia, rirualurile, sirbitorile, iate iem"t" Iui forte. Pe mdsura trecerii gi a progreseror tehnorogi'or, textul lasd tot _v5mii imaginii. Nu intdmpMtori^ue*inele _ in Franla, paris Match ryi_::lltoc slnr acer.el care au reransat genur in anii '60 ai secolului ar XX_rea.

- pild[, reportaj poate fi decrangat de un eveniment extrem de important evenimentere de Ia Timiqoara din anur 19g9 au fost obiectul unor asemenea texte in presa franceza) sau poate fi .,monografia,, unei zone
(de
.

"Marele"

,eportu;" de atmosferr; tuturor acestora, in mod cvasi-obrigatoriu, li se adaugd fotografii (de actualitate) qi - dac6 este cazur -arte tipuri oe itustralii: rre4i, grafice, tabele cuprinzdnd date statistice etc. Pe de altr parte, marele reportaj se remarcr printr-o mobilizare estetica sporit5 (evit[m si folosim termenul transfigurare care, context, este ambiguu, deoarece trimite Ia ideea de fie,tiune). si, din aceastd pricin[,

mici portrel, mici

i'u.ot

201

grand reportage este varianta francezd a valului New Journalism din SL -{ Ei nuovo giornalismo din ltalia. Calea spre ceea ce se nume$te grand reportage a fost deschisi in spaliu.i romdnesc de Spdtarul Milescu qi - ceva mai tArziu - de Dinicu Golescu Apoi, in leglturl directd cu miqcdrile avangardiste interbelice, de Geo Bogza (Tara de Piatr6, Cartea Oltului) gi, din perspectivd strict jurnalistici, de Felix Brunea-Fox. Pentru ca, dupd anul 1948, sd se impund realismul socialist care - in zona ce ne intereseazd aici - a devenit imnic, mai mulr fictiune, qi mai pulin realitatea adus6 in text. Geo Bogza gi-a continuat cariera. urmat de o mullime de epigoni dintre care, Traian Coqovei este cel mai cunoscut. in fine, anii '70-'80 aumarcat"o explozie" a acestui tip de text (care, in treacdt fie spus, poate atinge qi dimensiunile unui volum) ce devenea tot mai artificial prin contrast cu tensiunile realitdtii. Grand reportage (New Journalism) este insd zona in care jurnalismul - care devine tot mai aprofundat - se apropie pdni Ia o granild vagd, de alte genuri. De exemplu, Moartea unui pre;edinre (tradusd Ei in limba romdnd) este $i New Journalism, Ei lucrarea unui istoric. Un grand reportage in televiziune se apropie pdnd Ia suprapunere de filmul documentar. Cu sdnge rece (Truman capote) este un roman nonficfional .lar cartea oltului este consideratd unanim un amplu poem in prozd, cu cadenle neoromantice si whitmaniene etc. Pe scurt, marele reportaj este una din modalitd{ile prin care jurnalismul se (re)apropie de artd, gi doar rduvoitorii vor spune dintr-o perspectivd sau din cealaltd, cd autorii sunt prozatori ratali sau jurnalisti care tind sr fie altcevadecdt sunt (scriitori sau istorici sau politologi sau oameni de qtiinlr).

Arta

de a scrie un

reportaj

Dupd cum am mu spus, dacd aceastd, artd nu se bazeazi. pe informatria corect cu[eas[, "reportajuT" nu este jurnalism. Iar dacd, informafia corect culeasi nu poate fi transcrisi intr-un text viu care il aduce pe cititor in mijlocul evenimentului transformdndu-l in participant/martor, atunci textul nu este reportaj. simplificdnd, prin raport cu qtirea - relatarea, din perspectiva redactdrii, in reportaj apare tot ce nu putea sd fie inclus in qtire, pentru cd ar fipus in disculie neutralitatea/obiectivitatea inform[rii. in gtire, citatul este ales in func(ie de confinutul lui de informagie. Particularitdfile vorbitorului sunt "netezite", neutralizate, aduse la nivelul
202

"zero" al limbii literare standard. in reportaj, dimpotrivd, particularitdlile morfologice, sintactice, plus (eventuai) regionalisme, cuvinte apar{indnd registrului limbajului familiar, sunt recomandate. persoana este "vizualizatd", situati de c[tre cititor. Dacd in gtire dialogul nu-Ei are locur, dimpotrivd, in reportaj, dialogul "pune textul in miscare", il dramatizeazi. Decorul in gtire se reduce lalocalizare ("sala de Eedinye a guvernulul,), in vreme ce in reportaj, decorul se poate incirca cu semnificatii (suplimentare) ("rn sala de pedin{e a guvernului, scaunele au rdmas intr-o dezordine de nedescris. semn cd incdperea a fost pdrdsitd in mare grabd... sau, poate, cu nervozitate?'). Locurile - ca qi oamenii - ocupd un loc extrem de important in reportaj. " Inditbren{a fagd de un loc (decor) este nortald," considerd Lynnz.Bloom I 985; 1 3 1 ; 1 28]. Pentru c6, " sunt aproape tot atiltea I moduri de a scrie despre Iocuri cdte locuri sunt pi cdte viziuni ale oamenilor despre ele.,, Altfel spus, in reportaj, decorul Ei persoana interactioneazd, se influenleazr reciproc. Locul (decorul) capdtd personalitate (a aceluia care tr[ieste in mijlocul lui, a aceluia care care il priveqte, il folosegte, il schimbd), iar pesoana primegte aerul locului (miqcdrile, acfiunile, faptele etc., ii sunt influinlate). odati surprins[ qi exprimati legdtura semnificativi dintre om qi loc, cel dintAi este surprins in mediul lui. unghiul de abordare in qtire este (aproape impus de rispunsurile la intrebdrile cine - ce? In reportaj insd, lucrurile se complicI. Jean-Dominique Boucher t1995; 35-3gl construie$te o adevdratd argumentare (captivantd - de altfel), in aceasti chestiune. subiectul reportajului - constatd autorul - este impus de eveniment. in schimb, unghiul de abordare se alege. El este acela care ii " conferd reportajului marca noutdpii gi a originalitd;il', chiar dacd subiectul este dat de un eveniment repetitiv (o grev5, de exemplu). " unghiul se stabileste in funcyie de propria curiozitate, de propria sensibilinte. (ce caut in special? ce simt? ce impresie donind?) Daralegetea se face gi in func;ie de interesul publicului, in funcpte de rubricd.', In etapa predocumentdrii, se poate alege,, un pre-unghl, . atunci, ,, dacd $i ai ungh i u I din ain te i zoleazd - gi c 6 t ma i repede pe teren, imp re s ia dominantd. " Astfel, apare unghi ul." rmpresia dominanti este starea esenliali a reporterului. o putem numi chiar primordiald, pentru cd ea oferi unghiul, Ei tot ea poate oferi paragraf'ul inilial al textului. Impresia dominanti se sprijind pe detaliul semnificativ
de pronunfare, intonare,

203

care devine cu atet mai impoftant, cu cat contine informatie consonant; - "

unghiul ales. Pentru a pistra paralelismul gtire/relatare - reportaj, sd urmdrir:, 'continuare, planul textului. in qtire, evantaiul alegerii planului este genere, restrdns: piramidi inversat[, pucte principale, abordare cronologt: mai rar, flash-back. Prin contrast, reportajul este polifonic. Planul reportajului se articulea:in func{ie de unghi. Ritmul textului (;i articularea lui), altfel spu, concretizarea planului, se realizeazd prin alternare. Alternare a planuril'': plan strAns - plan largit; alternare acliune - reflecfie; fraze concrete (exemrl. - t ut" abstracte (concepte, notiuni); alternare descriere - citate; aiterni:: '= imagini/descrieri - anecdote/naratiuni; alternare stil direct - stil indirect citat/dialog vs. parafrazil; alternare fraze scurte (chiar f[ri verb) - fraze ;'' ' lungi; alternareparagrafe scurte - patagtafe mai lungi' iitrur"u Etirii aproape cd nu intrl in disculie. Titrarea relatdrii este. r: regulS, infbrmativd, evidenfiind cel mai important rispuns din mesatu esinlial. Titlul incitativ - am putea spune - este insb specific reportajului E exprim[ impresia dominanti sau elementul narativ esential sau - daci estuoibu despre portret - trdsdtura dominant[ a persoanei' Titlul incitatr.' stdrneqte curioritatea. Dar dacd el con[ine cel mai mic indiciu care si-' conduci pe cititor c[tre o concluzie - senzafie - sentiment - atitudine gats fbcute, reportajul riscl sd fie ratat. Intenlia de informare riscd sd decadd ir' intentie de dirijare (manipulare)'

204

ANEXA
Reportajul in televiziune
Nu dorim ca prin acest subcapitol s[ epuizlm chestiunea reportajului de televiziune. Nici s[ pitrundem in detaliile tehnice care tin de sintaxa imaginii. Ceea ce ne intereseazl, este sd eviden(iem tiparul comun al reportajului in presa tipfuit[ qi in televiziune. Telul reportajului in televiziune este acelaqi: s[ informeze in aga fel inc6t telespectatorul s[ se simti in mijlocul evenimentului. Imaginile bine alese (cu conlinut de informare, "griitoare"), corect montate, cu un mixaj armonios (imagine + cuvnnt + sound). Prim-planul alternat cu gros-planul subliniazd unghiul de abordare $i, totodate, planul textului. Sound-ul (zgomote, sunete din mediul ambiant) completeazd decorul. Sunt detaliile semnificative... Citatele/dialogurile reprezintdmdrturiile din ;i despre realitate. Iar o grimas[, o exclamatie de durere/de bucurie spun instantaneu tot atat cat mai multe cuvinte bine alese. Gdndirealsensibilitatea reporterului de televiziune sunt preponderent vizuale. Dar colectarea informatiei (tehnica interviului, ascultarea etc.) - sunt tehnici comune, universal valabile. Reportajele de televiziune (in afara distincfiei valabile qi pentru interviu: in direcVinregistrat) se clasific[, practic, dupd aceleaqi criterii. Criteriul nu este neap[rat timpul (timing). Aqadar, mic reportaj, reportaj de atmosfer[, portret, profil, grand reportage, reportaj-anchetl. Sau/qi transmisii (reportaje) in direct, istorice: aselenizarea, asasinarea unui preqedinte de stat; sau (doar?) spectacole planetare: olimpiada, un campionat mondial de fotbal etc. Reportajul scris, reportajul v[zut, doud fapte ale unei singure realitXli: jurnalismul creativ, inteligent, performant.

205