Sunteți pe pagina 1din 41

Referat Moneda Cooperarea Romaniei cu F.M.

I
Nita Valentina Specializarea: Finante Banci Fac: Stiinte Economice Anul II

Cuprins

1. Introducere 1.1 Rezumat studiu 1.2 Scopul si obiectivele studiului 2. Prezentare generala a Fondului Monetar International 2.1 Caracteristici generale F.M.I 2.2 Functiile F.M.I 2.3 Resursele F.M.I 2.4 Drepturile si obligatiile tarilor care adera la F.M.I 3. Relatia Romaniei cu F.M.I 3.1 Istoricul aranjamentelelor incheiate 3.2 Drepturile si obligatiile Romaniei ca tara membra a F.M.I 4. Asistenta financiara 5. Concluzii

6. Bibliografie

Rezumat studiu
Studiul cuprinde informatii referitoare la semnificatia FMI. In cateva cuvinte pot preciza ca Fondul Monetar International este o institutie financiara internationala care are ca scop principal promovarea cooperrii monetare internaionale, garantarea stabilitii financiare, facilitarea comerului internaional, contribuirea la un nivel nalt de ocupare a forei de munc, la stabilitate economic i combaterea srciei. Resursele fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin plata unor cote n funcie de puterea economic a fiecrei ri. Fiecare stat achita cota sa la Fond n proporie de 25% ntr-una dintre valutele acceptate pe plan internaional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlin) sau n DST, iar restul de 75% n moneda naional. Puterea de vot a fiecrei ri este proporional cu cota subscris.

In ceea ce priveste cooperarea Romaniei, aceasta este membra a Fondului Monetar Internaional (FMI) din anul 1972, avnd n prezent o cot de participare de 1 030,2 milioane DST (0,43% din cota total). Romnia deine 11 039 voturi. Romnia a incheiat, din 1972, de cnd a devenit membra a Fondului Monetar International, 10 acorduri stand-by cu FMI, dintre care trei au fost semnate inainte de 1989, iar sapte dupa aceasta data. Cele 10 acorduri au fost semnate in anii 1975, 1977, 1981, 1991, 1992, 1994, 1997, 1999, 2001, 2004 si 2009.

Scopul si obiectivele studiului


Scopul care a stat la baza elaborarii studiului prezent este de a urmari si a ilustra importanta si impactul pe care l-a avut acordul cu Fondul Monetar International asupra economiei romanesti. De asemenea un obiectiv al studiului este de a prezenta intr-o ordine cronologica cele 10 acorduri realizate pana acum intre Romania si Fondul Monetar

International , sumele aprobate dar si sumele trase utilizate pentru programele economice ale guvernului. Pe baza unui obiectiv important am realizat studiul tinand seama de obligatiile si drepturile care intervin in parteneriatul dintre F.M.I si tarile aderante.

Prezentare generala a Fondului Monetar International


Fondul Monetar International este o institutie financiara internationala care a fost creata in urma Conferintei Natiunilor Unite de la Bretton-Woods (SUA). Statutul acestei institutii, al carei sediu se afla la Washington, a fost adoptat la 22 iulie 1944, in urma Conferintei

Monetare si Financiare Internationale de la Bretton-Woods, la care au participat 45 de state, si a intrat in vigoare la 27 decembrie 1945. Acest statut prevede ca Fondul Monetar International este o institutie cooperativa cu deplina personalitate juridica, alcatuita dintr-un sistem de organe de conducere, avand un buget propriu si un mecanism procedural de decizie si de interpretare a propriului statut.

Rolul Fondului Monetar International este de:


de a promova cooperarea monetara international si stabilitatea valutara facilitarea expansiunii si a cresterii echilibrate a comertului international si contribuirea , prin acestea, la promovarea si mentinerea unor nivele inalte de ocupare si de venituri reale si la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor ca obiective primordial ale politicii economice. Promovarea stabilitatii ratei de schimb , a unor mecanisme disciplinate de schimb prin evitarea deprecierii schimbului prin competitie. incheierea unor acorduri valutare care sa asigure stimularea cresterii economice si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca de a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, in vederea ajustarii balantelor de plati ale acestora.

Infiintarea unei astfel de institutii a fost necesara in vederea solutionarii problemelor economice (legate in principal de deteriorarea schimburilor comerciale) si monetare internationale (instabilitatea cursurilor de schimb), grav afectate de cel de-al doilea razboi mondial. Ulterior, necesitatea existentei si

functionarii acestei institutii a fost cauzata de aparitia si extinderea crizelor financiare la nivel international, care impun instaurarea unei ordini internationale in domeniul financiar si monetar menite sa reglementeze si sa limiteze fluctuatiile cursurilor de schimb, paritatea monedelor si marimea deficitului balantei de plati externe, precum si liberalizarea pietelor financiare si a contului de capital. Fondul Monetar International este interesat nu numai de problemele economice si financiare ale fiecarei tari membre, ci de functionarea Sistemului Monetar International in ansamblul sau. Statutul Fondului Monetar International imparte membrii in doua categorii, si anume: membri de origine (tarile care au participat Conferinta de la Bretton-Woods din iulie 1944) la

alti membri (tarile care au aderat la FMI dupa data de 31 decembrie 1945). Nu sunt membri FMI pana in prezent urmatoarele tari: Andorra, Nauru, Malta, Sahara de Vest,Cuba, Coreea de Nord, Liechtenstein, Vatican, Kosovo si Taiwan. Activitatea FMI a inceput la 1 martie 1947, iar numarul tarilor membre a crescut de la 70, in anul 1946, la 185 in anul 2008. Aceasta evolutie ilustreaza o crestere importanta a numarului de membri precum si a interesului pentru aceasta institutie, mai ales dupa anul 1990, cand multe tari foste comuniste au inceput o serie de reforme structurale importante in vederea orientarii economiilor lor spre economia de piata si au solicitat sa devina tari membre ale FMI pentru a beneficia de sprijinul acestui organism financiar.

Functiile Fondului Monetar International


Aa cum rezult indirect din prezentarea istoricului instituiei i a structurii ei funciile Fondului Monetar Internaional constau n: coordonarea sistemului monetar internaional; supravegherea politicilor monetare, financiare i economice ale statelor membre a constituit scopul initial al Fondului, care se manifesta si in prezent prin supravegherea politicilor promovate de tarile membre, politici care trebuie sa fie in concordanta cu obligatiile acestora, prevazute in Statut. Aceste tari sunt obligate sa colaboreze cu Fondul si cu ceilalti membri pe probleme de natura financiar-valutara si de politica macroeconomica; furnizarea de credite pe termen scurt i mediu, din resursele proprii, pentru asistarea unor dezechilibre ale balanei de pli, n rile membre; Aceasta asistenta consta in acordarea unei tari a dreptului de a cumpara cu moneda nationala o moneda a altei tari membre, cu obligatia acesteia de a-si rascumpara moneda nationala la un anumit interval de timp. La acordarea unui credit de acest tip de catre FMI unei tari membre sunt solicitate de la aceasta garantii speciale, care constau in obligatia guvernului tarii beneficiare a imprumutului de a asigura realizarea anumitor indicatori de stabilitate macroeconomica, definiti in cadrul strategiei proprii de relansare a economiei sau stabiliti in cooperare cu reprezentantii Fondului. Acesti indicatori macroeconomici vizeaza politica monetara, cea bugetara, cea fiscala si politicile structurale macroeconomice intermedierea obinerii unor credite pe termen scurt i mediu, din fonduri private sau naionale, pentru finanarea dezechilibrelor balanei de pli n rile membre;

monitorizarea i acordarea de credite n situaiile n care problemele financiare ale unei ri risc s se transforme ntr-un pericol pentru stabilitatea sistemului financiar global; oferirea asistenei tehnice ctre alte organizaii internaionale i ctre statele membre.

Resursele Fondului Monetar International


FMI folosete, pentru evidena operaiunilor i resurselor sale, o unitate de cont proprie, denumit Drept Special de Tragere (DST). Aceast moned proprie scriptic a FMI a nceput s fie emis n 1970, fiind iniial echivalentul unui dolar american. n timp, valoarea DST a ajuns s se calculeze n funcie de un co valutar alctuit din monedele celor cinci state membre cele mai puternice. Statele membre trebuie s i raporteze cotele lor pri la un nivel constant al DST, atribuit lor, pe baza unei rate de schimb a monedei naionale determinat de FMI. Resursele FMI sunt constituite din cotele-parti depuse de statele membre, care detin ponderea cea mai ridicata in totalul acestora si sunt susceptibile la modificari periodice, precum si din imprumuturile contractate de FMI. Cotele-parti depuse de statele membre reprezinta participarea financiara a fiecarei tari, iar marimea acestora influenteaza puterea de vot a fiecarei tari, accesul la facilitatile de credit oferite de FMI si marimea alocarilor de Drepturi Speciale de Tragere (DST) pentru fiecare tara membra. Marimea cotei de participare la resursele Fondului a fost stabilita initial, in dolari americani, in functie de dimensiunea economica a tarii respective in cadrul economiei mondiale, luandu-se in considerare o serie de indicatori economici importanti, si anume:

- 2% din venitul national brut; - 5% din rezervele de aur si de dolari SUA; - 10% din media importului; - 10% din variatia maxima a exportului; - suma elementelor de mai sus, majorata cu ponderea exportului mediu in venitul national. Varsamintele in moneda nationala a unei tari sunt reflectate in conturile deschise pe seama Fondului la banca centrala a tarii membre. De marimea cotelor-parti depinde puterea de vot a membrilor FMI, deoarece numarul de voturi atribuit unui stat este proportional cu capitalul subscris de acesta la Fond. Totusi, indiferent de marimea cotei-parti subscrise, o tara membra dispune de 250 de voturi, la care se adauga cate un vot suplimentar pentru fiecare parte din cota sa echivalenta cu 100.000 DST. In urma reuniunii anuale a membrilor FMI din luna septembrie 1997 s-a luat decizia majorarii cu 45% a cotelor tarilor membre si a unei noi alocari de DST. Aceasta majorare a reprezentat un factor esential de crestere a capacitatii tarilor membre de a beneficia de resurse financiare mai insemnate de la FMI.

Drepturile si obligatiile tarilor care adera la F.M.I:

Tarile membre FMI au urmatoarele drepturi: - sa efectueze tranzactii si operatii cu Fondul Monetar International (tranzactiile se refera la schimburi de active monetare, iar operatiile reflecta utilizarile sau incasarile de active monetare); - sa cumpere sume in valute liber utilizabile sau in DST in schimbul unor sume in moneda nationala in vederea echilibrarii balantei de plati; - sa participe la adoptarea deciziilor in cadrul FMI; - sa primeasca alocari de DST; - sa adere la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). O tara membra a FMI are urmatoarele obligatii cu titlu general: - sa furnizeze date economice si financiare necesare derularii operatiunilor cu Fondul; - sa elimine restrictiile in domeniul platilor si transferurilor pentru tranzactiile internationale curente; - sa elimine practicile monetare discriminatorii; - sa asigure, la cerere, convertibilitatea sumelor in moneda proprie detinute de celelalte state.

Drepturile si obligatiile Romaniei ca tara membra a F.M.I


In urma aderarii la FMI, Romania a obtinut urmatoarele drepturi: dreptul de a obtine credite in regim normal sau ca facilitati. Incepand cu anul 1990, Romania a beneficiat de facilitati sub forma tragerilor curente, acordurilor stand-by, finantarilor compensatorii si a facilitatilor de transformare sistematica; dreptul de a obtine credite in monedele altor tari membre sau in DST din resursele generale ale Fondului, in schimbul unei sume in moneda nationala, in conditii mult mai avantajoase decat cele ale pietei, fiind obligata sa respecte in schimb o serie de conditii impuse de FMI tuturor tarilor membre aflate in postura de debitor fata de Fond; dreptul de alocari de DST in cazul unor noi emisiuni de DST. Datorita faptului ca FMI a intrerupt emisiunile de DST incepand din 1972, Romania nu a putut beneficia de astfel de alocari decat incepand cu anul 1979; dreptul de participare la luarea deciziilor in cadrul FMI. Romania detine un numar de voturi corespunzator cotei sale de participare, iar acest drept de vot se exercita prin intermediul unui grup format din 12 tari (Armenia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Olanda si Ucraina), grup condus de reprezentantul Olandei, care reprezinta si interesele tarii noastre in Consiliul Executiv al FMI; dreptul de aderare la BIRD si la filialele sale;

In urma aderarii la FMI, tara noastra si-a asumat si o serie de obligatii, si anume: subscrierea si varsarea cotei-parti de capital; convenirea cu FMI a unui curs reprezentativ al leului fata de dolarul american; sa nu aplice restrictii asupra efectuarii platilor curente in relatiile economice internationale; sa se consulte cu FMI si sa colaboreze cu celelalte tari membre; sa furnizeze informatii cu caracter economic si financiar privitoare la detinerile oficiale de aur si de mijloace de plata internationale, evolutia importurilor si a exporturilor, balanta de plati, investitiile straine, cursul de schimb si altele.

Relatia Romaniei cu F.M.I


Romnia este membr a Fondului Monetar Internaional (FMI) din anul 1972, avnd n prezent o cot de participare de 1 030,2 milioane DST (0,43% din cota total). Romnia deine 11 039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 i a Rezoluiei Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a Romniei la FMI va fi de 1 811,4 milioane DST. Aceast nou cot va intra n vigoare dup ndeplinirea condiiilor prevzute n paragraful 5 din Rezoluia nr. 66-2. n cadrul FMI, Romnia face parte din grupa de ri (constituen) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Heregovina, Cipru, Croaia, Georgia,

Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 i Belgia i Luxemburg. Poziia de guvernator al Romniei la FMI este deinut de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanelor Publice cu responsabiliti n domeniu. Romnia a acceptat obligaiile prevzute n Articolul VIII al Statutului FMI la 25 martie 1998. Prin aceasta, Romnia se angajeaz s nu recurg la introducerea de restricii cu privire la efectuarea plilor i transferurilor pentru tranzacii internaionale curente i s nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fr aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations").

Istoricul aranjamentelelor incheiate


Pana in anul 1989, Romania a incheiat cu FMI trei acorduri stand-by, primul fiind semnat dupa trei ani de la momentul aderarii Romaniei la aceasta institutie. Acordurile stand-by sunt acorduri incheiate cu FMI prin care tarile membre au dreptul de a cumpara o suma intr-o anumita valuta de la FMI, in cursul unei perioade date, cu conditia respectarii de catre acestea a unor criterii si conditii stabilite prin programul elaborat si aprobat de Consiliul Executiv al FMI. Primul acord stand-by al Romaniei cu FMI a fost aprobat pe 3 octombrie 1975 si a fost finalizat cu succes pe 2 octombrie 1976, desfasurandu-se pe o perioada de 12 luni, in care Romania a primit 95 de milioane DST.

Al doilea acord a fost aprobat pe 9 septembrie 1977 si a fost incheiat pe 8 septembrie 1978, Romania primind 64,1 milioane DST. Cel de-al treilea acord, in valoare de 1.102,5 milioane DST a fost incheiat pe 15 iunie 1981, insa a fost reziliat dupa 30 de luni de la semnarea lui, pe 14 ianuarie 1984, dupa ce Romania a reusit sa traga de la FMI suma de 817,5 milioane DST. De retinut ca pana la sfarsitul anilor 90, Romania nu avea datorii externe nici fata de celelalte state si nici fata de FMI, imprumuturile primite fiind achitate esalonat, in mai multe transe. Dupa anul 1990, relatiile Romaniei cu Fondul Monetar International au cunoscut o imbunatatire permanenta, ca urmare a eforturilor depuse de autoritatile romane in acest sens. Incepand cu anul 1991 a fost deschisa o reprezentanta permanenta a FMI la Bucuresti, care desfasoara o gama larga de activitati in scopul asigurarii implementarii de catre autoritatile romane a recomandarilor de politica economica ale Fondului, de a mentine legaturi stranse intre organele de conducere ale FMI si autoritatile din Romania, precum si la asigurarea transparentei politicilor FMI in Romania. Incheierea acordurilor cu FMI dupa anul 1990 a fost o necesitate pentru Romania, care se confrunta la acea vreme cu un deficit extern de amploare(circa 1,5 miliarde de dolari), aceste acorduri fiind necesare in vederea solutionarii problemelor balantei de plati si procurarii de capitaluri de pe pietele internationale. Dupa 1990, Romania a incheiat 7 acorduri cu FMI, primind de cele mai multe ori doar prima transa. Diferentele semnificative dintre cuantumul creditului aprobat si suma trasa efectiv s-au datorat atat conditiilor severe impuse de Fond la acordarea unei noi transe din acord, cat si nerespectarii de catre Romania a programului de reforma. Primul aranjament stand-by a fost incheiat cu Fondul pe o durata de 12 luni si a fost aprobat la 11 aprilie 1991 pentru un volum total de 380,5 milioane DST, care a inclus si trageri in

cadrul facilitatii de finantare compensatorie (imprumuturi acordate tarilor care fac dovada unui necesar financiar care sa compenseze o scadere temporara a incasarilor din exporturi sau o crestere temporara a volumului importurilor) pentru componenta import de titei. El a avut drept scop accelerarea reformei economice, proces demarat in 1990, si a fost orientat in special pe reforma sistemului financiar-bancar si conturarea unui cadru legislativ si institutional specific economiei de piata. Memorandum-ul incheiat cu guvernul roman viza o stabilizare graduala a economiei prin: liberalizarea treptata a preturilor, eliminarea dobanzilor real-negative, stimularea procesului de economisire si a investitiilor, reducerea inflatiei, instituirea unor impozite si taxe corelate cu veniturile incasate, devalorizarea cursului de schimb si introducerea unei rate de schimb flotante etc. Efectele pozitive urmarite nu au fost la nivelul asteptarilor: consumul de materii prime si energie a fost incurajat in continuare prin mentinerea unor preturi scazute, nerealiste, ritmul economisirii si al investitiilor interne a scazut, volumul productiei interne si-a continuat declinul, iar rata de schimb oficiala a leului fata de dolarul american a fost supraevaluata, o situatie mai buna inregistrand-o doar volumul investitiilor straine directe, care a cunoscut o oarecare crestere.
Al doilea acord a fost un aranjament stand-by pe 10 luni,

aprobat pe data de 29 mai 1992 pentru o suma de 314 milioane DST, care a inclus inca o facilitate de finantare compensatorie pentru importul de titei. Al doilea aranjament a avut ca obiective macroeconomice incheierea miscarii corective a preturilor si liberalizarea cursului de schimb al leului, diminuarea inflatiei, mentinerea deficitului bugetar la un nivel ce poate fi finantat fara consecinte inflationiste, stoparea declinului economic si redresarea pozitiei externe a tarii prin ameliorarea situatiei balantei de plati externe si cresterea rezervelor valutare. La fel ca si in cazul primului aranjament, si in cadrul celui de-al doilea au

fost respectate obiectivele cantitative doar in primele 3 trimestre de aplicare. Neindeplinirea obiectivelor ambelor aranjamente s-a datorat unui complex de factori nefavorabili, atat interni cat si externi, printre cei mai importanti putand fi mentionati intarzierea procesului de privatizare si restructurare a economiei, inexistenta unei legislatii cu privire la proprietatea individuala, liberalizarea preturilor si a comertului fara infiintarea unor institutii care sa reglementeze relatiile de concurenta, liberalizarea salariilor fara asigurarea corelarii lor cu productivitatea muncii, ratele inalte ale dobanzilor, care au descurajat investitiile, supraevaluarea cursului de schimb al monedei nationale, indisciplina financiara etc.
Al treilea aranjament stand-by cu FMI a fost semnat pe data

de 11 mai 1994 pentru o suma de 301,5 milioane DST, care a inclus si o facilitate de transformare sistematica (aceste facilitati sunt acordate tarilor aflate in tranzitie, care se confrunta cu dificultati in echilibrarea balantei de plati).Masurile de reforma, partial atinse, au vizat stabilirea unei rate a dobanzii real-pozitive, devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial, controlul si reducerea inflatiei, stabilirea unor obiective cantitative clare in domeniul privatizarii si de restructurare a sistemului financiarbancar (inclusiv de infiintare a bursei de valori), eliminarea subventiilor acordate de stat producatorilor ineficienti s.a.
Al patrulea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de

22 aprilie 1997 pe o perioada de 13 luni si pentru o suma de 301,5 milioane DST, care urma sa fie trasa in 5 transe trimestriale. Programul economic aprobat viza atingerea unor obiective importante: liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, mentinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil (4,5%), cresterea rezervelor BNR, sistarea creditelor discretionare, reducerea ratei inflatiei etc. Neindeplinirea obiectivelor asumate de guvernul roman a condus la atingerea unor performante slabe atat la nivel micro cat si macroeconomic.

Al cincilea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 5

august 1999 pentru o suma de 400 milioane DST, pentru a sprijini programul de reforma si stabilizare economica al guvernului Romaniei (care a vizat diminuarea deficitului de cont curent, scaderea in continuare a inflatiei, cresterea rezervelor valutare ale BNR, consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor, reducerea puternica a pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in procesul de atragere a capitalurilor straine). Al saselea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 31 octombrie 2001 pentru o suma de 300 milioane DST. Programul a vizat sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica. Al saptelea acord stand-by incheiat cu FMI a fost aprobat pe data de 7 iulie 2004 pentru o suma de 250 milioane DST. Acesta a fost un acord stand-by de supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de Romania in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006 si a prevazut accesul la fondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice neprevazute. In anul 2005, ca urmare a divergentelor dintre FMI si partea romana cu privire la evaluarea performantelor si a cailor de actiune macroeconomica, acordul a fost suspendat. Al optulea aranjament stand by a fost inchiat la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea Romniei privind ncheierea unui aranjament stand-by pentru o perioad de doi ani, n valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) i eliberarea primei trane n valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA). Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 trane prevzute, nsumnd 10,57 miliarde

DST1 (aproximativ 11,9 miliarde euro). n ceea ce privete cea dea 8-a tran, aceasta a fost considerat, la solicitarea autoritilor romne, ca fiind de tip preventiv i, n contextul evoluiilor macroeconomice favorabile, nu a fost tras. La 28 septembrie 2012, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a analizat rezultatele celei de-a asea evaluri privind ndeplinirea criteriilor de performan asumate de Romnia n cadrul ultimului aranjament, punnd la dispoziia rii noastre a aptea tran, n valoare de 430 milioane DST. Autoritile romne au informat FMI c nu intenioneaz s efectueze nici aceast tragere. n calitate de stat membru, Romnia furnizeaz FMI informaii i realizeaz consultri anuale cu aceast instituie, n conformitate cu prevederileArticolului IV al Statutului FMI. n cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaionale n domeniile relevante pentru activitatea FMI, Romnia a participat la: Programul Bncii Mondiale i FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP). n acest context, experii BM i FMI au realizat raportul Financial Sector Stability Assessment - FSSA, raport ce identific principalele vulnerabiliti ale sectorului financiar romnesc i ofer un set de recomandri pentru corectarea acestora. ROSC Data Module (raportul privind respectarea standardelor i codurilor), prin care experii FMI realizeaz o evaluare a practicilor romneti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor SDDS (Romnia a aderat la acest sistem n mai 2005). n calitate de ar membr, Romnia a beneficiat de-a lungul timpului de asisten tehnic n cteva domenii, incluznd politica monetar i organizarea bncii centrale, supravegherea i reglementarea bancar i statistica.

Comunicatele reprezentanei FMI n Romnia, acordurile Stand-by, rapoartele, precum i alte informaii sunt disponibile pe websiteul FMI .

Studiu de caz Asistenta financiara


ncepnd cu 1972, Romnia a folosit resursele FMI n 12 ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. Fig 1. Tipul Acordului Data Data Aprobarii Expirarii sau Rezilierii 10/03/75 09/09/77 06/15/81 04/11/91 05/29/92 05/11/94 04/22/97 08/05/99 10/02/76 09/08/78 01/14/84 04/10/92 03/28/93 04/22/97 05/21/98 02/28/01 Suma Aprobata (milioane SDR) 95.0 64.1 1,102.5 380.5 314.0 320.5 301.5 400.0 Suma Trasa (milioane SDR) 95.0 64.1 817.5 318.1 261.7 94.3 120.6 139.75

Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by

Stand-by Stand-by preventiv Stand-by Stand-by preventiv

10/31/01 07/07/04 05/04/09 31/03/201 1

10/15/03 07/07/06 03/15/11 31/04/201 3

300.0 250.0 11443.0 3090

300.0 0* 10569 0 (nefinalizat )*

* Suma trasa este zero deoarece acesta este un Acord Stand-by preventiv (precautionary).

Reprezentare grafica a fig. 1 (pagina16)

Acordul Stand-By de tip preventive incheiat la data de 23 Octombrie 2012 (a sasea evaluare)

Acces: 3.090,6 milioane DST, 300 de procente din cot. Durata: 24 luni. Etapizare: 60 de milioane DST au fost
disponibilizate dup aprobarea acordului pe 25 martie 2011, cu intrarea n vigoare pe 31 martie 2011. Urmtoarele patru trane, n valoare total de 2,15 miliarde DST au fost disponibilizate n perioada iunie 2011 - iunie 2012, dup finalizarea evalurilor 1-5. O alt tran, n valoare de 430 de milioane DST va fi disponibilizat dup finalizarea acestei evaluri. Alte trei trane ulterioare, totaliznd 450,6 milioane DST vor fi disponibilizate condiionat de finalizarea evalurilor apte-opt.
Condiionalitate

o Criterii Cantitative de Performan un plafon pentru variaia activelor externe nete un plafon al arieratelor interne ale bugetului de stat i sistemului de asigurri sociale un plafon pentru soldul cash al bugetului general consolidat un plafon al garaniilor bugetului general consolidat ne-acumularea de arierate la datoria extern. o inte Cantitative Indicative un plafon al cheltuielilor curente primare ale bugetului general consolidat un plafon al arieratelor interne ale autoritilor locale o limit a soldului operaional i arieratelor pentru cele mai importante ntreprinderi de Stat cu pierderi un plafon de execuie a programului PNDI O marj de consultare n jurul inflaiei preurilor de consum n decurs de 12 luni.

o Aciuni Prealabile Aprobarea ordonanei de guvern prin care s se permit (i) utilizarea resurselor puse la dispoziia autoritilor locale, limitat n prezent la cofinanarea investiiilor, n scopul plii arieratelor; i (ii) plata direct de ctre autoritile centrale a arieratelor autoritilor locale din cotele defalcate. Majorarea preurilor la gaze cu 10% pentru consumatorii industriali i cu 5% pentru consumatorii casnici. Lansarea licitaiei pentru o a doua ofert public pentru 15% din aciunile Transgaz. Lansarea licitaiei pentru privatizarea Oltchim. 1 o Criterii de Referin Structurale Elaborarea de amendamente comprehensive la legislaia din domeniul sanitar care s soluioneze deficienele bugetare ce persist n acest sector i s asigure servicii sanitare de calitate; pn la 30 iunie 2012 Lansarea licitaiei pentru asigurarea programului software care s integreze sistemul de raportare contabil cu sistemul de pli al Trezoreriei; pn la 30 iunie 2012 majorare de 5% a preului la electricitate pentru consumatorii industriali i casnici; pn la 30 iunie 2012 Organizarea de IPO pentru aciunile deinute de stat la Romgaz i Hidroelectrica; pn la 15 octombrie 2012 (reprogramat) Actualizarea bazei de date cu proiectele de investiii pentru a se identifica proiectele prioritare ale autoritilor locale finanate din fonduri bugetare i fonduri UE i publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redus ce vor fi ntrerupte; pn la 30 septembrie 2012

Publicarea situaiilor financiare la zi ale tuturor spitalelor publice pe pagina de web a Ministerului Sntii; pn la 30 octombrie 2012 Semnarea contractului cu consultantul juridic i de tranzacie pentru privatizarea majoritar a Complexului Oltenia; pn la 30 noiembrie 2012 Finalizarea unei definiri detaliate i a structurii arhitecturii sistemului integrat de raportare contabil i pli de trezorerie; pn la 30 decembrie 2012

Rezumat executiv
1 n cadrul a dou Acorduri de tip Stand By au fost realizate progrese semnificative n ceea ce privete stabilizarea macroeconomic, dar redresarea economic continu s fie fragil. Se anticipeaz c pe termen apropiat creterea se va menine redus aceasta urmnd a cpta avnt treptat pe termen mediu, riscurile pe parte de prognoz fiind mai ales acelea ca aceasta s fie mai redus dect se anticipeaz. Date fiind puternicele legturi comerciale i din sectorul financiar, Romnia este expus crizei din zona euro. Rezervele fiscale i externe asigur un tampon i sectorul bancar continu s se menin bine capitalizat. n acelai timp, situaia politic a devenit mai alarmant, cu cele trei guverne n anul 2012 i cu o coabitare deloc facil ntre Preedinte i coaliia aflat la guvernare care a ncercat s l nlture, i cu alegerile parlamentare ce urmeaz a avea loc n toamn. Incertitudinea politic a contribuit la o depreciere accelerat a cursului de schimb i la costuri de finanare mai mari i a erodat ncrederea. 1 2 Performanele generale ale Romniei n cadrul programului se menin bune. Au fost ndeplinite toate criteriile de performan stabilite pentru a asea evaluare cu excepia

criteriului referitor la reducerea arieratelor la nivelul BS, acest criteriu fiind ratat cu o marj redus. Toate intele indicative, cu excepia limitei superioare la stocul de arierate ale bugetelor locale, au fost ndeplinite. Sunt ntreprinse msuri corective de reducere a stocului de arierate i de prevenire a apariiei de noi arierate. Au fost realizate criteriile de performan structurale privind majorarea preurilor la electricitate, integrarea sistemului de raportare contabil cu sistemul de pli al Trezoreriei i elaborarea amendamentelor cuprinztoare la legislaia din domeniul sanitar. Totui, progresele n ceea ce privete reformele structurale, mai ales n ceea ce privete privatizarea ntreprinderilor de stat, continu s fie lente. Ca aciuni prealabile pentru finalizarea acestei evaluri, guvernul s-a angajat s lanseze oferte publice pentru aciunile deinute n cadrul a dou ntreprinderi de stat pentru care pregtirile sunt mai avansate. 3 4 Pentru a se asigura stabilitatea macroeconomic i impulsionarea creterii se impun o abordare prudent n materie de politic fiscal i monetar i implementarea decisiv a agendei de reforme structurale. 5 Pentru a se ndeplini intele prevzute n program i a se realiza sustenabilitatea fiscal va fi nevoie de o puternic disciplin fiscal, mai ales naintea alegerilor parlamentare ce urmeaz. 6 Poziia de politic monetar ar trebui s fie orientat ctre nsprirea acesteia, avnd n vedere riscurile de inflaie i potenialele ieiri de capital i presiuni valutare. 7 n sectorul financiar, unde vulnerabilitile de contagiune din partea bncilor mam din zona euro ctre filialele lor romneti sunt mari, sunt necesare msuri prin care s se asigure un nivel suficient de capital i de rezerve de lichiditate, s se atenueze creterea mprumuturilor neperformante i s se finalizeze planurile privind situaiile neprevzute.

1 Avansarea pe calea reformelor structurale, mai ales n sectoarele energie i transporturi i n cel al ntreprinderilor publice, ar asigura impulsul att de necesar pentru investiii i cretere. mbuntirea absorbiei fondurilor UE constituie o prioritate pentru deblocarea unor resurse semnificative ce ar contribui la convergena real pe viitor cu celelalte ri europene.

Principalele criterii de convergenta


INFLATIA

Se proiecteaz c inflaia principal va crete pe timpul verii pe msur ce se vor disipa efectele favorabile ale preurilor la alimente. Totodat, inflaia este mpins n sus i datorit propagrii recentei deprecierii a leului, creterii preurilor internaionale la alimente i majorrilor anticipate a preurilor administrate. Totui, inflaia principal se anticipeaz c se va menine n intervalul intit de banca central, ajungnd la 3,6 procente an-la-an i, dat fiind diferena considerabil dintre PIBul real i cel potenial (output gap), reducndu-se pn la 3,2% pn la finele anului 2013.

Deficitul Bugetului General Consolidat

1 Romnia a realizat ajustri fiscale semnificative din anul 2009. Deficitul Bugetului General Consolidat (n termeni ESA) a fost adus de la 9% din PIB n anul 2009 la 5,2% din PIB n anul 2011 i se vizeaz un nivel de 3% din PIB n anul 2012, dup cum prevede Procedura de Deficit Excesiv a UE. Acest lucru a fost realizat n cea mai mare parte prin limitarea cheltuielilor, mai ales a cheltuielilor cu salariile din sectorul public i cu pensiile. Ajustarea prociclic a fost necesar pentru a stopa creterea rapid a ratei datoriei publice n perioada 200910 (la peste 30% din PIB) i a rectiga ncrederea pieei .

Curs de schimb

Pstrarea unei Inflaii Reduse cu un Curs de Schimb Flexibil Ciclul de relaxare monetar s-a ncheiat pe msur ce presiunile asupra cursului de schimb s-au intensificat . Diferena negativ dintre PIB-ul potenial i cel real (output gap) i inflaia n scdere au permis BNR s reduc rata sa de politic monetar n patru pai cu 100 de puncte de baz cumulate, ajungnd la 5,25% n perioada de ase luni pn n luna aprilie. Banca central i-a intensificat i operaiunile repo, parial pentru a compensa intervenia de pe piaa valutar. Totui, cu ieirile de

capital din ce n ce mai mari i cu sporirea incertitudinilor interne i externe, banca central a reuit s menin constant rata de politic din luna mai. De curnd, injeciile de capital prin operaiuni de repo s-au redus. n consecin, rata interbancar a crescut pn aproape de rata de politic. Cu toate acestea, deprecierea leului n faa monedei euro de la nceputul anului a avut un efect de relaxare asupra condiiilor monetare

Dinamica inflaiei i riscurile de depreciere continu a cursului de schimb impun o poziie prudent de politic monetar, susinut de un mix consecvent de politic macroeconomic. Se anticipeaz o cretere a inflaiei ctre sfritul anului pn la limita superioar a intervalului intit, riscurile fiind n sens ascendent. De asemenea, dat fiind istoricul Romniei de inflaie ridicat, ancorarea anticipaiilor inflaioniste vor continua s rmn o provocare. Totodat, intrrile mai reduse de capital i intervenia bncii centrale de domolire a presiunilor ce apas pe cursul de schimb au redus rezervele internaionale. innd seama de aceti factori, autoritile au fost de acord c se impune o poziie prudent de politic monetar, pentru a limita ieirile de capital i deprecierea cursului de schimb, i pentru a ancora i mai mult anticipaiile inflaioniste. Autoritile au indicat c vor menine cerinele actuale privind rezervele bancare minime obligatorii i vor majora rata de politic dac persist presiunile asupra cursului de schimb. Pentru a consolida mecanismul de transmisie, autoritile ar trebui s continue s i ntreasc credibilitatea, s fac eforturi pentru a adnci pieele de capital i de obligaiuni, s promoveze dezvoltarea sectorului financiar i s mbunteasc nivelul de calitate al reglementrii la nivelul ntregii economii. (Tabela 4) 1 BNR ar trebui s evite intervenia excesiv pentru susinerea leului dincolo de calmarea volatilitii cursului de schimb, permind o oarecare depreciere atta vreme ct se anticipeaz c inflaia se va menine n intervalul intit i efectele asupra bilanului (derivate din stocul considerabil al motenirii de mprumuturi bancare n valut acordate debitorilor fr acoperire) sunt gestionabile. Pe fondul unui context extern dificil i al incertitudinii politice, meninerea unor rezerve tampon suficiente pot oferi un amortizor important mpotriva ocurilor .

1 (Tabela 5). inta din program privind AEN ale BNR a fost revizuit n jos pentru a reflecta declinul proiectat a se produce n intrrile de capital datorit crizei din zona euro i incertitudinii politice, aceasta continund s asigure o acoperire deplin a datoriei pe termen scurt la scadenele rmase.

EVALUAREA ECHIPEI

1 Se anticipeaz c activitatea economic va rmne slab datorit ncrederii reduse i fluxurilor comerciale i de capital diminuate de incertitudinea politic i de recesiunea din Europa; meninerea dificultilor n absorbirea fondurilor UE; i impactului secetei din agricultur. Inflaia principal anual va crete n lunile urmtoare ctre limita superioar a intervalului de intire datorit preurilor din ce n ce mai mari la alimente i efectelor de propagare a deprecierii monedei. Deficitul extern de cont curent se anticipeaz c va scdea i mai mult n anul 2012 i, dat fiind redresarea lent, pe termen mediu va crete doar moderat. 1 Riscurile pe parte de prognoz sunt n sens descendent (cifrele ar putea fi mai mici dect cele anticipate). 2 Pentru realizarea intelor fiscale stabilite pentru anul 2012 se impune o disciplin fiscal strict nainte de alegerile parlamentare din toamn. Dei reducerea considerabil a deficitului presupune o poziie prociclic, este esenial s se stimuleze ncrederea pieei i ieirea din Procedura de Deficit Excesiv a UE. Echipa salut progresele semnificative nregistrate n limitarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Se impune meninerea n continuare a restriciilor pentru a sista cheltuielile de prioritate redus i rezistarea n faa presiunilor de reducere a cotelor de impunere, inerente naintea

alegerilor. O alt prioritate este reprezentat de controlarea arieratelor din sectorul guvernamental i din sectorul sanitar. n eventualitatea agravrii situaiei din zona euro i, ca rezultat, a unei contractri drastice a activitii economice n Romnia, guvernul ar trebui s permit stabilizatorilor automai s acioneze liber. n aceste condiii, va fi important s se articuleze o strategie de consolidare multianual credibil care s fie implementat de ndat ce se redreseaz economia. Pentru a asigura o protecie mpotriva acestui risc, este important s se menin rezerve fiscale adecvate. 3 Trebuie meninute politicile fiscale prudente pe termen mediu i instituirea cadrului instituional impus n Compactul Fiscal UE ar ntri disciplina fiscal i procesul de elaborare a politicilor. n urma amplei ajustri fiscale ce a avut loc din anul 2009, realizarea sustenabilitii fiscale n anii urmtori este acum posibil i guvernul va trebui s i respecte angajamentul de a realiza un deficit structural de sub 1 procent din PIB pn n anul 2014. Echipa salut accentul ce se va pune dup anul 2012 pe intirea echilibrului structural ce permite politicii fiscale s joace un rol de stabilizare n cursul ciclului economic. 4 Ar trebui realizate i alte reforme ale drepturilor sociale pentru a se face fa costurilor din ce n ce mai mari datorate mbtrnirii populaiei i pentru a crete calitatea serviciilor n sectorul sanitar. Reforma pensiilor din anul 2010 deja ajut la soluionarea acestei probleme dar ar putea fi necesare i alte aciuni pentru a alinia n permanen vrsta de pensionare cu sperana de via din ce n ce mai mare. n sistemul sanitar public, consultarea public n legtur cu proiectul de lege constituie un prim pas binevenit n pregtirea unei reforme a pachetului de baz i a mecanismelor de finanare. nainte ca acest proces s avanseze, va trebui efectuat o analiz de impact pentru a se asigura sustenabilitatea financiar a reformei planificate. Avnd n vedere nivelul sczut al

cheltuielilor de sntate din Romnia, se impune cu necesitatea ferm de a mobiliza resurse de finanare suficiente n vederea ridicrii calitii serviciilor prestate i limitrii mai bune a costurilor. 5 Este necesar pe mai departe adoptarea unei atitudini prudente n politica monetar meninnd n acelai timp flexibilitatea cursului de schimb. Banca central s-a abinut, n mod adecvat, de la relaxarea politicii monetare n ultimele luni date fiind intrrile nete de capital mai mici i deprecierea monedei naionale. Riscurile pe parte de inflaiei sunt de sens ascendent (riscuri de a fi mai mare dect nivelul anticipat), inclusiv datorit preurilor internaionale la alimente mai mari dect cele anticipate. Flexibilitatea cursului valutar i meninerea unor rezerve internaionale adecvate asigur o protecie important n faa ocurilor externe. BNR ar trebui s evite intervenia excesiv n scopul susinerii leului i s permit o oarecare depreciere n viitor atta vreme ct inflaia se menine n intervalul de intire i efectele bilaniere pentru bnci sunt gestionabile. Politica monetar ar trebui nsprit n cazul n care persist presiunile valutare. Pentru a contribui a reducerea fragmentrii pieei interbancare, BNR ar trebui s faciliteze garantare cu colaterale a mprumuturilor interbancare. 1 Avnd n vedere mediul marcat de incertitudine i riscurile de contagiune din zona euro, este important ca BNR s i continue supravegherea intens a bncilor i s i dezvolte n continuare gradul de pregtire pentru situaii de criz. Echipa salut practicile de supraveghere proactiv existente. Ar trebui luate toate msurile ce se impun pentru a se asigura c bncile dispun de suficient capital i suficiente lichiditi. Este la fel de important ca BNR, n coordonare cu alte autoriti relevante, s fie gata s implementeze cadrul su de gestionare a crizei i s actualizeze planurile pentru situaii neprevzute cu regularitate.

2 Se impun msuri suplimentare pentru atenuarea creterii mprumuturilor neperformante. Provizioanele acoper aproape integral mprumuturile neperformante, dar profitabilitatea este slab, mai ales datorit necesitii permanente de provizionare mai mare. Echipa salut amendamentul adus recent codului fiscal prin care se asigur un tratament fiscal neutru pentru creanele bancare vndute firmelor de recuperare creane. Totodat, autoritile ar trebui s implementeze cu celeritate recomandrile din Raportul Bncii Mondiale privind Standardele i Codurile n domeniul insolvenei i drepturilor creditorilor. Bncile ar trebui s poat elimina din evidene N integral provizionate. 3 Implementarea cu fermitate a agendei de reforme structurale este esenial pentru accelerarea convergenei cu alte ri UE. Prioritile cheie sunt acelea de a mbunti climatul de afaceri, de a moderniza sectoarele energie i transporturi, a revigora reforma ntreprinderilor de stat, a intensifica absorbia fondurilor UE i a ameliora n continuare funcionarea pieei muncii. Accelerarea progreselor n aceste domenii este esenial pentru cultivarea unei creteri mai mari i mai complete. 4 Reforma sectoarelor energie i transporturi i a ntreprinderilor publice este indispensabil impulsionrii potenialului de cretere al Romniei pe termen lung. Implementarea stabilit a realinierii preurilor la gaze i electricitate pltite de consumatorul final la costuri este esenial pentru stimularea eficienei energetice; deblocarea investiiilor mari necesare pentru extinderea produciei interne i perfecionarea sistemelor de livrare; i creterea resurselor disponibile pentru cheltuielile sociale i investiii n infrastructur. n acelai timp, ar trebui creat asistena social necesar pentru protejarea gospodriilor vulnerabile de impactul ajustrilor de preuri. Sunt necesare eforturi mari pentru eficientizarea investiiilor publice n reeaua feroviar i n cea rutier.

Guvernana corporatist la ntreprinderile publice se cere considerabil mbuntit i trebuie respectate termenele privatizrilor planificate pentru ntreprinderile de stat, pentru a atrage capital destinat finanrii de noi investiii i facilitrii transferurilor de tehnologie. Cldind pe recenta reform a legislaiei pieei muncii, eforturile trebuie ndreptate de acum spre creterea ratei de ocupare. Este important s se asigure respectarea principalelor convenii OIM de ctre noile Coduri ale Muncii i al Dialogului Social i s se reziste cu fermitate tentaiilor de a anula progresele fcute. Echipa salut intenia guvernului de se ocupa de slaba participare a forei de munc n Romnia i de ratele ridicate ale omajului n rndul muncitorilor tineri sau mai vrstnici. Pe baza performanei Romniei n cadrul ASB, echipa FMI susine solicitarea autoritilor de finalizare a celei de-a asea evaluri n cadrul acordului. Echipa susine de asemenea aprobare unei solicitri de derogare pentru nendeplinirea criteriului de performan stabilit pentru finele lunii iunie 2012, privind acumularea de arierate la BS, dat fiind abaterea mic i msurile corective ntreprinse de guvern. Echipa recomand de asemenea stabilirea unei condiionaliti cantitative pentru finele lunii decembrie 2012 i aprobarea modificrii condiionalitilor programului, conform propunerilor din Scrisoarea de Intenie anexat. Implementarea cu fermitate a programului susinut de FMI este important pentru cultivarea ncrederii i facilitarea fluxurilor de capital privat. ASB de tip preventiv, conjugat cu angajamentele de finanare asumate de Uniunea European i Banca Mondial, asigur o protecie important mpotriva unor viitoare ocuri, ajutnd n acelai timp Romnia s i continue procesul de ajustare economic. La expirarea acestui

ASB, n luna martie a anului viitor, orice potenial viitor program angajat cu Fondul va depinde de rezultatele generale nregistrate n prezentul program i de contextul extern.

Moneda 38 Lect. univ. Violeta Dragoi

Concluzii

Colaborarea Romaniei cu FMI a avut un rol important in implementarea unor programe de reforma economica menite sa asigure liberalizarea economiei, reducerea inflatiei, scaderea somajului prin cresterea investitiilor, cresterea productiei, atragerea investitiilor straine prin liberalizarea pietei de capital si a fluxurilor monetare, restructurarea intreprinderilor nerentabile etc. FMI a jucat un rol activ in procesul de tranzitie din Romania, conditionand acordarea de imprumuturi financiare de efectuarea unor reforme radicale in economia romaneasca. FMI poate fi considerat responsabil de realizarea tranzitiei in Romania si in celelalte tari foste comuniste in masura in care acestea au implementat programele de reforma in legatura directa cu respectarea conditionarilor impuse de aceasta institutie si cu dezideratele proprii fiecarei tari privind reforma economica. Pentru Romania, relatia cu FMI a fost uneori controversata, atat ca urmare a lipsei de profunzime a reformelor promovate in tara noastra in diversele perioade ale tranzitiei, cat si a rigiditatii FMI in ceea ce priveste unele pachete de programe propuse, inadecvate structurii economiei romanesti.
2013

Moneda 39 Lect. univ. Violeta Dragoi

Bibliografie
1. 2. 3.

www.mae.ro www.bnro.ro http://www.imf.org

4. Reforma organizatiilor international. O analiza a FMI Teodoreanu, 2002 5. Articolelor, art I , textul integral in limba engleza reprodus in anexa Toderean 2002 6. www.ziare.com 7. Moneda Elena Dragoi, Radoi Madalina- Bucuresti 2010

2013

Moneda 40 Lect. univ. Violeta Dragoi

Anexe

2013

Moneda 41 Lect. univ. Violeta Dragoi

2013