Sunteți pe pagina 1din 20

MATERIALE COMPOZITE

MURESAN LORENA IV IIPCB

CUPRINS

1. DEFINIII. TIPURI DE MATERIALE COMPOZITE 2. SISTEME POROASE IMPREGNATE CU POLIMERI

3. MATERIALE PLASTICE METALIZATE 4. ABS - Copolimer acrilonitril-butadienstiren.(Compus al polistirenului) 5. BIBLIOGRAFIE


Pagina 2

1. DEFINIII

Cuvntul compozit impune ateniei noiunea de omogenitate, care trebuie raportat la o anumit scar de observaie. Pentru polimeri este posibil aplicarea unor metode cu rezoluie dimensional pn la nivel molecular, pornind de la observaia vizual, fr aparatur, trecnd prin microscopia optic, microscopia electronic cu baleiaj, microscopia optic cu neutroni, difracia cu raze X etc. Se poate afirma c nu exist polimer perfect omogen i c toi polimerii pot fi considerai materiale compozite.
Pagina 3

La nivel supramolecular pot fi puse n eviden neomogeniti datorate existenei unor domenii cristaline sau amorfe, orientrilor diferite ale macromoleculelor, existenei stabilizatorilor, lubrifianilor, coloranilor etc. i la aceast scar toate materialele polimerice pot fi considerate neomogene. La microscar (nivel microfizic) se poate pune n eviden existena deja selectiv a unor materiale aparent omogene, constituite dintro faz unic, sau a unor materiale constituite din domenii distincte (faze distincte) formate, n general, dintr-un domeniu dominant (matricea), n care sunt

Pagina 4

distribuite fazele disperse, conturate net, prin suprafee de separare, sau, mai puin net, prin straturi de interfa. Continuitatea fazelor, forma fazei disperse, distribuiile, sunt, de multe ori, la fel de importante ca i natura chimic i proprietile fazelor. Dac se ia n considerare natura componeilor din sistem i modul de obinere, compozitele polimerice pot fi mprite n patru subgrupe : sisteme poroase impregnate cu polimeri; compozite macroscopice; polimeri arjai; sisteme cu dou sau mai multe uniti monomere.
2. SISTEME POROASE IMPREGNATE CU

POLIMERI

Pagina 5

n subgrupa sistemelor poroase impregnate cu polimeri se includ compozitele polimerice care au la baz materiale ceramice, beton sau lemn, impregnate sau amestecate cu polimeri .Aceast subgrup de compozite polimerice, dei util n numeroase sectoare de activitate, nu prezint interes n industria de prelucrare a materialelor plastice. Din subgrupa compozitelor macroscopice interes deosebit prezint filmele aplicate pe suport, laminatele i materialele cu structur celular.

Pagina 6

Sisteme poroase impregnate cu polimeri

Ceramic
Impregnar e prin polimeriza re in situ Impregnar e cu polimer sintetizat n prealabil Sinteza polimerulu i prin

Lemn

Sinteza polimerului prin policonden sare

polimerizar e

Beton

Introducerea

Impregnarea

Fig..1. Principalele polimerului sub


form de emulsie la fabricarea

tipuri de compozite polimerice dincu subgrupa betonului sistemelor poroase impregnate cu polimeri soluie
Monomer + mortar de ciment de polimer Pagina 7

Filmele aplicate pe suport i laminatele se ncadreaz ntr-o categorie unic de materiale compozite polimerice cunoscut sub numele de materiale stratificate. n aceast categorie se includ: materiale plastice metalizate; materiale stratificate cu suport (hrtie, folii metalice, celofan, esturi etc.); materiale plastice constituite din mai multe straturi de polimeri (folii, plci, profile).

3. MATERIALE PLASTICE METALIZATE

Aceste materiale se impun din ce n ce mai mult pe plan internaional datorit, n principal, avantajelor conferite de prezena suportului de material plastic: materialele plastice sunt mai uoare dect metalele, fapt care conduce la creterea eficienei funcionale a produsului; preurile pe unitatea de volum pentru materialele plastice sunt de 2 pn la 10 ori mai mici dect cele ale metalelor, astfel nct, chiar dac
Pagina 8

reperele din material plastic trebuie s fie mai groase pentru obinerea unei rigiditi echivalente cu cea a metalelor, tot este mai avantajoas utilizarea acestora; materialele plastice pot fi placate direct ca urmare a faptului c suprafeele produselor prezint un grad avansat de finisare chiar din procesul de formare; materialele plastice utilizate ca suport pentru placri au rezistena chimic superioar metalelor, evitndu-se, astfel, pierderile prin coroziune, precum i contaminarea soluiilor utilizate pentru placare; cheltuielile globale ale procesului de placare sunt sensibil inferioare n cazul utilizrii materialelor plastice n locul metalelor. Prin placarea materialelor plastice cu metale se amelioreaz sensibil i unele caracteristici ale acestora. n general, se constat o cretere a rigiditii, duritii, rezistenei la flacr, la radiaii ultraviolete i a rezistenei fa de solveni. Cu toate c pe plan mondial placrile de materiale plastice cu
Pagina 9

metale nu se utilizeaz nc pe scar larg , n SUA i rile Europei de Vest acest procedeu este destul de rspndit. n aceste ri, anual, se placheaz prin electrodepunere i evaporare sub vacuum milioane de m2 de ABS i polipropilen. n afara acestor dou tipuri de materiale plastice pot fi metalizai i ali polimeri ca polifenilenoxid modificat (Noryl), poliarileter (Arylon),, policarbonai (Lexan, Makrolan), polisulfone (Ucardel), poliacetai (Derlin), poliamide armate (Vydyne) etc. Metalizarea polipropilenei prezint o serie de avantaje chiar fa de ABS, i anume: finisarea suprafeei este excelent, absorbia de suprafa este inferioar ABS-ului, produsul prezint rezizten chimic superioar, aderena metalului la suprafaa polimerului este foarte bun. Dar PP metalizat prezint i o serie de dezavantaje: coeficient de dilatare ridicat, deformabilitate, rezisten sczut la ocuri mecanice. Materialele plastice metalizate au numeroase domenii de utilizare:

Pagina 10

construcia de autovehicole (grile de radiator, supori de rame de fixare a luminilor de poziie, borduri interioare etc.), componente de fixare n instalaiile sanitare, piese radio i TV, obiecte de uz casnic etc. n ultimii ani de un interes deosebit s-au bucurat foliile metalizate utilizate, n special, n producia de ambalaje. Se pot produce folii metalizate din polietilentereftalat (PETP), poliamide (PA), polietilen (PE) i polipropilen (PP).

Diferitele tratamente de suprafa ale materialelor de umplutur reduc energia liber superficial a acestora, facilitnd udarea i dispersarea particulelor de material de umplutur n matricea polimeric. n acelai timp, lucrul termodinamic de adeziune scade, astfel nct interaciunile polimersolid devin mai slabe. O metod eficient de mbuntire a adeziunii la interfa este introducerea grupelor funcionale polare, de preferin COOH, n catena polimerilor nepolari, prin grefare .O schem general pentru obinerea poliolefinelor funcionalizate este urmtoarea: poliolefinele
Pagina 11

sunt activate mecanic, chimic sau prin iradiere n prezena monomerilor funcionali

4. ABS - Copolimer acrilonitril-butadien-

stiren.(Compus al polistirenului)
Polistirenul se obtine prin polimerizarea in masa, emulsie, suspensie sau solutie a stirenului. Din grupa polistirenului si a copolimerilor pentru injectare se folosesc: - PS polistirenul de uz general; - PAS polistirenul rezistent la soc; - SAN copolimerul stiren-acrilonitril; - ABS copolimerul acrilonitril-butadien-stiren; Simbol: Simbol reciclare: ABS

Pagina 12

Denumire comerciala:
NOVODUR, TERLURAN (Germania); MAGNUM , CYCOLAN A, UGIKRAL, TYBRENE, KRALASTIC, LUSTRAN, STRAFLAM ABS, SRAGLAS ABS (S.U.A.); STERNITE (Anglia); LASTILAC, LORKARIL, ARRADUR (Franta); EDITER, SINKRAL, RESTIRAN, URTAL (Italia); TOYLAC, HIBLEN, DIAPET, STAYLAC, TUFREX (Japonia); RONFALIN (Olanda). Alte denumiri: ABSACON, ABSON, ABSTRENE, AFCOLENE, ANCOREX, CEVIAN, CYCOLAC, CYCOVIC KA, DIALUX, DURONIL, ELREXENE, FORSAN, KANE ACES, UKRALASTIC, LACQRAN, NEOKARIL, NOR SORAN, NOVODUR, RAVIKRAL, ROYALEX, SICOFLEX, STYLAC, STYPAC, TOYOLAC, TRONAL, TRUCOR, VOLKARIL.

Obtinere:
ABS rezulta din copolimerizarea a trei monomeri: acrilonitril, butadiena, stiren. Variatia proportiilor din fiecare monomer conduce la obtinerea unor tipuri de ABS cu diferite proprietati. Prezentare si insusiri generale.
Pagina 13

Se prezinta sub forma de granule colorate. Culoarea natur a granulelor este galbuie, opaca. Obiectele injectate se pot folosi pana la maximum 80120C. Utilizarea ABS este limitata de lipsa de transparenta. ABS se produce si in varianta armata cu fibra de sticla. Temperatura maxima de utilizare, in absenta solicitarilor mecanice, este de 80 - 120 C iar temperatura minima de utilizare continua este de 60 - 80 C. Rezista pana la temperaturi minime de -25 ... - 40 C

Avantaje:
- rigiditate inalta, rezistenta UV; - rezistenta la impact buna, chiar si la temperaturi scazute; - usor de procesat; - proprietati bune de izolator; - sudabilitate buna; - rezistenta buna la abraziune si colorare (stabilitate buna a culorii); - stabilitate dimensionala inalta (absorbtia de apa scazuta); - vopsire si laminare buna; - excelenta rezistenta la sterilizare (radiatii gama);
Pagina 14

Dezavantaje:
- rezistenta la vreme scazuta; - arde usor si contunua sa arda dupa ce flacara a fost indepartata; - usor de zgariat; - rezistenta la solventi scazuta, particular la aromatice, cetone si esteri; - poate suferi de la eforturi (sa crape) in prezenta catorva grasimi (unsori);

Exemple de utilizare:
In industria de automobile (tablouri de bord, butoane, aparatori coloane, componente aripa, bara antisoc, manere usi, spatare scaun, componente centuri siguranta scaun, spoilere, aparatori roti, spate (soclu) bloc lumini (semnalizare), etc.), aparate electromenajere (aparate de barbierit, corpuri de aspiratoare, uscatoare de par, mixere, ventilatoare, diverse repere frigider, etc.), aparate electronice si electrice ( panouri de control si accesorii radio, televizoare, magnetofoane, etc.), articole diverse (recipiente, farfurii, butoane, etc.), cutii medicinale,
Pagina 15

accesorii si unelte de gradinarit.

Proprietati fizice

Proprietatile mecanice ale ABS-ului sunt reprezentate printr-o tenacitate ridicata, o buna rigiditate, o mare duritate a suprafetei si o foarte buna stabilitate dimensionala. ABS prezinta o buna rezistenta la caldura. Dupa injectare, piesele din ABS acuza aparitia sarcinilor electrostatice, care insa se disipeaza rapid; din acest motiv prafuirea pieselor in atmosfera este neglijabila. Datorita actiunii concomitente a oxigenului din aer si a razelor ultraviolete, procesul de imbatranire a pieselor din ABS la exterior se caracterizeaza prin ingalbenire si scaderea drastica a proprietatilor mecanice. Folosirea pieselor injectate la interior asigura o mare durata de functionare ca urmare a stabilitatii sale fata de oxigen. ABS prezinta proprietati acustice bune. Principalele proprietati fizice sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tab.: Principalele proprietati fizice ale polistirenului si copolimerilor sai.

Pagina 16

Propriet atea
Densitatea Rezistenta la tractiune Rezistenta la soc (120D) Rezistenta la incovoiere Duritate Rockwell Alungire la rupere Coeficient de dilatare termica Caldura specifica

U.M. PS
G/cm 1,041,06 N/mm 3080 N/cm 0.10 N/mm 50100 % 105/C 6880 14 68

PAS
1,011, 06 2040

SAN
1,061, 08 6583

ABS

0,991,1 5 1762

0,4 min. 0,2 min. 0,3 min. 4090 2070 2045 810 0,320, 35 (27) min. 80 8090 1,53,7 68 0,320, 34 2493 30118 23,3

8,510,3 0,30,4 (14,8)

Cal/g 0,32 C

Rezistenta cm electrica de volum Factor de pierdere dielectrica (60Hz) Constanta -

(2,54)

(38)

2,52,6

2,52,6

2,63,4
Pagina 17

2,55

dielectrica (60Hz) Absorbtia de apa

0,5

0,5

0,25

0,05 1,8

Comportarea la ardere:
- se aprinde usor si arde dupa indepartarea flacarii; - flacara este galben stralucitoare; - picura in timpul arderii; - fumul este negru; - miros de stiren (dulceag), de asemenea de cauciuc ars; Proprietati chimice: - stabil la baze, acizi slabi, petrol, ulei, glicerina, detergenti, amoniac concentrat, benzina; - instabil la acizi concentrati, esteri, cetone, eteri, cloroform.

Prelucrare
In vederea prelucrarii ABS se usuca in uscatoare cu aer recirculat timp de 2 - 4 ore la 70 80 C (absorbtia de apa in 24 h este de 0,05 1,8 %). Se recomanda o presiune de injectare cuprinsa intre 1000 - 1500 bari, presiunea ulterioara 30 - 60% din presiunea de injectare, iar contrapresiunea de dozare de 100 - 250 bari. Este recomandabila o viteza de injectare in trepte, pornire lenta apoi injectare rapida. Se poate folosi clapeta antiretur la capatul melcului.
Pagina 18

La oprirea masinii nu este necesara purjarea materialului. Pentru constructia matritei se ia in considerare o contractie a materialului plastic de 0,4 1,6 %. Pentru prelucrare ABS se folosesc: duze deschise, duze cu inchidere, duze cu inchidere cu arc (cu actionare hidraulica). Nu se folosesc duzele cu inchidere cu sertar. Valorile temperaturilor cilindrului si matritei se pot urmari in tabelul de mai jos.

Prelucrari ulterioare.
ABS se poate supune fara probleme prelucrarilor mecanice (decupare, aurire, frezare, etc.), folosind scule pentru prelucrarea lemnului sau a metalelor neferoase. Piesele din ABS se pot lipi folosind solventi polari de tip acetona, metiletilcetona sau solutii de 1020% ABS in solventii de mai sus. Sudarea se poate face in bune conditii atat cu aer cald cat si prin ultrasunete. ABS se poate metaliza in vid cu aluminiu fara dificultate. Datorita bunei rezistente la solventi si cerneluri ABS poate fi supus vopsirii, imprimarii serigrafice si marcarii la cald cu folii de stampilare.

Pagina 19

5.BIBLIOGRAFIE

1. Katz, H.S., Milewski, J.V., Handbook of Fillers and Reinforcements for Plastics, Van Nostrand Reinhold Co., New York, 1978 2. Rusu, M., Rusu, D.L., Tehnologii de prelucrare a polimerilor, Ed. Dosoftei, 1995, p.348-354 3. Dutta,, N.K., Chandhury, N.R., Haidar, B., Polymer, 35, 20, 1995

Pagina 20