Sunteți pe pagina 1din 143

CUPRINS

Informatii generale
Relatii de calcul Forta specifica de achiere Kc valori Materiale aschietoare Tratamente de suprafata Materiale de prelucrat Prelucrarea otelurilor Prelucrarea otelurilor inoxidabile Prelucrarea fontelor Prelucrarea aluminiului Medii de racire ungere Notiuni despre geometria sculelor Tipuri de aschii Forme de uzura Duritatea si rezistenta la rupere Tolerante uzuale Echivalente decimale Viteze de aschiere Tipuri de cozi Nomenclator de termeni Recomandari generale Precizia alezajului Gaurirea in trepte Presiunea lichidului de racire Devierea radiala Forma canalelor Tipuri de ascutire Gaurirea adanca Lungimi standardizate DIN Lungimi standardizate ANSI Probleme de prelucrare la gaurire Nomenclator de termeni Recomandari generale Precizia alezajului Determinarea dimensiunilor neuzuale Lungimi standardizate Forme de alezoare cf. DIN Probleme de prelucrare la alezare Recomandari generale Probleme de prelucrare la largire si adancire Nomenclator de termeni Recomandari generale 4 8 9 13 16 19 20 21 22 23 25 25 26 28 29 30 32 33 38 39 40 41 41 41 42 42 43 44 46 49 50 51 54 56 57 59 60 62 63 64 65

Gaurirea

Alezarea

Largirea si adancirea Filetarea cu tarozi

Filetarea cu tarozi (continuare)

Filetarea prin frezare

Geometria tarozilor si procesul de filetare Conuri de atac Filetarea prin deformare plastica Recunoasterea tarozilor tip MTT-X Tipuri de filete Tolerante Conuri de atac si seturi de tarozi Dimensiunile burghielor ptr. filetare prin aschiere Dimensiunile burghielor ptr. filetarea prin def.plastica Tipuri de cozi Probleme de prelucrare la filetarea cu tarodul Nomenclator de termeni Recomandari generale Probleme de prelucrare la filetarea prin frezare Nomenclator de termeni Recomandari generale Dimensiuni in vederea filetarii Probleme de prelucrare la filetarea cu filiera Nomenclator de termeni Recomandari generale Alegerea sculei si a parametrilor de aschiere Caracteristicile frezelor cilindrice Tipuri de freze cilindro frontale Frezarea in sensul si in contra avansului Freze cu cap sferic Prelucrarea cu viteze mari Strategii de prelucrare Probleme de prelucrare la frezare Recomandari generale

66 69 69 71 72 73 75 76 79 80 83 86 87 90 92 93 93 94 96 97 99 99 101 103 104 106 107 109 110 112 113 118 120 122 125 126 137 139 140 142 143
3

Filetarea cu filiera

Frezarea

Scule ptr. debitare Fixarea sculelor

Reascutirea sculelor

Recomandari generale privind port sculele Tipuri de conuri Echilibrarea sistemului scula / port scula Conuri tip HSK Accesorii ptr. port scule Calculul momentului de torsiune Burghie Alezoare Largitoare adancitoare Tarozi Freze de filetat Freze

Informatii generale
RELATII DE CALCUL (in sistemul metric)
GAURIREA turatia avansul mesei

n=

Vc *1000 * D

Vf = n* fn

n = RPM VC = viteza de aschiere (m/min.) D = diametrul (mm)

Vf = avansul (mm/min.) n = r/min (RPM) fn = avans/rot

Forta axiala

T = 11.4 * K * D * (100 * fn) 0.85

Puterea totala P= 1.25 * D2 * K * n * (0.056 + 1.5 * fn) 100,000

Pentru convertirea in CP se inmulteste cu 1,341 P = Putere (kW) K = factor de material T = forta axiala (N) D = diametrul (mm) fn = avans/rot Vf = avansul (mm/min.) n = r/min (RPM)

Informatii generale
FREZAREA

turatia

Vc *1000 n= * D

avansul mesei

Vf = n * fz * z
Vf = avansul mm/min. fz = avansul/dinte z = nr. de dinti Puterea

n = RPM VC = viteza de aschiere m/min. D = diametrul (mm) Momentul de torsiune

Mc =

ap * ae * vf * kc 2 *n

Pc =

ap * ae * vf * kc 60 * 102 * 9,81

Mc=Momentul de aschiere [Nm] ap = adancimea axiala [mm] ae = adancimea radiala [mm]

Pc= Puterea utila [kW] n = RPM kc= forta specifica de aschiere [N/mm2]

kc = kc1 * hm -z
hm = grosimea medie a aschiei [mm sau inch] z = Factor de corectie, functie de hm

kc= Forta specifica unitara [N/mm2 ] kc1 = Forta specifica unitara - ptr. hm = 1 mm - [N/mm2]

unde

hm =

D * * arc cos[1- 2* ae
D

fz*ae*360

Informatii generale
FILETAREA RPM

n=

Vc *1000 * D
Puterea

Calculul momentului de torsiune

Md =

p2*D*kc 8000

P=

Md * 2 * * n 60

Md = Momentul de torsiune[Nm] p = pasul [mm] D = diametrul nominal [mm]

kC = forta specifica de aschiere [N/mm2] n = RPM P = Puterea (kW)

Informatii generale
RELATII DE CALCUL
GAURIREA turatia avansul mesei (IN SISTEMUL BRITANIC)

n=

12 * Vc * Dc

Vf = n* fn
Vf = avansul (inch/min.) n = r/min (RPM) fn = avansul/rot (inch)

n = RPM VC = viteza de aschiere (ft/min.) DC = diametrul (inches)

FREZAREA RPM Avansul mesei

n=

12 * Vc * Dc

Vf = fz * n * z
Vf = avansul (inch/min) fz = avansul/dinte (inches) n = r/min (RPM) z = nr. de dinti

n = RPM VC = viteza de aschiere (ft/min.) DC = diametrul (inches)

FORTA SPECIFICA DE ASCHIERE (KC)


Gaurirea

Informatii generale

kC1

Frezarea

Filetarea

kC

Grupa de materiale ce aplicatie (AMG) 1. Otel 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 2. Otel inox 2.1 2.2. 2.3 2.4 3. Fonta 3.1 3.2 3.3 3.4 4. Titan 4.1 4.2 4.3 5. Nickel 5.1 5.2 5.3 6. Cupru 6.1 6.2 6.3 6.4 7. Aluminiu Magneziu 7.1 7.2 7.3 7.4 8. Materiale sintetice 8.1 8.2 8.3 9. Materiale dure 9.1 10. Grafit 10.1 Otel magnetic moale Otel structural, de cementare Otel carbon Otel aliat Otel aliat, imbunatatit Otel aliat, imbunatatit Otel aliat, calit Otel aliat, calit Prelucrare libera Austenitic Feritic+austenitic Durificat prin precipitare Grafit lamelar Grafit lamelar Grafit nodular Grafit nodular Nealiat Aliat Aliat Nealiat Aliat Aliat Nealiat Alama, bronz Alama CuZn Bronz inalta rezistenta Al, Mg nealiat Al aliat cu, Si < 0.5% Al aliat cu, Si > 0.5% < 10% Al aliat cu, Si > 10% Termoplastice Termoreactive Plastic armat Cermet (metal ceramica) Grafit standard

Factor de material 1,3 1,4 1,9 1,9 2,7 3,4 3,7 4,0 1,9 1,9 2,7 1,0 1,5 2,0 1,5 1,4 2,0 2,7 1,3 2,0 2,7 0,6 0,7 0,7 1,5 0,6 0,6 0,7 0,7 0,6 0,6 1,0 4,0 -

N/mm2 1400 1450 1500 1550 1600 1700 1900 2300 1300 1500 1600 900 1100 1150 1450 900 1200 1450 1100 1450 1700 450 500 600 1600 250 450 450 500 1400 1400 1600 2600 200

Factor de corectie 0,18 0,22 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20 0,36 0,32 0,24 0,26 0,26 0,24 0,24 0,20 0,22 0,22 0,12 0,22 0,22 0,20 0,30 0,32 0,36 0,22 0,18 0,18 0,15 0,15 0,20 0,30 0,38 0,30

N/mm2
2000 2100 2200 2400 2500 2600 2900 2900 2300 2600 3000 3100 1600 1600 1700 2000 2000 2000 2300 1300 2000 2000 800 1000 1000 1000 700 700 800 1000 400 600 800 >2800 600

Informatii generale
MATERIALE ASCHIETOARE
MATERIALE ACHIETOARE

Oteluri rapide Oteluri rapide mediu aliate cu performante tehnico economice bune. Imbina o duritate inalta cu tenacitatea si rezistenta la uzura. Atractive intr-o plaja larga de operatii de ex. la gaurire si filetare. Otel rapid cu vanadium Ofera o rezistenta la uzura excelenta si performante bune. Se recomanda in special la filetare. Otel rapid cu cobalt Adausul de cobalt mareste rezistenta la cald. Imbina o duritate inalta cu o buna tenacitate. Se prelucreaza usor si are o buna rezistenta la uzura. Se recomanda in constructia burghielor, tarozilor, frezelor si alezoarelor.

Otel rapid sinterizat fara cobalt Are o structura mai omogena si o granulatie mai fina decat otelurile turnate. Datorita acestor caracteristici produsele finale sunt mai tenace, au o rezistenta la uzura si o rigiditate mai mari. Utilizat in special la fabricatia frezelor si tarozilor.

Otel rapid sinterizat cu cobalt Produs realizat prin tehnologia metalurgiei pulberilor. Toate otelurile obtinute prin acest procedeu au o tenacitate superioara si o buna prelucrabilitate prin rectificare (ascutire). Superioritatea lor se manifesta in special la freze si tarozi.

Otel cu crom Otel de scule la care cromul este principalul element de aliere. Are o duritate la cald inferioara otelurilor rapide. Este utilizat doar pentru fabricarea tarozilor de mana si a filierelor.

Informatii generale
Structura materialelor Exemple de structura la diferite marci de otel rapid. Otelurile obtinute prin tehnologia metalurgiei pulberilor ( de ex. HSCo XP ) au o structura mai uniforma si o granulatie mai fina. Datorita acestora tenacitatea si rezistenta lor la uzura sunt superioare.

HSS

HSCo-XP

Marci de otel rapid utilizate de Dormer Duritatea C Marca (HV10) % M2 810-850 0,9

W % 6,4

Mo % 5,0

Cr % 4,2

V % 1,8

Co % -

Standard ISO HSS

M9V M35 M42 ASP 2017 ASP 2030 ASP 2052 10

830-870 830-870 870-960 830-870 860-900 870-910 870-910 775-825

1,25 0,93 1,08 0,9 0,8 1,28 1,6 1,03

3,5 6,4 1,5 6,25 3,0 6,4 10,5 -

8,5 5,0 9,4 5,0 3,0 5,0 2,0 -

4,2 4,2 3,9 4,2 4,0 4,2 4,8 1,5

2,7 1,8 1,2 1,9 1,0 3,1 5,0 -

4,8 8,0 8,0 8,5 8,0 -

HSS-E HSS-E HSS-E HSS-PM


HSS-E-PM HSS-E-PM HSS-E-PM

Informatii generale
CARBURI METALICE Carburi metalice (materiale dure) Sunt produse ale metalurgiei pulberilor si constau dintr-o carbura metalica si un liant. Materia prima cea mai utilizata este carbura de wolfram (WC) care confera materialului duritatea. Carbura de titan (TiC), carbura de tantal (TaC) si carbura de niobiu (NbC) complecteaza compozitia in scopul obtinerii anumitor proprietati. Structura lor este cubica. Liantul uzual este cobaltul. Carburile metalice sunt caracterizate de o inalta rezistenta la compresiune, de o duritate ridicata, de unde rezulta o mare rezistenta la uzura dar, au o rezistenta la incovoiere limitata rezultat al unei tenacitati modeste. Carburile metalice sunt utilizate in fabricarea tarozilor, frezelor, burghielor si frezelor ptr. filetat. Caracteristica Duritatea (HV30) Densitatea (g/cm )
3

Oteluri rapide 800-950 8,0-9,0 3000-4000 2500-4000 550 260-300 -

Carburi metalice 1300-1800 7,2-15 3000-8000 1000-4700 1000 460-630 0,2-10

K10/30F Utilizat la scule monobloc 1600 14,45 6250 4300 900 580 0,8

Rezistenta la compresiune (N/mm2) Rezistenta la incovoiere (N/mm2) Rezistenta la cald (C) Modulul de elasticitate (KN/mm2) Marimea grauntelui (m)

Combinatia variabila procentual intre particolele dure (WC) si liant (Co) conduce la urmatoarele caracteristici: Caracteristica Duritatea Rezistenta la compresiune (CS) Forta de adeziune (BS) Continut mare de WC Inalta Inalta Mai mica Continut mare de Co Mai mica Mai mica Inalta

Si marimea grauntelui de pubere influenteaza proprietatile. O pulbere fina detemina o duritate mai mare iar o pulbere grosiera o tenacitate mai mare.
11

Informatii generale
MATERIALE ASCHIETOARE - RELATIA INTRE DURITATE SI TENACITATE
Duritatea (HV30)

10000 8000 6000 4000 2000

PCD CBN

TiAlN-X TiCN TiN

Cermet

Carbide HSS
Tenacitatea (N/mm2)

1000

2000

3000

4000

Cermet = Ceramica Metal CBN = Nitrura cubica de bor PCD = Diamant policristalin

12

TRATAMENTE DE SUPRAFATA

Informatii generale

Brunarea in abur ( oxidarea ) Produce un strat oxidat de suprafata cu o forta mare de adeziune. Retine lichidul de racire si previne formarea taisului de depunere. Poate fi aplicat oricarei scule dar, are eficienta mai pronuntata la burghie si tarozi. Acoperirea cu bronz Consta in depunerea pe suprafata sculei a unui strat subtire de oxid. Se aplica in special otelurilor rapide cu cobalt si vanadium. Nitrurarea (FeN) Nitrurarea este un tratament de suprafata prin care se mareste duritatea stratului superficial si implicit rezistenta la uzura. In mod particular se utilizeaza in cazul tarozilor care prelucreaza materiale abrazive ( fonte; bachelita etc ). Utilizat la burghie spirale conduce la marirea rezistentei la uzura a fatetelor cilindrice. Cromarea dura (Cr) Aplicata in conditii specifice poate conduce la marirea duritatii de suprafata pana la 68 HRc. Se aplica in special tarozilor pentru prelucrarea otelurilor carbon, cuprului, alamei etc.

ACOPERIRI DE SUPRAFATA (PLACARI)


Acoperirea cu nitrura de titan (TiN) Titanizarea consta in depunera unui strat ceramic de culoare aurie prin procedeul PVD (depunere in vapori cu caracter fizic). Mareste substantial duritatea de suprafata si micsoreaza forta de frecare. Conduce la o marire substantiala a durabilitatii sau la posibilitatea intensificarii regimurilor de aschiere. Se utilizeaza in general la burghie si tarozi. Acoperirea cu carbo - nitrura de titan (TiCN) Stratul de natura ceramica de TiCN se aplica prin procedeul PVD. Are o duritate mai mare decat TiN si un coeficient de frecare mai mic. Duritatea si tenacitatea sa in combinatie cu marirea rezistentei la uzura, il recomanda in principal pentru freze de inalta performanta.

Acoperirea cu nitrura de aluminiu si titan (TiAlN) TiAlN este un multistrat ceramic aplicat prin procedeul PVD. Determina marirea tenacitatii si rezistentei la oxidare. Aceste proprietati il recomanda in aschierea cu viteze si avansuri mari, la gaurire si filetare, marind concomitant si durabilitatea. Recomandat in aschierea uscata.

13

Informatii generale
TiAlN - X TiAlN X este o acoperire cu nitrura de Al si Ti. Continutul mare de Al confera stratului o mare rezistenta la temperature inalte, duritate si tenacitate. Ideal pentru placarea sculelor cae aschiaza fara lichid de racire sau prelucreaza materiale cu duritate mare. Acoperirea cu nitrura de crom (CrN) Excelent la prelucrarea aliajelor de Al, cupru si otelurilor slab aliate. Este o alternativa la prelucrarea aliajelor de titan si nichel. Micsoreaza tendinta formarii taisului de depunere. Acoperirea Super - R (Ti, C, N) SUPER R este o acoperire specifica operatiilor de frezare. Tensiunile interne reduse confera stratului tenacitate si rezistenta la uzura. Rezistenta mare la oxidare gratie temperaturii inalte de aplicare. Acoperirea Super - G (AlCrN) Este o acoperire pe baza de nitrura de aluminiu si crom. Se utilizeaza in special la placarea frezelor. Rezistenta la temperaturi inalte si rezistenta deosebita la oxidare conduc la doua propritati unice. La prelucrarile care dezvolta tensiuni ridicate de natura mecanica si termica, aceste proprietati se transforma intr-o inalta rezistenta la uzura. Acoperirea cu nitrura de zirconiu (ZrN) Este o acoperire de natura ceramica aplicata prin procedeul PVD. Ofera o combinatie de proprietati ca de ex. temperatura inalta de oxidare si coeficient de frecare redus, ceea ce o fac atractiva la filetarea aluminiului si a aliajelor sale. Dialub (Acoperirea tip diamantata) Dialub este o acoperire pe baza de diamant sintetic amorf. Are un coeficient de frecare foarte mic si o duritate mare. A fost dezvoltat in mod special pentru filetarea aliajelor de Al cu continut redus de Si si ptr. gaurirea in oteluri inoxidabile. Acoperirea Super B (TiAlN + WC/C) Super B este o acoperire multistrat si este utilizata in prelucrari grele conferind siguranta in functionare. Caracterizata printr- o duritate mare si un coeficient de frecare redus, este indicata ptr. filetarea materialelor dure si a celor care genereaza aschii lungi, de ex. oteluri inoxidabile. Diamant Acoperire pe baza de diamant policristalin ( sintetic ). Este indicata in mod special in prelucrarea grafitului si a materialelor neferoase. Structura cristalina mareste substantial rezistenta la uzura si duritatea superficiala a sculelor. Este utilizata exclusiv la scule din carburi metalice, in special la freze.

14

Informatii generale
TRATAMENTE SI ACOPERIRI DE SUPRAFATA
Tratamentul de suprafata Culoare Material de placare Duritatea (HV) Grosimea (m) Structura stratului Integrat in stratul superficial Integrat in stratul superficial Zona de difuzie Monostrat Coef. de Temperatura frecare fata max de de otel lucru (C) 550

Gri inchis

Fe 304

400

Max. 5

Bronz

Fe 304

400

Max. 5

550

Gri

FeN

1300

20

550

Argintiu

Cr

1100

Max. 5

550

Auriu Grialbastrui Negru / gri Gri violet Gri argintiu Cupru Grialbastrui Negru / gri Galben auriu Negru / gri Gri deschis

TiN

2300

1-4

Monostrat Gradient multi -strat Nano structura Monostrat

0,4

600

TiCN

3000

1-4

0,4

500

TiAlN

3300

0,3-0,35

900

TiAlN

3500

1-3

0,4

900

CrN

1750

3-4

Monostrat

0,5

700

Ti, C, N

2900

3,5-3,7

Multistrat

0,3-0,4

475

AlCrN TiAlN+ WC/C ZrN

3200

Monostrat Multi strat lamelar Monostrat

0,35

1100

3000

2-6

0,2

800

2800

2-3

0,2

800

a-C:H Diamant policristalin

6000

1,5-2

Monostrat

0,1-0,2

600

8000

6, 12, 20

Monostrat

0,15-0,20

700

15

Informatii generale
MATERIALE DE PRELUCRAT
Dormer clasifica materialele pe grupe AMG (grupe de materiale de aplicatie). Recomandarile de alegere a sculelor se bazeaza pe aceasta clasificare. GRUPA DE MATERIALE DE APLICATIE
Grupa de materiale ce aplicatie (AMG)
Duritate HB < 120 < 200 < 250 < 250 > 250 < 350 > 350 49-55 HRc 55-63 HRc < 250 < 250 < 300 > 320 < 410 > 150 > 150 300 < 200 > 200 <300 < 200 < 270 > 270 <350 < 150 > 270 > 270 <350 < 100 < 200 < 200 < 470 < 100 <150 <120 <120 Rezistenta mecanica N/mm2 < 400 < 700 < 850 < 850 > 850 < 1200 > 1200 < 1620 > 1620 > 1980 < 850 < 850 < 1000 > 1100 < 1400 > 500 > 500 < 1000 < 700 > 700 < 1000 < 700 < 900 > 900 1250 < 500 > 900 > 900 < 1200 < 350 < 700 < 700 < 1500 < 350 < 500 < 400 < 400

1. Otel

1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8

Otel magnetic moale Otel structural, de cementare Otel carbon Otel aliat Otel aliat, imbunatatit Otel aliat, imbunatatit Otel aliat, calit Otel aliat, calit Prelucrare libera Austenitic Feritic+austenitic Durificat prin precipitare Grafit lamelar Grafit lamelar Grafit nodular Grafit nodular Nealiat Aliat Aliat Nealiat Aliat Aliat Nealiat Alama, bronz Alama CuZn Bronz inalta rezistenta Al, Mg nealiat Al aliat cu, Si < 0.5% Al aliat cu, Si > 0.5% < 10% Al aliat cu, Si > 10% Termoplastice Termoreactive Plastic armat Cermet (metal ceramica) Grafit standard

2. Otel inox

2.1 2.2 2.3 2.4

3. Fonta

3.1 3.2 3.3 3.4

4. Titan

4.1 4.2 4.3

5. Nickel

5.1 5.2 5.3

6. Cupru

6.1 6.2 6.3 6.4

7. Aluminiu Magneziu

7.1 7.2 7.3 7.4

8. Materiale sintetice

8.1 8.2 8.3

9. Materiale dure 9,1 10. Grafit 10.1 16

< 550

< 1700

Informatii generale
SIMBOLIZAREA MATERIALELOR IN DIVERSE TARI CONF. DIFERITELOR STANDARDE O lista completa a materialelor si o comparatie intre diverse standarde poate fi gasita in Dormer Product Selector, disponibila pe CD sau la www.dormertools.com.
AMG 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 2.1 2.2. 2.3 2.4 3.1 3.2 3.3 3.4 4.1 4.2 4.3 5.1 5.2 5.3 6.1 6.2 6.3 6.4 7.1 7.2 7.3 7.4 8.1 8.2 8.3 9,1 10.1 EN 485-2 EN AW-1070A EN 755-2 EN AW-5005 EN 1706 EN AC-42000 SS-EN 1706 EN AC-47000 3.0255 3.1355, 3.3525 3.2162.05, 3.2341.01 3.2581.01 EN 1652 CW004A EN 1652 CW612N EN 1652 CW508L EN 10 025 S235JRG2 EN 10 025 E295 EN 10 083-1 42 CrMo 4 EN 10 270-2 EN ISO 4957 HS6-5-2 EN-ISO 4957 HS6-5-2-5 EN-ISO 4957 HS2-9-1-8 EN-ISO 4957 HS2-9-1-8 EN-ISO 4957 X40CrMoV5-1 EN 10 088-3 X14CrMoS17 EN 10 088-2,0 -3 1.4301+AT EN 10 088-3 1.4460 EN 1.4547 EN 1561 EN-JL1030 EN 1561 EN-JL1050 EN 1561 EN-JL2040 EN 1561 EN-JL2050 EN W no. W no. 1.1015, 1.1013 1.1012, 1.1053, 1.7131 1.1191, 1.0601 1.7225, 1.3505 1.6582, 1.3247 1.2510, 1.2713 1.3247, 1.2080 1.2510, 1.2713 1.3247, 1.2080 1.2510 1.3343, 1.2344 1.4305, 1.4104 1.4301, 1.4541 1.4571 1.4460, 1.4512 1.4582 1.4547 0.6010, 0.6040 0.6025, 0.6040 0.7040, 0.7070 0.8145, 0.8045 0.7040, 0.7070 0.8145, 0.8045 3.7024LN 3.7164LN, 3.7119LN 3.7164LN 3.7174LN, 3.7184LN 2.4060, 2.4066 2.4630LN, 2.4602 2.4650LN 2.4668LN, 2.4631LN 2.6554LN 2.0060, 2.0070 2.0380, 2.0360 2.1030, 2.1080 2.0321, 2.0260 Rfe60, Rfe100 St37-2, 16MnCr5, St50-2 CK45, C60 42CrMo4, 100Cr6 34CrNiMo6, S2-10-1-8 100MnCrW12, 55NiCrMoV6 X210Cr12, S2-10-1-8 100MnCrW12 X210Cr12, S2-10-1-8 100MnCrW4 S6-5-2, GX40CrMoV5-1 X10CrNiS189, X12CrMoS17 X5CrNi189 X10CrNiMoTi1810 XBCrNiMo275, X4CrNiMoN6257 X2CrNiMo20-18-6 GG10, GG40 GG25, GG40 GGG40, GGG70 GTS45-06, GTW45-07 GGG40, GGG70 GTS45-06, GTW45-07 Ti99,8 TiAl6V4, TiAl55n2 TiAl6V4, TiAl6V5Sn2 TiAl4MoSn2 Nickel 200, 270, Ni99,6 Nimonic 75, Monel 400 Hastelloy C, Inconel 600 Inconel 718 Nimonic 80A, Waspaloy E-Cu57, SE-Cu CuZn39Pb2, CuZn40 CuSn8, CuSn6Zn CuZn37, CuZn28 Ampco 18, Ampco 25 Al99,5 AlCuMg2, AlMg2Mn0,8 GD-AlSi8Cu, G-AlSi5Mg G-AlSi18, G-AlSi12 DIN

17

Informatii generale
BS 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 2.1 2.2. 2.3 2.4 3.1 3.2 3.3 3.4 4.1 4.2 4.3 5.1 5.2 5.3 6.1 6.2 6.3 6.4 7.1 7.2 7.3 7.4 8.1 8.2 8.3 9,1 10.1 230Mo7, 050A12 060A35, 080M40, 4360-50B 080M46, 080A62 708M40/42, 817M40 534A99, BM2, BT42 B01, BM2, BT42 826 M40, 830M31 801 826 M40, 830M31 BO1, BD3, BH13 BM2, BH13 303 S21 416 S37 304 S15, 321 S17 316 S, 320 S12 317 S16, 316 S16 HR41 Grade150, Grade 400 Grade200, Grade 400 420/12, P440/7 700/2, 30g/72 420/12, P440/7 700/2, 30g/72 TA1 to 9 TA10 to 14, TA17 TA10 to 13, TA28 NA 11, NA12 HR203 3027-76 HR8 HR401, 601 C101 CZ120, CZ109,PB104 CZ108,CZ106 AB1 type LMO, 1 B (1050A) LM5, 10, 12, N4 (5251) LM2,4,16,18,21,22, 24,25,26,27,L109 LM6, 12,13, 20, 28, 29, 30 Polystyrene, Nylon, PVC Cellulose, Acetate & Nitrate Ebonite, Tufnol, Bakelite Kevlar Printed Circuit boards Ferrotic Ferrotitanit 5010 5168 5150 5238, JM7-20 4005 4106, 4212 4244 4260, 4261, 4262 EC, 1060, 1100 319.0, 333.0 319.1, 356.0 4032, 222.1, A332.0 Polystyrene, Nylon PVC Bakelite Kevlar A91060, A91100 A03190, A03330 C35600 A94032, A02220, A13320 380, 520.0, 520.2, 2024, 6061 A03800, A05200, A92024 1160 1312, 1412, 1914 1550, 2142, 2172 1672-04, 2090 2244-02, 2541-02 2244-04, 2541-03 2550, 2722, 2723 2244-05, 2541-05 HARDOX 400 HARDOX 500 2242 HARDOX 600 2301, 2312, 2314 2346, 2380 2310, 2333, 2337 2343, 2353, 2377 2324, 2387, 2570 2378 0120, 0212, 0814 0125, 0130, 0140, 0217 0219, 0717, 0727 0732, 0852 0221, 0223 0737, 0854 Ti99,8 TiAl6V4, TiAl5Sn2 TiAl6V5Sn2 Ni200, Ni270 303, 416 430F 304, 321, 316 409, 430, 436 17-4PH ASTM A48 class 20 ASTM A48 class 40 ASTM A48 class 60 ASTM A220 grade 40010 ASTM A602 grade M4504 ASTM A220 grade 90001 ASTM A602 grade M8501 ASTM B265 grade 1 AMS4928 AMS4928, AMS4971 Nickel 200, Nickel 230 Nimonic 75,Monel400 Hastelloy, Inconel600 Inconel 718, 625 Nimonic 80 101 S30300, S41600 S43020 S30400, S32100 S31600 S40900, S4300, S43600 S31254 F11401, F12801 F12801, F14101 F22830 F20001 F26230 F20005 R50250 R54790 R56400, R54790 N02200, N02230 N06075, N10002 N04400, N06600 N07718, N07080 N06625 C10100, C1020 C28000, C37710 C2600, C27200 SS 135, 30 1024, 1060, 1061 4140, A2, 4340 M42, M2 01, L6, M42, D3, A2 M2, 4140, 8630 01, L6, M42, D3 4140, 8130 USA Leaded Steels G12120 G10100 G10600 G41270, G41470 T30102, T11342 G86300, T30102 T11302, T30403 T11342 T30403, G41400 J14047 UNS

18

Informatii generale
PRELUCRAREA OTELURILOR
ELEMENTE DE ALIERE La modul cel mai general otelurile se impart in oteluri carbon si oteluri aliate. In otelurile carbon denumite si nealiate carbonul este cel mai important element de aliere. Continutul in carbon este uzual peste 1, 3%. Otelurile aliate sunt materiale care contin elemente de aliere pe langa carbon si fier. Cantitatea totala a celorlalte elemente de aliere poate varia in limite largi in functie de proprietatile solicitate ca de ex. : duritatea, rezistenta la uzura, abilitatile de tratament termic etc. La o incercare de clasificare a otelurilor, granita intre otelurile carbon si cele aliate nu este complet definita. UZANTA PRACTICA Otelurile pot fi clasificate dupa domeniul de utilizare. Frecvent conform acestui criteriu otelurile sunt impartite in oteluri de constructie si oteluri de scule. Otelurile de constructie sunt cele din care se confectioneaza cele mai diverse piese si subansamble. In multe cazuri ele sunt folosite in starea in care au fost livrate ca semifabricate. Pentru acest grup rezistenta la rupere este caracteristica ce mai impotanta. Tratamentul termic al acestei grupe de oteluri constituie exceptia. Otelurile de scule folosesc la confectionarea unei palete foarte largi de produse, de la scule aschietoare la scule ptr. deformare plastica la rece sau la cald. Proprietatile cele mai importante ale acestor oteluri sunt: rezistenta la uzura si duritatea simultana tenacitatii. In majoritatea cazurilor otelurile ptr. scule sunt supuse unui tratament termic prin care se incearca obtinerea proprietatilor solicitate de modul de utilizare. La o incercare de clasificare a otelurilor, granita intre otelurile de constructie si cele pt. scule nu este complet definita. IMPORTANT IN PRELUCRAREA OTELURILOR Grupa otelurilor cuprinde o paleta foarte larga de calitati. Din acest motiv este foarte importanta definirea corecta a materialului supus prelucrarii. Utilizati Dormer Product Selector pentru a gasi incadrarea corecta prin AMG, ceea ce conduce apoi la alegerea si utilizarea corecta a sculelor necesare. In general otelurile nealiate si slab aliate sunt moi si aderente. Utilizati scule bine ascutite si cu geometrie pozitiva. Otelurile inalt aliate pot avea caracter abraziv sau pot fi foarte dure. Pentru micsorarea vitezei de uzura folositi scule acoperite (placate) sau din carburi metalice. Otelurile de scule sunt supuse de obicei unui tratament termic. In alegerea corecta a configuratiei sculelor cunoasterea duritatii obtinute este de impotanta majora.
19

Informatii generale
PRELUCRAREA OTELURILOR INOXIDABILE
Otelurile inoxidabile sunt oteluri aliate care contin mai mult de 12% crom. Rezistenta la coroziune creste concomitent cu procentajul de crom. Alte elmente de aliere ca nichelul si molibdenul modifica structura si proprietatile mecanice ale otelului. Otelurile inoxidabile se impart in urmatoarele grupe: Feritice: au o rezistenta si prelucrabilitate bune. Martensitice: prelucrabilitate relativ buna. Austenitice: caracterizate printr-un coeficient mare al elongatiei. Prelucrabilitate medie spre joasa. Ferito austenitice: denumite frecvent oteluri inoxidabile duplex. Prelucrabilitate precara. DE CE OTELURILE INOXIDABILE SUNT COSIDERATE GREU PRELUCRABILE? Majoritatea otelurilor inoxidabile se durifica instantaneu prin deformare adica in momentul formarii si desprinderii aschiei. Duritatea in aceasta zona poate creste cu peste 100% fata de duritatea miezului daca se foloseste o scula inadecvata. Otelurile inoxidabile sunt slabe conducatoare de caldura, astfel ca temperatura in zona de aschiere este mult mai mare decat la aschierea unui otel carbon de o aceeasi duritate. Tenacitatea ridicata conduce la dezvoltarea unor momente de torsiune de valori mari astfel incat scula, burghiu sau tarod, sunt intens solicitate. Impreuna cu durificarea instantanee si evacuarea precara a caldurii se creaza un mediu ostil prelucrarii. Aceste materiale au o tendinta accentuata de a adera la suprafata sculei. Tenacitatea pronuntata creaza probleme in ruperea si transportul aschiilor.

IMPORTANT IN PRELUCRAREA OTELURILOR INOXIDABILE In operatii de gaurire utilizati burghie tip ADX sau CDX cu racire interioara. Se previne astfel, in mare masura, durificarea instantanee. Racirea eficienta a zonei de aschiere limiteaza cresterea de duritate la aprox. 10%. Avansurile mari au o contributie majora la evacuarea rapida a caldurii din zona de aschiere. Este un considerent foarte important in evitarea problemelor de prelucrare. In alegerea vitezelor de aschiere prima proba se va efectua cu o valoare in zona inferioara a domeniului recomandat de Dormer. De retinut ca mici diferente ale materialului conduc la modificari importante ale valorii vitezei de aschiere optime. La gaurile de lungime mai mare, valorile recomandate se vor micsora cu 10 20%.

20

La filetarea in oteluri DUPLEX sau in alte oteluri inoxidabile inalt aliate se vor utiliza viteze de aschiere din zona inferioara ale domeniului recomandat de Dormer. Utilizati de preferinta ulei ptr. aschiere pur. Daca acest lucru nu este posibil, emulsia folosita trebuie sa aiba o concentratie de minim 8%. In toate cazurile de prelucrare se vor prefera sculele acoperite ( placate ), acestea manifestand o tendinta mai redusa de formare a taisului de depunere. Evitati folosirea sculelor cu uzura pronuntata. Aceasta favorizeaza durificarea instantanee.

Informatii generale

PRELUCRAREA FONTELOR

In functie de constituentul principal al structurii lor, fontele se impart in trei categorii: Feritice Usor de prelucrat, rezistenta la rupere mica. Duritate sub 150 HB. La viteze mici de aschiere fonta poate fi lipicioasa si rezulta taisul de depunere. Ferito perlitice In functie de ponderea celor doi constituenti proprietatile variaza in limite largi. Duritati intre 150 si 290 HB. Perlitice Structura lamelara. Proprietatile depind de finetea structurii. O structura cu lamele fine determina o rezistenta la rupere si o duritate de valori mari. Au tendinta de aderare la scula, respectiv la formarea taisului de depunere. ELEMENTE DE ALIERE Fontele sunt aliaje fier carbon. In mod uzual continutul in carbon se incadreaza intre 2 si 4%. Poate contine si alte elemente de aliere ca: siliciu (Si), mangan (Mn), fosfor (P) si sulf (S). In functie de forma in care este prezent carbonul, se disting: fonte cenusii, fonte nodulare, fonte maleabile si fonte aliate. Utilizand spre exemplu nichel, cupru, molibden si crom se mareste rezistenta la cald si la coroziune. Cresc rigiditatea si rezistenta la rupere. Dupa efect elemente de aliere se impart in doua categorii: cele care formeaza carburi si cele care grafitizeaza. Cel mai important efect al alierii este modificarea prelucrabilitatii. UTILIZARI IN PRACTICA Fontele se utilizeaza intr- o gama larga de aplicatii, de la blocuri motoare la pompe sau supape. Se pot turna in forme deosebit de complexe. Piesele au rezistenta la rupere necesara scopului. IMPORTANT IN PRELUCRAREA FONTELOR Majoritatea fontelor se prelucreaza usor generand aschii scurte. Explicatia consta in existenta grafitului care, suplimentar, asigura si un efect de ungere. Se utilizeaza scule cu unghiuri de degajare mici. Majoritatea fontelor au un caracter abraziv. Ca urmare, folosirea sculelor acoperite mareste durata lor de viata. In general nu se folosesc lichide de racire. Cele mai importante dificultati constau in structura neuniforma, prezenta unor zone dure si incluziunile de nisip.
21

Informatii generale

PRELUCRAREA ALIAJELOR DE ALUMINIU


Aliajele aluminiului ofera o serie de facilitati prelucrarii prin aschiere ca: posibilitatea utilizarii unor viteze mari, forte de aschiere reduse, uzare redusa a sculelor si temperaturi relativ scazute in zona de aschiere. Se recomanda folosirea sculelor cu geometrie specifica acestor aliaje. Folosirea sculelor de uz general poate da rezultate satisfacatoare dar calitatea suprafetei este discutabila si se creaza premizele aparitiei taisului de depunere. ELEMENTE DE ALIERE Marea majoritate a pieselor sunt realizate din aliaje ale aluminiului. Paleta larga de aliaje conduce la caracteristici foarte diferite din punctul de vedere al: rezistentei la rupere, duritate si plasticitate. Elementele uzuale de aliere sunt: siliciul (Si), magneziul (Mg), manganul (Mn), cuprul (Cu) si zincul (Zn). Aliajele care contin mai putin de un procent de fier si siliciu (cumulat) se considera aluminiu pur. Aliajele de aluminiu se impart in maleabile (laminate) si turnate. In continuare se pot clasifica in aliaje tratate termic, netratate si aliaje durificabile in timpul aschierii. Aliajele turnate pot fi atat tratabile cat si netratabile termic iar turnarea poate fi in nisip sau sub presiune ( in cochila ). Majoritatea aliajelor turnate contin 7 12% siliciu. Tipurile de aliaje depin de cerintele piesei finite si de metoda de turnare. Si aliajele maleabile se divid in tratabile si netratabile. Imbatranirea si durificarea la rece sunt metode uzuale de marire a rezistentei si duritatii. UTILIZARI IN PRACTICA Aluminiul este pe locul al doilea dintre metalele utilizate in industrie. Motivele sunt: densitate redusa, conductibilitate termica si electrica foarte bune si reciclare usoara. Aluminiul este utilizat in cele mai diverse domenii: In industria auto si feroviara pentru posibilitatea de a reduce greutatea. Exemple: blocuri motor, pistoane, radiatoare. In industria constructiilor: diverse tipuri de profile. Aliajele de Al sunt utilizate pe scare larga in electrotehnica, electronica si la ambalaje.

IMPORTANT IN PRELUCRAREA ALIAJELOR DE ALUMINIU


22

Scule bine ascutite si geometrii pronuntat pozitive sunt imperative la aliajele cu un continut redus de siliciu. Alegerea corecta a regimurilor de aschiere este foarte importanta ptr. evitarea taisului de depunere si facilitarea evacuarii aschiilor. La aliajele cu peste 6% Si se recomanda scule acoperite (placate). Folosirea lichidelor de racire ungere este foarte importanta si la prelucrarea aliajelor de aluminiu.

Informatii generale
MEDII DE RACIRE - UNGERE
Mediile de racire ungere se folosesc ptr. micsorarea frecarilor si a temperaturii. Tipul mediului Emulsie Descriere Emulsiile, denumite si uleiuri solubile in apa, au proprietati unguente bune si asigura o racire eficienta. Uleiul concentrat in emulsie contine aditivi pentru prezervarea calitatilor si marirea capacitatii portante. Avantaje Dezavantaje

Micsoreaza Costuri ridicate. temperatura. Polueaza mediul. Transport bun al aschiilor.

Ungere minimala

Consta in distribuirea cu ajutorul aerului comprimat a unei cantitati minime de ulei in scopul lubrificarii procesului de aschiere. Uleiurile ptr. aschiere asigura o ungere foarte buna dar elimina caldura intr-o masura mult mai mica decat emulsiile. Aer comprimat dirijat spre zona de aschiere.

Costuri reduse. Ungere buna. Ungere buna.

Nu ajuta la indepartarea aschiilor. Necesita o pozitionare exacta a stutului de aductiune. Costuri mari. Polueza mediul inconjurator. Aplicabil intr-un numar redus de cazuri de prelucrare.

Ulei

Uscat / Aer comprimat

Proces curat. Transporta aschiile. Cost redus.

Emulsie

Ungere minimala
23

Informatii generale
Grupa de materiale de aplicatie Mediu de Tipul sculei racire - ungere Sub - grupa
Carburi metalice (CMS) Oteluri rapide (Rp) Canelare, Degrosare, Finisare Rp Finisare (doar acoperite)

1.11.4

1.51.8

10

Freze

Emulsie

Freze ptr. filetare Burghie Tarozi

CMS CMS Rp CMS placate Rp neplacate Rp placate CMS Rp Canelare, Degrosare, Finisare Rp Finisare (doar acoperite)

Freze Ungere minimala

Freze ptr. filetare Burghie Tarozi

CMS CMS Rp CMS placate Rp neplacate Rp placate CMS placate

Ulei

Tarozi

Rp neplacate Rp placate CMS Rp Canelare, Degrosare, Finisare Rp Finisare (doar acoperite)

Freze Uscat / Aer comprimat

Freze ptr. filetare Burghie Tarozi

CMS CMS placate Rp CMS placate Rp neplacate Rp placate

24

Informatii generale
GEOMETRIA GENERALA
A. B. Unghi de degajare pozitiv Unghi de degajare negativ

Unghi de degajare Mic sau negativ (-5 5) Mediu (8 14)

Beneficii / Domenii de aplicare

Dezavantaje

Geometrie solida, tais rezistent. Nu se recomanda la Recomandat in aschierea fontelor prelucrarea materialelor si a otelurilor durificate (calite) moi. Forte de aschiere mari. Aschiere favorabila. Utilizabila la majoritatea materialelor, spre exemplu la oteluri si oteluri inoxidabile. Forte de aschiere mici. UtiliCiobire frecventa a taisului zabila la prelucrarea aluminiului din cauza fragilitatii sale. si a altor materiale moi.

Mare (20 30)

TIPURI DE ASCHII
In majoritatea cazurilor aschiile se formeaza prin deformarea plastica a materialului. Acest proces creaza o frecare din care rezulta caldura. Caldura are un caracter benefic prin aceea ca mareste plasticitatea materialului si unul negativ: accelerarea uzurii sculei. Procesul incepe in momentului de contact scula piesa. Forma si caracterul aschiilor depind apoi de mai multi factori, cum ar fi: Compatibilitatea fizico chimica dintre cel doua materiale Caracteristicile operatiei Conditiile de aschiere (viteza, avans, adancime de taiere) Geometria sculei Coeficientul de frecare (scula placata sau neplacta) Ungerea

25

Informatii generale
In functie de combinarea si ponderea factorilor enumerati mai sus exista urmatoarele tipuri de aschii ( vezi figura ).

1 Aschii banda (panglica) 2-3 Aschii in vartej 4-6 Aschii spirala 7 Aschii virgula 8-9 Aschii de rupere (elemente de aschie)

TIPURI DE UZURA
Mecanismele de formare a uzurii sunt: abraziunea, adeziunea, difuziunea chimica si oxidarea. Factorii cei mai importanti care influenteaza aparitia unui anumit tip de uzura sunt: proprietatile mecanice si chimice ale materialelor in contact, conditiile de lucru, dar si viteza de aschiere si temperatura dezvoltata. La viteze de aschiere mici abraziunea si adeziunea sunt cele mai importante, la viteze mari difuziunea si deformarea plastica. Din aceste motive este dificil de determinat factorul principal care determina uzarea sculei. In rezumat se pot distinge 9 tipuri de uzura ( vezi tabel ).
TIPUL UZURII
Uzura pe flanc ( fateta )

CAUZA
Viteza de aschiere prea mare

CONSECINTE
Rugozitate grosolana, inconstanta dimensionala, frecare mare.

REMEDII
Reduceti viteza. Folositi o scula placata. Folositi o scula executata dintr-un material mai rezistent la abraziune.

Uzura prin craterizare

Difuziune chimica datorita temperaturii excesive.

Slabirea taisului, Alegeti o scula cu o rugozitate grosolana. geometrie pozitiva. Micsorati viteza de aschiere apoi avansul. Utilizati o scula placata.

26

Informatii generale
TIPUL UZURII
Deformarea plastica

CAUZA
Temperatura mare si presiune mare

CONSECINTE
Control defectuos al aschiilor, rugozitate grosolana, uzura rapida a flancurilor

REMEDII
Utilizati o scula cu sectiune transversala mai mare. Reduceti viteza si apoi avansul.

Uzura varfului sculei

Oxidare, frecare.

Rugozitate grosolana, Reduceti viteza de ruperea varfului aschiere. sculei. Utilizati o scula placata. Mariti debitul lichidului de racire. Utilizati o scula cu rezistenta mai mare.

Micro fisuri termice

Variatii de temperatura, Fisurare si datorate aschierii desprinderi din tais. intrerupte sau ( si ) racirii Rugozitate grosolana. defectuoase.

Fisuri

Oboseala mecanica a materialului aschietor.

Ruperea sculei.

Reduceti avansul. Verificati rigiditatea sistemului tehnologic.

Ciupituri (ciobiri ) pe tais

Geometrie inadecvata Uzura pe flanc. Alegeti a scula cu sau existenta taisului de Rugozitate grosolana. o geometrie mai depunere. pronuntat pozitiva. Mariti viteza de aschiere pentru eliminarea taisului de depunere. Ca prima masura micsorati avansul. Verificati rigiditatea sistemului. Incarcare excesiva. Ruperea sculei. Rebutarea piesei. Reduceti avansul si / sau viteza. Alegeti a scula mai rezistenta. Verificati rigiditatea sistemului. Mariti viteza de aschiere. Alegeti o geometrie mai pronuntat pozitiva. Mariti concentratia fluidului de racire ungere.

Ruperea sculei

Tais de depunere

Geometrie negativa sau insuficient pozitiva. Viteza de aschiere prea mica. Material de prelucrat aderent (de ex. : otel moale, inox).

Sudarea unor particole de material pe taisul sculei. Rugozitate grosolana. Ruperi de material din tais.

27

Informatii generale
DURITATEA SI REZISTENTA LA RUPERE
Rezistenta la rupere Duritate Duritate Vickers HV. Rockwell C Duritate Brinell HB Rezistenta la rupere Duritate Duritate Rockwell C Vickers HV. HRC Duritate Brinell HB

N/mm

To/inch2

N/mm2

To/inch2

940 900 864 829 800 773 745 720 698 675 655 650 640 639 630 620 615 610 600 596 590 580 578 570 560 550 544 540 530 527 520 514 510 500 497 490 484 480 473 470 460 458 450 446 440

68 67 66 65 64 63 62 61 60 59 58 618 608 607 599 589 584 580 570 567 561 551 549 542 532 523 517 513 504 501 494 488 485 475 472 466 460 456 449 447 437 435 428 424 418

434 423 413 403 392 382 373 364 355 350 345 340 336 330 327 320 317 310 302 300 295 293 290 287 285 280 275 272 270 268 265 260 255 250 245 243 240 235 230 225 220 215 210 205 200

44 43 42 41 40 39 38 37 36 35 34 33 32 31 30

413 402 393 383 372 363 354 346 337 333 328 323 319 314 311 304 301 295 287 285 280 278 276 273 271 266 261 258 257 255 252 247 242 238 233 231 228 223 219 214 209 204 199 195 190

1400 1360 1330 1300 1260 1230 1200 1170 1140 1125 1110 1095 1080 1060 1050 1030 1020 995 970 965 950 940 930 920 915 900 880 870 865 860 850 835 820 800 785 780 770 755 740 720 705 690 675 660 640

91 88 86 84 82 80 78 76 74 73 72 71 70 69 68 67 66 64 63 62 61 61 60 60 59 58 57 56 56 56 55 54 53 52 51 50 50 49 48 47 46 45 44 43 41

57

56

55

54 53 52

51 50

49 48 47

46 45

2200 2180 2145 2140 2105 2070 2050 2030 1995 1980 1955 1920 1910 1880 1845 1810 1790 1775 1740 1730 1700 1680 1665 1630 1620 1595 1570 1555 1530 1520 1485 1480 1455 1440 1420

142 141 139 138 136 134 133 131 129 128 126 124 124 122 119 117 116 115 113 112 110 109 108 105 105 103 102 101 99 98 96 96 94 93 92

29 28 27 26 25 24 23 22 21

28

Informatii generale
TOLERANTE UZUALE
Valoarea tolerantei in m
Toleranta

1 m = 0.001 mm / 0.000039 inches


Diametrul (mm)

>13

>36

> 6 10

> 10 18

> 18 30

> 30 50

> 50 80

> 80 120

Diametrul (inch) > 0.039 0.118 > 0.118 0.236 > 0.236 0.394 > 0.394 0.709 > 0.709 1.181 > 1.181 1.968 >1.968 3.149 > 3.149 4.724

Valoarea tolerantei (m) e8 f6 f7 h6 h7 h8 h9 h10 h11 h12 k10 k12 m7 js14 js16 H7 H8 H9 H12 P9 S7 -14 / -28 -6 / -12 -6 / -16 0 / -6 0 / -10 0 / -14 0 / -25 0 / -40 0 / -60 0 / -100 +40 / 0 +100 / 0 +2 / +12 +/- 125 +/- 300 +10 / 0 +14 / 0 +25 / 0 +100 / 0 -6 / -31 -13 / -22 -20 / -38 -10 / -18 -10 / -22 0 / -8 0 / -12 0 / -18 0 / -30 0 / -48 0 / -75 0 / -120 +48 / 0 +120 / 0 +4 / +16 +/- 150 +/- 375 +12 / 0 +18 / 0 +30 / 0 +120 / 0 -12 / -42 -15 / -27 -25 / -47 -13 / -22 -13 / -28 0 / -9 0 / -15 0 / -22 0 / -36 0 / -58 0 / -90 0 / -150 +58 / 0 +150 / 0 +6 / +21 +/- 180 +/- 450 +15 / 0 +22 / 0 +36 / 0 +150 / 0 -15 / -51 -17 / -32 -32 / -59 -16 / -27 -16 / -34 0 / -11 0 / -18 0 / -27 0 / -43 0 / -70 0 / -110 0 / -180 +70 / 0 +180 / 0 +7 / +25 +/- 215 +/- 550 +18 / 0 +27 / 0 +43 / 0 +180 / 0 -18 / -61 -21 / -39 -40 / -73 -20 / -33 -20 / -41 0 / -13 0 / -21 0 / -33 0 / -52 0 / -84 0 / -130 0 / -210 +84 / 0 +210 / 0 +8 / +29 +/- 260 +/- 650 +21 / 0 + 33 / 0 +52 / 0 +210 / 0 -22 / -74 -27 / -48 -50 / -89 -25 / -41 -25 / -50 0 / -16 0 / -25 0 / -39 0 / -62 0 / -100 0 / -160 0 / -250 +100 / 0 +250 / 0 +9 / +34 +/- 310 +/- 800 +25 / 0 +39 / 0 +62 / 0 +250 / 0 -26 / -86 -34 / -59 -60 / -106 -30 / -49 -30 / -60 0 / -19 0 / -30 0 / -46 0 / -74 0 / -120 0 / -190 0 / -300 +120 / 0 +300 / 0 +11 / +41 +/- 370 +/- 950 +30 / 0 +46 / 0 +74 / 0 +300 / 0 -32 / -106 -42 / -72 -72 / -126 -36 / -58 -36 / -71 0 / -22 0 / -35 0 / -54 0 / -87 0 / -140 0 / -220 0 / -350 +140 / 0 +350 / 0 +13 / +48 +/- 435 +/- 1100 +35 / 0 +54 / 0 +87 / 0 +350 / 0 -37 / -124 -58 / -93

29

Informatii generale
ECHIVALENTE ZECIMALE
MM

FRACT.

LITERAL

.3 .32 .343 .35 .368 .38 .397 .4 .406 .42 .45 .457 .48 .5 .508 .52 .533 .55 .572 .58 .6 .61 .62 .635 .65 .66 .68 .7 .711 .72 .742 .75 .78 .787 .794 .8 .813 .82 .838 .85 .88 .889 .9 .914 .92 .94 .95 .965 .98 .991 1.0 1.016 1.041 1.05 1.067 1.092 1.1 1.15 1.181 1.191 1.2 1.25 1.3 1.321 1.35 1.397 1.4 1.45 1.5 1.511

80 79 2/64 78

77

76 75 74

73 72 71

70 69

1/32

68

67 66

65 64 63 62 61 60 59 58 57

3/64

56

55 54

53

INCH .0118 .0126 .0135 .0138 .0145 .0150 .0156 .0157 .0160 .0165 .0177 .0180 .0189 .0197 .0200 .0205 .0210 .0217 .0225 .0228 .0236 .0240 .0244 .0250 .0256 .0260 .0268 .0276 .0280 .0283 .0292 .0295 .0307 .0310 .0312 .0315 .0320 .0323 .0330 .0335 .0346 .0350 .0354 .0360 .0362 .0370 .0374 .0380 .0386 .0390 .0394 .0400 .0410 .0413 .0420 .0430 .0433 .0453 .0465 .0469 .0472 .0492 .0512 .0520 .0531 .0550 .0551 .0571 .0591 .0595

MM

FRACT. 1/16

GAUGE

1.55 1.588 1.6 1.613 1.65 1.7 1.702 1.75 1.778 1.8 1.85 1.854 1.9 1.93 1.95 1.984 1.994 2.0 2.05 2.057 2.083 2.1 2.15 2.184 2.2 2.25 2.261 2.3 2.35 2.375 2.381 2.4 2.438 2.45 2.489 2.5 2.527 2.55 2.578 2.6 2.642 2.65 2.7 2.705 2.75 2.778 2.794 2.8 2.819 2.85 2.87 2.9 2.946 2.95 3.0 3.048 3.1 3.175 3.2 3.264 3.3 3.4 3.454 3.5 3.569 3.572 3.6 3.658 3.7 3.734

52

51 50

49 48 5/64

47

46 45

44

43

3/32

42

41 40 39 38 37

36 7/64

35 34 33 32

31 1/8 30

29 28

9/64

27 26

INCH .0610 .0625 .0630 .0635 .0650 .0669 .0670 .0689 .0700 .0709 .0728 .0730 .0748 .0760 .0768 .0781 .0785 .0787 .0807 .0810 .0820 .0827 .0846 .0860 .0866 .0886 .0890 .0906 .0925 .0935 .0938 .0945 .0960 .0965 .0980 .0984 .0995 .1004 .1015 .1024 .1040 .1043 .1063 .1065 .1083 .1094 .1100 .1102 .1110 .1122 .1130 .1142 .1160 .1161 .1181 .1200 .1220 .1250 .1260 .1285 .1299 .1339 .1360 .1378 .1405 .1406 .1417 .1440 .1457 .1470

MM

FRACT.

3.797 3.8 3.861 3.9 3.912 3.969 3.988 4.0 4.039 4.089 4.1 4.2 4.216 4.3 4.305 4.366 4.394 4.4 4.496 4.5 4.572 4.6 4.623 4.7 4.762 4.8 4.851 4.9 4.915 4.978 5.0 5.055 5.1 5.105 5.159 5.182 5.2 5.22 5.3 5.309 5.4 5.41 5.5 5.556 5.6 5.613 5.7 5.791 5.8 5.9 5.944 5.953 6.0 6.045 6.1 6147 6.2 6.248 6.3 6.35 6.4 6.5 6.528 6.6 6.629 6.7 6.747 6.756 6.8 6.9

LITERAL 25 24 23 22 21 20

5/32

19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 7/32 2 1

11/64

3/16

13/64

15/64

B C D 1/4 E

F G 17/64

INCH .1495 .1496 .1520 .1535 .1540 .1562 .1570 .1575 .1590 .1610 .1614 .1654 .1660 .1693 .1695 .1719 .1730 .1732 .1770 .1772 .1800 .1811 .1820 .1850 .1875 .1890 .1910 .1929 .1935 .1960 .1969 .1990 .2008 .2010 .2031 .2040 .2047 .2055 .2087 .2090 .2126 .2130 .2165 .2188 .2205 .2210 .2244 .2280 .2283 .2323 .2340 .2344 .2362 .2380 .2402 .2420 .2441 .2460 .2480 .2500 .2520 .2559 .2570 .2598 .2610 .2638 .2656 .2660 .2677 .2717

MM

FRACT.

6.909 7.0 7.036 7.1 7.137 7.144 7.2 7.3 7.366 7.4 7.493 7.5 7.541 7.6 7.671 7.7 7.8 7.9 7.938 8.0 8.026 8.1 8.2 8.204 8.3 8.334 8.4 8.433 8.5 8.6 8.611 8.7 8.731 8.8 8.839 8.9 9.0 9.093 9.1 9.128 9.2 9.3 9.347 9.4 9.5 9.525 9.576 9.6 9.7 9.8 9.804 9.9 9.922 10.0 10.084 10.1 10.2 10.262 10.3 10.319 10.4 10.49 10.5 10.6 10.7 10.716 10.8 10.9 11.0

LITERAL I J K

9/32

L M 19/64 N

5/16 O

P 21/64 Q

R 11/32 S

T 23/64

3/8

W 25/64 X

Y 13/32 Z

27/64

INCH .2720 .2756 .2770 .2795 .2810 .2812 .2835 .2874 .2900 .2913 .2950 .2953 .2969 .2992 .3020 .3031 .3071 .3110 .3125 .3150 .3160 .3189 .3228 .3230 .3268 .3281 .3307 .3320 .3346 .3386 .3390 .3425 .3438 .3465 .3480 .3504 .3543 .3580 .3583 .3594 .3622 .3661 .3680 .3701 .3740 .3750 .3770 .3780 .3819 .3858 .3860 .3898 .3906 .3937 .3970 .3976 .4016 .4040 .4055 .4063 .4094 .4130 .4134 .4173 .4213 .4219 .4252 .4291 .4331

30

Informatii generale
ECHIVALENTE ZECIMALE
MM

FRACT.
7/16

11.11 11.112 11.2 11.3 11.4 11.5 11.509 11.6 11.7 11.8 11.9 11.906 12.0 12.1 12.2 12.3 12.303 12.4 12.5 12.6 12.7 12.8 12.9 13.0 13.097 13.1 13.2 13.3 13.4 13.494 13.5 13.6 13.7 13.8 13.891 13.9 14.0 14.25 14.288 14.5 14.684 14.75 15.0 15.081 15.25 15.478 15.5 15.75 15.875 16.0 16.25 16.272 16.5 16.669 16.75 17.0 17.066 17.25 17.462 17.5 17.75 17.859 18.0 18.25 18.256 18.5 18.653 18.75 19.0

29/64

15/32

31/64

1/2

33/64

17/32

35/64

9/16 37/64

19/32 39/64

5/8

41/64 21/32

43/64 11/16

45/64

23/32 47/64

INCH .4370 .4375 .4409 .4449 .4488 .4528 .4531 .4567 .4606 .4646 .4685 .4688 .4724 .4764 .4803 .4843 .4844 .4882 .4921 .4961 .5000 .5039 .5079 .5118 .5156 .5157 .5197 .5236 .5276 .5312 .5315 .5354 .5394 .5433 .5469 .5472 .5512 .5610 .5625 .5709 .5781 .5807 .5906 .5938 .6004 .6094 .6102 .6201 .6250 .6299 .6398 .6406 .6496 .6562 .6594 .6693 .6719 .6791 .6875 .6890 .6988 .7031 .7087 .7185 .7188 .7283 .7344 .7382 .7480

MM

FRACT.
3/4 49/64

19.05 19.25 19.447 19.5 19.75 19.844 20.0 20.241 20.25 20.5 20.638 20.75 21.0 21.034 21.25 21.431 21.5 21.75 21.828 22.0 22.225 22.25 22.5 22.622 22.75 23.0 23.019 23.25 32.416 23.5 23.75 23.812 24.0 24.209 24.25 24.5 24.606 24.75 25.0 25.003 25.25 25.4 253.5 25.75 35.797 26.0 26.194 26.25 26.5 26.591 26.75 26.998 27.0 27.25 27.384 27.5 27.75 27.781 28.0 28.178 28.25 28.5 28.575 28.75 28.972 29.0 29.25 29.369 29.5

25/32 51/64

13/16

53/64 27/32

55/64 7/8

57/64

29/32 59/64

15/16 61/64

31/32

63/64

1 1/64 1 1/32

1 3/64 1 1/16

1 5/64

1 3/32 1 7/64

1 1/8 1 9/64

1 5/32

INCH .7500 .7579 .7656 .7677 .7776 .7812 .7874 .7969 .7972 .8071 .8125 .8169 .8268 .8281 .8366 .8438 .8465 .8563 .8594 .8661 .8750 .8760 .8858 .8906 .8957 .9055 .9062 .9154 .9219 .9252 .9350 .9375 .9449 .9531 .9547 .9646 .9688 .9744 .9843 .9844 .9941 1.0000 1.0039 1.0138 1.0156 1.0236 1.0312 1.0335 1.0433 1.0469 1.0531 1.625 1.0630 1.0728 1.0781 1.0827 1.0925 1.0938 1.1024 1.1094 1.1122 1.1220 1.1250 1.1319 1.1406 1.1417 1.1516 1.1562 1.1614

MM

FRACT. 1 11/64 1 3/16

29.75 29.766 30.0 30.162 30.25 30.5 30.559 30.75 30.956 31.0 31.25 31.353 31.5 31.75 32.0 32.147 32.5 32.544 32.941 33.0 33.338 33.5 33.734 34.0 34.131 34.5 34.528 34.925 35.0 35.322 35.5 35.719 36.0 36.116 36.5 36.512 36.909 37.0 37.306 37.5 37.703 38.0 38.1 38.497 38.5 38.894 39.0 39.291 39.5 39.688 40.0 40.084 40.481 40.5 40.878 41.0 41.275 41.5 41.672 42.0 42.069 42.466 42.5 42.862 43.0 43.259 43.5 43.656 44.0

1 13/64 1 7/32

1 15/64 1 1/4 1 17/64 1 9/32 1 19/64 1 5/16 1 21/64 1 11/32 1 23/64 1 3/8 1 25/64 1 13/32 1 27/64 1 7/16 1 29/64 1 15/32 1 31/64 1 1/2 1 33/64 1 17/32 1 35/64 1 9/16 1 37/64 1 19/32 1 39/64 1 5/8 1 41/64 1 21/32 1 43/64 1 11/16 1 45/64 1 23/32

INCH 1.1713 1.1719 1.1811 1.1875 1.1909 1.2008 1.2031 1.2106 1.2188 1.2205 1.2303 1.2344 1.2402 1.2500 1.2598 1.2656 1.2795 1.2812 1.2969 1.2992 1.3125 1.3189 1.3281 1.3386 1.3438 1.3583 1.3594 1.3750 1.3780 1.3906 1.3976 1.4062 1.4173 1.4219 1.4370 1.4375 1.4531 1.4567 1.4688 1.4764 1.4844 1.4961 1.5000 1.5156 1.5157 1.5312 1.5354 1.5469 1.5551 1.5625 1.5748 1.5781 1.5938 1.5945 1.6094 1.6142 1.6250 1.6339 1.6406 1.6535 1.6562 1.6719 1.6732 1.6875 1.6929 1.7031 1.7126 1.7188 1.7323

MM

44.053 44.45 44.5 44.847 45.0 45.244 45.5 45.641 46.0 46.038 46.434 46.5 46.831 47.0 47.228 47.5 47.625 48.0 48.022 48.419 48.5 48.816 49.0 49.212 49.5 49.609 50.0 50.006 50.403 50.5 5038 51.0 51.594 52.0 52.388 53.0 53.181 53.975 54.0 54.769 55.0 55.562 56.0 56.356 57.0 57.15 57.944 58.0 58.738 59.0 593531 60.0 60.325 61.0 61.119 61.912 62.0 62.706 63.0 63.5 64.0 64.294 65.0 65.088 65.881 66.0 66.675 67.0 67.469

FRACT. 1 47/64 1 3/4 1 49/64 1 25/32 1 51/64 1 13/16 1 53/64 1 27/32 1 55/64 1 7/8 1 57/64 1 29/32 1 59/64 1 15/16 1 61/64 1 31/32 1 63/64 2 2 1/32 2 1/16 2 3/32 2 1/8 2 5/32 2 3/16 2 7/32 2 1/4 2 9/32 2 5/16 2 11/32 2 3/8 2 13/32 2 7/16 2 15/32 2 1/2 2 17/32 2 9/16 2 19/32 2 5/8 2 21/32

INCH 1.7344 1.7500 1.7520 1.7656 1.7717 1.7812 1.7913 1.7969 1.8110 1.8125 1.8281 1.8307 1.8438 1.8504 1.8594 1.8701 1.8750 1.8898 1.8906 1.9062 1.9094 1.9219 1.9291 1.9375 1.9488 1.9531 1.9685 1.9688 1.9844 1.9882 2.0000 2.0079 2.0312 2.0472 2.0625 2.0866 2.0938 2.1250 2.1260 2.1562 2.1654 2.1875 2.2047 2.2188 2.2441 2.2500 2.2812 2.2835 2.3125 2.3228 2.3438 2.3622 2.3750 2.4016 2.4062 2.4375 2.4409 2.4668 2.4803 2.5000 2.5197 2.5312 2.5591 2.5625 2.5938 2.5984 2.6250 2.6378 2.6562

MM

FRACT. 2 11/16 2 23/32 2 3/4 2 25/32 2 13/16 2 27/32 2 7/8 2 29/32 2 15/16 2 31/32 3 3 1/32 3 1/16 3 3/32 3 1/8 3 5/32 3 3/16 3 7/32 3 1/4 3 9/32 3 5/16 3 11/32 3 3/8 3 13/32 3 7/16 3 15/32 3 1/2

68.00 68.262 69.0 69.056 69.85 70.0 70.644 71.0 71.438 72.0 72.231 73.0 73.025 73.819 74.0 74.612 75.0 75.406 76.0 76.2 76.994 77.0 77.788 78.0 78.581 79.0 79.375 80.0 80.169 80.962 81.0 81.756 82.0 82.55 83.0 83.344 84.0 84.138 84.931 85.0 85.725 86.0 86.519 87.0 87.312 88.0 88.106 88.9 89.0 90.0 910.488 91.0 92.0 92.075 93.0 93.662 94.0 95.0 95.25 96.0 96.838 97.0 98.0 98.425 99.0 100.0 100.012 101.6

3 9/16

3 5/8 3 11.16

3 3/4 3 13/16

3 7/8

3 15/16 4

INCH 2.6772 2.6875 2.7165 2.7188 2.7500 2.7559 2.7812 2.7953 2.8125 2.8346 2.8438 2.8740 2.8750 2.9062 2.9134 2.9375 2.9528 2.9688 2.9921 3.0000 3.0312 3.0315 3.0625 3.0709 3.0938 3.1102 3.1250 3.1496 3.1562 3.1875 3.1890 3.2188 3.2283 3.2500 3.2677 3.2812 3.3071 3.3125 3.3438 3.3465 3.3750 3.3858 3.4062 3.4252 3.4375 3.4646 3.4688 3.5000 3.5039 3.5433 3.5625 3.5827 3.6220 6.6250 3.6614 3.6875 3.7008 3.7402 3.7500 3.7795 3.8125 3.8189 3.8583 3.8750 3.8976 3.9370 3.9375 4.0000

31

Informatii generale
TABEL CU VITEZE DE ASCHIERE
Metri/Min Picioare/Min Scula Diametrul mm 1,00 1,50 2,00 2,50 3,00 3,18 3,50 4,00 4,50 4,76 5,00 6,00 6,35 7,00 7,94 8,00 9,00 9,53 10,00 11,11 12,00 12,70 14,00 14,29 15,00 15,88 16,00 17,46 18,00 19,05 20,00 24,00 25,00 27,00 30,00 32,00 36,00 40,00 50,00
3/ 4 11/ 16 5/ 8 9/ 16 1/ 2 7/ 16 3/ 8 5/ 16 1/ 4 3/ 16 1/ 8 inch

VITEZA PERIFERICA
5 16 8 26 10 32 15 50 20 66 25 82 30 98 40 130 50 165 60 197 70 230 80 262 90 296 100 330 110 362 150 495

Rotatii pe minut [rot/min] 1592 1061 796 637 531 500 455 398 354 334 318 265 251 227 200 199 177 167 159 143 133 125 114 111 106 100 99 91 88 84 80 66 64 59 53 50 44 40 32 2546 3138 4775 6366 7958 9549 1698 2122 3183 4244 5305 6366 1273 1592 2387 3183 3979 4775 1019 1273 1910 2546 3183 3820 849 801 728 637 566 535 509 424 401 364 321 318 283 267 255 229 212 201 182 178 170 160 159 146 141 134 127 106 102 94 85 80 71 64 51 1061 1592 2122 2653 3183 1001 1501 2002 2502 3003 909 796 707 669 637 531 501 455 401 398 354 334 318 287 265 251 227 223 212 200 199 182 177 167 159 133 127 118 106 99 88 80 64 1364 1819 2274 2728 1194 1592 1989 2387 1061 1415 1768 2122 1003 1337 1672 2006 955 796 752 682 601 597 531 501 477 430 398 376 341 334 318 301 298 273 265 251 239 199 191 177 159 149 133 119 95 1273 1592 1910 1061 1326 1592 1003 1253 1504 909 802 796 707 668 637 573 531 501 455 446 424 401 398 365 354 334 318 265 255 236 212 199 177 159 127 1137 995 884 835 796 716 663 627 568 557 531 501 497 456 442 418 398 332 318 295 265 249 221 199 159 1364 1194 1061 1002 955 860 796 752 682 668 637 601 597 547 531 501 477 398 382 354 318 298 265 239 191 1002 1203
12732
8488

15916 10610

19099 12732

22282 14854 11141

25465 16977 12732 10186

28648 19099 14324 11459

31831 21221 15916 12732 10610 10010

35014 23343 17507 14006 11671 11011 10004

47747 31831 23873 19099 15916 15015 13642 11937 10610 10031

6366 5093 4244 4004 3638 3183 2829 2675 2546 2122 2005 1819 1604 1592 1415 1336 1273 1146 1061 1003 909 891 849 802 796 729 707 668 637 531 509 472 424 398 354 318 255

7958 6366 5305 5005 4547 3979 3537 3344 3183 2653 2506 2274 2004 1989 1768 1670 1592 1433 1326 1253 1137 1114 1061 1002 995 912 884 835 796 663 637 589 531 497 442 398 318

9549 7639 6366 6006 5457 4775 4244 4012 3820 3183 3008 2728 2405 2387 2122 2004 1910 1719 1592 1504 1364 1337 1273 1203 1194 1094 1061 1003 955 796 764 707 637 597 531 477 382

8913 7427 7007 6366 5570 4951 4681 4456 3714 3509 3183 2806 2785 2476 2338 2228 2006 1857 1754 1592 1559 1485 1403 1393 1276 1238 1170 1114 928 891 825 743 696 619 557 446

8488 9549 8008 9009

7176 8185 9095

6366 7162 7958 8754 5659 6366 7074 7781 5350 6018 6687 7356

5093 5730 6366 7003 9549 4244 4775 5305 5836 7958 4010 4511 5013 5514 7519 3638 4093 4547 5002 6821 3207 3608 4009 4410 6013 3183 3581 3979 4377 5968 2829 3183 3537 3890 5305 2672 3006 3340 3674 5010 2546 2865 3183 3501 4775 2292 2579 2865 3152 4298 2122 2387 2653 2918 3979 2005 2256 2506 2757 3760 1819 2046 2274 2501 3410 1782 2005 2228 2450 3341 1698 1910 2122 2334 3183 1604 1804 2004 2205 3007 1592 1790 1989 2188 2984 1458 1641 1823 2005 2735 1415 1592 1768 1945 2653 1337 1504 1671 1838 2506 1273 1432 1592 1751 2387 1061 1019 943 849 796 707 637 509 1194 1146 1061 955 895 796 716 573 1326 1459 1989 1273 1401 1910 1179 1061 995 884 796 637 1297 1768 1167 973 875 700 1592 1326 1194 955 1094 1492

VALORILE INTERMEDIARE SE VOR DETERMINA PRIN INTERPOLARE Ex.: pentru 120 m/min adaugati valorile de la 110+10.
32

Informatii generale
TIPURI DE COZI. DESCRIERE SI DIMENSIUNI
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 6535HA
d1 h6 mm 2 l1 +2 mm 28 28 28 28 36 36 40 45 45 48 48 50 56 60 b1 +0,05 mm 4,2 5,5 7 8 8 10 10 11 12 14 e1 -1 mm 18 18 20 22,5 22,5 24 24 25 32 36 l2 +1 mm 17 19 h1 h11 mm 5,1 6,9 8,5 10,4 12,7 14,2 16,2 18,2 23,0 30,0

COADA CILINDRICA CONFORM DIN 6535 HB ptr. d1 = 6 to 20 mm

3 4 5 6 8 10 12

ptr. d1 = 25 to 32 mm

14 16 18 20 25 32

COADA CILINDRICA CONFORM DIN 6535 HE ptr. d1 = 6 to 20 mm

ptr.d1 = 25 to 32 mm

d1 h6 mm 6 8 10 12 14 16 18 20 25 32

l1 +2 mm 36 36 40 45 45 48 48 50 56 60

l4 -1 mm 25 25 28 33 33 36 36 38 44 48

l5 mm 18 18 20 22,5 22,5 24 24 25 32 35

r2 mm 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6

-30 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

(b2) mm 4,3 5,5 7,1 8,2 8,1 10,1 10,8 11,4 13,6 15,5

(b3) mm 9,3 9,9

h2 h11 mm 5,1 6,9 8,5 10,4 12,7 14,2 16,2 18,2 23,0 30,0

(h3) mm 24,1 31,2

33

Informatii generale
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 1809
Gama de diametre d mm b h12 mm l IT16 mm r mm

3,0 Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre 3,5 4,0 4,5 5,5 6,5 8,0 9,5 11,0 13,0 15,0 18,0

to to to to to to to to to to to to

3,5 4,0 4,5 5,5 6,5 8,0 9,5 11,0 13,0 15,0 18,0 21,0

1,6 2 2,2 2,5 3 3,5 4,5 5 6 7 8 10

2,2 2,2 2,5 2,5 3 3,5 4,5 5 6 7 8 10 0,4 0,2

CONURI MORSE CONFORM DIN 228 A

Coada Morse Nr. 0 1 2 3 4 5 6

d1 mm 9,045 12,065 17,780 23,825 31,267 44,399 63,348

d9

l1 max. mm 50 53,5 64 81 102,5 129,5 182

l mm 53 57 69 86 109 136 190

Conicitatea per mm in diametru 0,05205 0,04988 0,04995 0,05020 0,05194 0,05263 0,05214

M6 M10 M12 M16 M20 M24

34

Informatii generale
CONURI MORSE CONFORM DIN 228

Coada Morse Nr. 0 1 2 3 4 5 6

d1 mm 9,045 12,065 17,780 23,825 31,267 44,399 63,348

l6 -1 mm 56,5 62 75 94 117,5 149,5 210

b h13 mm 3,9 5,2 6,3 7,9 11,9 15,9 19

r2 mm 4 5 6 7 8 10 13

l7 max. mm 10,5 13,5 16 20 24 29 40

l mm 59,5 65,5 80 99 124 156 218

Conicitatea per mm in diametru 0,05205 0,04988 0,04995 0,05020 0,05194 0,05263 0,05214

COADA CILINDRICA CONFORM DIN 10

Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre Intre

Gama de diametre d h9 mm 1,32 si 1,50 1,50 si 1,70 1,70 si 1,90 1,90 si 2,12 2,12 si 2,36 2,36 si 2,65 2,65 si 3,00 3,00 si 3,35 3,35 si 3,75 3,75 si 4,25 4,25 si 4,75 4,75 si 5,30 5,30 si 6,00 6,00 si 6,70 6,70 si 7,50 7,50 si 8,50

a h11 mm 1,12 1,25 1,40 1,60 1,80 2,00 2,24 2,50 2,80 3,15 3,55 4,00 4,50 5,00 5,60 6,30

l mm 4 4 4 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9

Gama de diametre d h9 mm 8,50 si Intre 9,50 si Intre 10,6 si Intre 11,8 si Intre 13,2 si Intre 15,0 si Intre 17,0 si Intre 19,0 si Intre 21,2 si Intre 23,6 si Intre 26,5 si Intre 30,0 si Intre 33,5 si Intre 37,5 si Intre 42,5 si Intre 47,5 si Intre

9,50 10,6 11,8 13,2 15,0 17,0 19,0 21,2 23,6 26,5 30,0 33,5 37,5 42,5 47,5 53,0

a h11 mm 7,10 8,00 9,00 10,0 11,2 12,5 14,0 16,0 18,0 20,0 22,4 25,0 28,0 31,5 35,5 40,0

l mm 10 11 12 13 14 16 18 20 22 24 26 28 31 34 38 42 35

Informatii generale
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 1835 A

COADA CILINDRICA CONFORM DIN 1835 B ptr. D1 = 6 TO 20 MM

ptr.D1 = 25 TO 63 MM

d1 A=h8, B=h6 mm 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 32 40 50 63

l1 +2 mm 28 28 28 36 36 40 45 48 50 56 60 70 80 90

b1 +0,05 mm 4,2 5,5 7 8 10 11 12 14 14 18 18

e1 -1 mm 18 18 20 22,5 24 25 32 36 40 45 50

l2 +1 mm 17 19 19 23 23

h1 h13 mm 4,8 6,6 8,4 10,4 14,2 18,2 23 30 38 47,8 60,8

COADA CILINDRICA CONFORM DIN 1835 D

d1 h6 mm 6 10 12 16 20 25 32 36

l1 +2 mm 36 40 45 48 50 56 60

l3 +2 mm 10 10 10 10 15 15 15

d W 5,90-20 W 9,90-20 W 11,90-20 W 15,90-20 W 19,90-20 W 24,90-20 W 31,90-20


Dimensiunea nominala

exterioara

mm 5,9 9,9 11,9 15,9 19,9 24,9 31,9

mm 4,27 8,27 10,27 14,27 18,27 23,27 30,27

interior

Informatii generale
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 1835 E

d1 h6 6 8 10 12 16 20 25 32

l1 +2 36 36 40 45 48 50 56 60

l4 -1 25 25 28 33 36 38 44 48

l5 18 18 20 22,5 24 25 32 35

r2 min. 1,2 1,2 1,2 1,2 1,6 1,6 1,6 1,6

-30 2 2 2 2 2 2 2 2

(b2) 4,8 6,1 7,3 8,2 10,1 11,5 13,6 15,5

(b1) 3,5 4,7 5,7 6,0 7,6 8,4 9,3 9,9

h2 h13 4,8 6,6 8,4 10,4 14,2 18,2 23,0 30,0

(h1) 5,4 7,2 9,1 11,2 15,0 19,1 24,1 31,2

37

Gaurirea
NOMENCLATOR DE TERMENI
A B C D E F G H I J K L M N O P Q Lungimea totala Lungimea cozii Lungimea partii exterioare Lungimea de programare Latimea fatetei Latimea spatelui dintelui Unghiul de atac Tais principal Diametrul nominal Lungimea taisului principal Lungimea varfului Canal Detalonarea spatelui dintelui Pasul spirei Lungimea spirei Inel argintiu Antrenor

1 2 3 4 5 6 7 8
38

Spatele dintelui 9 Grosimea miezului Tais transversal 10 Marimea detalonarii dintelui 11 Canal Diametrul zonei detalonate 12 Varf exterior 13 Unghiul de inclinatie al taisului transversal

Conicitatea miezului (reprezentata exagerat) Unghiul de degajare axial la periferie Unghi de asezare al taisului principal Flanc Varful taisului transversal

Gaurirea
RECOMADARI GENERALE LA GAURIRE
1. Alegeti cel mai adecvat burghiu solicitat de aplicatie, avand in vedere materialul de prelucrat, posibilitatile masinii unelte si fluidul de racire ce va fi utilizat. 2. Lipsa de rigiditate a sistemului tehnologic poate provoca deteriorarea sculei, a masinii si a piesei. Mariti stabilitatea prin alegerea celui mai scurt burghiu adecvat aplicatiei. 3. Port scula este o componenta importanta a prelucrarii. Nu sunt permise jocuri ale sculei in port-scula sau rotirea ei fata de aceasta. 4. Utilizarea sculelor cu coada Morse este eficienta daca pata de contact intre scula si port-scula este maxima. Utilizati un ciocan moale ( bronz, cauciuc ) pentru conducerea sculei in port-scula. 5. Utilizarea unui anumit fluid de racire-ungere este determinat de particularitatile operatiei. Asigurati un debit suficient in special in zona varfului sculei. 6. Evacuarea aschiilor este esentiala in operatiile de gaurire. Nu este permisa blocarea lor in canalele burghiului. 7. La rescutire asigurati reproducerea geometriei initiale. Verificati daca zona uzata a fost indepartata integral. ALEGEREA TIPULUI DE BURGHIU Dormer ofera o gama larga de burghie, standard si speciale, din diverse materiale aschietoare si cu geometrii optimizate pe cazuri de prelucrare. Spre exemplu burghiele cu spira larga se recomanda la gaurirea materialelor casante ( aschii scurte ) iar cele cu spira puternic inclinata pentru materiale ductile care genereaza aschii lungi. Factorii principali in alegerea tipului de burghiu sunt urmatorii: MATERIALUL DE PRELUCRAT LUNGIMEA GAURII CAPABILITATEA MASINII UNELTE LICHIDUL DE RACIRE UTILIZAT STAREA MASINII UNELTE CERINTELE PRIVIND PRODUCTIVITAETA TIPUL DE PORT-SCULA ALES RIGIDITATEA PORT-SCULEI GAURIRA ORIZONTALA SAU VERTICALA BURGHIU ROTITOR SAU STATIONAR CONTROLUL EVACUARII ASCHIILOR PRECIZIA SOLICITATA ALEZAJULUI

39

Gaurirea
ALEGEREA BURGHIULUI, A VITEZEI DE ASCHIERE SI A AVANSULUI IN FUNCTIE DE APLICATIE Recomandari privind alegerea optima a tipului de burghiu sunt date in catalogul Dormer si in Product Selector. Pentru o analiza mai pertinenta se vor mai avea in vedere urmatoarele: Materialele - din care se executa sculele pot fi: otel rapid ( HSS ), otel rapid cu cobalt ( HSCo ) sau carbura metalica. Fiecare ofera avantaje la prelucrarea unui anumit material. Spre exemplu otelul rapid ofera o tenacitate mai mare si o duritate medie. Carburile metalice au o tenacitate redusa dar o duritate mare. Geometria burghielor - este adaptata caracteristicilor materialelor ce vor fi prelucrate. Unele burghie denumite de uz general pot fi folosite la o gama larga de materiale. Pentru cazuri particulare cum ar fi: otelul inoxidabil, aluminiul sau materialele plastice se concep geometrii adecvate. Acoperirea ( placarea ) cu un strat de duritate mare a suprafetei se poate alege din cele oferite de ex. nitrura de titan ( TiN ), nitrura de titan si aluminiu ( TiAlN ). Aceste straturi ofera o crestere a performantelor in mod diferentiat prin duritatea lor, proprietatile termice sau coeficientul de frecare. Combinarea integrala sau partiala a factorilor enumerati a condus la o paleta foarte larga de tipuri constructive astfel incat sa se poata gasi pentru fiecare caz de prelucrare scula optima, de la burghiele de uz general din otel rapid neacoperite pana la cele de inalta performanta din carburi metalice cu geometrie optimizata si acoperite cu nitrura de titan si aluminiu.

MARIMEA ALEZAJULUI

Materialul din care este executat burghiul, geometria sa impreuna cu tipul de acoperire confera sculei abilitatea de a realiza un alezaj de o anumita acuratete. In general sculele cu geometrie standard realizeaza alezaje in clasa H12. In conditii deosebite si cu geometrii dedicate precizia poate ajunge si la H8. Pentru o mai buna intelegere sunt listate mai jos principalele tipuri de burghie si performantele lor: Burghie de uz general din HSS H12 Burghie din HSS / HSCo cu spira parabolica ptr. gauri adanci ( PFX ) H10 Burghie din HSS / HSCo de inalta performanta si placate cu TiN / TiAlN ( ADX ) H9 Burghie de inalta performanta din CMS acoperite cu TiN / TiAlN ( CDX ) H8

40

Gaurirea
DIAMETRE NOMINALE ALE ALEZAJELOR ( mm ) (mm) 3 >36 > 6 10 > 10 18 > 18 30 ( inci ) .1181 >.1181.2362 >.2362 .3937 >.3937.7087 >.70871.1811 H8 0 / +0.014 0 / +0.018 0 / +0.022 0 / +0.027 0 / +0.033 H9 0 / +0.025 0 / +0.030 0 / +0.036 0 / +0.043 0 / +0.052 H10 0 / +0.040 0 / +0.048 0 / +0.058 0 / +0.070 0 / +0.084 H12 0 / +0.100 0 / +0.120 0 / +0.150 0 / +0.180 0 / +0.210

DIAMETRE NOMINALE ALE ALEZAJELOR ( inci ) H8 0 / +0.0006 0 / +0.0007 0 / +0.0009 0 / +0.0011 0 / +0.0013 H9 0 / +0.0010 0 / +0.0012 0 / +0.0015 0 / +0.0017 0 / +0.0021 H10 0 / +0.0016 0 / +0.0019 0 / +0.0023 0 / +0.0028 0 / +0.0033 H12 0 / +0.0040 0 / +0.0048 0 / +0.0059 0 / +0.0071 0 / +0.0083

Capacitatea burghiului de a realize un alezaj intr-o anumita clasa de toleranta trebuie analizata diferit cand gaurirea este urmata de o alta prelucrare, de ex. filetare sau alezare. Diametrul sculei va trebui marit fata de recomandarile generale pentru a obtine un alezaj final conform cerintelor de precizie.

VITEZA DE ASCHIERE SI AVANSUL LA SCULE IN TREPTE

In calculul vitezei si avansului optim la scule care realizeaza doua diametre de ex. ambori, burghie in trepte, burghie combinate etc., se apeleaza la un compromis. Turatia se calculeaza de la viteza ceruta de diametrul mai mare iar avansul de cerinta diametrului mai mic.

RACIREA PRIN INTERIORUL SCULEI

Racirea prin interiorul sculei aduce avantaje importante prin faptul ca o mare cantitate de lichid ajunge direct la varful sculei ( in zona de aschiere ). Prin aceasta incalzirea sculei scade substantial ceea ce determina o crestere semnificativa a durabilitatii ei. In secundar o aductiune de lichid cu debit si presiune mari mareste substantial viteza de evacuare a aschiilor ceea ce are ca efect posibilitatea de a lucra cu avansuri marite. Pentru a beneficia de aceste efecte presiunea lichidului trebuie sa fie mai mare de 20 bari.

BATAIA RADIALA

Bataia radiala a burghielor se masoara in stare montata. Valoarea maxima se obtine la o rotatie completa a sculei. Bataia se masoare la varful sculei. Valorile normale sunt:La burghie din CMS: 0, 02 mm. La burghie de inalta performanta din HSS: 0, 11 mm. La burghie cu lungime normala din HSS se utilizeaza relatia: 0, 01mm x ( lungimea totala / diametru ) + 0, 03mm.
41

Gaurirea
FORMA SPIREI
Simbolizare Tipul spirei Tip H - Spira larga. = 1020 Tip N - Spira standard. = 21- 34 Tip W - Spira stransa. = 35- 45 CTW - Spira cu variatie continua Domeniu de aplicare Pentru materiale plastice si alama

De uz general

Pentru oteluri inoxidabile si aluminiu. Constructie standard la burghiele de inalta performanta Spira de tip N cu variatie continua pe toata lungimea

TIPURI DE ASCUTIRE
Simbolizare Tipul ascutirii Ascutire in doua planuri (4 fatete).

Ascutire conf. standardului 907 al agentiei National Aerospace. Standard recunoscut in industria aerospatiala. Ascutire suplimentara pentru scurtarea taisului transversal. Se utilizeaza mai ales la burghiele de dimensiuni mari. Ascutire originala Dormer. Utilizata la burghiele din clasele A002.

Simbolizare Dormer pentru ascutirea speciala a burghielor tip ADX si CDX.

42

Gaurirea
GAURIREA ADANCA
Pentru realizarea uni alezaj de lungime mare exista diverse procedee. In exemplul de mai jos sunt ilustate 4 procedee de obtinere a unui alezaj 10xD.

Cu set de burghie Nr. burghielor Tipul burghiului 3 (2,5xD, 6xD,10xD) Geometrie standard. Utilizare generala Costuri mari Timp indelungat

Cu set de burghie 2 (2,5xD,10xD) 2, 5xD ADX sau PFX 10xD PFX Mai ieftin, mai rapid

Cu avans repetat 1 (10xD) Geometrie standard. Utilizare generala Timp indelungat

Cu un singur avans 1 (10xD) Geometrie PFX si scule cu utilizare specifica Ieftin Rapid

+/-

43

Gaurirea
LUNGIMI STANDARD - TOTALE SI ALE SPIREI DIN

DIN 1897

DIN 338

DIN 340

DIN 1869

DIN 6537

DIN 345

d1 mm

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm K

l2

l1 mm L

l2

l1 mm

l2

Seria 1 0,24 0,30 0,38 0,48 0,53 0,60 0,67 0,75 0,85 0,95 1,06 1,18 1,32 1,50 1,70 1,90 2,12 2,36 2,65 3,00 3,20 3,35 3,75 4,25 4,75 5,30 6,00 6,70 7,50 8,50 9,50 19 19 19 19 20 21 22 23 24 25 26 28 30 32 34 36 38 40 43 46 49 49 52 55 58 62 66 70 74 79 84 1,5 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 16 18 18 20 22 24 26 28 31 34 37 40 19 19 19 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 43 46 49 53 57 61 65 65 70 75 80 86 93 101 109 117 125 2,5 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 16 18 20 22 24 27 30 33 36 36 39 43 47 52 57 63 69 75 81 32 35 38 42 46 51 56 60 65 70 75 80 85 90 95 100 106 106 112 119 126 132 139 148 156 165 175 12 15 18 21 25 29 33 37 41 45 50 53 56 59 62 66 69 69 73 78 82 87 91 97 102 109 115 115 115 125 135 140 150 155 155 165 175 185 195 205 215 225 240 250 75 75 85 90 95 100 105 105 115 120 125 135 140 150 155 165 175

Seria 2

Seria 3

160 160 160 190 200 200 210 220 235 245 260 275 290 305 320

110 110 110 130 135 135 145 150 160 170 180 190 200 210 220

205 215 225 240 240 240 265 280 295 315 330 350 370 390 410

135 145 150 160 170 170 180 190 200 210 225 235 250 265 280 62 62 62 62 66 66 66 66 79 79 89 89 20 20 20 20 24 24 28 28 34 36 40 40 66 66 66 66 74 74 82 82 91 91 103 103 28 28 28 28 36 36 44 44 53 53 61 61 114 117 120 120 124 128 133 138 144 150 156 162 33 36 39 39 43 47 52 57 63 69 75 81

44

Gaurirea
LUNGIMI STANDARD - TOTALE SI ALE SPIREI DIN

DIN 1897 d1 mm l1 mm l2

DIN 338 l1 mm l2

DIN 340 l1 mm l2 l1 mm Seria 1 l2

DIN 1869 l1 mm Seria 2 340 365 375 235 250 260 l2 l1 mm Seria 3 430 295 102 102 107 107 115 115 123 123 131 131 l2 l1

DIN 6537 l2 mm K 55 55 60 60 65 65 73 73 79 79 118 118 124 124 133 133 143 143 153 153 l1 mm L 70 70 76 76 82 82 91 91 99 99 l2

DIN 345 l1 mm l2

10,60 11,80 13,20 14,00 15,00 16,00 17,00 18,00 19,00 20,00 21,20 22,40 23,00 23,60 25,00 26,50 28,00 30,00 31,50 31,75 33,50 35,50 37,50 40,00 42,50 45,00 47,50 50,00

89 95 102 107 111 115 119 123 127 131 136 141 141 146 151 156 162 168 174 180 180 186 193 200 207 214 221 228

43 47 51 54 56 58 60 62 64 66 68 70 70 72 75 78 81 84 87 90 90 93 96 100 104 108 112 116

133 142 151 160 169 178 184 191 198 205

87 94 101 108 114 120 125 130 135 140

184 195 205 214 220 227 235 241 247 254 261 268 268 275 282 290 298 307 316

121 128 134 140 144 149 154 158 162 166 171 176 176 180 185 190 195 201 207

265 280 295

185 195 205

168 175 182 189 212 218 223 228 233 238 243 248 253 276 281 286 291 296 301 306 334 339 344 349 354 359 364 369

87 94 101 108 114 120 125 130 135 140 145 150 155 155 160 165 170 175 180 185 185 190 195 200 205 210 215 220

45

Gaurirea
LUNGIMI STANDARD - TOTALE SI ALE SPIREI ANSI

Inci decimal d1 0.0059-0.0079 0.0083-0.0100 0.0105-0.0130 0.0135-0.0145 0.0150-0.0157 0.0160-0.0200 0.0210-0.0225 0.0236-0.0250 0.0256-0.0280 0.0292-0.0330 0.0335-0.0380 0.0390-0.420 0.0430-0.0469 0.0472-0.0625 0.0630-0.0635 0.0650-0.0781 0.0785-0.0787 0.0807-0.0860 0.0866-0.0938 0.0945-0.0995 0.1015-0.1065 0.1094 0.1100.1130 0.1142-0.1160 0.1181-0.1250 0.1260-0.1285 0.1299-0.1406 0.1417-0.1496 0.1520-0.1562 0.1570 0.1575-0.1719 0.1730-0.1820 0.1850-0.1875 0.1890-0.1910 0.1929-0.2031 0.2040-0.2188

Metric decimal d1 0.150-0.200 0.211-0.254 0.267-0.330 0.343-0.368 0.380-0.400 0.406-0.508 0.533-0.572 0.600-0.635 0.650-0.711 0.742-0.838 0.850-0.965 0.991-1.067 1.092-1.191 1.200-1.588 1.600-1.613 1.650-1.984 1.994-2.000 2.050-2.184 2.200-2.383 2.400-2.527 2.578-2.705 2.779 2.794-2.870 2.900-2.946 3.000-3.175 3.200-3.264 3.300-3.571 3.600-3.800 3.861-3.967 3.988 4.000-4.366 4.394-4.623 4.700-4.762 4.800-4.851 4.900-5.159 5.182-5.558

Screw Machine l1 inci l2 inci

Lungime normala l1 inci 3/4 3/4 3/4 3/4 3/4 7/8 1. 1.1/8 1.1/4 1.3/8 1.1/2 l2 inci 1/16 5/64 3/32 1/8 3/16 3/16 1/4 5/16 3/8 1/2 5/8 11/16 3/4 7/8 7/8 1. 1. 1.1/8 1.1/4 1.3/8 1.7/16 1.1/2 1.1/2 1.5/8 1.5/8 1.5/8 1.3/4 1.7/8 2. 2. 2.1/8 2.3/16 2.5/16 2.5/16 2.7/16 2.1/2 l1

Lungi l2 inci

Coada Morse l1 inci l2 inci

inci

1.3/8 1.3/8 1.5/8 1.11/16 1.11/16 1.11/16 1.3/4 1.3/4 1.13/16 1.13/16 1.13/16 1.7/8 1.7/8 1.7/8 1.15/16 1.15/16 2.1/16 2.1/16 2.1/8 2.1/8 2.3/16 2.3/16 2.1/4 2.1/4 2.3/8

1/2 1/2 5/8 11/16 11/16 11/16 3/4 3/4 13/16 13/16 13/16 7/8 7/8 7/8 15/16 15/16 1. 1. 1.1/16 1.1/16 1.1/8 1.1/8 1.3/16 1.3/16 1.1/4

1.5/8 1.3/4 1.7/8 1.7/8 2. 2. 2.1/8 2.1/4 2.3/8 2.1/2 2.5/8 2.5/8 2.3/4 2.3/4 2.3/4 2.7/8 3. 3.1/8 3.1/8 3.1/4 3.3/8 3.1/2 3.1/2 3.5/8 3.3/4

2.1/4 2.1/4 3. 3.3/4 3.3/4 4.1/4 4.1/4 4.1/4 4.5/8 4.5/8 4.5/8 5.1/8 5.1/8 5.1/8 5.3/8 5.3/8 5.3/8 5.3/8 5.3/4 5.3/4 5.3/4 5.3/4 6. 6. 6.

1.1/8 1.1/8 1.3/4 2. 2. 2.1/4 2.1/4 2.1/4 2.1/2 2.1/2 2.1/2 2.3/4 2.3/4 2.3/4 3. 3 3 3 3.3/8 3.3/8 3.3/8 3.3/8 3.5/8 3.5/8 3.5/8 5.3/4 5.3/4 5.3/4 6. 6. 6. 2.1/2 2.1/2 2.1/2 2.3/4 2.3/4 2.3/4 5.1/8 5.3/8 5.3/8 5.3/8 5.3/8 1.7/8 2.1/8 2.1/8 2.1/8 2.1/8

Pentru echivalentele decimale, consultati pag. 30-31 46

Gaurirea
LUNGIMI STANDARD - TOTALE SI ALE SPIREI ANSI

Inci decimal d1 0.2205-0.2344 0.2362-0.2500 0.2520 0.2559-0.2656 0.2660-0.2770 0.2795-0.2812 0.2835-0.2900 0.2913-0.2969 0.2992-0.3020 0.3031-0.3125 0.3150-0.3160 0.3189-.03281 0.3307-0.3438 0.3465-0.3594 0.3622-0.3750 03770-0.3906 0.3937-0.3970 0.4016-0.4062 0.4130-0.4134 0.4219 0.4252-0.4375 0.4409-0.4531 0.4646-0.4688 0.4724-0.4844 0.4921-0.5000 0.5039-0.5118 0.5156-0.5315 0.5433-0.5781 0.5807-0.5938 0.6004-0.6250 0.6299-0.6562 0.6594-0.6875 0.6890 0.7031-0.7188 0.7283-0.7500 0.7656-0.7812 0.7879-0.8125

Metric decimal d1 5.600-5.954 6.000-6.350 6.400 6.500-6.746 6.756-7.036 7.100-7.142 7.200-7.366 7.400-7.541 7.600-7.671 7.700-7.938 8.000-8.026 8.100-8.334 8.400-8.733 8.800-9.129 9.200-9.525 9.576-9.921 10.000-10.084 10.200-10.320 10.490-10.500 10.716 10.800-11.112 11.200-11.509 11.800-11.908 12.000-12.304 12.500-12.700 12.800-13.000 13.096-13.500 13.800-14.684 14.750-15.083 15.250-15.875 16.000-16.669 16.750-17.462 17.500 17.859-18.258 18.500-19.050 19.446-19.845 20.000-20.638

Screw Machine l1 inci 2.7/16 2.1/2 2.5/8 2.5/8 2.11/16 2.11/16 2.3/4 2.3/4 2.13/16 2.13/16 2.15/16 2.15/16 3. 3.1/16 3.1/8 3.1/4 3.5/16 3.5/16 3.3/8 3.3/8 3.7/16 3.9/16 3.5/8 3.11/16 3.3/4 3.7/8 3.7/8 4.1/8 4.1/8 4.1/4 4.1/2 4.1/2 4.3/4 4.3/4 5. 5.1/8 5.1/4 l2 inci 1.5/16 1.3/8 1.7/16 1.7/16 1.1/2 1.1/2 1.9/16 1.9/16 1.5/8 1.5/8 1.11/16 1.11/16 1.11/16 1.3/4 1.13/16 1.7/8 1.15/16 1.15/16 2. 2. 2.1/16 2.1/8 2.1/8 2.3/16 2.1/4 2.3/8 2.3/8 2.5/8 2.5/8 2.3/4 2.7/8 2.7/8 3. 3. 3.1/8 3.1/4 3.3/8

Lungime normala l1 inci 3.7/8 4. 4.1/8 4.1/8 4.1/8 4.1/4 4.1/4 4.3/8 4.3/8 4.1/2 4.1/2 4.5/8 4.3/4 4.7/8 5. 5.1/8 5.1/8 5.1/4 5.1/4 5.3/8 5.1/2 5.5/8 5.3/4 5.7/8 6. 6. 6.5/8 6.5/8 7.1/8 7.1/8 7.1/8 7.5/8 7.5/8 l2 inci 2.5/8 2.3/4 2.7/8 2.7/8 2.7/8 2.15/16 2.15/16 3.1/16 3.1/16 3.3/16 3.3/16 3.5/16 3.7/16 3.1/2 3.5/8 3.3/4 3.3/4 3.7/8 3.7/8 3.15/16 4.1/16 4.3/16 4.5/16 4.3/8 4.1/2 4.1/2 4.13/16 4.13/16 5.3/16 5.3/16 5.3/16 5.5/8 5.5/8 l1 inci

Lungi l2 inci 3.3/4 3.3/4 3.7/8 3.7/8 3.7/8 3.7/8 4. 4. 4. 4.1/8 4.1/8 4.1/8 4.1/4 4.1/4 4.3/8 4.3/8 4.3/8 4.5/8 4.5/8 4.5/8 4.3/4 4.3/4 4.3/4 4.3/4

Coada Morse l1 inci 6.1/8 6.1/8 6.1/4 6.1/4 6.1/4 6.3/8 6.3/8 6.3/8 6.3/8 6.1/2 6.1/2 6.1/2 6.3/4 6.3/4 7. 7. 7. 7.1/4 7.1/4 7.1/4 7.1/2 7.1/2 8.1/4 8.1/4 8.1/2 8.1/2 8.3/4 8.3/4 8.3/4 9. 9.1/4 9.1/2 9.1/2 9.3/4 9.7/8 10.3/4 l2 inci 2.7/8 2.7/8 3. 3. 3. 3.1/8 3.1/8 3.1/8 3.1/8 3.1/4 3.1/4 3.1/4 3.1/2 3.1/2 3.5/8 3.5/8 3.5/8 3.7/8 3.7/8 3.7/8 4.1/8 4.1/8 4.3/8 4.3/8 4.5/8 4.5/8 4.7/8 4.7/8 4.7/8 5.1/8 5.3/8 5.5/8 5.5/8 5.7/8 6. 6.1/8

6.1/8 6.1/8 6.1/4 6.1/4 6.1/4 6.1/4 6.3/8 6.3/8 6.3/8 6.1/2 6.1/2 6.1/2 6.3/4 6.3/4 7. 7. 7. 7.1/4 7.1/4 7.1/4 7.1/2 7.1/2 7.3/4 7.3/4

Pentru echivalentele decimale, consultati pag. 30-31

47

Gaurirea
LUNGIMI STANDARD - TOTALE SI ALE SPIREI ANSI

Inci decimal d1 0.8268-0.8750 0.8858-0.9062 0.9219-0.9375 0.9449-0.9688 0.9843-1.000 1.0039-1.0312 1.0433-1.0630 1.0781-1.0938 1.1024-1.1250 1.1406-1.562 1.1614-1.1875 1.2008-1.2188 1.2205-1.2500 1.2598-1.2812 1.2969-1.3125 1.3189-1.3438 1.3583-1.3750 1.3780-1.4062 1.4173-1.4375 1.4531-1.4688 1.4764-1.5000 1.5312 1.5354-1.5625 1.5748-1.5938 1.6094-1.6250 1.6406-1.8438 1.8504-2.0312 2.0472-2.1875 2.2000-2.3750 2.4016-2.500 2.5197-2.6250 2.6378-2.7500 2.7559-2.8125

Metric decimal d1 21.000-22.225 22.500-23.017 23.416-23.812 24.000-24.608 25.000-25.400 25.500-26.192 26.500-27.000 27.384-27.783 28.000-28.575 28.971-29.367 29.500-30.162 30.500-30.958 31.000-31.750 32.000-32.542 32.941-33.338 33.500-34.133 34.500-34.925 35.000-35.717 36.000-36.512 36.909-37.308 37.500-38.100 38.892 39.000-39.688 40.000-40.483 40.879-41.275 41.671-46.833 47.000-51.592 52.000-55.563 56.000-60.325 61.000-63.500 64.000-66.675 67.000-69.850 70.000-71.438

Screw Machine l1 inci 5.3/8 5.5/8 5.3/4 5.7/8 6. l2 inci 3.1/2 3.5/8 3.3/4 3.7/8 4.

Lungime normala l1 inci l2 inci l1 inci

Lungi l2 inci

Coada Morse l1 inci 10.3/4 10.3/4 10.3/4 11. 11. 11.1/8 11.1/4 12.1/2 12.3/4 12.7/8 13. 13.1/8 13.1/2 14.1/8 14.1/4 14.3/8 14.1/2 14.5/8 14.3/4 14.7/8 15. 16.3/8 16.5/8 16.7/8 17. 17.1/8 17.3/8 17.3/8 17.3/8 18.3/4 19.1/2 20.3/8 21.1/8 l2 inci 6.1/8 6.1/8 6.1/8 6.3/8 6.3/8 6.1/2 6.5/8 6.7/8 7.1/8 7.1/4 7.3/8 7.1/2 7.7/8 8.1/2 8.5/8 8.3/4 8.7/8 9. 9.1/8 9.1/4 9.3/8 9.3/8 9.5/8 9.7/8 10. 10.1/8 10.3/8 10.1/4 10.1/8 11.1/4 11.7/8 12.3/4 13.3/8

Pentru echivalentele decimale, consultati pag. 30-31

48

Gaurirea
PROBLEME LA GAURIRE
Problema Antrenor rupt sau deformat Ciupituri ale taisurilor Cauza Contact defectuos intre scula si port - scula Avans prea mare Unghi de asezare prea mic Presiune pe tais prea mare Impact cu soc al varfului sculei Uzura rapida a varfului exterior Ruperea varfului exterior Fisuri pe taisuri Rupere in zona spirei Viteza de aschiere excesiva Conditii de lucru instabile Unghi de asezare prea mare Blocarea aschiilor pe canale Rotirea sculei fata de port - scula Suprafata gaurita Avans prea mic cu urme in spirala Pozitionare incorecta a sculei Dimensiunea gaurii prea mare Ascutire incorecta Evacuare defectoasa a aschiilor Remediu Controlati starea de curatenie a partilor in contact. Nu folositi piese cu defecte Optimizati valoarea avansului Verificati datele de reascutire Verificati datele de reascutire Verificati corectitudinea montarii / demontarii sculei in port - scula Micsorati viteza de aschiere. Eventual mariti avansul Verificati rigiditatea sistemului. Eliminati jocurile. Verificati datele de reascutire Adoptati o alta metoda de gaurire. De ex. cu avans repetat Verificati montajul sculei in port - scula Mariti avansul Utilizati un ambore inainte de gaurire Verificati pozitionarea pe centru a varfului sculei Verificati viteza, avansul si lungimea spirei in vederea optimizarii formei aschiilor.

49

Alezarea
NOMENCLATOR DE TERMENI
A B C D E F G H I J K L Antrenor Degajare Lungimea degajarii Lungimea partii aschietoare Lungimea conului de atac Diametrul nominal Unghiul de atac Unghiul conului de atac Unghiul de inclinare al spirei Lungimea partii active Lungimea cozii Lungimea totala

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Latimea dintelui Fateta cilindrica Detalonare Marimea detalonarii dintelui Gaura de centrare Canal Spatele dintelui Tais Fata dintelui

10 11 12 13

Latimea primei fatete Latimea fatetei secundare Unghiul de asezare al primei fatete Unghiul de asezare al fatetei secundare

50

Alezarea
RECOMANDARI GENERALE LA ALEZARE
Pentru a obtine la alezare rezultatele scontate, esential este sa facem alezorul sa lucreze prin modul in care este pregatita gaura. Un adaus de prelucrare prea mic va face ca scula sa taseze in loc sa aschieze. Alezajul va rezulta nesatisfacator iar alezorul se va uza rapid. La fel de daunator este si un adaus prea mare. ( vezi adausuri la pag. urmatoare ). 1. 2. 3. 4. Selectati tipul optim de alezor, viteza si avansul adecvat cazului de prelucrare. Verificati marimea gaurii inainte de alezare. Verificati rigiditatea fixarii piesei. Axul principal al masinii nu are voie sa aiba jocuri. Port scula trebuie sa fie in stare perfecta. La o fixare nesigura, in conditiile unui avans automat, ruperea sculei este iminenta. La utilizarea unui alezor cu con Morse utilizati un ciocan moale (bronz, cauciuc) pentru a asigura fixarea corecta in port scula sau in axul masinii. O fixare defectuoasa conduce la realizarea unui alezaj prea mare. Reduceti la minim lungimea in consola. Utilizati lichidele de racire recomandate. Verificati daca taisurile primesc suficient lichid. Deoarece alezarea nu este o operatie grea, un ulei solubil diluat in proportie de 40:1 este in mod normal suficient. Racirea cu aer comprimat poate fi utilizata la prelucrarea fontelor cenusii daca prelucrarea este uscata. Verificati starea de curatenie a canalelor pentru a preveni blocarea aschiilor. Inainte de reascutire verificati concentricitatea gaurilor de centrare. Daca este necesar corectati abaterile. Lucrati numai cu scule bine ascutite. O ascutire mai frecventa este benefica. Este necesar a se intelege ca alezorul aschiaza numai in zona conului de atac nu si in zona de conducere. Ca urmare ascutirea se va efectua numai pe conul de atac. Corectitudinea reascutirii este foarte importanta pentru calitatea alezajelor si durabilitatea sculei.

5. 6.

7. 8. 9.

ALEZOARE DE MANA SI DE MASINA Chiar daca ambele tipuri de alezoare au aceeasi capacitate de a finisa un alezaj, modul lor de folosire este diferit. Diferenta se manifesta si din punct de vedere constructiv. Alezoarele de mana au un con de atac lung pentru a facilita o angajare corecta in alezaj. Alezoarele de masina au un con de atac scurt, inclinat la 45 de grade. Alezoarele de masina aschiaza exclusiv pe conul de atac, cele de mana si pe partea de calibrare.
51

Alezarea
UTILIZAREA ALEZOARELOR Ca la majoritatea sculelor aschietoare, alezoarele difera din puctul de vedere al materialului aschietor si al geometriei, in functie de materialul care urmeaza sa fie prelucrat. Ca urmare o alegere corecta a tipului de alezor se impune cu necesitate. Alezoarele de tip NC au coada executata in clasa de toleranta h6. Ca urmare se impune folosirea unor port scule cu strangere hidraulica sau prin fretare pentru a oferi acuratete si concentricitate prelucrarii. ALEZOARE REGLABILE Exista mai multe variante de alezoare reglabile oferind intervale diferite in care pot fi reglate. La utilizarea lor este important de a se respecta urmatoarea procedura: Ajustati alezorul la dimensiune. Verificati concentricitatea intre varfuri si bataia taisurilor. Daca este necesar ascutiti alezorul pentru a elimina bataile. Ajustati din nou alezorul la dimensiune.

ADAOSUL DE PRELUCRARE Recomandarile privind adausul de prelucrare depind de materialul de prelucrat si de gradul de finisare anterior. Orientativ marimea acestora sunt date in tabelul de mai jos: Alezare dupa gaurire 0.1 0.2 0.3 0.4 Alezare dupa largire 0.1 0.15 0.2 0.3 Alezare dupa gaurire 0.004 0.008 0.010 0.016 Alezare dupa largire 0.004 0.006 0.008 0.010

Marimea gaurii finite [ mm ] Sub 4 Peste 4 pana la 11 Peste 11 pana la 39 Peste 39 pana la 50

Marimea gaurii finite [ inci ] Sub 3/16 3/16 pana la 12 12 pana la 1. 12 1. 12 pana la 2

ALEGEREA TIPULUI DE ALEZOR Alezarea este cunoscuta ca un procedeu de obtinerea unor alezaje de mare precizie geometrica si dimensionala. Dormer ofera o gama de alezoare capabile sa realizeze alezaje in clasa H7. Alezoarele pot fi clasificate in urmatoarele categorii: Monobloc; cu coada cilindrica sau cu con Morse. Cu alezaj ptr. montarea pe dorn. Extensibile cu lame din HSS utilizate ptr. lucrari usoare.
52

Alezarea
Pentru alezaje strapunse se utilizeaza alezoare cu spira pe stanga ptr. a favoriza eliminarea aschiilor spre inainte. Pentru alezaje infundate se recomanda alezoare cu canale drepte sau cu spira pe dreapta. Eficienta operatiei de alezare depinde de mai multi factori cum ar fi: materialul de prelucrat, calitatea solicitata, lubrifierea etc. Un ghid general privind viteza de aschiere si avansul sunt date in catalogul Dormer si in Product Selector. Divizarea extrem de inegala a danturii face ca sa nu existe doi dinti diametral opusi si in acest fel se obtin alezaje cu o abatere de la circularitate de 1 2 m. Spre deosebire de acestea, la alezoarele cu divizare inegala abaterile de la circularitate sunt mai mari de 10 m.

ALEZOARE DIN CMS COMPARATIE INTRE DIVIZAREA INEGALA SI EXTREM DE INEGALA


divizare inegala, abateri peste 10 m divizare extrem de inegala, abateri de 1 2 m

aspectul circularitatii

aspectul circularitatii

53

Alezarea
CAMPURI DE TOLERANTA

1.

TOLERANTA ALEZOARELOR STANDARD Diametrul alezorului (d1) se masoara pe fateta cilindrica, in spatele conului de atac. Toleranta lui este in concordanta cu prevederile DIN 1420 pentru a realize alezaje in clasa H7.
TOLERANTA ALEZORULUI Diametrul (mm) Peste Peste si incluzand 3 3 6 10 18 30 50 6 10 18 30 50 80 Campul de toleranta (mm) Superioara + 0.008 0.010 0.012 0.015 0.017 0.021 0.025 Inferioara + 0.004 0.005 0.006 0.008 0.009 0.012 0.014

2.

TOLERANTA ALEZAJULUI - H7 Cele mai utilizate tolerante la gaurile finite sunt cele in H7 (vezi tabelul de mai jos). Pentru orice alta toleranta, folosind figura si tabelul de la punctul 3, se poate calcula pozitia si marimea campului de toleranta al alezorului.
TOLERANTA ALEZAJULUI Diametrul (mm) Peste Pana la si incluzand 3 3 6 10 18 30 50 6 10 18 30 50 80 Campul de toleranta (mm) Superioara + 0.010 0.012 0.015 0.018 0.021 0.025 0.030 Inferioara + 0 0 0 0 0 0 0

54

Alezarea
3. Cand este necesara definirea dimensiunii alezorului ptr. o alta clasa de toleranta se poate utiliza ghidul de mai jos.
A = Toleranta alezajului B = Toleranta alezorului IT = Campul de toleranta Dmax = Diametrul maxim al alezajulu Dmin = Diametrul minim al alezajului d1 = Diametrul nominal d1max = Diametrul maxim al alezorului d1min = Diametrul minim al alezorului

Clasa de precizie IT 5 IT 6 IT 7 IT 8 IT 9 IT 10 IT 11 IT 12

peste 1 inclusiv 3 4 6 10 14 25 40 60 100

peste 3 inclusiv 6 5 8 12 18 30 48 75 120

peste 6 inclusiv 10 6 9 15 22 36 58 90 150

Marimea campului de toleranta peste peste peste 10 18 30 inclusiv inclusiv inclusiv 18 30 50 8 9 11 11 13 16 18 21 25 27 33 39 43 52 62 70 84 100 110 130 160 180 210 250

peste 50 inclusiv 80 13 19 30 46 74 120 190 300

peste 80 inclusiv 120 15 22 35 54 87 140 220 350

Exemplu: Alezaj D = 10 mm cl. de toleranta D8 Diametrul maxim al alezajului = 10.062 Diametrul minim al alezajului = 10.040 Campul de toleranta ( IT8 ) = 0.022 Dimensiunea maxima al alezorului se determina scazand din dimensiunea maxima a alezajului 0, 15 x campul de toleranta ( rotunjit in plus cu multiplu de 0, 001mm ) adica: 0,15 x 0,022 = 0,0033, rotunjit = 0,004 Dimensiunea minima a alezorului se determina scazand din dimensiunea lui maxima 0,35 din campul de toleranta al alezajului ( rotunjirea ca mai sus ) adica: 0,35 x 0,022 = 0,0077, rotunjit = 0,008 Diametrul maxim al alezorului = 10,062 0,004 = 10,058 Diametrul minim al alezorului = 10,058 0,008 = 10,050

55

Alezarea
TABEL CU VALORI INCREMENTALE DE 0,01 MM
Exemplu: Alezaj solicitat: Selectie: d = 4,25mm F8 Diametrul de baza + valoarea din tabel ptr. F8 adica 4,25 + 0,02 = 4,27mm 4,27mm

Diametrul alezorului:

A9 1-3 3-6 6 - 10 10 - 18 1-3 3-6 6 - 10 10 - 18


+ 0,29 + 0,30 + 0,32

A 11
+ 0,31 + 0,32 + 0,35 + 0,37

B8
+ 0,15 + 0,16 -

B9
+ 0,16 + 0,17 + 0,18

B10
+ 0,17 + 0,17 + 0,19 + 0,20

B11
+ 0,18 + 0,19 + 0,22 + 0,23

C8
+ 0,08 + 0,09 + 0,11

C9
+ 0,09 + 0,10 + 0,12

C10
+ 0,09 + 0,10 + 0,12 + 0,14

C11
+ 0,10 + 0,12 + 0,15 + 0,18

D7
+ 0,06

D8
+ 0,04 + 0,05 + 0,06

D9
+ 0,05 + 0,06 + 0,08

D10
+ 0,05 + 0,06 + 0,08 + 0,10

D11
+ 0,06 + 0,08 + 0,11 + 0,13

E7
+ 0,04

E8
+0,02 +0,03 -

E9
+ 0,03 + 0,04 + 0,05 + 0,06

F7
+ 0,01 + 0,02 -

F8
+ 0,02 + 0,03

F9
+ 0,02 + 0,03 + 0,03 + 0,04

F 10
+ 0,04 + 0,05 + 0,07

G6
-

G7
+ 0,01 -

H6
-

H7
+ 0,01

H8
+ 0,01 + 0,01 -

H9
+ 0,02 + 0,02 + 0,03

H10
+ 0,03 + 0,03 + 0,04 + 0,05

H11
+ 0,04 + 0,05 + 0,07 + 0,08

H12 1-3 3-6 6 - 10 10 - 18 1-3 3-6 6 - 10 10 - 18


+ 0,08 + 0,09 + 0,12 + 0,14

H 13
+ 0,11 + 0,14 + 0,18 + 0,22

J6
-

J7
+ 0,00 + 0,00 + 0,00

J8
+ 0,00 + 0,00 + 0,00

JS 6 JS 7 JS 8 JS 9
+ 0,00 + 0,00 + 0,00 + 0,00 + 0,00 + 0,00 + 0,00 + 0,00 + 0,00 + 0,00 + 0,01

K7
-

K8
-

M6
- 0,01

M7
- 0,01

M8
- 0,01 - 0,01

N6
-

N7
- 0,01 - 0,01 -

N8
- 0,01 -

N9
- 0,01 - 0,02

N10
- 0,02 - 0,02 - 0,02 - 0,02

N11
- 0,02 - 0,02 - 0,02 - 0,03

P6
-

P7
- 0,02

R6
-

R7
-

S6
-

S7
- 0,02 - 0,03

U6
-

U7
- 0,03 -

U10
- 0,04 - 0,05 - 0,05

Z10
- 0,04 - 0,05 - 0,06 - 0,07

Indicatii privind utilizarea tabelului de mai sus Tabelul este alcatuit pentru selectarea dimensiunii alezoarelor cu un increment de 0,01 mm. Valorile din tabel au in vedere precizia de executie a alezoarelor standard. Acestea sunt: Pana la 5,50mm + 0,004 / 0 Peste 5.50mm + 0,005 / 0 Toate tolerantele din campurile albastre sunt valabile pentru pentru valori cu increment de 0,01 mm si sunt in concordanta cu tolerantele de executie ale alezoarelor conform DIN 1420.
56

Alezarea
LUNGIMI STANDARD SI LUNGIMI ALE SPIREI

DIN 9

DIN 206

DIN 208

DIN 212

DIN 311

DIN 859

DIN 1895

DIN 2180

d1 mm 0,24 0,30 0,38 0,48 0,53 0,60 0,67 0,75 0,85 0,95 1,06 1,18 1,32 1,50 1,70 1,90 2,12 2,36 2,65 3,00 3,35 3,75 4,25 4,75 5,30 6,00 6,70 7,50

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm

l2

l1 mm

l2

38

20

42 46 50 57

24 28 32 37 41 44 47 20 21 23 25 27 29 31 33 35 38 41 44 47 50 54 133 138 144 150 23 26 28 31 34 40 43 46 49 53 57 61 65 70 75 80 86 93 101 109 5.5 8 9 10 11 12 14 15 16 18 19 21 23 26 28 31 151 156 75 80 76 81 87 93 100 107 38 41 44 47 50 54 137 61 155 187 73 105

68 68 80

48 48 58

50 54 58 62 66 71

93 100 135

68 73 105

76 81 87 93 100 107

57

Alezarea

DIN 9

DIN 206

DIN 208

DIN 212

DIN 311

DIN 859

DIN 1895

DIN 2180

d1 mm 8,50 9,50 10,60 11,80 13,20 14,00 15,00 16,00 17,00 18,00 19,00 20,00 21,20 22,40 23,60 25,00 26,50 28,00 30,00 31,50 33,50 35,50 37,50 40,00 42,50 45,00 47,50 50,00

l1 mm 180 215 255 280

l2

l1 mm 115 124 133 142 152 163 175 188

l2

l1 mm 156 162 168 175 182 189 204 210 214 219 223 228 232 237 241 268

l2

l1 mm 117 125 133 142 151 160 162 170 175 182 189 195

l2

l1 mm 161 166 171 176 199 209 219 229 251 261 271 281 296 311 326 354 364 374

l2

l1 mm 115 124 133 142 152 163 175 188 201 215 231 247 265 284 305

l2

l1 mm

l2

l1 mm 227

l2

145 175 210 230

58 62 66 71 76 81 87 93 100 107

33 36 38 41 44 47 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 71 73 75 77 78 79 81 82 83 84 86

33 36 38 41 44 47 50 52 54 56 58 60

85 90 95 100 105 115 125 135 135 145 155 165 180 195 210 210 220 230

58 62 66 71 76 81 87 93 173 79 142 66

145 175 210

257 315

335

230

310

250

201 215

377 100 107 427 115 124 133 142 331 152 163 174 550 150 495 263 119 475 212 96

250

370

300 231 115 124 133 142 152 163 174

300

273 277 281 285 317 321 325 329 333 336 340 344

400

320

247 265 284

320

430

340 305 326

340

384 394

240 250

326 347

460

360

347

360

58

Alezarea
TIPURI DE ALEZOARE SI SIMBOLIZAREA DUPA DIN
DIN Forma Descriere Cu canale dreapte d 3.5mm Cu canale in spirala d 3.5mm 212 Cu canale drepte d 4.0mm Cu canale in spirala d 4.0mm Cu spirala accentuata Cu canale drepte 208 219 Cu canale in spirala Cu spirala accentuata 9, 205,206, 859, 8050, 8051, 8093, 8094 Cu canale drepte Cu canale in spirala Cu canale in spirala 1895 Cu spirala accentuata Cu canale drepte Canale in spirala = 7 pe stanga Spirala accentuata = 45 pe stanga
59

Alezarea
PROBLEME LA ALEZARE
PROBLEMA Antrenor rupt sau deformat Uzura rapida a sculei Alezaj prea mare CAUZA Contact defectuos intre scula si port - scula Adaus de prelucrare prea mic Bataie radiala a taisurilor Bataie in axul masinii Port scula cu defecte Coada sculei deformata Scula ovala Con de atac asimetric Avans sau viteza prea mari REMEDIU Controlati starea de curatenie intre piesele in contact. Nu folositi piese cu defecte Mariti adausul de prelucrare ( vezi pag. 52 ) Reascutiti alezorul Reparati si rectificati axul masinii Inlocuiti port - scula Inlocuiti scula sau rectificati coad Reascutiti alezorul Reascutiti conul de atac Acordati regimul de aschiere cf. prescriptiilor din Product Selector Mariti adausul de prelucrare ( vezi pag. 52 ) Mariti debitul lichidului de racire Reascutiti alezorul Acordati regimul de aschiere cf. prescriptiilor din Product Selector adausul de prelucrare ( vezi pag. 52 ) Verificati si reparati axul masinii Utilizati o port-scula oscilanta Reascutiti conul de atac

Alezaj prea mic

Adaus de prelucrare prea mic Caldura generata prea mare. Alezajul se dilata si se contracta Scula este uzata si are un diametru prea mic Avans sau viteza prea mici

Alezajul pregaurit este prea mic Alezaj conic si oval Jocuri in axul principal al masinii Lipsa de coaxialitate intre alezaj si scula Con de atac asimetric

60

Alezarea
PROBLEMA Finisarea alezajului nesatisfacatoare CAUZA Adaus de prelucrare prea mare Scula uzata excesiv Unghi de degajare prea mic Lichid de racire prea diluat Avans si / sau viteza prea mici REMEDIU Micsorati adausul de prelucrare ( vezi pag. 52 ) Reascutiti alezorul Reascutiti alezorul Mariti concentratia lichidului Acordati regimul de aschiere cf. prescriptiilor din Product Selector Acordati regimul de aschiere cf. prescriptiilor din Product Selector Reascutiti alezorul Inlocuiti scula Inlocuiti scula Utilizati un alezor reglabil pentru compensarea deformarilor Micsorati adausul de prelucrare ( vezi pag. 52 ) Folositi un alezor din CMS

Viteza de aschiere prea mare

Ruperi ale sculei

Scula uzata excesiv Con de antrenare prea mic Fateta cilindrica prea lata Materialul de prelucrat se deformeaza plastic Alezajul pregaurit este prea mic Material cu structura eterogena si cu incluziuni dure

61

Largirea si adancirea conica


RECOMANDARI GENERALE LA LARGIRE SI ADANCIRE CONICA
LARGIREA Largirea poate fi o operatie finala de finisare sau de obtinere a unei suprafete plane, perpendiculare fata de un alezaj existent. Constructiv, largitoarele pot fi cu cep monobloc Fig. 1, sau cu cep interschimbabil Fig. 2.

Fig.1 ADANCIRE CONICA

Fig.2

Fig. 3

Adancitoarele sunt scule conice, cu unul sau mai multe taisuri. Sunt folosite pentru relizarea unor tesituri sau pentru adancirea conica a unor alezaje. Adancitoarele pot avea coada cilindrica, conica, sau o coada de constructie speciala cand sunt folosite ca scule de mana.

62

Largirea si adancirea conica


PROBLEME LA LARGIRE
Problema Cauza Regim de aschiere incorect Taisuri rugoase Lichid de racire insuficient Ciupituri pe taisuri Evacuare defectuoasa a aschiilor Durificarea aschiilor Vibratii Durabilitate insuficienta Craterizare excesiva Material de prelucrat cu caracter abraziv Materiale de prelucrat dure Spatiu insuficient ptr. evacuarea aschiilor Reascutire defectuoasa Suprafata lucioasa (lustruita) Avans prea mic Taisuri uzate Unghi de asezare prea mic Taisuri uzate Regim de aschiere incorect Putere utila insuficienta Vibratii Remediu Mariti avansul cand prelucrati materiale moi si ductile. Micsorati viteza de aschiere Finisati taisurile cu o pila diamantata Mariti debitul. Verificati corectitudinea alegerii lichidului. Utilizati o scula cu canale mai mari, cu diametru mai mare sau cu dinti mai putini Mariti debitul lichidului Mariti rigiditatea sistemului, eliminati port sculele uzate Mariti viteza sau micsorati avansul Micsorati viteza si mariti avansul. Mariti debitul lichidului de racire Micsorati viteza. Verificati rigiditatea Alegeti o scula mai mare in diametru Reascutireala geometria initiala va mari durabilitatea sculei Mariti avansul Reascutiti scula la geometria initiala Reascutiti cu un unghi de asezare mai mare Reascutiti scula la geometria initiala Mariti viteza. Incercati sa micsorati avansul Utilizati o scula cu dinti rari. Verificati corectitudinea regimului de aschiere Reascutiti scula cu un unghi de asezare mai mare.

Uzura rapida a sculei

Suprafata rugoasa Trepidatii (vibratii)

63

Filetarea cu tarozi
NOMENCLATOR DE TERMENI
A B C D E F G H I J K L M N O P Q Patrat de antrenare Diametrul cozii Diametrul gatului Canal Pasul filetului Varf de centrare Diametru exterior ( nominal ) Lungimea conului de atac Lungimea activa Lungime exterioara Lungimea cozii Lungimea patratului de antrenare Lungimea totala Unghiul spirei Lungimea conului de atac Unghiul ascutirii suplimentare ( ) Unghiul conului de atac

1 2. 3 4
64

Latimea dintelui Unghiul de degajare Diametrul miezului Unghiul de asezare ( detalonarea )

Filetarea cu tarozi
RECOMANDARI GENERALE LA FILETARE
Succesul operatiei de filetare depinde de mai multi factori, fiecare dintre ei avand efect asupra calitatii produsului finit. 1. 2. 3. Alegeti tipul corect de tarod in functie de material si tipul gaurii, de ex. ptr. gaura strapunsa sau infundata, conform indicatiilor din catalogul Dormer. Verificati siguranta fixarii tarodului. Existenta unor jocuri poate provoca ruperea sculei si o lipsa de calitate a filetului. Alegeti corect dimensiunea burghiului in vederea filetarii ( vezi pag. 76 79 ). Indicatii in acest sens gasiti si in catalogul Dormer. Nu uitati: marimea burghiului la filetarea cu tarozi fara canale este alta decat in mod uzual. Asigurati-va ca durificarea materialului in timpul filetarii este minima. Vezi recomandarile privind otelurile inoxidabile din capitolul Informatii Generale. Alegeti viteza de aschiere optima conform indicatiilor din catalog si din Product Selector. Utilizati cel mai indicat lichid de racire ungere. La filetarea NC asigurati-va ca valoarea avansului programat este cea corecta. La utilizarea port tarozilor cu compensare se recomanda ca marimea avansului sa fie 95 97% din valoarea pasului tarodului. Folositi, daca este posibil, port - tarozi cu limitare a momentului de torsiune. Asigurati miscarea axiala libera a tarodului si perpendicularitatea sa fata de alezaj. Protejati astfel tarodul de rupere in cazul unei tamponari in gaurile infundate. Lipsa de sincronizare intre avansul tarodului si cel al masinii conduce la distrugerea filetului.

4. 5. 6.

7.

8.

65

Filetarea cu tarozi
GEOMETRIA TAROZILOR SI PROCESUL DE FILETARE
Tipul tarodului

Variante

Tipul filetarii

Descriere Tarozi cu canale drepte


Este cel mai uzual tip de tarod. Se foloseste la majoritatea materialelor, in special la materialele care produc aschii scurte. Este forma de baza a programului de tarozi.

Aschii

Tarozi cu dantura intermitenta

Dantura intermitenta faciliteaza micsorarea fortelor de frecare si a rezistentei materialului, lucru foarte important la filetarea materialelor greu aschiabile ( bronz, aluminiu ). Este usurata si patrunderea lichidului de racire ungere. Toate impreuna conduc la micsorarea momentului de torsiune.

Tarozi cu ascutire suplimentara

Prin ascutirea suplimentara ( ) procesul de aschiere are loc progresiv si in directie axiala ( cojire ) iar aschiile sunt dirijate spre inainte. Este facilitata patrunderea lichidului de racire. Se recomanda doar la gauri strapunse.

66

Filetarea cu tarozi
Tipul tarodului

Variante

Tipul filetarii

Descriere Tarozi cu canale doar pe conul de atac


Geometria conului de atac este similara cu cea a tipului anterior, efectul scontat fiind dirijarea aschiilor spre inainte. Constructie rigida cu efecte benefice asupra prelucrarii. Se foloseste doar la gauri scurte ( 1, 5 x D ).

Aschii

Tarozi cu canale in spirala

Se folosesc cu prioritate la gauri infundate. Favorizeaza transportul aschiilor in afara alezajului. In acest mod se micsoreaza pericolul ruperii sculei prin blocarea aschiilor in canale.

Tarozi pentru filetare prin deformare plastica

Procesul de filetare se realizeaza prin deformarea plastica a materialului, nu prin indepartarea unor aschii. Domeniul de aplicare se limiteaza la materialele cu o deformabilitate plastica ridicata si cu rezistenta la rupere sub 1200 N/mm2 Factorul de elongatie (A5 ) minim 10 %. Tarozii pentru filetarea prin deformare plastica nu au canale Se recomanda in special la gauri infundate si lucrul pe verticala. Sunt optenabili si cu gauri de racire.

67

Filetarea cu tarozi
Tipul tarodului

Variante

Tipul filetarii

Descriere Tarozi cu gauri pentru racire Perfomantele tarozilor cu gauri pentru racire sunt superioare tarozilor similari la care racirea se face prin exterior. Transportul aschiilor este favorizat iar caldura in zona de aschiere mult mai redusa. In acest mod durabilitatea sculei creste substantial. Fluidul de racire ungere poate fi uleiul, o emulsie sau aer comprimat cu adaos de ulei. Presiunea fluidului minim 15 bar. Rezultate bune se obtin si la o ungere minimala. Tarozi pentru piulite Sunt folositi in special ptr. filetarea piulitelor. Diametrul cozii este mai mic decat diametrul nominal iar lungimea ei mult mai mare ptr. a permite acumularea pieselor filetate. Se pot folosi si la filetarea gaurilor de lungime mare. Se utilieaza pe masini specializate. Materiale de prelucrat: oteluri si oteluri inoxidabile. Au un con de atac foarte lung pentru pentru a disipa efortul de aschiere pe o lungime mare.

Aschii

68

Filetarea cu tarozi
VARFURI DE CENTRARE / CONURI DE ATAC
Tipul si forma varfului de centrare este la alegerea producatorului. In tabelele de mai jos sunt ilustrate tipurile de varfuri si formele de conuri de atac utilizate de Dormer, aranjate in ordinea crescatoare a dimensiunii tarodului. Forma varfului

Varf integral

Varf redus

Gaura de centrare

Varf eliminat

Conuri de atac Dimensiunea tarodului 5 >5 6 >6 10 >10 12 >12 ANSI 1 1 1, 2 2, 3 3 Primar 1 1 1 2, 3 3 Intermediar 1 1, 2 1, 2, 4 2, 3 3 De finisare 1 1 1, 2 2, 3 3 1 1 1, 4 2, 3 3

DEFORMAREA PLASTICA. PROCES SI GEOMETRII

Avantaje fata de aschiere: Viteza de lucru mai mare. Durabilitatea tarodului mai mare. Un singur tarod poate fi utilizat in materiale diverse, la gauri strapunse si infundate. Tarodul este mai robust, riscul de rupere mai redus. Garanteaza realizarea filetului in toleranta prescrisa. Nu rezulta aschii. Portanta filetului cu peste 100% mai mare decat la cel aschiat. Rugozitate filetului este mai mica. Preconditii pentru utilizare: Coeficientul de elongatie al materialului A5>10 % Realizarea precisa a gaurii. O lubrifiere buna este un imperativ.
69

Filetarea cu tarozi
CURGEREA MATERIALULUI IN PROCESUL DE DEFORMARE Marimea gaurii in vederea filetarii depinde de materialul de prelucrat, regimul de aschiere si starea echipamentelor utilizate. Daca materialul este impins peste capacitatea de preluare a tarodului, viata sculei va fi scurta. Ca urmare se impune folosirea unui burghiu mai mare. In sens contrar daca profilul filetului va rezulta incomplet, va fi necesara folosirea unui burghiu mai mic.

Marimea gaurii pentru filetare prin aschiere Marimea gaurii pentru filetare prin deformare plastica

Sectiune printr-un filet obtinut prin deformare plastica. Material C45

Tarozii pentru deformare plastica solicita o putere mai mare si respectiv dezvolta un moment de torsiune mai mare, in comparatie cu tarozii de aschiere.

Filet M6 gaura infundata Vc = 30 m / min, 90 SFM

Moment de torsiune (Nm)

Deformare Aschiere

Comparatie intre momentele de torsiune dezvoltate la diverse grupe de materiale.

70

Filetarea cu tarozi
MTT-X / SHARK INELE COLORATE PENTRU IDENTIFICARE
Culoarea Materialul
AMG 1.1 AMG 1.4

Tipuri de tarozi

AMG 1.1 1.5

AMG 1.4 1.6

AMG 1.5 1.6 AMG 4.2 4.3 AMG 2.1 AMG 2.3

AMG 3.1 AMG 3.4

AMG 5.1 5.3

AMG 7.1 7.4

71

Filetarea cu tarozi
TIPURI DE PROFILE
Filete ISO Filete metrice, M Filete unificate, UN H = 0,86603 P Hm = 5/8H = 0,54127 P Hs = 17/24H = 0,613343 P H/8 = 0,10825 P H/4 = 0,21651 P R = H/6 = 0,14434P Filete Whitwort W ( BSW ) BSF, G, Rp, ADMF, Brass 1/4 BS ptr. tevi, ME H = 0,96049 P H = 2/3H = 0,64033 P H/6 = 0,16008 P R = 0,13733 P Filete Whitworth conice ptr. tevi Rc ( BSPT ), conicitate 1 / 16 H H R = = = 0,96024 P 2/3H = 0,64033 P 0,13728 P

Filete americane, conice, ptr. tevi NPT, conicitate 1 / 16 H H H/24 = = = 0,8668 P 0,800 P 0,033 P (val. minima)

Filete ptr. tevi ( GAZ ) PG (Pr) H H R = = = 0,59588 P 0,4767 P 0,107 P

72

Filetarea cu tarozi
TOLERANTE
TOLERANTELE FILETELOR METRICE, ISO 600 ( M + UN ) OBTINUTE PRIN TARODARE
Filet interior
Au D D1 D2 H P Td1 Td2 Deplasarea de profil Diametru de baza exterior Diametru de baza interior Diametrul de divizare Inaltimea fundamentala a profilului Pasul Toleranta lui D1 Toleranta lui D2 Unghiul profilului

Tarod
d dmin d2 d2max d2min E1 Es E1d P R Td2 T2 /2 Diametrul de baza exterior (=D) Diametrul exterior minim Diametrul de divizare de baza Diametrul de divizare max. Diametrul de divizare min. Devierea inferioara pe d2 Devierea superioara pe d2 Devierea inferioara pe d Pasul Raza la fund a tarodului Toleranta diametrului de divizare Toleranta semiunghiului profilului Unghiul profilului Semiunghiul profilului

Filet interior

/2

TOLERANTE UZUALE PTR. TAROZI SI FILETE INTERIOARE


Clasa de tolerante H Filete interioare ( piulite ) Toleranta tarodului Clasa de tolerante G Filete interioare ( piulite )

Tarod

Filet interior Tarod

t = TD2 (Qual. 5)

A = 0.2 t= Au

Au = noll

73

Filetarea cu tarozi
TABEL CU TOLERANTELE TARODULUI / TOLERANTELE FILETULUI INTERIOR Clasa de toleranta a tarodului ISO ISO 1 ISO 2 ISO 3 DIN 4H 6H 6G 7G ANSI BS 3B 2B 1B Clasa de toleranta a filetului (piulitei) 4H 4G 5H 5G 6H 6G 7H 7G 8H 8G

Aplicatii
Ajustaj fara tolerante Ajustaj normal Ajustaj cu tolerante largi Ajustaj in vederea unui tratament sau acoperire

Tolerantele filetelor sunt reproduce dupa DIN 13. Clasa de tolerante uzuala pentru tarozi este ISO 2 ( 6H ) care genereaza un ajustaj de calitate medie intre surub si piulita. Toleranta inferioara ( ISO 1 ) genereaza un ajustaj fin fara jocuri pe flancuri. Toleranta superioara ( ISO 3 ) genereaza un ajustaj grosolan cu jocuri. Ea este utilizata cand filetul va fi supus unei acoperiri ( placari ) sau cand este preferat un ajustaj cu joc. Intre clasele de toleranta 6H ( ISO2 ) si 6G ( ISO3 ), ca si intre 6G si 7G, producatorii de tarozi au introdus tolerantele 6HX si 6GX. Litera X simbolizeaza faptul ca aceste tolerante sunt in afara standardelor si sunt destinate tarozilor care prelucreaza materiale cu o inalta rezistenta, abrazive sau fonte. Se incearca astfel marirea durabilitatii sculelor in cauza. Campul de toleranta este la fel ca intre - spre ex. - 6H si 6HX. Tarozii pentru filetare prin deformare plastica se executa in mod uzual in clasa 6HX sau 6GX. Tolerantele filetelor BSW si BSF sunt medii. BS 84 inseamna ajustaj mediu. Filetele pentru tevi cu tolerante normale fac trimitere la urmatoarele standarde: Filetele G la ISO 228 1. O clasa pentru filete interioare ( tarozi ), clasele A si B pentru filetele exterioare ( filiere ). R si Rc la ISO 7 1. NPT and NPSM to ANSI B1.20.1. NPTF si NPSF la ANSI B1. 20. 3. PG la DIN 40 430.

74

Filetarea cu tarozi
CONURI DE ATAC SI SETURI DE TAROZI
Primul grup ( Nr. 1, Nr. 2, Nr. 3, ) include tarozi cu profil complet, diferenta intre ei constand in lungimea conului de atac. Al doilea grup ( Nr. 4, Nr. 5 ) include tarozi cu profil incomplet. Acesti tarozi au diametrul exterior si respectiv primitiv mai mici decat normal iar conul de atac este mai lung. Dupa utilizarea lor este obligatorie o finisare cu tarodul Nr. 3.

Nr. 1 = Nr. 2 = Nr. 3 = Nr. 4 = Nr. 5 =

6-8 x P

4-6 x P

2-3 x P

6-8 x P

3,5-5 x P

<=M10
ISO Nr. din set No. 6 No. 7 No. 8 No. 9 DIN Nr. din set No. 8 No. 9 ANSI Nr. din set Tarod de mana ( Nr. 6 ) Include tarozii Nr No. 1 + No. 2 + No. 3 No. 2 + No. 3 No. 4 + No. 5 + No. 3 No. 5 + No. 3 Include tarozii Nr

>=M12

Nr. 3 (forma C) + Nr. 4 (forma A) + Nr. 5 (forma B) Nr. 3 (forma C) + Nr. 5 (forma B) Include tarozii Nr primar (Nr. 1) + intermediar (Nr. 2) + de finisare (Nr. 3) 75

Filetarea cu tarozi
MARIMEA BURGHIELOR IN VEDEREA FILETARII RECOMANDARI
Diametrul burghiului poate fi calculat din relatia:

D = Dnom- P

D = Diametru burghiu (mm) Dnom = Diametrul nominal al tarodului (mm) P = Pasul filetului (mm)
FILETE METRICE ISO CU PAS FIN

FILETE METRICE ISO CU PAS NORMAL


TAROD Pas mm 0.35 0.35 0.4 0.45 0.45 0.5 0.6 0.7 0.75 0.8 1 1 1.25 1.25 1.5 1.5 1.75 2 2 2.5 2.5 2.5 3 3 3.5 3.5 4 4 4.2 4.5 5 5 Maxim interioara Diam. mm 1.321 1.521 1.679 1.833 2.138 2.599 3.010 3.422 3.878 4.334 5.153 6.153 6.912 7.912 8.676 9.676 10.441 12.210 14.210 15.744 17.744 19.744 21.252 24.252 26.771 29.771 32.270 35.270 37.799 40.799 43.297 47.297 TAROD Burghiu Diam. mm 1.25 1.45 1.6 1.75 2.05 2.5 2.9 3.3 3.8 4.2 5 6 6.8 7.8 8.5 9.5 10.3 12 14 15.5 17.5 19.5 21 24 26.5 29.5 32 35 37.5 40.5 43 47 Burghiu Diam. inci 3/64 54 1/16 50 46 40 33 30 27 19 9 15/64 H 5/16 Q 3/8 Y 15/32 35/64 39/64 11/16 49/64 53/64 61/64 1.3/64 1.5/32 1.1/4 1.3/8 Maxim interioara Diam. mm 2.721 3.221 3.599 4.599 5.099 5.378 6.378 7.378 7.153 8.153 9.378 9.153 8.912 10.153 11.153 10.912 10.676 13.153 12.912 12.676 14.153 13.676 15.153 14.676 17.153 16.676 16.210 19.153 18.676 18.210 21.153 20.676 20.210 23.153 22.676 22.210

TAROD Burghiu Diam. mm 2.65 3.2 3.5 4.5 5 5.3 6.3 7.3 7 8 9.3 9 8.8 10 11 10.8 10.5 13 12.8 12.5 14 13.5 15 14.5 17 16.5 16 19 18.5 18 21 20.5 20 23 22.5 22 Burghiu Diam inci 37 1/8 29 16 9 5 D 9/32 J O U T 11/32 X 7/16 27/64 Z 17/32 1/2 31/64 35/64 17/32 19/32 9/16 43/64 41/64 5/8 3/4 47/64 45/64 53/64 13/16 25/32 29/32 7/8 55/64

M 1.6 1.8 2 2.2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 6 7 8 9 10 11 12 14 16 18 20 22 24 27 30 33 36 39 42 45 48 52

RECOMANDARI PRIVIND DIMENSIUNEA BURGHIELOR LA UTILIZAREA BURGHIELOR DORMER TIP ADX SI CDX Tabelele de mai sus se refera la diametrele burghielor uzuale. Burghiele moderne ca ADX si CDX realizeaza o gaura mai mica si de o acuratete mai mare si ca urmare este necesara o marire a diametrului lor pentru a preveni ruperea tarozilor. Tabelul mic din dreapta.

MF 3x0.35 3.5x0.35 4x0.5 5x0.5 5.5x0.50 6x0.75 7x0.75 8x0.75 8x1 9x1 10x0.75 10x1 10x1.25 11x1 12x1 12x1.25 12x1.5 14x1 14x1.25 14x1.5 15x1 15x1.5 16x1 16x1.5 18X1 18X1.5 18X2 20X1 20X1.5 20X2 22X1 22X1.5 22X2 24X1 24X1.5 24X2

MF 25X1 25X1.5 25x2 26x1.5 27x1.5 27x2 28x1.5 28x2 30x1.5 30x2 32x1.5 32x2 33x2 35x1.5 36x1.5 36x2 36x3 38x1.5 39x3 40x1.5 40x2 40x3 42x1.5 42x2 42x3 45x1.5 45X2 45X3 48X1.5 48X2 48X3 50X1.5 50X2 50X3

Maxim interioara Diam. mm 24.153 23.676 23.210 24.676 25.676 25.210 26.676 26.210 28.676 28.210 30.676 30.210 31.210 33.676 34.676 34.210 33.252 36.676 36.252 38.676 38.210 37.252 40.676 40.210 39.252 43.676 43.210 45.252 46.676 46.210 45.252 48.686 48.210 47.252

Burghiu Diam. mm 24 23.5 23 24.5 25.5 25 26.5 26 28.5 28 30.5 30 31 33.5 34.5 34 33 36.5 36 38.5 38 37 40.5 40 39 43.5 43 42 46.5 46 45 48.2 48 47

FILETE METRICE ISO CU PAS NORMAL PENTRU ADX / CDX


TAROD M 4 5 6 8 Pas mm 0.70 0.80 1.00 1.25 Burghiu Diam. mm 3.40 4.30 5.10 6.90 TAROD M 10 12 14 16 Pas mm 1.50 1.75 2.00 2.00 Burghiu Diam. mm 8.70 10.40 12.25 14.25

76

Filetarea cu tarozi
MARIMEA BURGHIELOR IN VEDEREA FILETARII RECOMANDARI
FILETE ISO UNIFICATE CU PAS NORMAL
TAROD Maxim interioara Diam. mm 1.872 2.146 2.385 2.697 2.896 3.513 3.962 4.597 5.268 6.734 8.164 9.550 11.013 12.456 13.868 16.833 19.748 22.598 25.349 28.524 31.120 34.295 39.814 45.595 Burghiu Diam. mm 1.85 2.1 2.35 2.65 2.85 3.5 3.9 4.5 5.1 6.6 8 9.4 10.8 12.2 13.5 16.5 19.5 22.25 25 28 30.75 34 39.5 45 Burghiu Diam Inci 50 47 43 38 36 29 25 16 7 F 5/16 U 27/64 31/64 17/32 21/32 49/64 7/8 63/64 1.7/64 1.7/32 1.11/32 1.9/16 1.25/32

FILETE ISO UNIFICATE CU PAS FIN


TAROD Maxim interioara Diam. mm 1.913 2.197 2.459 2.741 3.023 3.607 4.166 4.724 5.580 7.038 8.626 10.030 11.618 13.084 14.671 17.689 20.663 23.569 26.744 29.919 33.094 36.269 TAROD Burghiu Diam. mm 1.9 2.15 2.4 2.7 2.95 3.5 4.1 4.7 5.5 6.9 8.5 9.9 11.5 12.9 14.5 17.5 20.4 23.25 26.5 29.5 32.75 36 Burghiu Diam Inci 50 45 42 37 33 29 21 14 3 I Q 25/64 29/64 33/64 37/64 11/16 13/16 59/64 1.3/64 1.11/64 1.19/64 1.27/64

FILETE WHITWORTH
Nr. dinti / inch. 48 40 32 24 24 20 18 16 14 12 12 11 10 9 8 7 7 6 6 5 5 4.1/2 4.1/2 Maxim interioara Diam. mm 1.910 2.590 3.211 3.744 4.538 5.224 6.661 8.052 9.379 10.610 12.176 13.598 16.538 19.411 22.185 24.879 28.054 30.555 33.730 35.921 39.098 41.648 44.823 Burghiu Diam. mm 1.85 2.55 3.2 3.7 4.5 5.1 6.5 7.9 9.2 10.5 12 13.5 16.5 19.25 22 24.75 28 30.5 33.5 35.5 39 41.5 44.5

UNC nr 2-56 nr 3-48 nr 4-40 nr 5-40 nr 6-32 nr 8-32 nr 10-24 nr 12-24 1/4-20 5/16-18 3/8-16 7/16-14 1/2-13 9/16-12 5/8-11 3/4-10 7/8-9 1-8 1.1/8-7 1.1/4-7 1.3/8-6 1.1/2-6 1.3/4-5 2-41/2

UNF nr 2-64 nr 3-56 nr 4-48 nr 5-44 nr 6-40 nr 8-36 nr 10-32 nr 12-28 1/4-28 5/16-24 3/8-24 7/16-20 1/2-20 9/16-18 5/8-18 3/4-16 7/8-14 1-12 1.1/8-12 1.1/4-12 1.3/8-12 1.1/2-12

BSW 3/32 1/8 5/32 3/16 7/32 1/4 5/16 3/8 7/16 1/2 9/16 5/8 3/4 7/8 1 1.1/8 1.1/4 1.3/8 1.1/2 1.5/8 1.3/4 1.7/8 2

FILETE WHITWORTH CILINRICE PTR. TEVI


TAROD Nr. dinti / inch. 28 19 19 14 14 14 14 11 11 11 11 11 11 11 11 11 Maxim interioara Diam. mm 8.848 11.890 15.395 19.172 21.128 24.658 28.418 30.931 39.592 45.485 51.428 57.296 63.342 72.866 79.216 85.566 Burghiu Diam. mm 8.8 11.8 15.25 19 21 24.5 28.25 30.75 39.5 45 51 57 63 72.5 79 85.5

FILETE METRICE PTR. INSERTII


TAROD Burghiu Diam. mm 2.6 3.2 3.7 4.2 5.2 6.3 8.4 10.5 12.5 14.5 16.5 18.75 20.75 22.75 24.75

FILETE UNIFICATE PTR. INSERTII


TAROD Burghiu Diam. mm 2.3 2.7 3 3.4 3.7 4.4 5.1 5.8 6.7 8.4 10 11.7 13.3

G 1/8 1/4 3/8 1/2 5/8 3/4 7/8 1 1.1/4 1.1/2 1.3/4 2 2.1/4 2.1/2 2.3/4 3

EG M 2.5 3 3.5 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24

EG UNC nr 2-56 nr 3-48 nr 4-40 nr 5-40 nr 6-32 nr 8-32 nr 10-24 nr 12-24 1/4-20 5/16-18 3/8-16 7/16-14 1/2-13

77

Filetarea cu tarozi
FILETE AMERICANE CILINDRICE PTR. TEVI
Minim interioara Diam NPSM mm 1/8-27 9.039 1/4-18 11.887 3/8-18 15.316 1/2-14 18.974 3/4-14 24.333 1-11.1/2 30.506 1.1/4-.11.1/2 39.268 1.1/2-.11.1/2 45.339 2-11.1/2 57.379 2.1/2-8 68.783 3-8 84.684 TAROD Maxim interioara Diam. mm 9.246 12.217 15.545 19.279 24.638 303.759 39.497 45.568 57.607 69.266 85.166 Rec. Burghiu Diam. mm 9.10 12.00 15.50 19.00 24.50 30.50 39.50 45.50 57.50 69.00 85.00 Rec. Burghiu Diam. Inci 23/64 15/32 39/64 3/4 31/32 1.13/64 1. 9/16 1.51/64 2. 1/4 2.23/32 3.3/8

MARIMEA BURGHIELOR IN VEDEREA FILETARII RECOMANDARI


FILETE AMERICANE CILINDRICE PTR. TEVI TIP DRYSEAL
TAROD Minim interioara Diam mm 8.651 11.232 14.671 18.118 23.465 29.464 Recommended Burghiu Diam. mm 8.70 11.30 14.75 18.25 23.50 29.50

FILETE WHITWORTH CONICE PTR. TEVI


TAROD Nr. dinti / inch. 28 19 19 14 14 14 14 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 Burghiu Diam. mm 8.4 11.2 14.75 18.25 20.25 23.75 27.5 30 34.5 38.5 41 44.5 50 56 62 71.5 78 84

NPSF 1/8-27 1/4-18 3/8-18 1/2-14 3/4-14 1-11.1/2

Rc 1/8 1/4 3/8 1/2 5/8 3/4 7/8 1 1.1/8 1.1/4 1.3/8 1.1/2 1.3/4 2 2.1/4 2.1/2 2.3/4 3

FILETE AMERICANE CONICE PTR. TEVI


TAROD Nr. dinti / inch. 27 27 18 18 14 14 14 11.1/2 11.1/2 11.1/2 8 8 Burghiu Diam. mm 6.3 8.5 11 14.5 18 23 29 38 44 56 67 83 Burghiu Diam. Inci D R 7/16 37/64 23/32 59/64 1.5/32 1.1/2 1.47/64 2.7/32 2.5/8 3.1/4

FILETE AMERICANE CONICE PTR. TEVI DRYSEAL


TAROD Nr. dinti / inch. 27 18 18 14 14 11.1/2 11.1/2 11.1/2 11.1/2 8 8 Burghiu Diam. mm 8.4 10.9 14.25 17.75 23 29 37.75 43.75 55.75 66.5 82.5

FILETE PTR. TEVI BLINDAJ


TAROD Nr. dinti / inch. 20 18 18 18 18 16 16 16 16 16 Maxim interioara Diam. mm 11.45 14.01 17.41 19.21 21.31 27.03 35.73 45.73 52.73 58.03 Burghiu Diam. mm 11.4 13.9 17.25 19 21.25 27 35.5 45.5 52.5 58

NPT 1/16 1/8 1/4 3/8 1/2 3/4 1 1.1/4 1.1/2 2 2.1/2 3

NPTF 1/8 1/4 3/8 1/2 3/4 1 1.1/4 1.1/2 2 2.1/2 3

PG 7 9 11 13.5 16 21 29 36 42 48

78

MARIMEA BURGHIELOR IN VEDEREA FILETARII PRIN DEFORMARE PLASTICA RECOMANDARI


Diametrul burghiului poate fi calculat din relatia:

Filetarea cu tarozi

D = Dnom- 0,0068 * P * 65

D = Diametru burghiu (mm) Dnom = Diametrul nominal al tarodului (mm) P = Pasul filetului (mm) 65 din formula: % din inaltimea filetului
FILETE METRICE ISO CU PAS FIN
TAROD Maxim interioara Diam. mm 3.599 4.599 5.378 7.378 7.158 9.153 8.912 11.153 10.9912 10.676 13.153 12.912 12.676 15.153 14.676 Burghiu Diam. mm 3.8 4.8 5.7 7.7 7.5 9.5 9.4 11.5 11.4 11.3 13.5 13.4 13.3 15.5 15.25

FILETE METRICE ISO CU PAS NORMAL


TAROD Maxim interioara Diam. mm 1.679 2.138 2.599 3.010 3.422 4.334 5.153 6.912 8.676 10.441 12.210 14.210 Burghiu Diam. mm 1.8 2.3 2.8 3.2 3.7 4.6 5.5 7.4 9.3 11.2 13.0 15.0 Burghiu Diam. Inci

M 2 2.5 3 3.5 4 5 6 8 10 12 14 16

35 30 14 7/32

7/16

MF 4x0.50 5x0.50 6x0.75 8x0.75 8x1.00 10x1.00 10x1.25 12x1.00 12x1.25 12x1.50 14x1.00 14x1.25 14x1.50 16x1.00 16x1.50

FILETE ISO UNIFICATE CU PAS NORMAL


TAROD Maxim interioara Diam. mm 1.582 1.872 2.148 2.385 2.697 2.896 3.513 3.962 4.597 5.268 6.734 8.164 9.550 11.013 Burghiu Diam. mm 1.7 2 2.3 2.6 2.9 3.2 3.8 4.4 5 5.8 7.3 8.8 10.3 11.9 Burghiu Diam. Inci 51 47 39 33 1/8 25 11/64 9

FILETE ISO UNIFICATE CU PAS FIN


TAROD Maxim interioara Diam. mm 1.613 1.913 2.197 2.459 2.741 3.023 3.607 4.166 4.724 5.588 7.038 8.626 10.030 11.618 Burghiu Diam. mm 1.7 2.0 2.3 2.6 2.9 3.2 3.9 4.5 5.1 6 7.5 9.1 10.6 12.1 Burghiu Diam. Inci 51

UNC nr 1-64 nr 2-56 nr 3-48 nr 4-40 nr 5-40 nr 6-32 nr 8-32 nr 10-24 nr 12-24 1/4-20 5/16-18 3/8-16 7/16-14 1/2-13

11/32 Y .463

UNF nr 1-72 nr 2-64 nr 3-56 nr 4-48 nr 5-44 nr 6-10 nr 8-36 nr 10-32 nr 12-28 1/4-28 5/16-24 3/8-24 7/16-20 1/2-20

37 33 1/8 24 16 7 A .293 Z .476

79

Filetarea cu tarozi

TIPURI DE COZI SI PATRATE DE ANTRENARE

COZI ISO SI MARIMEA PATRATULUI


Diametrul cozii mm 2,50 Marimea patratului mm 2,00 ISO 529 Metric M1 M1,2 M1,4 M1,6 M1,8 M2 M2,2 M2,5 M3 M3,5 M4 M4,5 M5 M5,5 M6 M7 M8 M9 M10 M11 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30 M33 M36 M39 M42 ISO 529 UNC/UNF BSW/BSF ISO2283 Metric ISO2284 G ISO2284 Rc

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.

0 1 2 3 4 5 6

2,80 3,15 3,55 4,00 4,50 5,00 5,60 6,30 7,10 8,00 9,00 10,00 8,00 9,00 11,20 12,50 14,00 16,00 18,00 20,00 22,40 25,00 28,00

2,24 2,50 2,80 3,15 3,55 4,00 4,50 5,0 5,60 6,30 7,10 8,00 6,30 7,10 9,00 10,00 11,20 12,50 14,00 16,00 18,00 20,00 22,40

M3 M3,5 M4 M5 M6 M7 M8 M10 M12 G 1/8 G 14 Rc 1/8 Rc 14

Nr. 8 Nr. 10 3/16 Nr. 12 7/32 14 9/32 5/16 3/8 7/16 12 9/16 5/8 11/16 34 7/8 1 1 1/8 1 14 1 3/8 1 12

M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30

G 3/8

Rc 3/8

G 5/8 G 34 G 7/8 G 1

Rc 5/8 Rc 34 Rc 7/8 Rc 1

80

Filetarea cu tarozi

COZI DIN SI MARIMEA PATRATULUI


Diametrul cozii mm 2,5 Patrat mm 2,1 DIN 352 DIN 371 DIN 376 DIN 374 DIN 2182 DIN 2183 DIN 353 DIN 374 M1 M1,1 M1,2 M1,4 M1,6 M1,8 M2 M2,2 M2,5 M3 M3,5 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30 M33 M36 M39 M42 M45 M48 M52 M1 M1,1 M1,2 M1,4 M1,6 M1,8 M2 M2,2 M2,5 M3 M3,5 M4 M5 M6 M8 M10

M3,5

M3,5

1/16

2,8

2,1

M4

M4

3/32

5/32 3/16

3,20 3,50 4,00 4,50 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 11,00 12,00 14,00 16,00 18,00 20,00 22,00 25,00 28,00 32,00 36,00 40,00 45,00 50,00

2,4 2,70 3,00 3,40 4,90 5,50 6,20 7,00 8,00 9,00 9,00 11,00 12,00 14,50 16,00 18,00 20,00 22,00 24,00 29,00 32,00 35,00 39,00

M5 M6 M8 M10 M12

M5 M5,5 M6 M8 M9 M10 M12

1/8 5/32 3/16 14 5/16 3/8

14 5/16 3/8 7/16 12 9/16 5/8 34 7/8 1 1 1/8 1 14 1 3/8 1 12 1 5/8 1 34 1 7/8 2 G 1/8

M14 M14 M16 M16 M18 M18 M20 M20 M22 M24 M22 M24 M27 M27 M28 M30 M30 M33 M33 M36 M36 M39 M39 M42 M42 M45 M45 M48 M48 M52

G 14 G 3/8 G 12 G 5/8 G 34 G 7/8 G 1 G 1 1/8 G 1 14 G 1 12 G 1 34 G 2 G 2 14 G 2 12 G 2 34 G 3 81

Filetarea cu tarozi

COZI ANSI SI MARIMEA PATRATULUI


Diametrul cozii inci 0,141 Patrat inci 0,11 ASME B94.9 Marimea surubului masinii Nr. 0 Nr. 1 Nr. 2 Nr. 3 Nr. 4 Nr. 5 Nr. 6 Nr. 8 Nr. 10 Nr. 12 ASME B94.9 Marimi fractionare ASME B94.9 Marimi metrice M 1.6 M 1.8 M2 M 2.5 M3 M 3.5 M4 M5 14 5/16 3/8 7/16 12 9/16 5/8 11/16 34 13/16 7/8 15/16 1 1 1/16 1 1/8 1 3/16 1 14 1 5/16 1 3/8 1 7/16 1 12 1 5/8 1 34 1 7/8 2 M6 M7 M8 M 10 M 12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M 25 M27 M30 M33 M36 M39 M42 M48

0,168 0,194 0,22 0,255 0,318 0,381 0,323 0,367 0,429 0,48 0,542 0,59 0,652 0,697 0,76 0,8 0,896 1,021 1,108 1,233 1,305 1,43 1,519 1,644 82

0,131 0,152 0,165 0,191 0,238 0,286 0,242 0,275 0,322 0,36 0,406 0,442 0,489 0,523 0,57 0,6 0,672 0,766 0,831 0,925 0,979 1,072 1,139 1,233

PROBLEME LA FILETAREA CU TAROZI


Problema
Filet prea mare

Filetarea cu tarozi
Remedii
Alegeti un tarod in alta clasa de toleranta Reduceti avansul cu 5 10% sau mariti compensarea port - tarodului Utilizati tarozi cu ascutire suplimentara () pentru gauri strapunse sau cu canale in spirala la gauri infundate. Utilizati tarozi acoperiti ptr. prevenirea taisului de depunere. Consultati Catalogul sau Product Selector ptr. o alegere corecta a sculei Verificati centrarea fata de gaura Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni formarea taisului de depunere. Vezi capitolul despre ungere Urmati indicatiile din Catalog / Product Selector Utilizati tarozi cu ascutire suplimentara () pentru gauri strapunse sau cu canale in spirala la gauri infundate. Utilizati tarozi acoperiti ptr. prevenirea taisului de depunere. Alegeti un tarod cu unghi de degajare mai mare. Consultati Catalogul sau Product Selector ptr. o alegere corecta a sculei Alegeti un tarod cu o toleranta mai inalta, in special la materiale cu tendinta redusa la deformare: fonte, inox Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni blocarea aschiilor in canale. Vezi capitolul despre ungere Mariti diametrul burghiului la valoarea maxima. Vezi tabelul cu marimi de burghie Vezi recomandarile din Catalog / Product Selector ptr. gasirea unui tarod alternativ Alegeti un tarod cu un unghi de degajare mai mic. Alegeti un con de atac mai lung. Alegeti un tarod cu ascutire suplimentara () la gauri strapunse si cu canalele in spira la gauri infundate ptr. a evita blocarea aschiilor. Consultati Catalogul si Product Selector Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni formarea taisului de depunere. Vezi capitolul despre ungere Mariti adancimea gaurii sau micsorati cursa tarodului Reduceti viteza de aschiere, utilizati tarozi titanizati, verificati ungerea. Vezi si cap. despre inox Evitati bruscarea comenzilor de reversare 83

Cauza

Toleranta incorecta Avans axial incorect Alegere gresita a tarodului

Lipsa de coaxialitate Ungere precara Viteza de aschiere prea mica Filet prea mic Alegere gresita a tarodului

Toleranta incorecta Ungere precara sau neadecvata Pre gaura prea mica Materialul se strange dupa filetare Alegere gresita a tarodului

Ciupirea dintilor

Ungere precara sau neadecvata Tarodul se tamponeaza in gaura Material cu suprafata durificata Comanda incorecta a reversarii

Filetarea cu tarozi
Ciupirea dintilor

Problema

Conul de atac loveste intrarea gaurii Pre gaura prea mica

Ruperea tarodului

Uzura rapida

Tais de depunere

Corectati eroarea de centrare a tarodului fata de gaura Mariti diametrul burghiului la valoarea maxima. Vezi tabelul cu marimi de burghie Tarod uzat Schimbati tarodul sau reascutiti tarodul Ungere insuficienta Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni formarea taisului de depunere si blocarea evacuarii aschiilor. Vezi capitolul despre ungere Tarodul se tamponeaza in gaura Mariti adancimea gaurii sau micsorati cursa tarodului Viteza de aschiere prea mare Micsorati viteza. Urmati indicatiile din Catalog / Product Selector Material cu suprafata durificata Reduceti viteza de aschiere, utilizati tarozi titanizati, verificati ungerea. Vezi si cap. despre inox Pre gaura prea mica Mariti diametrul burghiului la valoarea maxima. Vezi tabelul cu marimi de burghie Moment de torsiune prea mare Utilizati port tarozi cu decuplare la un moment de torsiune reglat Materialul se strange dupa filetare Vezi recomandarile din Catalog / Product Selector ptr. gasirea unui tarod alternativ Alegere gresita a tarodului Utilizati un tarod cu un unghi de degajare mai mic si / sau cu un unghi de asezare mai mare si / sau cu con de atac mai lung. Utilizati un tarod titanizat. Cautati in Catalog sau in Product Selector o alta alternativa Ungere insuficienta Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni formarea taisului de depunere si blocarea evacuarii aschiilor. Vezi capitolul despre ungere Viteza de aschiere prea mare Micsorati viteza. Urmati indicatiile din Catalog / Product Selector Alegere gresita a tarodului Utilizati un tarod cu un unghi de degajare mai mic si / sau cu un unghi de asezare mai mare. Cautati in Catalog sau in Product Selector o alta alternativa Ungere insuficienta Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni formarea taisului de depunere si blocarea evacuarii aschiilor. Vezi capitolul despre ungere Acoperire de suprafata neadecvata Vezi capitolul despre tratamente de suprafata si acoperiri Viteza de aschiere prea mica Urmati recomandarile din Catalog / Product Selector.

Cauza

Remedii

84

85

Filetarea prin frezare


NOMENCLATOR DE TERMENI
A B C D E F G H Diametrul cozii Lungimea totala Unghiul spirei Lungimea activa Diametrul filetului Canal Unghiul sanfrenului Corp ( coada )

Unghiul de degajare Diametrul miezului Unghi de asezare radial ( detalonarea )

Filetarea prin frezare


RECOMANDARI GENERALE
Dupa cum ii arata si numele, procedeul foloseste frezarea pentru producerea filetelor. Pentru aceasta este nevoie de o masina cu NC pentru a realiza o miscare elicoidala (miscare in 3 directii). Pentru mai multe informatii consultati furnizorul masinii. Puteti si singuri sa scrieti un subprogram in acest scop. 1. Rulati aplicatia din Product Selector pentru a avea toate informatiile privitoare la conditiile de utilizare, regimul de aschiere si programul CNC optim. Programul CNC poate fi creat in concordanta cu majoritatea sistemelor incluzand DIN 66025 ( ISO ), Heidenhein, Fanuc si Siemens. Utilizati aceasi marime de burghiu ca la procedeul conventional. Pentru o ajustare usoara a tolerantei filetului prevedeti in program o corectie de raza. Incepeti cu valoarea RPRG inscriptionata pe scula. Daca toleranta este selectata in Product Selector veti gasi si recomandarile privind corectia Rprg. Utilizati un calibru tampon pentru verificarea tolerantei primului filet executat si apoi intoduceti daca este cazul - corectiile necesare. In mod normal raza poate fi corectata de 2 3 ori pana la iesira din uz a frezei. La prelucrari uscate se recomanda folosirea aerului comprimat pentru indepartarea aschiilor. La prelucrarea materialelor dificile se recomanda executarea a 2 sau 3 treceri. Product Selector va da posibilitatea sa divizati operatia in acest sens.

2. 3.

4.

5. 6.

AVANTAJELE FILETARII PRIN FREZARE FATA DE FILETAREA CONVENTIONALA

Frezarea asigura o siguranta sporita prin: Aschii marunte Toleranta se poate ajusta prin calcul ( din programare ) Filetul este complet pana la fundul gaurii. Durabilitate sporita a sculei. Utilizabila la majoritatea materialelor. Aceeasi freza poate fi folosita la toate filetele cu acelasi pas. Aceeasi freza poate fi folosita la filetari interioare pe dreapta si pe stanga iar G la filetari interioare si exterioare. Se poate folosi filetare uscata. Sanfrenul sculelor metrice face posibila si executarea tesiturii. Sanfrenarea filetelor conice se face cu o mai mare acuratete decat cu tarozi conventionali.

87

Filetarea prin frezare


ALTE ASPECTE ALE FILETARII PRIN FREZARE Filetarea prin frezare este un proces lent, economia de timp constatandu-se aparent doar la dimensiunile mari. Acest lucru este compensat de acuratetea executiei si calitatea finisarii. Adancimea filetarii se limiteaza la 2 x D la filete metrice si 1, 5 x D la filete metric fin si filete G. Freza se poate reascuti pe fata de degajare ( vezi cap. reascutirea sculelor ).

ALEGEREA SCULEI Toate frezele ptr. filetare au un cod de identificare continand tipul, diametrul (d1) si pasul ( P ) Comanda unei scule se face folosind acest cod. Consultati si Product Selector pentru alegerea corecta a dimensiunii sculei.

Cu aceasta freza pot fi executate filete M12x1, 5 ( M14x1, 5, M16x1, 5 etc )

88

Filetarea prin frezare


PROGRAMAREA CU RPRG Pentru corectarea facila a tolerantei filetului, introduceti in program corectia de raza. Valoarea Rprg este inscriptionata pe coada sculei si este intodusa in memoria de compensare a sculei. Valoarea Rprg este valoarea de start la sculele noi. Rprg se bazeaza pe linia teoretica de zero a filetului. Aceasta semnifica ca, utilizand Rprg, filetul nu va fi niciodata prea larg dimpotriva, va fi strans chiar prea strans. Ca urmare va fi necesara o corectie pentru a aduce filetul in campul de toleranta dorit ( necesar ). Verificati cu un calibru tampon. Daca folositi Product Selector pentru generarea programului, urmati recomandarile sale privind marimea corectiei pentru a obtine toleranta dorita. Retineti: Valoarea minima a Rprg genereaza un diametru nominal mai mare.
Clase de toleranta filetelor interioare 6H 5H 4H
ISO 3 (7G) 0,2t

8H 7H

Clase de toleranta tarozilor

t
ISO 1

ISO 2 0,5t 0,3t

0,7t

Rprg este pe linia de zero

0,1t

d2 D2
t = TD2 = Clasa de toleranta cf. DIN 13 partea 15
D2 = d2 = Diametrele primitive

89

Filetarea prin frezare


PROBLEME LA FILEAREA PRIN FREZARE
Problema Durabilitate mica Cauza Remedii Regim de aschiere Reduceti viteza / avansul incorect Instabilitatea sistemului tehnologic Uzura rapida Ruperea frezei Evacuare defectuoasa a aschiilor Incarcarea sculei prea mare Instabilitatea sistemului tehnologic Ciupirea dintilor Instabilitatea sistemului tehnologic Verificati port - scula

Reduceti viteza de aschiere Utilizati aer comprimat, emulsie sau racire interioara Divizati operatia in 2 3 treceri Reduceti avansul Verificati / schimbati port - scula

Verificati / schimbati port - scula

Regim de aschiere Reduceti viteza / avansul incorect Incarcarea sculei prea mare Divizati operatia in 2 3 treceri Reduceti avansul

Pentru a obtine durabilitatea optima verificati corectitudinea softului CNC cu ajutorul Product Selector. Programare: Nu gasesc in Selector un limbaj de programare pentru masina mea CNC Unele sisteme de control pot avea abateri fata de DIN / ISO fata de parcursul uzual. Cercetati manualul. Este pentru prima data cand folosesc o freza de filetat. Filetul generat este prea mare - Sistemul de control nu sesizeaza mutarea centrului sculei pe acest contur (M41). Cautati valoarea corecta a Rpgr in memoria de corectie a sculei si verificati daca programul a inregistrat aceasta valoare.

90

91

Filetarea cu filiera
NOMENCLATOR DE TERMENI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Diametru exterior Degajare Latimea filierei Lungimea filetului Gaura conica ptr. surubul de fixare Unghiul tesiturii Lungimea tesiturii Diametrul tesiturii Con de atac Unghiul spirei Lungimea spirei Unghi de degajare Dinte Latimea dintelui Camera ptr. aschii

16 Crestatura ptr. ajustare

92

Filetarea cu filiera
RECOMANDARI GENERALE LA FILETAREA CU FILIERA
1. 2. 3. 4. 5. Inainte de filetare executati o tesitura la 45 de grade pentru a favoriza angajarea treptata a filierei. Verificati perpendicularitatea filierei fata de piesa Asigurati un camp de toleranta larg prin micsorarea diametrului exterior al barei in vederea reducerii la minim a fortelor de aschiere ( vezi figura ). Utilizati o filiera cu un con de atac care sa asigure indeparterea aschiilor din zona de aschiere. Asigurati o lubrifiere corecta a zonei de aschiere. La reglarea filierei evitati deschiderea excesiva a crestaturilor provocand astfel frecari. Cu ajutorul suruburilor de reglaj asigurati un spatiu de aprox. 0, 15mm. Toate suruburile trebuie stranse in mod egal pentru a nu crea tensiuni care pot duce la ruperea filierei. In general filierele se folosesc pentru calibrarea manuala a unui filet sau pentru curatarea lui. Numai in cazuri exceptionale ar trebui utilizate pentru filetarea din plin.

6.

DIMENSIUNEA SEMIFABRICATULUI
Diametrul semifabricatului trebuie sa fie mai mic decat diametrul exterior al filetului surubului.

DB = DE - (0,1 * P)

93

Filetarea cu filiera
RECOMANDARI GENERALE LA FILETAREA CU FILIERA
Problema Filet prea larg / prea strans Cauza Pozitionare eronata Avans axial incorect Finisare nesatisfacatoare Unghi de degajare neadecvat materialului de prelucrat Ungere defectuoasa Remedii Verificati pozitionarea. Curatati filiera Verificati acuratetea avansului Incercati un alt tip de filiera sau folositi o filiera speciala

Vezi capitolul ungere

Viteza de aschiere Urmati indicatiile din Catalog incorecta Diametrul semifabricatului prea mare Bara nu este tesita Ciupire / rupere Alegere gresita a filierei Viteza prea mare Diametrul semifabricatului prea mare Bara nu este tesita Pozitionare eronata Uzura rapida Ungere defectuoasa Viteza prea mare Tais de depunere Ungere defectuoasa Diametrul semifabricatului prea mare Viteza prea mica
94

Alegeti un semifabricat cu diametru mai mic (vezi pag. 93) Executati tesitura cf. indicatiilor de la pag. 93 Urmati indicatiile din Catalog Urmati indicatiile din Catalog Alegeti un semifabricat cu diametru mai mic (vezi pag. 93) Executati tesitura cf. indicatiilor de la pag. 93 Verificati pozitionarea. Curatati filiera Vezi capitolul ungere Urmati indicatiile din Catalog Vezi capitolul ungere Alegeti un semifabricat cu diametru mai mic (vezi pag. 93) Urmati indicatiile din Catalog

95

Frezare
NOMENCLATOR DE TERMENI
A B C D E F Corp ( coada ) Unghiul spirei Canal Diametrul exterior Lungimea activa Lungimea totala

1 2 3 4 5 96

Crestatura Unghi de asezare primar Unghi de asezare secundar Spatele dintelui Tais

6 7 8 9

Unghi de degajare Latimea primei fatete Latimea fatetei secundare Fata de degajare

Frezare
RECOMADARI GENERALE LA FREZARE
Frezarea este un procedeu de generare a unei suprafete prin indepartarea progresiva a adausului de prelucrare prestabilit, cu un avans relativ mic la o rotatie a frezei in comparatie cu aschierea rapida. Caracteristic frezarii este indepartarea succesiva a adausului de prelucrare de catre fiecare dinte sub forma unor aschii individuale. TIPURI DE FREZE Cele trei operatii de baza sunt ilustrate mai jos: ( A ) frezare periferica ( cilindrica ), ( B ) frezare plana si ( C ) frezare frontala.

In frezarea periferica, denumita si cilindrica, axa frezei este paralela cu suprafata de prelucrat. Freza are un numar de dinti pe partea cilindrica, fiecare dinte actionand singular asupra suprafetei de prelucrat. Frezele utilizate au dintii drepti sau curbi ( elicoidali ), generand o actiune ortogonala sau oblica. In frezarea plana axul frezei este perpendicular pe suprafata de prelucrat. Suprafata prelucrata rezulta prin actiunea dintilor aflati atat la periferie cat si pe partea frontala a frezei. In frezarea frontala, in general, axa de rotatie a frezei are o pozitie verticala fata de suprafata de prelucrat. Dantura este amplasata atat pe partea frontala cat si pe cea cilindrica a frezei.

97

Frezare
FREZE CILINDRICE SI FREZE PTR. FREZARI PLANE
Freze cilindrice Freze disc Freze simplu si dublu unghiulare

Dintii sunt amplasati pe partea cilindrica si pe una din suprafetele frontale. Antrenarea prin canal de pana.

Dintii sunt amplasati La frezele unghiulare dantura este atat pe fetele laterale amplasata pe un con Exista freze cat si pe partea simplu si dublu conice. cilindrica. Latimea prelucrarii corespunde cu cea a frezei. Poate fi denumita o aschiere grea.

FREZE FRONTALE
Freze frontale Freze sferice Freze cu raza la varf Mini - freze

Suprafata frontala Suprafata perpendiculara pe semisferica cilindru

frontala

Varful dintelui rotujit Freze frontale cu cu o mica raza diametru activ pana la 1 mm

98

Frezare
ALEGEREA FREZEI SI A PARAMATRILOR DE ASCHIERE
Inainte de inceperea unei operatii de frezare este necesara determinarea: celei mai adecvate scule regimului de aschiere viteza si avans astfel incat sa existe un echilibru intre realizarea unui timp minim pe operatie si o durabilitate mare a sculei. Determinarea tipului de freza: Identificarea tipului utilizabil: 1. Tipul frezei 2. Capacitatea de a taia sau nu pana la centru.

Se va avea in vedere starea fizica reala a masinii unelte. Alegeti dimensiunea optima a frezei in scopul de a minimiza deviatia si tensiunea de
incovoiere: 1. Rigiditatea maxima 2. Diametrul maxim 3. Evitati consolele mari fata de port scula.

Alegeti numarul de dinti

1. Un numar mare de dinti micsoreaza spatiul de evacuare al aschiilor, mareste rigiditatea si conduce la un avans al mesei mai mare. 2. O freza cu putini dinti are spatii mai mari pentru evacuarea aschiilor care favorizeaza si evacuarea lor dar si o rigiditate mai mica.

Determinarea corecta a regimului de aschiere nu se poate face fara a cunoaste: Materialul de prelucrat cu caracteristicile sale Materialul sculei Puterea utila ( la axul masinii ) Tipul operatiei.

PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE - DANTURI FRONTALE


Se clasifica in: Cu taiere pana la centru

Fara taiere pana la centru

Pentru gaurire si frezare cu avans Pentru profilari si contururi exterioare. vertical. 2 taisuri pana la centru la nr. par de dinti Se reascute intre centre. (de ex. 2-4-6 ). 1 tais pana la centru la nr impar de dinti ( 3 5 etc ).
99

Frezare
Nr. de canale ( respectiv de dinti ) se alege in funtie de: Materialul de prelucrat Dimensiunile piesei Conditiile de aschiere 2 canale 3 canale

PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE - ALGEREA NR. DE CANALE

4 canale (sau mai multe)

Rezistenta la incovoiere Spatiu ptr. Aschii

Scazuta Mare

Marita Mic

Spatiu ptr. aschii mare. Evacuare usoara a aschiilor. Recomandata ptr. canelare. Recomandata la aschieri grele. Rigiditate mica miez
subtire. Rugozitate grosolana.

Spatiu ptr. aschii mai mic. Rigiditate maxima. Miez mai gros rigiditate mai Sectiune de miez maxima
mare. Rugozitatea obtinuta mai mica. spatiu ptr. aschii minim. Rugozitate fina. Recomandata ptr. profilare, frezare laterala si finisarea canalelor.

PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE - UNGHIUL SPIREI


Odata cu cresterea numarului de dinti, incarcarea fiecarui dinte este mai uniforma, mai favorabila, de unde rezulta si o calitate mai buna a suprafetei prelucrate. Cu cat unghiul de inclinatie al spirei este mai mare, componenta axiala a fortei de aschiere (FV ) creste consecintele fiind: Probleme de supraincarcare a rulmentilor axului principal O deplasare axiala a frezei. Pentru evitarea acesteia este necesara folosirea cozilor de tip Weldon sau a celor cu capat filetat.

100

Frezare
PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE TIPURI DE DANTURA
DIN 1836 defineste mai multe tipuri de profile ale dintilor: Geometrie uzuala pentru prelucrarea otelurilor de toate tipurile. Geometrie pentru prelucrarea materialelor moi si plastice. DIN 1836 defineste si tipurile de sfaramatoare de aschii: Profil ondulat ( rotunjit ) cu pas mare Pentru prelucrarea otelurilor de duritate mare si a neferoaselor cu rezistenta la rupere peste 800 N/mm2. Profil ondulat ( rotunjit ) cu pas fin Pentru degrosarea otelurilor dure si a neferoaselor cu rezistenta la rupere peste 800 N/mm2. Sfaramator de aschii pentru semifinisare Aplicabil la degrosarea aliajelor usoare si la semi-finisarea otelurilor si a neferoaselor. Sfaramator de aschii plat cu pas mare Are aceleasi aplicatii ca si tipul NR, obtinandu-se insa o suprafata mai putin rugoasa plasandu se astfel in categoria frezelor de semifinisare. Dormer a introdus si doua tipuri proprii la frezele pentru degrosare, cu profil asimetric: Cu profil asimetric, rotunjit, cu pas fin. Asimetria profilului reduce vibratiile si mareste durabilitatea sculei. Cu profil asimetric, rotunjit, cu pas mare. Asimetria profilului reduce vibratiile si mareste durabilitatea sculei.

TIPURI DE FREZE FRONTALE

Exista o suma de operatii care se incadreaza in denumirea de frezare frontala. Pentru fiecare dintre ele exista un tip optim de freza. Trei parametri influenteaza alegerea frezei: Directia de deplasare a frezei in timpul prelucrarii Debitul unitar de aschii ( MRR ) Aplicatia
101

Frezare
DIRECTIA DE DEPLASARE A FREZEI IN TIMPUL PRELUCRARII Frezele se pot clasifica dupa dupa directiile posibile de deplasare. Se doesebesc trei tipuri: 3 Directii 2 Directii 1 Directie

Nu uitati! Deplasarea axiala este posibila numai la frezele cu tais pana la centru.

DEBITUL UNITAR DE ASCHII ( MRR ) Q Debitul unitar de aschii se determina prin impartirea volumului total degajat la timpul de prelucrare. Volumul total de aschii rezulta prin scaderea volumului final al piesei din volumul initial. Timpul de prelucrare este timpul efectiv de aschiere. Marimea acestuia are o influenta majora asupra gradului de finisare al piesei.

a * ae * vf p __________ Q= 1000

Q = MRR (cm3/min) ap = adaus axial (mm)

ae = adaus radial (mm) vf = avansul mesei mm/min

APLICATII Debitul unitar ( MRR ) este strans legat de tipul aplicatiei. Pentru fiecare in parte angajamentul frezei in piesa este diferit si ca urmare si debitul unitar. Catalogul Dormer ilustreaza in mod clar si simplu aceste tipuri. Frezare laterala Frezare plana Canelare Frezare axiala Frezare in rampa

Patrunderea radiala se limiteaza la 0,25 din diametrul frezei

Patrunderea radiala nu poate depasi 0,9 din diametrul frezei. Patrunderea axiala max. 0,1 din D

Realizarea canalelor de pana. Patrunderea radiala este egala cu diametrul frezei

Sunt posibile operatii de gaurire cu freze care au taisuri pana la centru. Avansul se injumatateste.

Miscare simultana in directie axiala si radiala.

102

Frezare
Canelare P9 Este important a se cunoaste capacitatea frezei de a realiza un canal intr-o anumita clasa de toleranta. ( vezi cap. Informatii generale pag. 29 ) Frezele capabile sa realizeze canale in toleranta P9 au atasata aceasta icoana.

FREZAREA IN SENSUL SI IN CONTRA AVANSULUI


Frezarea poate avea loc in sensul si in contra avansului.

frezare in contra avansului

frezare in sensul avansului

FREZAREA IN CONTRA AVANSULUI Grosimea maxima a aschiei este la iesirea frezei din material. Miscarea de rotatie este in opozitie cu cea de avans. Avantaje: Angajarea dintelui nu este influentata de caracteristicile suprafetei semifabricatului. Defectele de suprafata ( incluziuni, tunder ) nu influenteaza durabilitatea sculei Suprafara prelucrata este de buna calitate cat timp dintii sunt ascutiti. Dezavantaje: Scula are tendinta sa trepideze. Piesa are tendinta de a se ridica, ca urmare schema de strangere este foarte importanta. Viteza de uzare a sculei este mai mare decat la frezarea in sensul avansului. Eliminare mai dificila a aschiilor. Fortele de aschiere tind sa ridice semifabricatul. Solicita mai multa putere, fortele de frecare sunt mai mari, deoarece angajarea sculei are loc de la grosimea minima a aschiei. Suprafata prelucrata poate fi deteriorata prin transportul aschiilor de catre dinti.

103

Frezare
FREZAREA IN SENSUL AVANSULUI Grosimea maxima a aschiei este la intrarea frezei din material. Miscarea de rotatie este in acelas sens cu cea de avans. Avantaje: Fortele de aschiere preseaza piesa in dispozitiv, lucru important mai ales la piese fragile sau usor deformabile. Eliminare mai usoara a aschiilor. Miscarea frezei favorizeaza transportul lor. Uzare mai lenta. Durabilitatea creste cu peste 50%. Suprafata prelucrata mai buna. Aschiile nu au influenta negative. Putere necesara mai mica - se pot folosi freze cu inclinatie mai mare a elicei. Din tendinta de impingere a piesei in dispozitiv, schema de strangere este mai simpla, respectiv dispozitivul mai ieftin. Dezavantaje: Datorita impactului din momentul angajarii dintelui fixarea sculei trebuie sa fie rigida iar miscarea de avans sa fie uniforma ( fara jocuri ). Frezarea in sensul avansului nu se recomanda la piese rezultate din turnare sau forjare libera. Numeroasele defecte de suprafata - dure si abrazive pot duce la deteriorarea sculei si la reducerea drastica a durabilitatii.

FREZE FRONTALE SFERICE

Frezele frontale sferice au suprafata frontala semicirculara. Se utilizeaza la realizarea suprafetelor cu diverse profile complexe. Se folosesc cu precadere in executia stantelor si matritelor dar si in industria de automobile, aerospatiala si de tehnica militara. Viteza de aschiere ( turatia ) se determina avand in vedere diametrul efectiv ( DE ). Acesta se defineste ca diametrul maxim angajat in material. Ca urmare el rezulta din diametrul nominal al frezei si adancimea de aschiere.

DE = 2 * R2 _ (R - Ap )2
DE = Diametrul efectiv R = Raza frezei Ap = Adancimea de aschiere axiala

104

Frezare
In aceste conditii calculul vitezei de aschiere se face cu relatia:

Vc =

* DE * n 1000

Vc = viteza de aschiere ( m / min ) DE = Diametrul efectiv ( mm ) n = turatia ( rot. / min ) Daca o astfel de freza este intrebuintata pentru o frezare plana, suprafata va rezulta cu portiuni neprelucrate ( varfuri ). Inaltimea acestora depinde de distanta intre doua treceri succesive ale sculei.

Marimea varfurilor ( inaltimea lor - Hc ) se determina cu relatia:

Hc = R sau

Ae 2 R - (____ 2 )
2

Ae = 2 R2 - (R - Hc)2
Hc = Inaltimea varfurilor R = Raza frezei Ae = Pasul intre doua treceri Corelarea intre HC si RA ( rugozitatea suprafetei ) este aproximativ:
HC (m) RA (m) 0,2 0,03 0,4 0,05 0,7 0,1 1,25 0,2 2,2 0,4 4 0,8 8 1,6 12,5 3,2 25 6,3 32 8 50 12,5 63 16 100 25

RA este aproximativ 25 % din HC

105

Frezare
FREZAREA SFERICA IN MATERIALE CALITE Urmatoarele recomandari pot fi utilizate la frezarea materialelor calite: Duritatea (HRC) 30 40 40 50 50 60 Adancimea de patrundere axiala = AP 0,10 x D 0,05 x D 0,04 x D

FREZAREA RAPIDA

Frezarea rapida ( HSM ) poate fi definita in mai multe feluri. Din punctul de vedere al vitezei de aschiere ea sugereaza folosirea unei valori mai mari decat cea uzuala la prelucrarea anumitor materiale. A = Zona HSM, B = Zona de tranzitie, C = Zona valorilor uzuale

DEFINIREA HSM La valori ale vitezelor de ashiere (de 5 10 ori mai mari decat in frezarea conventionala) temperatura in zona de aschiere are o tendinta descrescatoare. AVANTAJELE HSM
Mareste productivitatea masini unelte Imbunatateste calitatea pieselor Reduce timpul de prelucrare Micsoreaza costul manoperei Reduce costurile Micsoreaza temperatura sculei Reduce viteza de uzare Se pot utiliza scule diverse Forte de aschiere mici (incarcare unitara mai redusa) Necesita putere si rigiditate mai reduse Tendinta de cedare a sculei mai mica Mareste acuratetea prelucrarii Se pot prelucra piese fragile, subtiri Reduce timpul secvential Tendinta de producere al unui proces vibratoriu este mai mica

106

Frezare
STRATEGII DE FREZARE
CORECTAREA AVANSULUI LA FREZAREA CONTURURILOR INTERIOARE SI EXTERIOARE Contur interior Contur exterior

vf prog = vf * R2 - R
R2
A = Traiectoria parcursa pe piesa B = Traiectoria axului sculei R = Raza frezei R1 = Raza traiectoriei sculei R2 = Raza suprafetei ce va fi aschiata

vf prog = vf

R2 + R R2

Important: Unele masini au sistemul de control prevazut cu corectie automata; Functia M. FREZAREA IN RAMPA Recomandarii privind unghiul maxim al rampei ( ) ptr. freze din CMS. Nr. de dinti ai frezei Ptr. otel si fonta Ptr. aluminiu, cupru si mat. plastice Ptr. oteluri calite 2 15 30 4 3 10 20 3 4 5 10 2

107

Frezare
FREZAREA ELICOIDALA Recomandari pentru avansul in elice la frezarea diferitelor materiale. Materialul Otel Aluminiu Otel calit Recomandari ptr. ap < 0,10 x D < 0,20 x D < 0,05 X D

Dbmax = 2 * (D - R)
Dbmax = Diametrul maxim ce poate fi gaurit D = Diametrul frezei R = Raza de varf a frezei Utilizati diametrul maxim posibil ( aproape de Dbmax) pentru o buna evacuare a aschiilor. FREZAREA AXIALA In aceasta operatie rata avansului se divide la numarul de dinti. Nu utilizati freze cu mai mult de patru dinti.

108

Frezare
PROBLEME LA FREZARE
Problema Ruperea sculei Uzura rapida Cauza Avans unitar prea mare Avansul mesei prea mare Lungimea canalelor sau lungimea totala prea mare Materialul piesei prea dur Regim de aschiere incorect Evacuare defectuoasa a aschiilor Frezare in contra avansului Unghiul spirei impropriu Ciupirea (stirbirea) taisurilor Avans prea mare Trepidatii ( vibratii ) Viteza de aschiere prea mica Frezare in contra avansului Rigiditate insuficienta a sculei Rigiditate insuficienta a piesei Durabilitate nesatisfacatoare Rugozitate grosolana Tenacitate inalta a materialului Geometrie activa improprie Frecari intre scula si piesa Viteza de avans prea mare Viteza de aschiere prea mica Blocarea aschiilor Scula uzata Tais de depunere Sudarea aschiilor Cedarea sculei Numar prea mic de dinti Scula deteriorata sau uzata Rigiditate precara a port - sculei Rigiditatea axului principal prea mica Viteza si avansul prea mari Remedii Micsorati avansul pe dinte Micsorati avansul mesei Alegeti o freza mai scuta; Micsorati lungimea in consola Alegeti din Catalog / Selector o scula din alt material aschietor si / sau cu o alta acoperire Corectati regimul dupa indicatiile din Catalog sau Selector Verificati modul de racire - ungere Frezare in sensul avansului Vezi recomandarile din Catalog / Selector privind alegerea sculei Reduceti avansul Reduceti turatia Mariti turatia Frezare in sensul avansului Alegeti o scula mai scurta si / sau micsorati lungimea in consola Verificati schema de fixare strangere a piesei Vezi recomandarile din Catalog / Selector privind algerea sculei Verificati unghiurile si fateta primara Utilizati scule titanizate Reduceti avansul mesei Mariti viteza de aschiere Micsorati avansul pe dinte Schimbati sau reascutiti scula Alegeti o scula cu spira mai pronuntata Mariti debitul lichidului de racire Alegeti o scula mai scurta si / sau micsorati lungimea in consola Alegeti o scula cu un nr. mai mare Schimbati sau reconditionati scula Alegeti o port scula mai rigida

Suprafata nesatisfacatoare

Vibratii (Trepidatii)

Alegeti o masina cu axul principal mai rigid (mai mare) Verificati regimul de aschiere dupa Catalog / Selector Lungimea spirei sau lungimea Alegeti o scula mai scurta sau mariti totala prea mari lungimea de fixare Adancimea de taiere prea mare Micsorati adausul de prelucrare Rigiditate insuficienta a masinii sau Verificati port scula. Schimbati o daca a port - sculei este necesar Rigiditate insuficienta a piesei Verificati shema de fixare strangere.

109

Scule Pentru Debitare


RECOMADARI GENERALE LA DEBITARE
Sculele ptr. debitat Dormer sunt armate cu placute amovibile cu 3 taisuri. Executate din otel rapid cu cobalt ele sunt disponibile ca atare sau acoperite cu TiN sau TiAlN. Stratul de TiAlN este mai dur decat cel de TiN si ca urmare rezista la temperature mai inalte. Din constructie placutele au unghi de asezare atat radial cat si axial. Spargatorul de aschii este realizat pe suprafata de degajare in scopul obtinerii unei forme favorabile de aschii chiar in cazul prelucrarii materialelor foarte plastice. PLACUTE INDEXABILE IN DOUA MARIMI Placutele indexabile sunt disponibile in doua marimi cu tais drept si cu unghiuri de intrare de 8 si 15 atat dreapta cat si stanga. Placute pentru canalele inelelor de siguranta cu latimea de 1.1, 1.3, 1.6, 1.85 si 2.15 sunt de asemenea disponibile.

Unghiul de atac

drept

dreapta

stanga

portscula pe dreapta
110

portscula pe stanga

111

Port-scule
RECOMANDARI GENERALE
INTRODUCERE Pentru a defini calitatea unei port-scule trebuie avuta in vedere functia pe care trebuie s-o indeplineasca. Definitia port-sculei este urmatoarea: Dispozitiv interschimbabil, interfata, intre axul masinii si scula, capabil sa nu diminueze performantele nici uneia dintre parti. O port-scula corespunzand definitiei de mai sus trebuie sa aiba urmatoarele calitati: 1. Concentricitate - Axa de rotatie a axului principal si a sculei sa fie concentrice. 2. Forta de strangere - Scula sa fie retinuta sigur in timpul miscarii de rotatie. 3. Dimensiune suficienta - De la caz la caz se impun anumite dimensiuni constructive ale port-sculei. 4. Echilibrare - Finetea echilibrarii trebuie sa fie in concordanta cu cea a axului in care se monteaza. La o port-scula se pot distinge trei parti: partea de fixare in masina (con, A), dispozitivul de echilibrare (B) si partea de fixare a sculei (mecanismul de fixare, C).

112

Port-scule
TIPURI DE CONURI (DE COZI)
Conuri 7:24 ( CAT, BT, TC, ISO ) HSK (conuri cave). Vezi si capitolul HSM Port-scule flotante (oscilante) numai ptr. filetare si alezare Altele (Morse, Automotive, Cilindrice 1835A, Cilindrice B+E, ABS, Wohlhaupter)

Masinile unelte conventionale mari si cele cu CNC utilizeaza port-scule prevazute cu conuri specifice axului principal al masinii. Asigurarea fixarii se face cu ajutorul unei tirete sau a unui surub de tragere. Cu masinile CNC tireta a devenit o piesa foarte populara deoarece faciliteaza schimbarea automata a sculelor. Port sculele se compun din urmatoarele 5 parti ( vezi fig. ): 1. Tireta 2. Coada conica 3. Flansa 4. Adaptor 5. Antrenor

COZI CONICE Servesc la fixarea port sculei in axul masinii. Sunt standardizate sase marimi: #30, #35, #40, #45, #50 si #60. Marimea conului este in concordanta cu marimea masinii unelte ( Conicitatea lor este 7: 24 ). Dupa cum urmeaza: #60 masini foarte mari #50 masini de marime medie #40 masini mici #30 masini foarte mici
113

Port-scule
TIPURI DE FLANSE Flansa aferenta port sculei serveste la antrenarea ei de catre axul masinii. Se disting doua tipuri: flansa tip V si flansa tip BT. Flansele tip BT dispun de un filet metric pentru fixarea tiretei, dar ele pot fi adaptate pentru pentru fixarea unei game largi de scule in inci. Flansele de tip BT sunt utilizate pe scara larga la masinile de origine japoneza si europeana. Flansa tip V ISO69871 Flansa tip MAS / BT

TIRETE Tireta este retinuta in conul masinii cu ajutorul unei bare de tragere ( A ). Tireta ( B ) poate fi in diverse variante constructive si marimi, nu neaparat interschimbabile. Utilizati doar tireta specificata de constructorul masinii.

A B C D

Bara de tragere Tireta Strangere Desfacere

114

Port-scule
SISTEME DE FIXARE Se deosebesc urmatoarele modalitati de fixare a sculelor: 1. 2. 3. 4. Cu bucsa elastica cf. DIN 6388 si DIN 6499 Mandrina hidraulica Prin fretare Weldon si Whistle Notch

Bucsa elastica DIN 6388, DIN 6499

Mandrina hidraulica

Fretare

Bucsa elastica se impaneaza in corp prin strangerea piulitei si realizeaza fixarea sculei.

Prin strangerea unui surub presiunea exercitata asupra uleiului din rezervor provoaca expandarea unei bucsi care strange coada sculei in corp. Strangerea este uniforma pe intreaga circumferinta.

Lucreaza impreuna cu o instalatie speciala de incalzire a port-sculei. Prin incalzire gaura din port-scula se dilata si permite introducerea sculei. Dupa racire se realizeaza o strangere uniforma si sigura. Necesita un ajustaj strans intre coada sculei si gaura din port-scula.

115

Port-scule
Weldon, DIN 1835 B Whistle Notch, DIN 1835 E

Pentru folosirea acestor tipuri de port scule, coada sculei trebuie sa fie prevazuta cu o aplatisare. Strangerea se realizeaza printr-un surub pozitionat radial. Caracteristici
Operatii

Bucsa elastica
Frezare (Filetare ) Gaurire Alezare Largire Coada cilindrica HSS (DIN 1835A) CMS (DIN 6535HA) Coada cu filet HSS (DIN 1835D)

Weldon Whistle Notch


Frezare (Filetare ) Gaurire Alezare Largire Coada Weldon HSS (DIN 1835B) CMS (DIN 6535HB) Whistle Notch HSS (DIN 1835E) CMS (DIN 6535HE) In jur de 10

Hidraulic
Frezare Filetare Gaurire Alezare Largire Coada cilindrica HSS (DIN 1835A) CMS (DIN 6535HA)

Fretare
Frezare Gaurire Alezare Largire Coada cilindrica HSS (DIN 1835A) CMS (DIN 6535HA)

Coada ptr. freze frontale

Bataie radiala

Aprox. 25 la bucsi si portscule de calitate Buna

In jur de 5

In jur de 4

Rigiditate 116

Foarte buna

Rezonabila

Excelenta

Port-scule
Caracteristici
Echilibrare

Bucsa elastica
Exista o relatie intre tipul bucsei si concentricitatea sa

Weldon Whistle Notch


Constructia asimetrica provoaca dezechilibre. Exista insa posibilitati de compensare

Hidraulic
Constructia asimetrica provoaca dezechilibre. Exista insa posibilitati de compensare

Fretare
Foarte buna. Lipsita de piese asimetrice echilibrarea port-sculei este foarte buna.

Vibratii

Nu prezinta avantaje

Nu prezinta avantaje

Rezervorul de fluid poate oferi capacitatea de amortizare a vibratiilor Mai buna Precizie ridicata. Mecanismul de strangere se deterioreaza usor. Scumpe

Nu prezinta avantaje

Usurinta in utilizare

Scazuta - Acuratetea depinde de operator

Buna

Ridicata. Nu necesita calificare inalta a operatorului

Costuri

Normale

Normale

Port scula ieftina, dar necesita o investitie initiala importanta ptr. instalatia de incalzire.

117

Port-scule

ECHILIBRAREA ANSAMBLULUI PORT-SCULA / SCULA

Dezechilibrarea intervine cand centul de greutate nu corespunde cu axa geometrica. Relatia de calcul a dezechilibrului este:

U=m*r e= U = M G=

m*r M

e*2**n 60.000
Simbol e G m M U n Unitatea de masura gmm/Kg mm/s g rad/s Kg mm gmm rot. /min

Marimea Dezechilibrul specific admisibil Codificarea preciziei de echilibrare ( Clasa ) Masa dezechilibrata Viteza unghiulara constanta Masa in miscare de rotatie Dezechilibrul maxim permis Turatia

Distanta masei dezechilibrate de axa de rotatie r

MARIMI STANDARDIZATE ALE PRECIZIEI DE ECHILIBRARE

Clasa de echilibrare ( G ) liniile oblice din diagrama exprima relatia intre viteza periferica maxima ( axa X ) si dezechilibrul specific admisibil e ( axa Y ).

118

Port-scule
La un anumit grad de echilibrare cresterea vitezei de rotatie determina scaderea dezechilibrului specific admis. Clasele de echilibrare difera intre ele prin factorul 2, 5. 0,4x2,5=1 x2,5=2,5 x2,5=6,25 x2,5=15,625. Sunt in lucru standarde pe aceasta tema. ISO 1940-1: 2003 cuprinde specificatii pentru rotoare in stare statica. Sunt date tolerantele, numarul necesar de planuri de corectie, metode de verificare si dezechilibrul rezidual. Recomandarile privind calitatea echilibrarii rotorului in stare statica sunt in acord cu tipul masinii unelte si viteza periferica maxima. Recomandarile au la baza experienta internationala. ISO 1940-1: 2003 incearca sa faciliteze relatia dintre producatorii si utilizatorii de masini unelte cu ax rotativ prin elaborarea unor criterii acceptabile de verificarea e dezechilibrului rezidual. Consideratii detaliate in legatura cu erorile asociate echilibrarii si verificarii dezechilibrarii reziduale se pot gasi in ISO 1940-2. In mod uzual port sculele se echilibreaza in mod independent si se verifica impreuna cu scula. Este necesar a se cunoaste clasa de echilibrare ( G ) si turatia la care a fost efectuata echilibrarea. Aceste doua marimi definesc deplasarea maxima admisibila a procesului vibratoriu fata de centrul de greutate. Cu cat viteza de rotatie este mai mare cu atat deplasarea permisa exprimata prin valoarea G - este mai mica. Pe unele port-scule este specificat faptul ca sunt echilibrate pentru a functiona la turatii mai mari de 20. 000 rot. /min, fara a se specifica si clasa de precizie conform ISO 1940. La o testare, se constata ca unele dintre ele sunt echilibrate in clasa G 6, 3 cand clasa stringent ceruta de asemenea turatii este G 2, 5.

119

Port-scule
HSK
Consortiul german al producatorilor de centre de prelucrare, producatorilor de scule si utilizatorilor impreuna cu Laboratorul de Masini-Unelte al Universitatii din Aachen au dezvoltat un con revolutionar denumit HSK ( Hollow Shank Kegel ). In total au fost elaborate 6 standarde pentru acestea: DIN 69893 si alte 6 pentru capetele axelor masinilor-unelte ( conurile primitoare).

DIN 69893 1. COZI CU CONURI CAVE HSK CU SUPRAFATA DE CONTACT PLANA. TIPURILE A SI C

Forma A Forma standard ptr. centre de prelucrare si masini de frezat Pentru schimbare automata a sculelor Aductiune interioara a lichidului de racire prin tub Cheie ptr. montare la capatul conului Gaura ptr. memoratorul de date DIN STD 69873 in flansa. Forma C Pentru linii cu transfer, masini speciale si sisteme modulare de scule Pentru schimbare manuala a sculelor Aductiune interioara centrala a lichidului de racire Cheie ptr. montare la capatul conului Toate conurile de tip A sunt prevazute cu gauri laterale ptr. montarea manuala a sculelor si ca urmare pot fi utilizate si ca conuri forma C. DIN 69893 2. COZI CU CONURI CAVE HSK CU SUPRAFATA DE CONTACT PLANA. TIPURILE B SI D Forma B Pentru centre de prelucrare, masini de frezat si strunguri Cu flansa mai mare ptr. marirea rigiditatii Pentru schimbare automata a sculelor Aductiunea lichidului prin flansa Cheie ptr. montare in flansa Gaura ptr. memoratorul de date DIN STD 69873 in flansa.
120

Port-scule
Forma D Pentru masini speciale Cu flansa majorata ptr. marirea rigiditatii Pentru schimbare manuala a sculelor Aductiunea lichidului prin flansa Cheie pentru montare in flansa. DIN 69893 5. COZI CU CONURI CAVE HSK CU SUPRAFATA DE CONTACT PLANA. TIP E Forma E Pentru aplicatii cu viteze mari Pentru schimbare automata a sculelor Este posibila aductiunea centrala prin tub a lichidului de racire Fara cheie pe flansa pentru o simetrie absoluta. DIN 69893 6. COZI CU CONURI CAVE HSK CU SUPRAFATA DE CONTACT PLANA. TIP F Forma F Pentru aplicatii cu viteze mari in special in industria lemnului Cu flansa majorata ptr. marirea rigiditatii Pentru schimbare automata a sculelor Este posibila aductiunea centrala prin tub a lichidului de racire Fara cheie pe flansa pentru o simetrie absoluta. DIN 69063 1. Capat de ax principal ( receptor ) ptr. conuri - HSK Tipurile A si C DIN 69063 2. Capat de ax principal ( receptor ) ptr. conuri - HSK Tipurile B si D DIN 69063 5. Capat de ax principal ( receptor ) ptr. conuri - HSK Tip E DIN 69063 6. Capat de ax principal ( receptor ) ptr. conuri - HSK Tip F

Beneficiile utilizatorilor includ urmatoarele: Rigiditate statica si dinamica inalta. Rezistenta la incovoiere cu 30% - 200% mai mare decat la conurile 7: 24. Reproductibilitate inalta a pozitiei in directie axiala si radiala. Masa mica, cursa de schimbare a sculei mica. Strangere centrata cu forta dubla.

121

Port-scule
PORT-SCULE PENTRU FILETARE
Port-sculele tipice operatiei de filetare trebuie sa asigure: 1. O fixare simpla a tarodului si o schimbare rapida 2. Limitarea momentului de torsiune maxim in concordanta cu marimea filetului 3. Compensarea erorilor de pas ale masinii. Exista diverse variante constructive care indeplinesc conditiile de mai sus. PORT TAROZI CU SCHIMBARE RAPIDA Bucsa cu schimbare rapida fara limitarea momentului de torsiune

Fazele operatiei

1. Se introduce tarodul in bucsa 2. Se introduce bucsa in port tarodul in port-tarod Bucsa cu schimbare rapida fara limitare de moment

Bucsa ptr. filetare cu patrat de antrenare

122

Port-scule
PORT-SCULE PENTRU FILETARE
Procesul de filetare presupune o concordanta complexa intre miscarea de rotatie si cea de avans. Uneori este necesara limitarea miscarii de avans a sculei. Daca miscarea de avans nu este strict controlata, presiunea exercitata de tarod asupra piesei cu tendinta de radere a filetului conduce la realizarea unui filet supradimensionat. Intindere - capacitatea de a compensa o viteza de avans prea mica a masinii-unelte.

Compresiune capacitatea de a compensa o miscare de avans prea mare a masiniiunelte.

Compresiune / Intindere capacitatea de a anihila unele forte exterioare in timpul filetarii.

Compensarea radiala cauzata de abateri de pozitionare. Nu este o practica recomandabila. Ar trebui evitata.

123

Port-scule
VALORI DE REGLARE A PORT TAROZILOR CU CUPLAJ DE SIGURANTA Port tarozii cu mecanism de siguranta au prereglate urmatoarele valori ale momentului de torsiune in corelare cu marimea filetului. Marimea filetului M3 M3,5 M4 M4,5 M5 M6 M8 M10 M12 M14 Momentul de torsiune (Nm) 0,50 0,8 1,20 1,60 2,0 4,0 8,0 16,0 22,0 36,0 Marimea filetului M16 M18 M20 M22 M24 M30 M33 M39 M45 M48 Momentul de torsiune (Nm) 40,0 63,0 70,0 80,0 125,0 220,0 240,0 320,0 480,0 630,0

Reglarea port tarozilor cu mechanism de siguranta Nota: Rotirea in sensul acelor de ceasornic mareste momentul reglat Rotirea in sens invers micsoreaza momentul reglat A B C D E F Cheie dinamometrica Adaptor pentru reglare Cheie Port tarod cu moment reglat Coada cu mufa hexagonala Menghina

124

Port-scule
CALCULUL MOMENTULUI DE TORSIUNE
2 * D * kc __________ _ _________ Md = p 8000

Md = momentul de torsiune D = diametrul nominal (mm) P = pasul filetului Kc = forta specifica de aschiere

Valorile determinate cu aceasta relatie de calcul sunt valabile ptr. tarozi in stare noua. La atingerea uzurii admisibile valorile cresc cu aprox. 100%. La filetarea prin deformare plastica valorile obtinute se vor multiplica cu factorul 1,8.
Grupa de materiale de aplicatie 1.1 1.2 1.3 1. Otel 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 Otel 2. inox 2.1 2.2 2.3 2.4 3.1 3. Fonta 3.2 3.3 3.4 4.1 4. Titan 4.2 4.3 5.1 5. Nickel 5.2 5.3 6.1 6. Cupru 6.2 6.3 6.4 7.1 7. Aluminiu Magneziu 7.2 7.3 7.4 8. Materiale sintetice 9. Materiale dure 10. Grafit 8.1 8.2 8.3 9,1 10.1 Otel magnetic moale Otel structural, de cementare Otel carbon Otel aliat Otel aliat, imbunatatit Otel aliat, imbunatatit Otel aliat, calit Otel aliat, calit Prelucrare libera Austenitic Feritic+austenitic Durificat prin precipitare Grafit lamelar Grafit lamelar Grafit nodular Grafit nodular Nealiat Aliat Aliat Nealiat Aliat Aliat Nealiat Alama, bronz Alama CuZn Bronz inalta rezistenta Al, Mg nealiat Al aliat cu, Si < 0.5% Al aliat cu, Si > 0.5% < 10% Al aliat cu, Si > 10% Termoplastice Termoreactive Plastic armat Cermet (metal ceramica) Grafit 1600 1600 1700 2000 2000 2000 2300 1300 2000 2000 800 1000 1000 1000 700 700 800 1000 400 600 800 >2800 600 forta specifica de aschiere N/mm2 2000 2100 2200 2400 2500 2600 2900 2900 2300 2600 3000

Kc

125

Reascutirea
VARFUL BURGHIULUI SI REASCUTIREA
Pentru a produce un varf perfect trebuie sa fie corecte urmatoarele: 1. 2. 3. 4. Unghiul de varf Unghiul taisului transversal Unghiul de asezare initial Unghiul de asezare total
59 59 Unghiul de varf standard 118

BURGHIE

Burghiele standard au din constructie varful la 118. Aceasta valoare a fost stabilita pentru toate burghiele de uz general. Daca unghiul de asezare initial este corect si cresterea spre centru conduce la obtinerea unghiului taisului transversal de aprox. 130, se va obtine un unghi de asezare corect pe intreaga lungime a taisurilor.
Diametrul burghiului [ mm ] Pana la 1 inclusiv Peste 1 pana la 6 Peste 6 pana la 10 Peste 10 pana la 18 Peste 18 Unghiul de asezare initial ( la periferie ) 21 - 27 12 - 18 10 - 14 8 - 12 6 - 12

Pentru ca burghiul sa fie echilibrat si concentric, cele doua semiunghiuri ale varfului trebuie sa fie egale, ca si lungimea taisurilor principale. Ascutire cu scurtarea taisului transversal, DIN 1412 Tip C Plecand de la grosimea relativa a miezului, este necesar a se ascuti in lungul flancurilor ambelor taisuri in doua etape: ascutiti cu unghiul de varf cerut (normal la 118 sau 130) si unghiul taisului transversal la 110 pana la 115. Utilizand coltul discului abraziv, ascutiti unghiul de asezare secundar (normal 35 - 45 fata de axa sculei), pentru a produce un tais din taisul transversal astfel ca acesta sa ramana la 0,1 0,25 din lungimea initiala.
Nota: Daca avetii dubii luati de model un burghiu A120 mai mare de 2,9 mm si ascutiti scula uzata dupa acesta.
Unghiul taisului transversal Unghiul de subtiere al miezului

AJUSTAREA MIEZULUI, DIN 1412 TIP A In general, burghiele sunt proiectate astfel incat grosimea miezului sa creasca incepind de la varf, marind astfel rezistenta la rupere si rigiditatea. Nu este in mod uzual necesar sa se scurteze taisul transversal la un burghiu nou ci doar cand se constata, din cauza
126

BURGHIE

Reascutirea

frecarilor, o marire a acestuia, rezultatul fiind o gaura ovala si mai mare, ca semn ca burghiul nu se auto-centreaza. Ajustarea miezului necesita o masina specializata. Daca aceasta nu este disponibila, discul abraziv utilizat trebuie sa aiba o latime maxima egala cu jumatate din latimea canalului. Indepartarea de material trebuie sa fie egala la ambele capete ale taisului transversal. Lungimea acestuia trebuie sa ajunga in final la aproximativ 10 % din diametrul burghiului.
Ajustare corecta Ajustare excesiva Ajustare asimetrica

De observat cum ajustarea se integreaza in canale. Indepartarea de material este egala pe ambele parti ale taisului transversal lungimea acestuia nefiind redusa excesiv

Indepartarea de material este egala dar excesiva. Acest lucru slabeste varful burghiului si conduce la ruperi din miez.

Indepartare de material pe o parte este excesiva. Burghiul este dezechilibrat, gaura rezulta mai mare si burghiul se poate rupe.

TOLERANTELE DE EXECUTIE ALE PARTII ACTIVE LA BURGHIE STANDARD Burghiele standard produse de Dormer sunt in accord cu standardele nationale si internationale corespunzatoare. Tolerantele standard masurate pe diametrul exterior imediat dupa varf sunt in clasa h8, in acord cu standardele britanice ( Britich Standard ), ISO si DIN ca mai jos. MILIMETRI INCI

Diametrul Toleranta limita Pana la Superioara Inferioara Peste incluzand + 3 0 0.014 3 6 0 0.018 6 10 0 0.022 10 18 0 0.027 18 30 0 0.033 30 50 0 0.039 50 80 0 0.046

Diametrul Toleranta limita Pana la Superioara Inferioara Peste incluzand + 0.1181 0 0.0006 0.1181 0.2362 0 0.0007 0.2362 0.3937 0 0.0009 0.3937 0.7087 0 0.0011 0.7087 1.1811 0 0.0013 1.1811 1.9685 0 0.0015 1.9585 3.1496 0 0.0018 127

Reascutirea
BURGHIE DE TIP GREU // PFX
DETALII DE REASCUTIRE A VARFULUI
Unghiul de inclinatie al taisului transversal Unghiul de inclinatie al taisului transversal secundar
115 +/- 3

BURGHIE

105 +/- 3

Latimea taisului transversal in stanga centrului 8% - 12% din diametru masurat ca in figura

DETALII DE AJUSTARE A MIEZULUI


Unghiul de asezare secundar
35 +/- 3

Inclinatia fata de ax Peste 0.99-2.50 inc:16 +/- 3 Peste 2.50-6.00 inc:12 +/- 2 Peste 6.00-12.00 inc:10+/- 2

Unghiul de asezare al taisurilor Unghiul de degajare al ajustarii 3 8 pozitiv fata de ax

128

BURGHIE

Reascutirea

BURGHIE EXTRALUNGI // PFX


DETALII DE REASCUTIRE A VARFULUI
Unghiul de inclinatie al taisului transversal

105 +/- 3

Unghiul la varf

130 +/- 3

Unghi de asezare al taisului principal Dimensiuni pana la 6.00mm inc.

12+/- 2

Dimensiuni peste 6.00:10 +/- 2

DETALII DE AJUSTARE A MIEZULUI


Lungimea ajustarii 50-75% din diametrul nominal Ajustarea trebuie extinsa pana la varful exterior

Lungimea taisului transversal 8% - 12% din diametru nominal

Unghiul de asezare al taisurilor 20 - 30 pozitiv

129

Reascutirea
INFORMATII PRIVIND REASCUTIREA VARFULUI
A510 // A520
Eroarea de simetrie a taisului transversal Max. 0.05 TIV (mm) Variatia lungimii taisurilor Marimi Peste Unghiul de asezare al taisurilor Marimi Peste Peste Peste
Unghi tais central

BURGHIE

3.0 -13.0 13.0 -14.0

0.025 Max 0.050 Max

3.0 - 6.0 inc. 11 - 15 6.0 - 10.0 inc. 10 - 14 10.0 - 13.0 inc. 8 - 12 13.0 - 14.0 inc. 6 - 10

Unghiul la varf

Unghiul de asezare total la varf (unghi de asezare obligatoriu continuu) Marimi 3.0 Peste 3.0 - 4.0 inc. Peste 4.0 - 6.0 inc. Peste 6.0 - 8.0 inc. Peste 8.0 - 10.0 inc. Peste 10.0 - 13.0 inc. Peste 13.0 - 14.0 inc.

0.20 - 0.40 0.25 - 0.45 0.25 - 0.50 0.30 - 0.55 0.35 - 0.60 0.40 - 0.80 0.50 - 1.20

Unghiul de asezare al fatetei principale

Degajarea maxima a taisului (degajare continua)

A551 // A552 // A553 // A554


Eroarea de simetrie a taisului transversal Max. 0.05 TIV (mm) Variatia lungimii taisurilor Marimi Peste 5.0 - 13.0 inc. 0.025 Max 13.0 - 20.0 inc. 0.050 Max
Diametrul nominal mm 5.00 - 6.00 6.01 - 8.00 8.01 - 10.00 10.01 - 12.00 12.01 - 14.00 14.01 - 16.00 16.01 - 18.00 18.01 - 20.00 20.01 - 25.00 25.01 - 30.00 Distanta la varful volutei mm 0.80 - 1.00 0.65 - 1.15 0.90 - 1.40 1.15 - 1.65 1.50 - 2.00 1.75 - 2.25 2.00 - 2.50 2.25 - 2.75 3.10 - 3.60 4.00 - 4.50

Distanta la varful volutei

Unghi tais central

Unghiul de asezare al spirei Valoarea unghiului de asezare al spirei ar trebui sa fie: 50% - 75% din unghiul de asezare total al varfului. ( de ez. unghiul de asezare total = 0, 6mm, unghiul de asezare al spirei = 0, 30-0, 45mm ) Pozitia de masurare al unghiului de asezare al spirei ca in figura din dreapta si masurata de la centru. Unghiul de asezare al taisurilor Marimi Peste Peste Peste

Unghiul de asezare al spirei

3.0 - 6.0 inc. 11 - 15 6.0 - 10.0 inc. 10 - 14 10.0 - 13.0 inc. 8 - 12 13.0 - 30.0 inc. 6 - 10

Unghiul de asezare al fatetei principale Degajarea maxima a taisului (degajare continua)

Unghiul de asezare total la varf (unghi de asezare obligatoriu continuu) Marimi 5.0 - 8.0 inc. Peste 8.0 - 10.0 inc. Peste 10.0 - 13.0 inc. Peste 13.0 - 20.0 inc. Peste 20.0 - 30.0 inc.

0.20 - 0.45 0.25 - 0.45 0.40 - 0.60 0.50 - 0.70 0.70 - 1.10
Unghiul la varf

130

BURGHIE

Reascutirea

DETALII PRIVIND AJUSTAREA MIEZULUI


A510 // A520

Unghiul taisului central


120 +/- 5

Unghi degajare axial


0 4 Neg

Lungimea de subtiere 8% - 10% x

Latimea taisului central ramasa la centru Raza discului abraziv ptr. subtiere

Pozitia relativa a ajustarii fata de taisul transversal: Aprox. 20% din ajustare ar trebui sa fie spre taisul principal

= 3.0mm 6.0mm Inc.

= peste 6.0mm 12.0mm Inc.

= peste 12.0mm 14.0mm Inc.

A551 // A552 // A553 // A554

Unghiul taisului central 10 - 20 (max 33% din tais este indepartat)

Unghi de degajare axial 0-4 Neg

Raza constanta Raza discului de rectificare 7% - 11% x centru 60% - 70% Web @ Point

Lungimea de subtiere 10% - 14% x

131

Reascutirea

BURGHIE

Recomandari II. AJUSTAREA MIEZULUI Urmati aceste recomandari avand desenul 1. Utilizati un disc abraziv diamantat cu geometriei varfului ca referinta. raza la colt. Va recomandam urmatoarele: Reascutiti fara a deteriora acoperirea in canale si pe fatete. Variatia in ajustarea miezului trebuie sa fie Diametrul Raza discului Lungimea ajustarii abraziv miezului mm <0, 25mm. 3.0 0.25 0.50 - 0.80 Utilizati undisc abraziv diamantat, debit 4.0 0.25 0.60 - 0.90 abundent al lichidului de racire. 5.0 0.25 0.70 - 1.00 6.0 0.25 0.95 - 1.25 Utilizati o masina de ascutit rigida. 7.0 0.35 1.10 - 1.50 In caz de dubiu luati ca model un burghiu 8.0 0.35 1.20 - 1.60 9.0 0.55 1.30 - 1.70 CDX nou. 10.0 0.55 1.40 - 1.80 Evitati Nu depasiti uzura admisibila. Nu ascutiti burghiele din mana. Procedura Pentru a obtine dupa reascutire performante cat mai apropiate de cele initiale, va recomandam urmatoarele trei etape:I. ASCUTITI UNGHIURILE DE ASEZARE PRIMAR SI SECUNDAR (VEZI DESEN)
11.0 12.0 - 13.0 14.0 - 15.0 16.0 17.0 - 18.0 0.55 0.55 0.70 0.70 0.90 1.40 - 2.00 1.50 - 2.10 1.70 - 2.30 1.95 - 2.55 2.10 - 2.90

INFORMATII PRIVIND REASCUTIREA BURGHIELOR CDX

2. Reglati masina astfel incat intre unghiul de degajare axial si unghiul secundar rezultat din ajustare sa fie intre -1 si -4. 3. Pentru a obtine rezultate bune, ascutiti conform conform figurii pentru a obtine dimensiunile A si B. 4. Ajustarea miezului nu are voie sa treaca peste centru ( ax ) Fig. 3.
III. UNGHIUL DE DEGAJARE NEGATIV

1. Reglati masina ptr. un unghi de varf de 130. 2. Setati unghiul de asezare secundar la 17 - 25. 3. Ascutiti unghiul de asezare secundar pana peste centru. 4. Setati unghiul de asezare primar la 6 - 10. 5. Ascutiti astfel incat jonctiunea dintre unghiul de asezare principal si cel secundar sa fie peste centru rezultand un tais transversal cu un unghi de 102 - 110. Unghi de varf 130 +/- 2 Degajarea 6-10, rectificata peste linia centrala
Diametrul mm 3.0 - 8.0 8.1 - 12.0 12.1 - 16.0 16.1 - 20.0 din fig.1 Dimensiuni A si B mm 0.10 - 0.25 0.15 - 0.30 0.20 - 0.35 0.25 - 0.45

Se ascute sub un unghi de 20-35 fata de ax de-a lungul intregului tais principal, pana la taisul secundar. Aceasta se face cu un disc sau cu o pila diamantata, astfel insat sa rezulte o suprafata foarte neteda.

Unghi degajare negativ pe tais, dim. F Diametrul mm 3.0 - 6.0 6.1 - 10.0 10.1 - 14.0 14.1 - 20.0

20-35 negative Latimea unghiului de dagajare in mm (axial) 0.03 - 0.07 0.03 - 0.10 0.03 - 0.12 0.03 - 0.15

132

BURGHIE

REASCUTIREA BURGHIELOR CDX


FIG. 1

Reascutirea

F FIG. 2 B

CL FIG. 3

C 2 =1 D

FIG. 4

0 =1

5-1 30

10 2-1

Lungimea ajustarii FIG.5

E = 1-4 unghi de degajare axial negative

A = Fateta primara peste centru B = Lungimea taisului transversal C = Unghiul taisului secundar D = Unghiul de inclinatie al taisului transversal E = Unghiul de degajare axial al taisului secundar F = Tais cu unghi de degajare negativ

133

Reascutirea

BURGHIE

REASCUTIREA BURGHIELOR R210 // R220

Unghiul de asezare al taisului

Unghiul de asezare al fatetei secundare


100

Raza discului abraziv ptr. subtiere

10.5 7.5

120

Unghiul ajustarii miezului Lungimea taisului transversal

Diametrul

Unghiul de asezare al taisului 13 12 11 10 9 8 7 7 6

Unghiul de Lungimea Raza discului asezare al fatetei taisului abraziv ptr. secundare transversal subtiere 25 25 25 25 25 25 25 25 25 0.3 0.36 0.48 0.6 0.72 0.84 0.96 1.08 1.2 0.5 0.6 0.8 1.0 1.2 1.4 1.6 1.8 2.0

Unghiul ajustarii miezului 24 - 26 24 - 26 24 - 26 24 - 26 24 - 26 24 - 26 24 - 26 24 - 26 24 - 26

5 6 8 10 12 14 16 18 20
134

BURGHIE

REASCUTIREA BURGHIELOR R325


DETALII DE ASCUTIRE A VARFULUI

Reascutirea

Latimea fatetei primare

unghiul varfului 150 1

Diametru gaurire 3.0 - 4.0 4.2 - 4.8 5.0 - 5.8 6.0 - 7.8 8.0 - 9.8 10.0 - 11.8 12.0 - 13.8 14.0 - 15.8 16.0

Diametru gaurire 3.0 - 4.2 4.5 - 7.8 8.0 - 9.8 10.0 - 15.8 16.0

Unghiul de Unghiul de asezare al asezare al fatetei fatetei principale secundare N/A 10 +/- 1 9 +/- 1 16 +/- 2 8 +/- 1 16 +/- 2 7 +/- 1 16 +/- 2 6 +/- 1 16 +/- 2

Latimea fatetei primare 14% N/A 0.31 0.35 0.42 0.56 0.70 0.84 0.98 1.12

DETALII DE AJUSTARE A VARFULUI

Raza discului abraziv 7%

90

30 2

Diametru gaurire 3.0 - 3.8 4.0 - 4.8 5.0 - 5.8 6.0 - 7.8 8.0 - 9.8 10.0 - 11.8 12.0 - 13.8 14.0 - 15.8 16.0

Distanta de la varful exterior 0.14 0.17 0.20 0.23 0.29 0.35 0.39 0.43 0.49

Raza discului abraziv 0.40 0.55 0.65 0.75 1.05 1.30 1.55 1.85 2.05 10% din Diametru

Distanta de la varful exterior 25%

Unghiul de degajare 0 + 2%

135

Reascutirea

BURGHIE

REASCUTIREA BURGHIELOR R330


DETALII DE ASCUTIRE A VARFULUI
Latimea fatetei primare

unghiul varfului 150 1

Diametru gaurire Diametru gaurire 3.0 - 4.2 4.5 - 7.8 8.0 - 9.8 10.0 - 15.8 16.0 Unghiul de Unghiul de asezare al asezare al fatetei fatetei principale secundare N/A 10 +/- 1 9 +/- 1 16 +/- 2 8 +/- 1 16 +/- 2 7 +/- 1 16 +/- 2 6 +/- 1 16 +/- 2 3.0 - 4.0 4.2 - 4.8 5.0 - 5.8 6.0 - 7.8 8.0 - 9.8 10.0 - 11.8 12.0 - 13.8 14.0 - 15.8 16.0

Latimea fatetei primare +/- 14% N/A 0.31 0.35 0.42 0.56 0.70 0.84 0.98 1.12

DETALII DE AJUSTARE A VARFULUI

Raza discului abraziv 7%

90

30 2

Diametru gaurire 3.0 - 3.8 4.0 - 4.8 5.0 - 5.8 6.0 - 7.8 8.0 - 9.8 10.0 - 11.8 12.0 - 13.8 14.0 - 15.8 16.0

Distanta de la varful exterior 0.27 0.33 0.39 0.44 0.55 0.65 0.75 0.84 0.93

Raza discului abraziv 0.40 0.55 0.65 0.75 1.05 1.30 1.55 1.85 2.05 10% din Diametru

Distanta de la varful exterior 25%

Unghiul de degajare 15 + 2

136

ALEZOARE

Reascutirea

Alezoarele sunt scule de precizie cu ajutorul carora se obtin alezaje foarte precise din punct de vedere dimensional si geometric. Din acest motiv executia lor se face intre centre. Inainte de reascutire se va verifica concentricitatea gaurilor de centrare. Gaurile trebuie sa fie in stare perfecta. Daca se constata batai acestea vor fi inlaturate (corectarea gaurilor de centrare). Este foarte important ca alezoarele sa fie reascutite indata ce au atins uzura admisibila. Daca conul de atac este uzat excesiv, eforturile suplimentare preluate duc la uzarea fatetelor circulare de calibrare. Acest lucru va obliga si corectarea lor ceea ce va duce - dupa cateva reascutiri - la iesirea din cota a alezorului Daca reascutirea se face fara racire, la sculele din HSS exista pericolul decarburarii iar la cel din CMS a fisurarii muchiilor aschietoare. REASCUTIREA CONULUI DE ATAC Alezoarele de mana, cele de masina ca si cele de cojire, pentru gauri cilindrice, se ascut pe conul de atac. Unghiul de asezare al taisului principal are valori intre 5 si 8. Se utilizeaza o masina de ascutit cu disc abraziv rotativ, suportul masinii se regleaza astfel incat din miscarea de rotatie si cea de avans sa rezulte profilul necesar. DISCURI ABRAZIVE RECOMANDATE: Pentru alezoare din HSS: piatra oala, electrocorindon 94A, liant vitrifiat, granulatie 60, duritate K L Pentru alezoare din CMS: disc diamantat, liant rezinoid, concentratie 75, duritate D, granulatie 90 REASCUTIREA FATETELOR CILINDRICE In unele cazuri si la alezoarele ptr. gauri cilindrice este necesara reascutirea fatetelor. Prin aceasta latimea lor se va micsora. Ascutirea se face pe suprafata de degajare a dintelui cu respectarea unghiului initial. Alezorul se apasa usor spre discul abraziv miscandu-l inainte si inapoi. O apasare cu o forta prea mare duce la deformarea discului pe scula va rezulta un tais secundar usor rotunjit. Marimea unghiului de degajare 3 6 grade pozitiv. DISCURI ABRAZIVE RECOMANDATE: Disc diamantat, liant rezinoid, duritate D, granulatie 30 La rectificarea de detalonare a fatetelor cilindrice suportul discului abraziv se monteaza pe coloana masinii. Pozitia sa trebuie sa astfel incat sa produca o fateta simetrica. Alezorul se fixeaza intre centre si se tine cu mana. Se apasa usor spre disc si simultan se produce o miscare de dute-vino. Alezoarele su canalele in spira se reascut in acelasi mod.

137

Reascutirea
DISCURI ABRAZIVE RECOMANDATE: Disc diamantat, liant rezinoid, concentratie 75 duritate D, granulatie 90

ALEZOARE

DIAMETRUL NOMINAL
2

MARIMEA SANFRENULUI

UNGHIUL DE DETALONARE
25

4 0,15 0,20

16 18

12 14

10

11 13

10 20

0,15 0,25

10 20

> 20

0,20 0,30

8 10

138

LARGITOARE ADANCITOARE REASCUTIREA ADANCITOARELOR CONICE CU 3 DINTI

Reascutirea

disc abraziv

vedere din C A Miscati discul abraziv in lungul axei A B In timpul rectificarii rotiti scula in directia E E

Forma cozii Cilindrica Con Morse

Diametrul de la pana la inclusiv 6.3 - 25.0 16.0 - 31.5 40.0 - 80.0 4.3 - 6.3

60

10.5

22 12

90

12.5

29

Cilindrica

7.0 - 13.4 15.0 - 31.0 15.0 - 31.0

Con Morse

34.0 - 37.0 40.0 - 80.0

14

15

139

Reascutirea

TAROZI

La tarozii uzati se manifesta tendinta de ciobire a dintilor sau chiar de rupere. Filetul rezulta rugos sau / si supradimensionat. Puterea absorbita este mai mare, ciclul de filetare se mareste. In general, tarozii trebuie reascutiti cand rotunjirea muchiilor devine egala sau chiar mai mare decat grosimea aschiilor. Rentabilitatea reascutirii este efectiva la tarozi mai mari de M12. Reascutirea tarozilor ar trebui sa se faca exclusiv pe o masina adecvata acestui scop, deoarece este deosebit de important ca dupa reascutire tarodul sa-si pastreze integral geometria initiala. Uzura tarozilor se manifesta pe conul de atac si pe diametrul exterior. In general insa, uzura majoritara este pe conul de atac. Pe aceasta portiune este indepartata marea majoritate a adausului de prelucrare si ca urmare aici se manifesta si incarcarea maxima a sculei. In general este suficienta reascutirea conului de atac in scopul redarii capacitatii de taiere. Conul de atac si profilul filetului aferent trebuie sa fie identic pe toti dintii. Daca conul de atac este asimetric filetul rezulta supradimensionat, deformat si cu aspect asemanator uzurii. Uzura pe con este si ea neuniforma si tarodul se poate rupe. Cand pe varfurile profilului filetului se observa urme de uzura sau fisuri trebuie reascutite si canalele. Operatia necesita o acuratete deosebita a indexarii. In lipsa acesteia tarodul se poate rupe sau filetul rezultat poate fi supradimensionat. In lipsa altor posibilitati, reascutirea canalelor se poate face cu aceleasi echipamente ca la reascutirea conului de atac. Note privind reascutirea: Ascutiti tarodul intre varfuri; verificati daca nu are bataie radiala. Reascutiti spatele dintelui de pe conul de atac prin reproducerea geometriei initiale folosind exteriorul unei pietre oala sau a unui disc abraziv cilindric ( fig. din stanga pag. 141 ). Ascutiti conul de atac folosind un disc profilat la marimea unghiului ( ) sau inclinati tarodul cu acelasi unghi daca discul este cilindric ( fig. din stanga pag. 141 ). Divizarea egala a dintilor trebuie pastrata. Ascutiti canalele cu un disc abraziv profilat conform profilului initial al canalelor ( fig. din dreapta pag. 141 ). Trebuie mentinuta valoarea corecta a unghiului de degajare (vezi tabel pag. 141). Prin ascutirea canalelor diametrul exterior al tarodului se va reduce. Latimea dintilor se va reduce si ca urmare tarodul va fi mai slab. Evitati formarea bavurilor pe flancurile profilului.
140

TAROZI

Reascutirea

Unghiul () se va determina astfel incat lungimea conului de atac sa ramana aceeasi. La ascutirea canalelor, suprafata laterala a discului abraziv este dezaxata fata de axa tarodului. Distanta ( X ) se masoara pe directia inclinatiei (), a unghiului de degajare (vezi fig.). In aceasta operatie precizia de indexare a masinii este foarte impotanta in idea ca pozitia discului abraziv ramane constanta. Nu reascutiti tarozi deteriorati sau cu taisuri de depunere pe flancuri. Unghiul de degajare () pentru tarozi Materialul de filetat Fonta Fonta maleabila Otel cu Cr < 500 N / mm
2

Unghiul de degajare aproximativ in grade 4-6 5-10 12-15 10-12 7-10 8-12 0-5 15-25

Otel cu Cr < 1000 N / mm2 Otel cu Cr > 1100 N / mm Otel inoxidabil Alama turnata Aluminiu
2

Reascutirea conului de atac

Reascutirea canalelor

Calculul compensarii x = d * sin(u)


2 141

Reascutirea

FREZE PENTRU FILETAT

Dormer executa frezele de filetat cu anumite corectii ale formei dintilor ( inaltimea capului dintelui si a dintelui ) precum si a pasului filetului. Forma frezei este astfel conceputa incat sa permita mai multe reascutiri fara pierderi de profil. Prin aceste corectii se contracareaza si distorsionarea profilului in timpul executiei filetului. In acest sens factorul decisiv este relatia dintre diametru si pas. Corectia unghiului de inclinatie a filetului este dependenta de unghiul de degajare, de asezare si al spirei frezei.

Distorsiunea profilului flancului frezelor de filetare detalonate functie de unghiul de unghiul de degajare.

Frezele se reascut exclusiv pe suprafata de degajare. Imperativele sunt urmatoarele: Unghiul de degajare sa se incadreze strict intre 6 si 9 masurat pe inaltimea dintelui. Este de notat ca suprafata de degajare, pana in zona de racordare trebuie sa fie pe cat posibil rectilinie. Abaterile unghiului de degajare se reflecta in modificarea unghiului filetului, cu alte cuvinte in capacitatea frezei de a mai produce filete conform cerintelor standardizate. ( Mai mult, la filete metrice, inaltimea filetului va fi de apoximativ 60% din din pas ). Unghiul spirei este si el un element important. Frezele de filetat standard sunt executate de Dormer cu un unghi de 10 La frezele speciale unghiul spirei pote avea si alte valori. Va rugam contactati firma pentru mai multe informatii.

142

FREZE

Reascutirea

La fiecare scula exista un timp economic optim pentru reascutire. Acesta depinde de durata de utilizare efectiva si de parametrii regimului de aschiere si se exprima prin marimea uzurii. In multe cazuri, durata de utilizare este determinata de marimea pieselor prelucrate. Uzura sculei se manifesta cu prioritate pe fateta primara ( principala ). Evolutia ei afecteaza calitatea suprafetei prelucrate si determina aparitia unui fenomen vibratoriu. O metoda uzuala de urmarire a evolutiei uzurii este masurarea puterii absorbite de masina. Daca instrumentul inregistreza o crestere acesta este un semn al uzarii sculei. Dupa depasirea uzurii admisibile cresterea fortelor de aschiere este accelerata si daca nu se iau masuri de inlocuire se poate ajunge si la ruperea frezei. Tipuri de profil: Profil arhimedic Profil cu doua fete plane

1. 2. 3. 4.

Suprafata de degajare Unghiul de degajare Latimea dintelui Unghiul de asezare

5. 6. 7. 8.

Latimea fatetei primare Latimea fatetei secundare Unghiul de asezare al fatetei primare Unghiul de asezare al fatetei secundare

O freza cu acest profil se poate reascuti La acest profil se ascute fateta primara si doar pe fata de degajare. Daca din apoi cea secundara. cauza deteriorarilor este necesara o ascutire si pe suprafata de asezare, se modifica profilul cf. fig. din dreapta.

143

Reascutirea
EFECTELE REASCUTIRII

FREZE

Micsorarea diametrului Micsorarea diametrului se produce cand ascutirea se face la periferia fatetei primare. Abaterile geometrice rezultate au un impact progresiv asupra capacitatii de incarcare a frezei. Comparati Fig. 1 si Fig. 2.

NOU

Fig. 1
Unghiul de degajare radial initial Diametrul initial

Latimea fatetei principale initiale Latimea fatetei secundare initiale

REASCUTIT
Fig. 2

Latimea fatetei principale reascutite Latimea fatetei secundare reascutite

Unghi de degajare

Spatiu de evacuare aschii

Diametrul dupa Spatiu reascutire de evacuare aschii

Micsorarea unghiului de degajare O freza cilindro frontala trebuie sa posede un unghi de degajare ptr. a fi capabila sa aschieze. Fiecare reascutire duce nu numai la micsorarea diametrului ci si la micsorarea unghiului de degajare. Acest lucru, impreuna cu o usoara modificare a unghiului spirei afecteaza eficienta sculei. Comparati Fig. 1 cu Fig. 2 Marimea originala poate fi restabilita print-o ascutire in lungul spirei. Marirea latimii fatetei secundare Marirea latimii fatetei secundare, dupa fiecare reascutire, este substantiala, fiecare reascutire insemnand timp si bani. Comparati Fig. 1 cu Fig. 2. Micsorarea adancimii canalelor Ca o consecinta a micsorarii diametrului, se micsoreaza si adancimea canalelor. Evacuarea aschiilor se face mai dificil si ca urmare poata fi posibila o reducere a marimii avansului cu consecintele economice aferente. Comparati Fig. 1 cu Fig. 2. Va rugam contactati distribuitorul Dvs. local Dormer pentru informatii despre seviciile noastre privind reascutirea sculelor.

144