Sunteți pe pagina 1din 40

S.C Klingeis Impex S.R.L.

CUPRINS CAPITOLUL 1...........................................................................................................................3 PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII.............................................................3 1.1 SCURT ISTORIC ...........................................................................................................3 1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE........................................................................................3 1.3. RESURSELOR INTREPRINDERII................................................................................4 1.3.1- RESURSE FINANCIARE........................................................................................4 1.3.2- RESURSE UMANE.................................................................................................4 1.3.3- RESURSE MATERIALE.........................................................................................5 1.4. CARACTERIZZAREA ECONOMICO - FINANCIARA A ACTIVITATILOR INTREPRINDERII.................................................................................................................5 1.5. ANALIZA INDICATORILOR BAZEI TEHNICO MATERIALE.............................6 CAPITOLUL 2...........................................................................................................................7 IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII.......7 2.1 CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA RELATIA INTREPRINDERE MEDIU AMBIANT................................................................................................................7 2.2 COMPONENTA MEDIULUI AMBIANT AL INTREPRINDERII................................7 2.3 RELATIA INTREPRINDERE PIATA.......................................................................11 2.4 OBIUECTIVELE ECONOMICE ALEA INTREPRINDERII IN CONDITIILE CONCURENTIALE.............................................................................................................12 CAPITOLUL 3.........................................................................................................................14 STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII ...................................................................................................................................................14 3.1 STRUCTURA ORGANIZATORICA EXPRESIE A ORGANIZARII FORMALE A INTREPRINDERII...............................................................................................................14 3.2 ELEMENTE ALE STRUCTURII FUNCTIONALE (DE CONDUCERE)...................16 3.3. STRUCTURA OPERATIONALA (DE PRODUCTIE SI CINCEPTIE)......................17 3.4 DOCUMENTE DE FORMALIZARE A STRUCTURII ORGANIZATORICE...........20 ...................................................................................................................................................23 CAPITOLUL 4.........................................................................................................................24 FUNCTIUNILE INTREPRINDERII........................................................................................24 4.1 FUNCTIUNILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI ORGANIZARII PROCESUALE A INTREPRINDERII ...............................................................................24 4.2 MECANISMUL FUNCTIONARII INTREPRINDERII................................................27 CAPITOLUL 5.........................................................................................................................29 STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII , PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZAREE A STRATEGIILOR....................................................29 5.1 IMPORTANTA STRATEGIILOR ECONOMICE PENTRU ACTIVITATEA INTREPRINDERII...............................................................................................................29 5.2 ELABORAREA STRATEGIEI ECONOMICE A INTREPRINDERII........................30

5.3 PLANUL INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A STRATEGIEI ECONOMICE.......................................................................................................................31 5.4 ELABORAREA PLANULUI ECONOMIC AL INTREPRINDERII............................33 CAPITOLUL 6.........................................................................................................................33 EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII.....................................33 6.1 CONCEPTUL DE EFICINETA ECONOMICA............................................................33 6.2 INDICATORI DE EXPRIMARE A EFICIENTEI ECONOMICE................................34 6.3 INDICATORI DE EFICIENTA A UTILIZARII FORTEI DE MUNCA .....................35 6.4 INDICATORII RENTABILITATII...............................................................................38 6.5 CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE...................................................39 CONCLUZII SI PROPUNERI.................................................................................................40

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII


1.1 SCURT ISTORIC
S.C Klingeis Impex S.R.L. este o intreprindere de dimensiuni mijlocii infiintata in 2000, cu sediul in Avrig, Str. Eroilor, Nr. 22, inregistrata la Registrul Comertului/Autoritatile Administratiei Publice din Sibiu, sub numarul J32/95/2000, cod fiscal RO12711538, telefon 0269523517. S.C Klingeis Impex S.R.L se ocupa de administrarea Cabanei Balea Lac, o cabana de 3*, situata la 2034 m altitudine, la km 116,200 de pe Transfgran (DN 7C) fiind accesibil i din sud Piteti, Curtea de Arge, Vidraru, Piscu Negru i din nord de pe DN1 (E 68) prin Crioara, Poarta Genitilor, Poarta ntlnirii. Actuala cabana a fost reconstruita pe vechea cabana ( data in folosinta in 1904 iar in 1995 a fost distrusa intr-un incendiu ).

1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE


Cabana Balea Lac dispune de locuri pentru cazare, disponibile pe nivelul 1 si 2 , avand camera ce dispun de grupuri sanitare proprii, mobilier din lemn de rasinoase si paltin, lenjeria de calitate superioar, toaletele mobilate cu lavou, du, WC, sunt funcionale cu ap cald (permanent), usctor de pr i aspirator de aer, si au perspective superbe asupra peisajelor inconjuratoare. La parter functioneaza receptia, bucataria si saloanele de servire a mesei. Cabana ofera si servicii de ghidaj turistic, sala de conferinte, foc de tabara , foc de artificii. Pe perioada iernii se poate ajunge pana la cabana cu telecabina, unde pe langa admirarea peisajului montan puteti practica o serie de sporturi de iarna, dar puteti vizita Biserica de gheata si Ice Hotel,

1.3. RESURSELOR INTREPRINDERII


Firma ca sistem complex,incorporeaza o varietate de resurse umane,materiale, financiare,bancare,fiecare la randul lor compuse dintr- o multitudine de elemente intre care se strabileste o varietate de legaturi.

1.3.1- RESURSE FINANCIARE


Resursele financiare reprezinta disponibilitatile banesti,numerar, bancar,aflate la dispozitia firmei. Resursele financiare ale agentiei sunt reprezentate de catre disponibilitatile banesti aflate la dispozitia acestei societati. Daca S.C Klingeis Impex S.R.L. a fost infiintata cu un capital de numai 200 RONI, valoarea baneasca a acesteia a crescut cu mult de la data infiintarii. Astfel momentan, cu toate ca societatea obtine un profit satisfacator, ea lucreaza atat cu numerar cat si cu cecuri, incercand sa stabileasca legaturi cu cati mai multi colaboratori atat in tara cat si in strainatate dar si depunerea lor la banca, formand un capital de rezerva. Tinand cont de concurenta acerba din acest domeniu de activitate, S.C Klingeis Impex S.R.L a facut fata tuturor fenomenelor negative survenite pe politic, financiar, dar si uman, al angajatilor, care din diferite motive au fost schimbate. In acest domeniu, unde spiritul de echipa inseamna foarte mult, este foarte important pentru calitatea serviciilor oferite. Resursele financiare determina capacitatea unei firme de a se dezvolta. Analiza resurselor financiare au un dublu obiectiv: De a pune in evidenta performantele favorabile si nefavorabile si de a furniza piste de explicare a acestora. De a evalua capacitatea firmei, de a-si finanta investitiile de dezvoltare si de a satisface exigentele diferitilor sai clienti. Principalele surse de informare a analizei financiare sunt bilanturile si conturile de profit si pierderi. Firma are o structura financiara si este echilibrata. Veniturile firmei difera de la o perioada la alta fiind influentata de cerere.

1.3.2- RESURSE UMANE


Sunt compuse din ansamblurile salariatiilor intreprinderii care prezinta caractere diferite din punct de vedere al nivelului de pregatire, specializarii, postului ocupat, varstei,sexului . Societatea in momentul angajarii are anumite criterii de angajare, ce variaza in functie de pozitia ce trebuie ocupata. Astfel se tine seama de instruirea si studiile facute, varsta si domiciliul persoanei ce solicita angajarea, si nu in ultimul rand experienta in domeniu. Firma are o politica interioara de formare a viitorilor angajati in cadrul firmei. Salariile angajailor difer de la o perioada la alta in functie de volumul vanzarilor. Indicatorii resurselor umane: productivitatea muncii incasari la fond de salariu ponderea personalului operativ in totalul angajatilor gradul de utilizare al timpului de lucru Numarul mediu de angati a Klingeis Impex Srl este in continua crestere incepand cu anul 2003. Din anul 2003 pana in anul 2007, numarul mediu de angajati a crescut cu 12 angajatiadica cu 400,00 %. Cei mai multi angajati au fost in anul 2007 - numar persoane 4

angajate:15. Cei mai putini angajati au fost in anul 2003 - numar persoane angajate: 3. Potrivit ultimului bilant contabil (anul 2007) numarul angajatilor Klingeis Impex Srl, a crescut cu 4 persoane, adica cu 36,36 %, fata de anul precedent. Grafic evolutie salariati (RON)

1.3.3- RESURSE MATERIALE


Ansamblul materiilor prime, materialelor, care impreuna cu utilajele, cladirile prezinta anumiti parametri dimensionali, functionali, economici. Resursele materiale ale unei cabane consta in spatiile de desfacere si dotarile aferente. Sediul firmei Klingeis Impex S.R.L. este in Avrig, Str. Eroilor, Nr. 22, judetul Sibiu. Echipamentele din dotare constau in: telefon, calculatoare, copiator, telefoane mobile, fax modern, acces la internet, e-mail.

1.4. CARACTERIZZAREA ECONOMICO - FINANCIARA A ACTIVITATILOR INTREPRINDERII


Societatea are o situatie financiara buna, deoarece a inregistrat o activitate eficienta, profitabila de-a lungul intregului an. Planificarea activitatii firmei este un proces managerial de stabilire si de mentinere a unei relatii viabile intre obiective, pregatirea angajatilor si resurselor unei organizatii, pe de o parte si conjunctura pietei pe alta parte. Scopul planificarii: permanenta adaptare a activitatilor si produsele firmei la cerintele pietei, in scopul dezvoltarii ei si al determinarii unui anumit nivel al profitului. Planificarea poate viza atat activitatea de ansamblu a agentiei de turism cat si diferitele componente ale acesteia, cum ar fi: cercetarea, dezvoltarea, producia (concepia produselor turistice) comercializarea produselor turistice marketing-ul resursele financiar, materiale, umane calitatea serviciilor oferite Firma isi propune oferirea de servicii de calitate pentru clientii sai, oferirea unor vacante de neuitat, relaxare totala intr-un mediu natural. Perspectivele agentiei sunt acelea de: crestere a profitabilitatii cu 20% fata de anul anterior, cresterea volumului vanzarilor cu 30% datorita noilor contracte incheiate in Romania precum si in strainatate,dar si deschiderii unei noi cabane. Aceasta estimare de crestere a veniturilor duce la cresterea cifrei de afaceri cu 20%. Obiectivele strategice care vor duce la aceste procentaje sunt: 5

1) cresterea calitatii produselor 2) cresterea satisfactiei consumatorului 3) largirea gamei de produse turistice oferite

1.5. ANALIZA INDICATORILOR BAZEI TEHNICO MATERIALE


Baza tehnico-materiala a firm cuprinde totalitatea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar necesare efectuarii operatiunilor comerciale. Ea este o parte a resurselor materiale ale firmei. Structura bazei tehnico-materiale se poate analiza pe cele doua mari componente mijloace fixe si obiecte de inventar. Terenurile si mijloacele fixe sunt denumite contabil imobilizari corporale. Terenurile reprezinta o componenta a cladirilor pe care sunt situate (terenuri cu constructii) s i a depozitelor de tip deschis (de exemplu depozite pentru combustibil solid sau pentru materiale de constructii), avand insa o pondere redusa in totalul imobilizarilor corporale. Ele sunt evaluate in patrimoniul unitatilor, dar, de regula, nu sunt supuse amortizarii, in afara de cazurile in care pentru amenajarea lor s-au facut investitii. Mijloacele fixe sunt bunuri materiale de valoare mare si durata de functionare indelungata (ani de zile). Ele isi transmit treptat valoarea asupra marfurilor vandute s i sunt recuperate pe seama amortizarilor cuprinse in cheltuielile de circulatie. In ceea ce priveste structura lor, ea se evidentiaza printr-un nomenclator valabil pentru toate ramurile economiei nationale. Acesta cuprinde: 1)Cladiri; 2)Constructii speciale; 3)Masini, utilaje si instalatii de lucru; 4)Aparate si instalatii de masurare, control si reglare; 5)Mijloace de transport; 6)Animale de munca; 7)Plantatii; 8)Unelte, inventar gospodaresc si alte mijloace fixe. O alta grupare a mijloacelor fixe se face dupa rolul lor in circulatia marfurilor, delimitanduse: 1)Reteaua de unitati cu amanuntul (magazine, restaurante, chioscuri etc.); 2)Reteaua de depozite; 3)Mobilierul si utilajul comercial; 4)Mijloacele de transport; 5)Alte mijloace fixe. Fiecare categorie are o structura diversa de elemente, corespunzator cu cerintele comercializarii multiplelor grupe de marfuri care fac obiectul schimbului in economie. Mijloacele fixe au o exprimare cantitativa si una calitativa. Exprimarea cantitativa se face in unitati fizice (numar de magazine, de utilaje), in unitati de marime (suprafata comerciala in m2, capacitatea spatiului de depozitare in m3, capacitatea mijloacelor de transport in tone etc.) si in unitati valorice (in lei), reprezentand valoarea de intrare (initiala) a mijloacelor fixe. Exprimarea calitativa a mijloacelor fixe se face prin performantele lor in exploatare, definite prin parametrii de functionare, prin gradul de modernizare a mijloacelor fixe, raportand performantele lor la progresul tehnic contemporan, si prin gradul de uzura a mijloacelor fixe, ca raport intre marimea uzurii fizice s i valoarea lor initiala.

Aceste caracteristici asociate dau valoarea de piata a unui mijloc fix, adica valoarea care ar putea fi obtinuta prin instrainarea lui in conditiile actuale ale privatizarii sau in conditiile in care societatea ar putea fi supusa regimului falimentului. Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mica, indiferent de durata de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an indiferent de valoarea lor. In comert se includ in aceasta categorie: utilaj marunt, echipamentul de protectie al salariatilor, materialele de uz gospodaresc, unele ambalaje cu un numar mic de circuite etc. Valoarea lor se recupereaza integral la darea in folosinta sau esalonat pe mai multi ani, pe seama cheltuielilor de circulatie. Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale a comertului este o cerinta prioritara pentru cres terea volumului vanzarilor, ridicarea nivelului deservirii comerciale si sporirea eficientei activitatii economice. O baza tehnico-materiala moderna asigura miscarea rapida a marfurilor in economie, micsorarea timpului de distributie a acestora, marirea numarului de rotatii ale capitalului comercial si, prin aceasta, micsorarea costurilor cu care produsele ajung la consumatori.

CAPITOLUL 2. IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII

2.1

CONSIDERATII GENERALE CU INTREPRINDERE MEDIU AMBIANT

PRIVIRE

LA

RELATIA

Ca agent economic, S.C Klingeis Impex S.R.L. isi desfasoara activitatea sub impactul conditiilor exprimate de catre mediul ambiant. Mediul ambiant actioneaza pe plan national si international asupra ageniei influenndu-i relaiile de piata. Firma preia din mediul ambiant extern resursele de care are nevoie pentru realizarea produselor si serviciilor turistice care sunt destinate aceluiasi mediu ambiant. Firma prin informatiile adunate din mediul ambiant se adapteaza lui, iar prin produsele oferite influenteaza mediul, ea functionand in eficienta ridicata atunci cand produsele turistice realizate sunt in concordanta cu produsele cerute de catre mediul ambiant extern. Relatiile firmei cu mediul ei de actiune pot fi puse in evidenta in urmatoarele moduri: prin tratarea firmei ca pe un sistem integrat cu mediul prin intrarile sale (materii prime, forta de munca) si iesirile sale (produse servicii) firma se afla permanent sub incidenta unor cerinte firesti exprimate si impuse de clienti, furnizori considerand ca firma opereaza in cadrul unui ansamblu de oportunitati si restrictii politice, sociale, economice in care este obligata sa se adapteze permanent.

2.2 COMPONENTA MEDIULUI AMBIANT AL INTREPRINDERII

Mediul ambiant al intreprinderii este format din macromediul si micromediul intreprinderii. Macromediul firmei reuneste acei factori care nu pot fi controlati de intreprindere si care constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea. Activitatea intreprinderii nu poate tine cont decat de conditiile particulare si sa se adapteze acestora. De asemenea ar putea anticipa schimbarile din evolutia mediului si in acest fel ar putea raspunde mai eficient la cerintele turistilor decat concurentii lor.

Factorii economici Piata influenteza activitatea intreprinderii Klingeis Impex S.R.L. prin faptul ca pe baza studiului cererii de produse turistice se stabilesc astfel colaboratori, serviciile oferite de acestia, pretul de vanzare, nivelul calitativ al prestatiilor oferite. Dezvoltarea activitatii de marketing presupune o schimbare a felului de concepere a produsului turistic in sensul orientarii acestuia asupra a ceea ce se cere pe piata. Prin intermediul pietei interne si externe de desfacere a produselor turistice firma are influenta asupra exigentelor consumatorului, ca urmare a lansarii pe piata a unor produse ce satisfac acele nevoi. In cazul unei cabane (Cabana Balea Lac) cresterea tarifelor cu 25%, ar exista posibilitatea ca firma sa ramana cu produsele si serviciile nevandute , iar clientii fideli acesteia s-ar orienta catre o alta unitate de turism care corespunde cerintelor lor.

a)

b) Factorii tehnologici
Reprezinta acceptia cea mai larga data progresului economico-social al unei tari la un moment dat. Este in stransa dependenta cu ritmul progresului tehnic si cu cercetarea stiintifica. Aceasta influenteaza firma deoarece tehnica aplicata in rezervare si informare sporeste interesul potentialilor sau actualilor turisti pentru contractarea unei realitati cunoscute numai virtual( site-ul cabanei: www.balealac.ro ) De asigurarea vanzarii si cresterii competitivitatii societatii Klingeis Impex S.R.L. se ocupa directorul general care stapaneste foarte bine toate segmentele pietei: industrial, comercial, financiar si scolar, totodata fiind si o persoana influenta in cadrul oamenilor de afaceri, indiferent de sectorul de activitate. Factorii naturali 8

Reprezinta cel mai important factor generator de turism, si se refera in special la amplasarea in spatiu a localitatilor, existenta de obiective turistice, la posibilitatea de acces la zonele de mare atractie: cascade, pesteri, lacuri, piscuri. Conditiile naturale determina modul de localizare, de distributie in spatiu a activitatilor turistice, uneori intrand nemijlocit in obiectivele de activitate a firmei. Cabana Balea Lac este situata la o altitudine de 2034 m,in inima Muntilor Fagaras, pe peninsula ce inainteaza in lacul glaciar Balea, fiind inconjurata din trei parti de apa, oferind un cadru natural de neuitat turistilor ce vin aici. c) Factorii politici si mediul legislativ Cuprinde totalitatea legilor si actelor normative din domeniul turismului, forma guvernamentala si stabilitatea politica ce pot influenta activitatea turistica. Turismul, in general este extrem si vulnerabil la evenimente politice, chiar si in cazurile in care exista numai presupuneri ca asemenea evenimente politice ar putea avea loc. Legislatia in domeniul turismului poate: sa impuna o serie de restrictii: taxe vamale, vize, tarife locale si zonale sa faciliteze accesul la produsele turistice Mediul politico-legislativ se refera in principal la interventia statului in domeniul turismului.

Statul intervine in situatii cum ar fi: promulga legi care protejeaza consumatorul de practicile frauduloase, mai ales in domeniul publicitatii si ofertelor promotionale reglementeaza conditiile de plata si de anulare a unui produs turistic elaboreaza norme de organizare, clasificare si functionare a intreprinderilor turistice Acte normative ce reglementeaza activitatile de turism: O.G. nr 8 din 27 ianuarie 1998 reglementeza activitatile de turism special pentru promovarea si dezvoltarea turismului O.G. 107/30 iulie 1999 privind activitatile de comercializare a pachetelor de servicii turistice d) Factorii socio-culturali Sunt formati din ansamblul elementelor care privesc clasele sociale, valorile culturale, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate. Factorii demografici De structura populatiei se tine cont si atunci cand se elaboreaza anumite pachete de servicii, mesaje publice. Se mai tine cont si atunci cand se mai efectueaza cazarea clientilor in hoteluri, moteluri si alte spatii de cazare. Exemplu: domnii si doamnele peste 40 de ani prefera un loc linistit pe cand cei intre 20 si 40 de ani doresc sa se distreze, camere cat mai moderne, servicii cat mai complexe. Micromediul intreprinderii de turism cuprinde factori care actioneaza direct asupra firmei influentadu-i activitatea, factorii asupra carora intreprinderea poate avea contol sau influenta. Pe piata turistica furnizorii sunt de fapt vanzatori sau ofertantii produsului turistic. Totodata o categorie distincta in cazul intreprinderii turistice o reprezinta prescriptorii.

e)

Furnizorii reprezinta persoane fizice sau juridice care pun la dipozitia tertilor bunuri sau servicii contra plata in baza unei intelegeri prealabile. In functie de respectarea intelegerii prealabile, de preturile oferite, furnizorii pot influenta pozitia pe piata a firmei. In calitatea sa de firma comerciala, obiectivul de activitate al intreprinderii este oferirea si vanzarea de servicii turistice. Firma Klingeis Impex S.R.L.intra in relatie cu urmatoarele categorii de furnizori: A. De bunuri si de lucrari: Societatea de telecomunicatii (ROMTELECOM), imobiliare pentru inchirierea de spatii, societati publice de distributie a apei, a gazelor (ROMGAZ) etc. Societati comerciale ce produc materiale comerciale: S.C UNILEVER S.A pentru produse de curatenie; S.C QUIQ S.A pentru produse de papetarie Societati comerciale productoare de bunuri necesare activitatilor promotionale: calendare, harti, carti de vizita; B. De fora de munca: Unitati de invatamant ( UPG-TURISM-COMERT) Oficiul de plasare al fortei de munca Persoane care cauta sa ocupe un post C. De servicii: De asigurare-societati de asigurare: ASIROM, GRUP AS, UNITA De schimb valutar: BNR De publicitate si reclama: PRO TV, ANTENA 1, JURNALUL NATIONAL In functie de modul de colaborare, furnizorii pot fi furnizori traditionali (firma are relatii de lunga durata) si furnizori ocazionali (se apeleaza la ei doar la nevoie). Clientii intreprinderii turistice sunt persoane fizice sau juridice care cumpara sau utilizeaza produse turistice. Intreprinderea turistica trebuie sa acorde o mare importanta clientelei intrucat produsul turistic trebuie sa evolueze potrivit nevoilor clientilor. Cunoasterea clientului este o conditie obligatorie pentru intreprinderea turistica. Aceasta cunoastere are la baza urmatoarele informatii referitoare la: 10

Originea clientului (tara de provenienta) Tipul clientului a) individual

b) de grup c) persoana importanta d) client obisnuit


Motivul voiajului sau sejurului Concurenta o reprezinta orice alta firma care ofera aceleasi produse turistice consumatorilor de pe piate actuale sau potentiale. Concurenta se poate manifesta pe 4 niveluri: 1) Intre agentii care ofera produse similare la preturi similare acelorasi categorii de consumatori. 2) Intre agentii care ofera acelorasi consumatori o gama diversificata de produse. 3) Intre agentii ce ofera mai multe categorii de produse unor categorii diferite de consumatori. 4) Intre agentii ce ofera produse care pot reprezenta o alternativa pentru consumatori. Ca sa faca fata concurentei agentia trebuie sa cunoasca ce produse turistice sunt solicitate, care sunt si ce pondere trebuie sa aiba serviciile componente, volumul si nivelul cererii probabile, care sunt tendintele preturilor si tarifelor practicate de firmele concurente pentru produsele turistice similare cu un continut similar. Pe aceeasi piata turistica mai actioneaza 1 unitate turistica: Cabana Paltinu. Organismele publice reprezint totalitatea organismelor, institutiilor, intreprinderilor, grupurilor de persoane fizice sau juridice care pot influenta activitatea unitatii turistice formand mediul lor public. Administratia publica centrala cuprinde organele financiare, vamale, etc. Fata de acestea agentia are obligatii legale: plata impozitelor, controlul vamal al turistilor, negocierea si realizarea contractelor. Asociatiile profesionale grupeaza proprietarii, administratorii sau lucratorii din unitatea de turism. Lumea afacerilor cuprinde bancile, agentiile de schimb, etc.

2.3 RELATIA INTREPRINDERE PIATA


In calitatea sa de componenta a mediului, ntreprinderea se afla ntr-un contact permanent cu diferite componente. ntreprinderea intra ntr-un ansamblu de relatii prin care si orienteaza si finalizeaza activitatea economica. Aceste relatii dintre ntreprindere si componente ale mediului sau extern sunt prin natura si continutul lor de doua feluri: relatii de piata si relatii de concurenta. Din multitudinea de relatii ale ntreprinderii cu mediul sau extern se remarca prin amploare si complexitate relatiile de piata. Acestea au ca obiect vnzarea si cumpararea de marfuri si servicii, mprumutul de capital si angajarea fortei de munca. Studierea pietei constituie premisa si punctul de plecare n activitatea oricarei ntreprinderi. Mecanismul pietei reprezinta pentru ntreprinderea moderna termenul de confruntare a situatiei prezentate cu cea de perspectiva, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Relatiile ntreprinderii cu piata sunt reflectate si de fluxul aprovizionare productie-desfacere. De asemenea, aceasta relatie se reflecta si n orientarea

11

activitatii ntreprinderii catre obiective prioritare cun sunt satisfacerea n conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite, crearea rentabilitatii si eficientei economice pe baza sporirii vnzarilor totale si a profitului unitar. Relatiile ntreprinderii cu piata vizeaza 3 mari componente si anume: piata marfurilor piata capitalului piata fortei de munca. Natura si dimensiunile relatiilor ntreprinderii depind de o serie de factori generali si specifici, obiectivi si subiectivi, interni sau externi ntreprinderii, cei mai importanti fiind: cadrul economico-social, specificul pietei si caracterul ntreprinderii. Relatiile ntreprinderii cu piata cunosc astfel o mare diversitate si se pot grupa dupa mai multe criterii: dupa obiectul relatiilor. Potrivit acestui criteriu, relatiile ntreprinderii cu piata sunt de doua feluri: 1. relatii de vnzare-cumparare 2. relatii de transmitere, receptie de informatii. Relatiile de vnzare-cumparare pot lua forme diferite si anume livrarea de marfuri, achizitionarea de marfuri si servicii, prestarea de servicii, nchirierea, mprumutul precum si activitatile de intermediere. Principalele forme pe care le mbraca succesiv relatiile de vnzare-cumparare sunt: 1. relatii precontractuale 2. relatii contractuale 3. relatii postcontractuale. Relatiile precontractuale se realizeaza n principal prin negociere, comanda, cerere de oferta si oferta ferma. Relatiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adauga o serie de activitati ca: facturarea, livrarea, transportul, receptia si decontarea. Relatiile postcontractuale apar n perioada de garantie si psotgarantie. Relatiile de transmitere de informatii au ca scop sustinerea si concretizarea relatiilor de vnzare-cumpaare, realizndu-se prin publicitate, relatii publice si alte forme de promovare. dupa profilul agentilor de piata, relatiile pot fi: cu furnizorii si prestatorii de servicii, cu eneficiarii si cu institutiile si cu mecanismele de stat; dupa frecventa, relatiile sunt permanente, periodice sau ocazionale; dupa gradul de concentrare, relatiile pot fi concentrate dimensional, spatial sau temporal si relatii dispersate.

2.4

OBIUECTIVELE ECONOMICE CONDITIILE CONCURENTIALE

ALEA

INTREPRINDERII

IN

n conditiile actuale ntreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urmareste maximizarea profitului, ci este un organism complex, ce se confrunta cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de strategia fiecarei ntreprinderi. Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta n cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele ct mai numeroase.

12

Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se pot avea n vedere utmatoarele aspecte: interesele si aspiratiile clientelei libertatea de a actiona interesele si aspiratiile producatorilor n calitate de ofertanti existenta n mediul economic a unor reglementari juridice si a unei stari psihologice si sociale care impun sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea agentului economic.

n conditiile economiei de piata concurenta apare ca o necesitate obiectiva, face parte din regulile de joc ale pietei. Competitivitatea unui agent economic este determinata n principal de trei mari caracteristici si anume: servicii, costuri si calitate.Ansamblul raportului de interactiune n care intra agentii economici n lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare si a pietei de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta. Mijloacele si instrumentele utilizate n relatiile de concurenta se pot delimita n jurul produsului, pretului, promovarii si distributiei. Concurenta este de doua tipuri: directa, manifestata ntre ntreprinderile care realizeaza bunuri identice sau cu mici diferentieri, destinate satisfacerii aceleeasi game de nevoi; indirecta - manifestata ntre ntreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru.

Pentru a se asigura desfasurarea n bune conditii a activitatii economice, statul trabuie sa asigure un cadru concurential normal care presupune existenta urmatoarelor elemente si anume: 1. autonomia ntreprinderii, 2. libertatea de nfiintare a oricarui tip de ntreprindere, 3. promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor fiecarei firme, 4. reglementari economico-financiare egale pentru toti agentii economici, indiferent de forma de proprietate, 5. formarea libera a preturilor, 6. stabilitate prin reglementari bugetare pe piata externa, 7. masuri pentru favorizarea participarii pe piata extrabugetara, 8. reglementari clare pentru sanctionarea prin instantele juridice a firmelor nerentabile.

13

CAPITOLUL 3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII

3.1 STRUCTURA ORGANIZATORICA ORGANIZARII FORMALE A INTREPRINDERII

EXPRESIE

Structura organizatorica este definita ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea astfel constituite nct sa asigure premisele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. Structura organizatorica poate fi considerata drept scheletul firmei si cuprinde doua parti: a) structura de conducere sau functionala; b) structura de productie sau operationala. n cadrul acestor parti se regasesc componentele primare si anume postul, functia, compartimentul, relatiile organizatorice, ponderea ierarhica, nivelul ierarhic. Postul este alcatuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor desemnate pe anumite perioade de timp fiecarui component al firmei. Obiectivele postului se regasesc n sistemul piramidal al obiectivelor firmei. O alta componenta a postului este autoritatea formala sau competenta organizationala ce poate fi ierarhica atunci cnd actioneaza asupra persoanelor si functionala cnd se exercita asupra unor activitati. n afara autoritatii formale, titularii postului detin si autoritate profesionala exprimata de nivelul de pregatire si experienta de care dispune o persoana. Functia constituie factorul care generalizeaza posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritatii si responsabilitatii. Functiile pot fi grupate n: functii de conducere functii de executie. Compartimentele sunt rezultatul agregarii unor posturi si functii cu continut similar si/sau complementar reunind persoane care desfasoara activitati relativ omogene si solicita cunostinte specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate ntr-un anumit spatiu si subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot fi: operationale functionale. Relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre componentele structurii stabilite prin reglementari oficiale. Relatiile organizatorice pot fi: autoritate cooperare de control de reprezentare

14

Nivelurile ierarhice sunt alcatuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de managementul de vrf al firmei. Numarul de niveluri ierarhice este influentat de dimensionarea firmei, diversitatea activitatilor, complexitatea productiei dar si de competenta managerilor. Ponderea ierarhica reprezinta numarul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere si nregistreaza valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice creste catre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se amplifica pe masura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economica spre compartimente cu activitate operationala. Structura organizatorica prin modul de combinare a resurselor umane, materiale si financiare conditioneaza eficienta desfasurarii activitatii necesare realizarii obiectivelor, precum si calitatea si operativitatea sistemului decizional si configuratia sistemului informational. Sistemul organizational trebuie sa realizeze obiectivele stabilite n conditiile minimizarii costului economic si social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale si de grup. Functionalitatea structurii organizatorice este conditionata att de factori endogeni ct si exogeni firmei, analiza acestora constituind o rezerva nelimitata n cresterea eficientei managementului firmei. Alaturi de aceasta forma de organizare poate exista si o organizare informala alcatuita din ansamblul gruparilor si al relatiilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceasta organizare informala, desi nsoteste organizarea formala actioneaza, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele aparitiei organizarii informale tin de afectivitate, satisfactii, interese, aspiratii, nivel de pregatire, calificare si origine sociala. Componentele organizarii informale sunt grupul informal, liderul informal, relatiile informale. ntre cele doua tipuri de organizare este o strnsa interdependenta determinata de unele asemanari si anume: sunt constituite n cadrul aceleeasi organizatii, servesc realizarii unor obiective, au un caracter dinamic si general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organizarii informale si subordonarea acesteia realizarii unor aspiratii personale. Influentele organizarii informale pot fi att pozitive ct si negative, rolul managementului formal constnd n cadrul organizarii formale, realizndu-se astfel nct obiectivele individuale ct si cele de grup. Variabila organizationala este reprezentata de factorii interni sau externi unitatii care conditioneaza caracteristicile acesteia dar si factori tipologici utilizati n abordarea comparativa a mai multor firme. Variabilele organizatorice sunt: - dimensiunea firmei - complexitatea firmei - caracteristicile procesului tehnologic - nivelul dotarii tehnic - gradul de specializare si cooperare n productie - dispozitia teritoriala - caracterul procesului de desfacere - ritmul de nnoire a produselor si tehnologiilor. Acestea influenteaza configuratia structurii organizatorice precum si componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identificarii factorilor care tin de managementul firmei si de luarea lor n consideratie, cnd se utilizeaza diferite metode si tehnici de conducere. Clasificarea structurii organizatorice se face folosind 2 criterii: 1. dupa morfologia structurii respectiv componente, mod de mbinare si raporturile ce se stabilesc ntre elementele de natura functionala si operationala se disting utmatoarele tipuri de structuri;

15

a) structura ierarhica se caracterizeaza printr-un numar redus de componente operationale, fiecare persoana fiind subordonata unui singur sef iar conducerea fiecarui compartiment exercita toate atributiile conducerii la acel nivel; b) structura functionala caracterizata prin existenta compartimentelor operationale si functionale, conducatorii sunt specializati ntr-un anumit domeniu iar executantii primesc ordine att de la sefii ierarhici ct si de la conducerea compartimentelor functionale; c) structura ierarhic-functionala caracterizata prin existenta componentelor operationale si functionale. Executantii sunt subordonati sefului ierarhic. 2. Criteriul ce tine seama de functionalitatea, eficienta, flexibilitatea structurii: a) privat traditionale b) sisteme birocratice c) sisteme moderne.

3.2 ELEMENTE ALE STRUCTURII FUNCTIONALE (DE CONDUCERE)


Structura de conducere reprezint ansamblul cadrelor de conducere i compartimentelor tehnice, economice, administrative, modul de constituire i grupare a acestora, precum i relaiile dintre ele. Structura funcional este alctuit din: 1. componente; 2. relaii; 3. ordinea componentelor; 4. sistem de obiective. 1. Componentele structurii funcionale sunt urmtoarele: a) Postul - ansamblul obiectivelor, cu sarcinile, competenele, responsabilitile asociate, care revin spre exercitare, n mod regulat, unei persoane angajate n ntreprindere. Trsturile obligatorii ale unui post de munc sunt: autoritate formal - limita n care titularul postului are dreptul de a aciona pentru realizarea obiectivelor; competena profesional - nivelul de pregtire, experiena, prestigiul profesional; responsabilitate - obligaia titularului de a ndeplini sarcini i atribuii derivate din obiectivele individuale ale postului. Totalitatea posturilor care sunt definite prin aceleai caracteristici principale formeaz o funcie. b) Funcia - ansamblul atribuiilor i sarcinilor, omogene din punct de vedere al naturii i complexitii lor, desemnate n mod regulat i organizat unui angajat al ntreprinderii. Funcia unei persoane este definit prin: atribuiile i sarcinile de ndeplinit; responsabilitile pe care aceasta le implic; competenele i relaiile pe care salariatul trebuie s le manifeste. Dup natura competenelor, autoritii i responsabilitii pe care le implica o funcie, se disting dou tipuri de funii: de conducere - competene, sarcini, responsabiliti din domenii mai largi de activitate; de execuie - obiective individuale limitate, nsoite de competene i responsabiliti mai reduse. 16

c) Compartimentul - o reunire sub aceeai autoritate ierarhic a unui anumit numr de persoane, crora le revin permanent sarcini bine definite. Dup modul de participare la realizarea obiectivelor ntreprinderii, compartimentele sunt: Operaionale - contribuie direct la realizarea obiectivelor derivate i generale ale ntreprinderii (seciile de producie, depozitele, atelierele de service); funcionale - articip la fundamentarea strategiilor i politicii globale a ntreprinderii (diviziile, serviciile). Dup natura atribuiilor, a volumului acestora i a nivelului de delegare a autoritii unei activiti, se pot distinge: compartimentul de baz; compartimentul de ansamblu. 2. Relaiile organizatorice - raporturile instituite ntre componentele organizatorice. n funcie de natura i modul de manifestare a competenelor i responsabilitilor, se disting: A. Relaii de autoritate relaii a cror manifestare este obligatorie. Ele cuprind: relaii ierarhice - ntre titularul postului de conducere i cei ce dein posturi de execuie; relaii funcionale - de ctre compartimente specializate care emit o serie de indicaii metodologice, studii etc. relaii de stat major - ca urmare a delegrii sarcinilor, responsabilitilor de ctre conducere unor persoane pentru rezolvarea unor probleme complexe. B. Relaii de cooperare - relaii ntre titularul unui post situat pe acelai nivel ierarhic cu titularul altui post. C. Relaii de control D. Relaii de reprezentare - legturile dintre manageri i reprezentanii diferitelor organizaii profesionale, sindicate din interiorul ntreprinderii sau din afar. 3. Ordinea componentelor organizatorice. Aceasta este realizat prin: A. Nivelul (treapta) ierarhic() - ansamblul subdiviziunilor plasate la aceeai distan de conducerea superioar. B. Ponderea ierarhic (sau norma de conducere) - numrul de persoane subordonate nemijlocit unui cadru de conducere.

3.3. STRUCTURA OPERATIONALA (DE PRODUCTIE SI CINCEPTIE)


Structura operaional reprezint acea component a structurii organizatorice definit prin numrul i componena unitilor de producie, prin mrimea i modul amplasrii spaiale a acestora, modul de organizare intern, precum i prin relaiile de cooperare ce se stabilesc ntre acestea n vederea realizrii directe a obiectului de activitate al ntreprinderii. Verigile structurale ce pot fi integrate ntr-o structur de producie i concepie sunt: uzine, fabrici, exploatri, secii de producie, locuri de munc. Veriga structural de producie de baz a unei ntreprinderi o constituie secia de producie, care reprezint o unitate de producie bine determinat sub aspect administrativ, n cadrul creia se execut fie un produs, fie o faz a procesului tehnologic.

17

n funcie de rolul pe care l au n procesul de fabricaie a produselor incluse n programul de producie, seciile pot fi: de baz auxiliare; de servire.

n seciile de baz se realizeaz produsele de baz care dau profilul de producie al ntreprinderii. n seciile auxiliare se realizeaz produse sau servicii auxiliare produciei de baz care ajut la realizarea n bune condiii a produselor de baz. n seciile de servire se execut lucrri, servicii sau activiti necesare seciilor de baz i auxiliare (depozitele i magaziile ntreprinderii, activitile de transport intern). ntr-o secie de producie de baz, unde predominant este procesul de producie de baz, se pot ntlni i procese de producie auxiliare. Atelierul de producie reunete mai multe locuri de munc, care fie execut aceeai operaie tehnologic, fie efectueaz un ciclu de operaii tehnologice necesare obinerii unei piese sau produs. Locul de munc - o anumita suprafa de producie, dotat cu mijloace de munc i organizate pentru realizarea unei operaii sau a unei lucrri de ctre un muncitor sau un grup de muncitori. Se disting trei tipuri de structur de producie i anume: a) structura de producie i concepie de tip tehnologic; b) structura de producie i concepie de tip obiect; c) structura de producie i concepie de tip mixt. Structura de producie i concepie de tip tehnologic Fiecare secie de baz execut o anumit etap a procesului tehnologic pregtire, prelucrare, montaj-finisaj, probe i ncercri. Este specific ntreprinderilor cu producie individual sau de serie mic, ce fabric o gam larg de produse. Aceast structur impune anumite caracteristici: utilajele folosite vor fi universale; locurile de munc vor fi amplasate pe grupe omogene de locuri de munc; lucrtorii vor avea o calificare superioar. Avantajul acestui tip de structur l reprezint flexibilitatea sporit n or-ganizarea i desfurarea proceselor de producie, ceea ce permite introducerea mai rapid n fabricaie a unor produse noi sau modernizate. Dezavantajul principal const n dificultatea aplicrii unor soluii organi-zatorice moderne pentru producia de baz, cum ar fi producia n flux. Structura de producie i concepie pe obiect Fiecare secie de baz este specializat n fabricarea unui singur reper sau produs. Este specific ntreprinderilor cu producie de mas sau n serie mare, ce fabric o gam restrns de produse, iar volumul de producie este ridicat pentru fiecare produs. Principalele caracteristici sunt: locurile de munc sunt specializate n efectuarea unei anumite operaii tehnologice; amplasarea locurilor de munc se face conform fluxului tehnologic; fora de munc este specializat pentru efectuarea produselor respective.

18

Avantajele acestui tip de structur sunt: ofer posibilitatea utilizrii unor metode moderne de organizare a produciei i a muncii - cum ar fi producia n flux; permite reducerea duratei ciclului de producie; asigur folosirea n condiii eficiente a unor SDV-uri specializate; creeaz condiiile pentru creterea productivitii muncii. Dezavantajele acestui tip de structur sunt: flexibilitate redus n rennoirea produciei; imposibilitatea utilizrii complete a utilajelor i a forei de munc. Structura de producie i concepie de tip mixt n general, seciile pregtitoare sunt organizate dup principiul tehnologic, iar stadiile de prelucrare, de montaj, probe sunt concentrate n secii dup principiul obiectului de fabricaie. Este specific ntreprinderilor cu producie n serie mare. Acest tip de structur prezint o serie de avantaje i dezavantaje specifice structurii de producie i concepie de tip tehnologic, respectiv celei pe obiect de fabricaie. Factorii care se au n vedere la proiectarea unei structuri de producie i concepie sunt urmtorii: volumul produciei ce urmeaz a fi fabricat; formele i nivelul specializrii i cooperrii; specificul procesului tehnologic utilizat i particularitile produsului fabricat; zona de amplasare a ntreprinderii. n aprecierea unei structuri de producie i concepie se pot utiliza o serie de indicatori, cum ar fi: proporia dintre seciile de baz i cele auxiliare, stabilit n raport cu suprafeele de producie, numrul de utilaje, numrul de muncitori etc.; proporia dintre capacitatea de producie a diferitelor secii de baz, precum i capacitatea de producie a seciilor de baz i cea a seciilor auxiliare i de servire; proporia verigilor structurale organizate dup principiul tehnologic i principiul obiectului de fabricat. Cile de perfecionare a structurii de producie i concepie sunt: stabilirea unor proporii optime ntre seciile de baz, auxiliare i de servire; stabilirea unor proporii optime ntre capacitile de producie ale diferitelor secii de baz, fapt care va conduce la evitarea apariiei deficienelor sau excedentelor de capacitate; adncirea specializrii seciilor de baz i implicit a cooperrii; raionalizarea legturilor de producie dintre diferitele verigi structurale prin perfecionarea organizrii transportului intern, amplasarea raional a diferitelor secii, ateliere etc.

19

3.4 DOCUMENTE DE FORMALIZARE A STRUCTURII ORGANIZATORICE


Pentru formalizarea unei structuri organizaotrice se folosesc urmatoarele documente: a) regulamentul de organizare si functionare care cuprinde cinci parti si anume: prima parte, denumita organizarea firmei, cuprinde dispozitii generale, actul normativ de nfiintare, obiectul de activitate, tipul societatii, statutul juridic si prezentarea structurii organizatorice; partea a doua se refera la atributiile firmei; n partea a treia se fac precizari cu privire la conducerea firmei. Se precizeaza care sunt atributiile adunarii generale a actionarilor, atributiile consiliului de administratie, atributiile conducerii executive cu detalierea responsabilitatilor pentru functiile de director general si director pe functiuni; partea a patra cuprinde atributiile s diagrama de relatii pentru fiecare compartiment functional si operational; partea a cincea cuprinde dispozitii generale.

b) fisa postului este un document operational important ce prezinta n detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acesta sa-si poata exercita n conditii normale activitatea. Fisa postului cuprinde: denumirea si obiectivele postului compartimentul din care face parte competentele si responsabil cerinte referitoare la studii, vechime si aptitudini.

Fisa postului serveste ca document organizatoric indispensabil fiecarui salariat si ca suport pentru evaliarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare grafica a structurii organizatorice a ntreprinderii si reda o parte din componentele structurii, si anume: compartimente nivelurile ierarhice relatiile organizationale ponderea ierarhica.

20

FI POSTULUI aferent contractului de munc nr. ......... din data de ..................... Denumire post: Osptar (cod ref. O) Locul desfurrii muncii: sediul restaurantului ... Departament: Servicii Subordonare: efului de sal Supervizare: Supervizeaz activitatea picolilor i a personalului responsabil de curenie

Relaii funcionale: cu buctarul, barmanul, ceilali osptari. Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura servirea impecabil a clienilor cu produsele/mncrurile/buturile comandate de ctre acetia.

Activiti principale: preluarea comenzilor de mncare i butur ntr-o manier eficient i profesionist; acordarea ateniei cuvenite i asigurarea unor servicii ireproabile clienilor; cunoaterea meniului astfel nct s poat oferi n orice situaie informaii competente cu privire la felurile de mncare, tacmuri i buturi. Sarcini i ndatoriri specifice: servirea exemplar a clienilor; ndeplinirea altor sarcini curente atribuite de ctre superiorul direct, n concordan cu necesitile imediate ale unitii. Responsabiliti ale postului: asumarea responsabilitii pentru corectitudinea ntocmirii i ncasrii facturilor; rspunderea pentru calitatea serviciilor oferite. Autoritatea postului: Este autorizat s asigure servirea impecabil a clienilor cu produsele/mncrurile/buturile comandate de ctre acetia. Specificaiile postului: Deplasri: Frecvena: Condiii asigurate: Relaiile cu alte departamente: diplom de calificare n domeniu; experien de minim 1 an ca osptar; cunotine medii de limba englez; aspect fizic plcut, prezen agreabil, amabilitate, solicitudine; atitudine pozitiv i conciliant n relaiile cu clienii i colegii; disponibilitate pentru compromisul constructiv.

21

descrise n Regulamentul de organizare i funcionare i Regulamentul de ordine interioar. Condiii de munc: n sediul unitii; program normal de lucru, n schimburi.

Salarizare: Salariul brut lunar este de ..................... lei noi, la care se adaug sporurile negociate. Faciliti: tichete de mas Sanciunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevzute n fia de post sunt descrise pe larg n Regulamentul intern (ROI). S.C. Director General . Data:................................... Am luat la cunotin, ..

22

Organigrama este un instrument important folosit n analiza managementului firmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi: organigrame generale organigrame partiale. Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele, organigramele pot fi: piramidale, circulare, orientate de la dreapta la stnga.

Organigrama S.C Klingeis Impex S.R.L

23

CAPITOLUL 4. FUNCTIUNILE INTREPRINDERII


4.1 FUNCTIUNILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI ORGANIZARII PROCESUALE A INTREPRINDERII
Functiunea turistica reprezinta ansamblul activitatilor directe si indirecte desfasurate de catre un personal specilizat pentru indeplinirea obiectivului activitatii intreprinderii turistice. Orientarea activitatii pe care o intreprindere turistica o desfasoara la nivelul compartimentelor priveste realizarea produselor si serviciilor, stabilirea preturilor organizarea distributiei si vanzarii, conducerea resurselor umane, evidenta financiar-contabila, promovarea si protectia mediului.

Funciunea de cercetare-dezvoltare Reprezinta totalitatea actiunilor prin care intreprinderea turistica si perfectioneaza permanent produsele si serviciile. Activitati specifice: de inovaie (creaie) care au loc la lansarea pe piata a unor noi produse sau servicii; de modelare a produselor (diversificarea gamei de prestatii, organizarea retelei de agentii de turism).

24

Forele pietei obliga intreprinderea turistica sa-si adapteze activitatea de cercetaredezvoltare la: tendintele de innoire a profilului de consum turistic prin extinderea pentru turism ecologic, de aventura, etc. modernizarea si integrarea pe verticala a sectorului privat in turism riscul conflictului intre promotorii turistici si colectivitatii locale, legate de nerespectarea protectiei mediului, etc. La functia de cercetare dezvoltare biroul are rolul de asigura cresterea vanzarilor prin activitati de natura relatiilor publice. Aceste sarcini revin directorului firmei. Acest birou trebuie sa aiba un fisier general al intreprinderilor si persoanelor cu care au stranse legaturi de afaceri pentru a le expedia,programe, oferte, etc. Biroul dezvoltare La conducerea acestui birou trebuie sa se afle un expert in relatii publice, care sa cunoasca in profunzime mediul financiar, sa fie o persoana influenta si cu relatii in jurul oamenilor de afaceri. Personalul angajat in acest birou trebuie sa stie sa inspire incredere si simpatie, sa cunoasca in profunzime serviciile turistice oferite, sa-si dea seama rapid de psihologia clientului si sa cunoasca limbi straine. Biroul dezvoltare coopereaz cu: Biroul secretariat- natura colaborarii fiind: 1. trasmite spre tehnoredactare lucrari de corespondenta specifice: oferte, felicitari, 2. prin calitatile relatiilor publice pe care reuseste sa le stabileasca si mentina cu toti partenerii: (prestatorii de servicii, clienti potentiali, organisme financiare de asigurari, s.a.) influenteaza pozitiv eficienta economica a activitatii desfasurate la nivelul tuturor celorlalte birouri. Biroul turism creand cadrul favorabil pentru incheierea de contracte avantajoase cu diferiti clienti. Biroul trafic accesoriu creeaza cadrul favorabil pentru stabilirea unor relatii fructuoase cu institutiile bancare, firme de asigurari, alti prestatori de servicii (firme comerciale, institutii culturale, etc.) care sa se materializeze in legatura cu cele mai noi, eficiente si sigure mijloace de plata, polite de asigurari, servicii diverse. Biroul tarife si documentare asigura prin relatiile publice cadrul favorabil colaborrilor cu Ministerul Turismului; agentii corespondente, centrele de informare turistica din judete diferite. Biroul publicitate asigura prin natura relatiilor publice pe care lestabileste o buna colaborare cu firmele de publicitate. Biroul publicitate este format din sectia redactionala ce urmareste redactarea si tiparirea brosurilor, ofertelor, etc. Biroul publicitate colaboreaza cu : Biroul dezvoltare solicita tehnoredactarea mesajelor publicitare in materialelor de promovare; Biroul transporturi, turism, trafic accesoriu: solicita informatii privind serviciu de transport, de asigurari, expedieri bagaje, servicii suplimentare pe care le alege agentia pentru a fi incluse in materialele publicitare, si informatii necesare pentru intocmirea documentatiei aferente (produsele turistice, tarife practicate, facilitati oferite);

25

Biroul secreteriat transmite spre tehnoredactare liste cu clienti fideli si materiale documentare intocmite. Funciunea comerciala

2. 3. 4.

Functiunea comerciala cuprinde o serie de activitati ce pot fi grupate in trei categorii: categoria activitatilor de aprovizionare tehnico-materiale categoria activitatii de desfacere sau de livrare a produselor sau serviciilor categoria activitatii de marketing Activitati specifice: cunoasterea pietelor si surselor de aprovizionare pentru categoriile de produse; identificarea, selectionarea furnizorilor si negocierea cu acestia; fixarea preturilor si tarifelor de vnzare; alegerea formelor de vanzare; promovarea imaginii intrepinderii de turism si a produselor si serviciilor comercializate; asigurarea rentabilitatii comerciale; atingerea unei cote de piata. Funciunea de marketing

Reprezinta totalitatea activitatilor de prospectare a pietei turistice si proiectare a mijloacelor si eforturilor intreprinderii turistice astfel incat sa obtina maxim de profit in conditiile satisfacerii cererii turistice. Activitati specifice: elaborarea de studii de piata; animarea fortelor de vanzare; realizarea promovarii produselor turistice; elaborarea strategiilor de concurenta cu alte intreprinderi de turism; realizarea consecventa si sistematica a contactelor directe cu diferite categorii de public prin intermediul relatiilor publice. Particularitile produsului turistic determina utilizarea unor mijloace specifice de promovare care se impart in doua categorii: a) Mijloace de promovare care atrag turistul catre firma: reclama, publicitate gratuita, organizare de intalniri, concursuri, expozitii; b) Mijloace de promovare care stimuleaza revenirea turistilor. Rolul acestora este de a confirma in totalitate informatiile difuzate prin cataloage, reviste, filme publicitare, informatii care trebuie sa se concretizeze in vanzari. Comercializarea produsului turistic presupune: Organizarea preliminara, cand produsele sunt concepute si asamblate cu mult inainte de exprimarea cererii clientului-turist. Conceperea serviciilor oferite pornind de la nivelul de baza, serviciul oferit poate fi doar o sedere in vacanta sau servicii mai complexe: transport dus/intors; insotire, transfer, cazare, masa, asigurare, etc. Stabilirea preturilor, se realizeaza anticipat si de obicei inainte de inceperea calatoriei.

26

Funciunea financiar-contabila Functiunea financiar contabila cuprinde activitati prin care se obtin mijloace financiare necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a unitatii de turism, evidenta valorica a mijloacelor materiale precum si urmarirea modului de realizare a rezultatelor economice generale cifra de afaceri si profitul. Activitati specifice: plata furnizorilor si prestatorilor de servicii; incasarea contravalorii serviciilor prestate; plata fortei de munca angajate; intocmirea darilor de seama contabile si a bilantului, bugetului de venituri si cheltuieli; evidenta fiscala, stabilirea corecta a impozitelor in concordanta cu legislatia in vigoare; evidenta primara a intreprinderii, intocmirea bilantului, calculatia costului.

Funciunea de personal (resurse umane) Functiunea de personal grupeaza activitati cu privire la asigurarea fortei de munca, a perfectionarii resurselor umane, asigurarea conditiilor de munca si salarizare. Activitati specifice: stabilirea numarului de personal necesar; elaborarea graficului de munca; recrutarea, selectionarea si angajarea personalului; evaluarea si promovarea personalului; aplicarea sistemelor de salarizare si de repartizare a profitului; organizarea schimbului de experienta cu alte unitati din tara si strainatate.

4.2 MECANISMUL FUNCTIONARII INTREPRINDERII


Studiind corelatia dintre timpul acordat executarii diferitelor atribute ale conducerii, s-a ajuns la concluzia ca, cu ct un conducator si rezerva mai mult timp previziunii si organizarii, are toate conditiile ca mecanismul de functionare a ntreprinderii sa se nscrie n parametrii normali, conducnd la economisirea preocuparilor considerate mai putin productive. Abordarea interdependenta a functiilor managementului este determinat de caracterul sistemic al firmei, astfel nct orice deficienta de la nivelul conducerii se rasfrnge asupra eficientei activitatii agentului economic. Aceasta abordare s-a impus datorita caracterului complementar al acestor functii, datorita multiplelor conexiuni dintre ele. Conceptul de functiune are o serie de caracteristici care ii confera un rol bine determinat in ansamblul elementelor de conducere si organizare a firmelor si anume: 27

este o notiune abstracta utilizata pentru a ordona activitatile complexe ale intreprinderii, in scopul organizarii lor; activitatea are un caracter complex masurabil prin rezultatele obtinute : produse, servicii,documente; are un caracter general, intalnindu-se in toate firmele, indiferent de domeniul de activitate, de profil de dimensiune; functiunile au o pondere diferita de la o intrprindere la alta in functie de diversi factori, cel mai important fiind specificul activitatii. In practica toate functiunile intreprinderii se afla in stransa interdependenta, se intrepatrund si se completeaza reciproc, formand sistemul organizarii procesuale.

Unde : F1 functiunea comerciala; A1 activitatea de aprovizionare din cadrul functiunii comerciale; F2 -functiunea de productie; A2 - activitatea de programare, lansare, urmarire a productiei. Functiunile intreprinderii se conditioneaza reciproc si integrarea lor permite intreprinderii sa reactioneze corespunzator la solicitarile mediului, sa evolueze eficient si sa se dezvolte continuu. In momentul inceperii activitatii economice, intreprinderea parcurge stadiul de cercetare si dezvoltare al activitatii-functiunea de cercetare dezvoltare. Aceasta etapa se concretizeaza in faza de aprovizionare a ciclului economic. Dupa ce firma s-a aprovizionat cu materiile prime si materialele necesare, se va trece la productie functiunea de productie. Odata ce produsele au fost realizate, se urmareste comercializarea lor in vederea recuperarii cheltuielilor si obtinerii de profit functiunea comerciala. Urmarirea rezultatelor activitatii desfasurate reprezinta un proces foarte important pentru orice intreprinzator. Aceasta analiza este urmarita de functiunea financiar- contabila . Dupa remunerarea personalului functiunea de personal- in urma muncii depuse, se poate incepe o noua activitate.

28

In cazul in care in cadrul functiunii comerciale apar neregularitati sau unele perturbari ale activitatii de aprovizionare, atunci se perturba si activitatea functiunii de productie si deci si activitatea de pregatire, lansare si programare a productiei. In cazul in care apar unele perturbari in cadrul functiunii de productie , atunci se va perturba activitatea intregii intreprinderi. Se vor inegistra pierderi la nivelul intreprinderii, se va obtine mai putin profit si nu se vor mai putea recupera cheltuielile facute pentru obtinerea productiei.

CAPITOLUL 5. STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII , PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZAREE A STRATEGIILOR

5.1

IMPORTANTA STRATEGIILOR ACTIVITATEA INTREPRINDERII

ECONOMICE

PENTRU

ntr-o economie de piata, o ntreprindere si desfasoara activitatea n conditiile unei puternice competitii att pe piata interna ct si pe cea externa. Pentru a-si realiza obiectivele propuse ea trebuie sa-si desfasoare activitatea pe baza unei strategii economice proprii, bine fundamentate sub raport tehnic si economic. Conducerea si organizarea actitivatii ntreprinderii pe baza unei strategii economice capata o importanta crescnda ca urmare a faptului ca pe plan mondial s-au realizat mari progrese n teoria managementului privind aplicarea unor concepte moderne si noi mutatii pe piata interna si externa. Importanta si necesitatea crescnda a adoptarii unei strategii economice este determinata de actiunea puternica a unor factori dintre care cei mai importanti sunt: 1. accentuarea competitiei ntre firme pe pietele interne si externe, competitie n care intra si firme apartinnd tarilor n curs de dezvoltare; 2. aparitia si extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile si robotizarea sistemelor tehnologice care au dus la cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si la scurtarea termenelor de punere pe piata a unor noi produse; 3. cresterea considerabila a calitatii produselor oferite pentru piata, ceea ce a condus la ridicarea exigentelor consumatorilor n ceea ce priveste calitatea; 4. aplicarea de catre unele ntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare, ceea ce a condus la cresterea productivitatii muncii si la reducerea costurilor; 5. extinderea folosirii calculatoarelor n cadrul managementului productiei, ceea ce a dus la optimizarea deciziilor si la cresterea performantelor pe plan economic si tehnic. 29

Tinnd seama de actiunea tot mai puternica a acestor factori, o strategie economica are rolul dfe a defini prin obiective ct mai precise, directiile de desfasurare a activitatii firmei, astfel nct aceasta sa realizeze o crestere a competitivitatii. O buna strategie economica trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente: 1. sa permita o confruntare eficienta a ntreprinderii cu altele similare n cadrul unui proces economic concurential si n conditiile unui mediu n permanenta evolutie; 2. sa faca fata cu succes, prin produse noi sau modernizate, exigentelor sporite ale consumatorilor sub raportul calitatii si al preturilor; 3. sa realizeze o perfectionare continua a structurilor existente astfel nct acestea sa fie ct mai bine adaptate noilor exigente impuse demodificarile care survin n tehnologii, pe pietele de desfacere si cerintele crescnde ale consumatorilor.

5.2 ELABORAREA STRATEGIEI ECONOMICE A INTREPRINDERII


Elaborarea unei strategii economice reprezinta un proces complex si dinamic ce necesita numeroase analize cu caracter cantitativ sicalitativ, o foarte buna cunoastere a factorilor cu caracter intern si extern ce pot influenta activitatea ntreprinderii. Ea presupune studierea evolutiei viitoare a cerintelor pe diferitele piete si o buna documentare privind prognoza evolutiilor tehnologiilor, a produselor, a vietii economice, politice si sociale. Elaborarea stategiilor impune luarea in considerare, in mod simultan a factorilor: ntreprinderea insasi ale crei resurse deja obinuite indica evoluia ei concurente ale crei poziii permit, prin comparare, evidenierea atuurilor si factorilor de reuita piata creia trebuie sa i se aprecieze tendina de evoluie lanul tehnologic si logistic propriu fiecrei prestatii resursele umane posibil de utilizat Strategia de produs Firma Klingeis Impex S.R.L. se bazeaz pe o politica, o strategie de produs, care are la baza criteriile: calitatea gradul de noutate gradul de diversitate O contribuie deosebita la realizarea unei calitatii superioare a unui serviciu o are proiectarea lui ca un sistem unitar. Strategii de produs in extra-sezon combinarea unor elemente de atractivitate cu grade diferite de sezonalitate, aflate in zone apropriate, uor accesibile; combinarea in variante multiple a serviciilor oferite; diversificarea serviciilor de agrement; oferirea de sejururi variabile ca lungime; detaarea in cadrul ofertei a unor produse care prin natura lor nu reprezint o sezonalitate pronunata; diversificarea serviciilor prestate populaiei din zona de activitate a ntreprinderii. 30

Prin combinarea acestor metode firma Klingeis Impex S.R.L. reuseste sa aiba clineti chiar si in extra sezon. In domeniul preturilor si tarifurilor, practica turistica cunoate mai multe strategii: 1. Strategia tarifelor forfetare (globale, totul inclus) in care se ofera turitilor un pachet minimal de servicii obligatorii, la un nivel determinat de confort si un cost cat mai redus. 2. Strategia tarifului ridicat care poate fi practicata: in cazul unei oferte exclusive din punct de vedere concurenial - in cazul unei oferte de lux, cu un grad ridicat de confort accesibila numai unei categorii de turisti 3. Strategia preului sczut poate fi folosita ca: strategie de lansare tactica de ptrundere pe piata fiind aplicata in general pentru un produs determinat si pentru o perioada limitata de timp, urmnd ca atunci cnd poziiile au fost consolidate tariful sa creasc la un nivel cat mai competitiv (aceasta strategie poate provoca anumite reineri din partea unei categorii de clieni din nencredere in calitatea serviciilor oferite) strategie de stimulare a cererii de servicii destinate unor anumite segmente de clientela cu venituri mai modeste. Se includ aici: turismul de masa, turism social, turismul de tineret; acestor turisti li se ofera servicii de o clasa de confort adecvata puterilor de cumprare datorita folosirii unor capacitai complementare de cazare si a unor meniuri standard. Ea se combina cu strategia diferenierii pe sezoane a tarifelor completate cu strategia diferenierii pe segmente de turisti. 4. Strategia tarifelor difereniate este tactica aplicrii unor preturi si tarife care se difereniaz dup: criterii temporale; natura ofertei; gradul de confort sau coninutul pachetului de servicii. 5. Strategia tarifelor psihologice, de exemplu 495 in loc de 500, in care presupusa pierdere se compenseaz printr-un numr mai mare de nscrieri datorita siturii tarifului sub pragul psihologic de 500. 6. Strategia tarifului de monopol, care se poate utiliza in cadrul unor produse turistice in exclusivitate.

5.3 PLANUL INSTRUMENT DE CONCRETIZARE REALIZARE A STRATEGIEI ECONOMICE

SI

La nivelul unitatilor economice desfasurarea organizata a actiunilor prevazute si aplicarea cu succes a strategiei economice adoptate necesita o anumita activitate de planificare. Planificarea reprezinta o functiune de baza a managementului ce trebzuie efectuata la un nivel stiintific corespunzator, folosind metode si tehnici de lucru adecvate. A planifica nseamna a concretiza n documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei si politicii adoptate pentru o anumita perioda sub forma de indicatori cantitativi si calitativi, termenele la care acestea trebuie realizate, resursele ce trebuie alocate pentru ndeplinirea lor, sarcinile concrete care revin executantilor la nivel de conducere si compartimente functionale, masurile ce trebuie aplicate pentru crearea conditiilor necesare si modul de urmarire si control al felului cum sunt ndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice. Planificarea economica se concretizeaza ntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esentiale n activitatea de conducere si organizare. Prin plan se ntelege documentul elaborat sub o anumita forma scrisa pe baza unei metodologii bine precizate, prin care se concretizeaza prevederile strategiei economice, luata

31

n ansamblul ei sau pe diferite componente si se precizeaza sarcinile care revin compartimentelor de productie si functionale pe anumite perioade de timp. Planificarea economica are un caracter complex iar definirea ei sub diferite aspecte necesita o clasificare dupa mai multe criterii: 1. n raport cu gradul de institutionalizare si de formalizare: formala, informala. 2. Dupa orizontul de timp la care se refera: pe termen lung sau de perspectiva, curenta - ce poate fi pe termen scurt sau foarte scurt. 3. n raport cu nivelul la care se realizeaza: la nivel de organizatie superioara la nivel de ntreprindere. 4. n raport cu gradul de importanta a indicatorilor stabiliti si cu orizontul de timp la care se efera acestia se poate deosebi: strategica, tactica. Prognoza strategica se realizeaza de regula la nivelul conducerii de vrf pe termen lung si concretizeaza obiectivele strategiei economice adoptate. Prognoza tactica concretizeaza actiunile si activitatile la nivelul unei unitati economice sunt reunite si definite prin termenul de planificare interna de ntreprindere. Aceasta planificare interna are doua componente aflate ntr-o strnsa interdependenta: - prognoza tehnico-economic, care are ca obiectiv stabilirea principalilor indicatori cantitativi si calitativi pe toate domeniile de activitate; - prognoza operatica - reprezinta acea parte a prognozei interne de ntreprindere care are ca obiectiv elaborarea programelor de activitate pe diferite verigi structurale si pe diferite unitati de timp. n conditiile unei economii de piata, ntreprinderea si organizeaza activitatea fie dupa sistemul productiei pe stoc, fie dupa sistemul productiei pe baza de comenzi. n astfel de cazuri, punctul de plecare n elaborarea planului economic l constituie rezultatele obtinute pe baza efectuarii prognozelor de vnzari, prin studierea pe cale probabilistica a cererii pentru produsul ntreprinderii. Pe baza rezultatelor programului pe termen scurt si lung se face o estimare a produsului ce s-ar putea vinde, iar n functie de aceasta se determina indicatorii privind productia ce urmeaza a fi realizata. n functie de aceasta productie se calculeaza resursele de munca si de materiale necesare, se dimensioneaza ansamblul indicatorilor economici si se fac ajustarile necesare tinnd seama de capacitatea de productie si de resursele de munca si materiale existente. n conditiile n care ntreprinderea actioneaza n cadrul economiei de piata, elaborarea planului economic tine seama de un grafic de productie director, elaborat n prealabil, care stabileste grupele de produse ce urmeaza a se executa, cantitatea si datele de executie, n functie de comenzile existente si de rezultatele prognozelor cererii de produse.

32

5.4 ELABORAREA PLANULUI ECONOMIC AL INTREPRINDERII


Crearea de produse turistice se deruleaz pe baza mai multor faze care corespund unei perioade de mai multe luni, uneori ani. Pentru investiii necesitnd finantare puternica. Procesul urmat cuprinde doua etape principale: Etapa 1: Evaluarea rentabilitatii previzionale si studiile de piata. Etapa 2: Montajul produsului turistic si negocierile. Etapa 1 Scopul este de a cunoate si a analiza elementele cheie revelatoare are caracteristicilor pietei si mediului sau nconjurtor. Dat fiind specificul fiecrui produs turistic, studiile de piata trebuie sa fie adoptate orientrilor proprii fiecrui produs. Cu toate acestea metodologia generala ramane aceeasi. Rezultatele studiilor de piata permit efectuarea calculelor de rentabilitate previzionala, care sunt la baza deciziei de creare si comercializare a unui nou produs turistic. Etapa 2 Cunoaterea suficient de precisa a cererii turistice permite sa negocieze montajul adic realizarea produsului turistic cu diferii prestatori interesai si sa ncheie cu ei contracte. Cercetarea celui mai bun raport calitate-pre rezulta dintr-o adevrata strategie a creatorului de voiaj. Aceasta strategie se refera la doua puncte principale: competitivitate si gama de produse oferite.

CAPITOLUL 6. EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII


6.1 CONCEPTUL DE EFICINETA ECONOMICA
Orice agent economic urmareste, in mod sistematic sa obtina un volum de productivitate cat mai mare si de calitate, cu efort (cheltuieli) cat mai mici In acest scop din variantele de productie posibile va fi avuta in vedere solutia cea mai eficienta, adica aceea care asigura realizarea unor efecte maxime cu preturi minime, intr-o perioada de timp cat mai scurta. In conditiile economiei de piata, orice activitate economica trebuie sa se caracterizeze prin eficienta, astfel incat cu cat aceea este mai ridicata cu atat activitatea respectiva este mai profitabila. Cel mai sintetic, eficienta exprima capacitatea de a produce rezultate cat mai mari cu cheltuieli cat mai mici. Expresia modului rational de utilizare a factorilor de productie, eficienta economica este redata ca raport intre efecte (rezultate) si eforturi (cheltuieli) ca marime a eficientei factorilor de productie utilizati. Indicatorii folosii sunt de tipul : efort / efect sau efort / efect, relatii care pun in evidenta faptul ca, eficienta exprima raportul dintre efectele utile si efortul depus, sau invers, raportul dintre consumul de factori si rezultatele obtinute.

33

Ca sens general, se poate spune ca eficienta vizeaza efecte maxime cu cheltuielile minime sau cheltuieli mai mici pentru aceeasi unitate de productie realizata. Altfel spus, eficienta economica presupune minimizarea volumului de factori de productie cheltuiti pentru fiecare unitate de productie.

6.2 INDICATORI DE EXPRIMARE A EFICIENTEI ECONOMICE


1) Indicatori de profitabilitate Rata rentabilitatii costurilor (%):
profit .brut g 100 total .ch

Rata rentabilitatii financiare (%):

profit.net g 100 capital. propriu

Rata rentabilitatii vanzarilor (%):

profit.net g 100 cifra.afaceri

2) Indicatori de active circulante Viteza de rotatie a activelor circulante (zile): active.circulante g 360 cifra.afaceri

Viteza de rotatie a stocurilor (zile):

stocuri g 360 cifra.afaceri

Durata de recuperare a creantelor (zile):

creante g 360 cifra.afaceri

3) Eficienta muncii Productivitatea muncii (mil. lei / salariat): cifra.afaceri nr. personal.in.act

4) Indicatori de bonitate Solvabilitate patrimoniala (%): cap. propriu g 100 cap. propriu + credite.bancare cap. propriu g 100 cap.imprumutat

Rata autonomiei financiare (%):

34

Lichiditate generala (%):

active.circulante g 100 datorii. pe.termen.scurt active.circulante stocuri g 100 datorii. pe.termen.scurt

Lichiditate intermediara (%):

Lichiditate imediata (%):

disponibilitati g 100 datorii. pe.termen.scurt

5) Indicatori de echilibru financiar si capacitate de plata Sold net de trezorerie (mil. lei) Fond de rulment - Necesar fond de rulment Excedentul de venituri incasabile (mil. lei) Cifra de afaceri+venituri din subventii de exploatare-(Cheltuieli de cheltuieli cu amortazarile de exploatare. Ponderea cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugata (%). (Total cheltuieli cu personalul / valoare adaugata) Rata de indatorare la termen (%): Durata de plata a datoriilor (zile) : Durata a datoriilor restante (zile): datorii. pe.termen.lung.si.mediu g 100 cap. propriu (Total datorii / cifra afaceri) . 360 total.datorii g res tan te g 360 cifra.de.afaceri exploatare-

6.3 INDICATORI DE EFICIENTA A UTILIZARII FORTEI DE MUNCA


La nivelul economiei naionale utilizarea forei de munc se apreciaz prin indicatori statistici specifici, ntre care cei mai consacrai sunt numrul mediu de salariai i volumul de timp efectiv lucrat. Salariatul este persoana care-i exercit activitatea pe baza unui contract de munc ntr-o unitate economic sau social - indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, n schimbul unei remuneraii sub form de salariu, pltit in bani sau natur, sub form de comision etc.. Evoluia efectivului de salariai n Romnia ofer informaii deosebit de utile n ceea ce privete utilizarea forei de munc. Acest indicator este unul intre elementele fundamentale utilizate n aprecierea eficienei utilizrii resurselor umane, sub aspect economic, pe baza lui determinndu-se i analizndu-se productivitatea muncii. Analiza n dinamic a numrului de salariai se realizeaz cu ajutorul mtorilor indicatori statistici specifici: a) indicele modificrii numrului de salariai se va calcula astfel:

35

iTi =

Ti1 Ti 0

n care: Ti0 i Ti1 sunt numrul de salariai din categoria i, din perioadele de baz i curent I = 1,2,...,n - categoria de salariai. b) depirea fa de nivelul de baz a numrului de salariai din categoria i, exprimat n cifre relative: T T RTi = iTi 1 = i1 1 = i Ti 0 Ti 0 c) depirea fa de nivelul de baz a numrului de salariai din categoria i, exprimat n cifre absolute: Ti = Ti1 Ti 0 = RTi g Ti 0 Indicatorii de volum de timp Volumul de timp efectiv lucrat reflect timpul ct s-a muncit efectiv ntr-o anumit perioad de timp. Se poate exprima n dou modaliti: n om-ore i n om-zile. Volumul de timp efectiv lucrat exprimat n om-zile reprezint numrul de om-zile efectiv lucrate de ctre toi salariai (determinat fie la nivelul unei ntreprinderi, activiti economice sau la nivelul economiei naionale) ntr-o perioad de timp analizat. Prin om-zi lucrat se nelege prezena la lucru a unui salariat ntr-o zi, indiferent de numrul de ore lucrate n acea zi. Volumul de timp efectiv lucrat exprimat n om-ore reprezint numrul de om-ore efectiv lucrate de ctre toi salariai (determinat fie la nivelul unei ntreprinderi, activiti economice sau la nivelul economiei naionale) ntr-o perioad de timp analizat. Prin om-or lucrat se nelege ora utilizat efectiv de ctre un salariat n cadrul activitii sale de baz. Potrivit specialitilor ndicatorul ore efectiv lucrate se refer la timpul petrecut la locul de munc pentru desfurarea activitilor productive sau a celor auxiliare, care sunt parte a obligaiilor legate de postul respectiv ( de exemplu, pregtirea locului de munc i a uneltelor). De asemenea se includ i anumii timpi inactivi petrecui la locul de munc, din motive legate de procesul de producie sau de organizarea muncii. n timpul acestei perioade, muncitorul este la dispoziia angajatorului. Ca indicator care s reflecte utilizarea timpului efectiv lucrat, se determin coeficientul utilizrii fondului de timp maxim disponibil (Ku): n care: Th este timpul efectiv lucrat exprimat n om-ore Td este fondul de timp maxim disponibil. Pe baza indicatorilor de volum de timp de munc se determin indicatori specifici ai utilizrii, i anume: Durata medie a zilei de lucru; Durata medie a lunii de lucru Numrul de ore efectiv lucrate de un salariat n perioada analizat (luna de lucru sau, la nivel macroeconomic, ntr-un an) 1. Durata medie a zilei de lucru Acest indicator evideniaz numrul mediu de ore lucrate de ctre un salariat ntr-o zi (dz) i se calculeaz ca un raport ntre timpul efectiv lucrat exprimat n om-ore(Th) i timpul efectiv lucrat exprimat n om-zile (Tz)

36

La nivelul agregat (al economiei naionale sau, la nivel microeconomic, al ntreprinderii), durata medie a zilei de lucru se calculeaz105:

d zi =

T
i =1 n i =1

hi

d
i =1 n i =1

zi zi

T
zi

zi

= dzi g y Tzi = xid zi


i =1 i =1

n care: y Tzi este structura timpului efectiv lucrat exprimat n om-zile; xid zi - mrimea cu care contribuie nivelul de agreagre i la formarea duratei medii a zilei de lucru.

2. Durata medie a lunii de lucru Durata medie a lunii de lucru reflect numrul mediu de zile lucrate de un salariat ntr-o lun. Se determin ca raport ntre timpul efectiv lucrat ntr-o lun exprimat n om-zile (T Z) i numrul mediu de salariai din luna respectiv (T). Se calculeaz mai ales la nivel de ntreprindere, cu ajutorul relaiei:

dl =

Tzi T
i =1 i =1 n j

d T
i =1 n lj

T
i =1

= dj g y j = xjdl
T i =1 i =1

n care: T y j este structura numrului mediu de muncitori;


l xd j - mrimea cu care contribuie categoria de muncitori ila formarea duratei medii a lunii de lucru; dlj - durata medie a lunii de lucru pe categorii de muncitori;

3. Durata medie a perioadei (Numrul de ore efectiv lucrate de un salariat n perioada analizat) Acest indicator evideniaz numrul mediu de ore lucrate de ctre o persoan n perioada analizat(luna de lucru sau, la nivel macroeconomic, ntr-un an), i se determin ca raport ntre timpul mediu efectiv lucrat exprimat n om-ore (T h) i mediu de personal (T). La nivel de grup, n funcie de algoritmul de calcul al timpului mediu efectiv lucrat, putem pune n eviden influena factorilor, astfel:

h=

Thi T
i =1 i =1 n i

hT
i =1 n

i i

T
i =1

= hi g y Ti = xih
i =1 i =1

37

6.4 INDICATORII RENTABILITATII


Rentabilitatea unei firme se refer la capacitatea ei de a obine profit, adic de a obine un excedent de venituri peste valoarea costului total implicat. Rentabilitatea permite irmei nu numai meninerea n afaceri, dar i dezvoltarea. Rentabilitatea exprim starea de sntate a firmei i, n ultim instan, justific existena i funcionarea firmei pe piaa n cauz. Determinarea i analiza rentabilitii unei firme etap esenial n determinarea i analiza riscului financiar se realizeaz pe baza analizei profitului i a ratelor de rentabilitate. Starea rentabilitii unei firme se poate analiza pe baza ratelor. Din punct de vedere metodologic, o rat reprezint raportul a dou mrimi, raport exprimat procentual. Sistemul de rate uzual folosit n analiza rentabilitii activitii firmei este compus din: rata rentabilitii economice; rata rentabilitii financiare; rata rentabilitii comerciale (a vnzrilor). 1. Rata rentabilitii economice. Se refer la eficacitatea cu care sunt utilizate activele firmei. Se obine ca raport ntre rezultatul net al exerciiului i valoarea activelor totale: Rre = Pnet g 100 At

O valoare ridicat a ratei rentabilitii economice se obine prin gestionarea eficient a activelor, ca de exemplu: folosirea unor echipamente tehnologice neutilizate fizic i moral; obinerea unui grad de utilizare a capacitilor de producie ct mai ridicat; evitarea unor imobilizri financiare fr justificare economic: stocuri, creane etc. 2. Rata rentabilitii financiare. Se refer la eficacitatea cu care este utilizat capitalul firmei. Se determin ca raport ntre profitul net al exerciiului i valoarea capitalului propriu ( K pr ) de care dispune firma: Rrf = Pnet g 100 K pr

Aceast rat msoar randamentul capitalurilor proprii, deci a plasamentului financiar, pe care acionarii l-au fcut prin cumprarea aciunilor firmei. Rentabilitatea financiar remunereaz proprietarii ntreprinderii prin distribuirea de dividende i prin creterea rezervelor, care n fapt reprezint o cretere a averii proprietarilor. ntre rata rentabilitii economice i rata rentabilitii financiare se manifest o corelaie direct, pus n eviden prin modelul Miller Modigliani, respectiv prin efectul de levier financiar (efectul de ndatorare): D Rrf = Rre ( Rre Rd )g Kpr

agentul economic ca urmare a folosirii creditului n calitate de capital. El se obine comparnd 38

rentabilitatea economic a ntreprinderii (Rre) cu costul capitalului mprumutat (Rd = rata dobnzii). Dac lum n considerare formula general a efectului de ndatorare, observm c aceast rentabilitate este n funcie de proporia care exist ntre datoriile financiare (D) i capitalurile proprii (Kpr), Rre fiind rentabilitatea economic i Rd costul mediu al datoriei financiare. 3. Rata rentabilitii comerciale (a vnzrilor) arat eficiena funciunii comerciale a firmei: P Rrc = net g 100 CA Nivelul ratei rentabilitii comerciale depinde n principal de: - poziia concurenial a firmei n cadrul sectorului de activitate; - faza n care se afl sectorul n ansamblul su; - strategia urmat de firm etc.

6.5 CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE


Eficienta economica a firmei poate creste prin: reducerea costurilor de productie si in primul rand a cheltuielilor materiale, a consumurilor specifice prin: fundamentarea stiintifica a normelor introducerea de tehnologii noi reproiectarea eliminarea rebuturilor folosirea de inlocuitori ridicarea nivelului tehnic al mijloacelor de munca, promovarea de noi tehnologii, concomitent cu utilizarea aparatului tehnic existent. innoirea si modernizarea produselor. perfectionarea continua a calificarii salariailor, stimularea angajailor, existenta si intarirea proprietatii private. promovarea la toate nivelurile a unor forme moderne de organizare a produciei muncii, conducerii, concomitent si in interdependenta cu perfectionarea continua a mecanismului economic-financiar in ansamblul sau. actiuni intreprinse in domeniul marketing-management sau actiuni care au in vedere accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor, mai ales a mijloacelor circulante. valorificarea superioara a resurselor. creterea productivitii muncii. Realitatea a dovedit ca aceste actiuni nu pot fi aplicate separat ele formnd un sistem complex care conduce la reducerea costurilor sporirea rezultatelor ridicarea eficientei in ansamblul sau.

39

CONCLUZII SI PROPUNERI
Eficienta economica ridicata, corelata cu eficienta sociala corespunzatoare, reprezinta actualmente un imperativ fundamental a activitatii tuturor societatilor si unitatilor comerciale. Asigurarea unor conditii optime pentru deplasarea, sejurul sau petrecerea timpului liber de catre turisti presupune nu numai existenta unui ansamblu de premise naturale si antropice, ci si valorificarea acestora prin intermediul serviciilor de cazare, alimentatie publica, agrement, transport, fie oferite de intreprinderea de turism insasi fie pusa la dispozitia de furnizori. Pentru a oferi clientilor sai produse de buna calitate si la preturi avantajoase pentru acestia, intreprinderea de turism decide sa colaboreze cu furnizori care ofera produse de calitate, la termenele stabilite si la preturi avantajoase. Agentia isi propune oferirea de servicii de calitate pentru clientii sai, oferirea unor vacante de neuitat, relaxare totala intr-un mediu natural. Valorificarea tuturor cailor si rezervelor interne de crestere a eficientei activitatii va asigura obtinerea de progrese insemnate, care vor permite Societatii sa se adapteze, fara incetare, dinamismului economic ridicat din tara noastra. Tinand cont de concurenta acerba din acest domeniu de activitate, S.C Klingeis Impex S.R.L. a facut fata tuturor fenomenelor negative survenite pe plan economic, politic, financiar, dar si uman, al angajatilor, care din diferite motive au fost schimbate. In acest domeniu, unde spiritul de echipa inseamna foarte mult, este foarte important pentru calitatea serviciilor oferite.

Bibliografie: Cosmescu,I Turismul, Ed. Economica, Bucuresti,1998,pag 58; Anghel Niculae, Eficienta economica a investitiilor, Editura Economica,Bucuresti 2003; WWW.vrajitorul.eu/firma//Klingeis Impex SRL www.listafirme.ro/sc/12711538 www.scribd.comdoc/proiect Cabana Balea Lac Conf. Univ.dr. Popescu A. Note de curs Analiza eficientei economice in activitatea turistica /

40