Sunteți pe pagina 1din 4

Viitorul sistemelor ERP (Enterprise Resource Planning)

Tendinte ale ERP Suitele de management de business, cunoscute sub numele de ERP (Enterprise resource planning) au devenit un instrument indispensabil ntreprinderilor mijlocii, fiind utilizate pentru gestionarea finanelor, automatizarea plilor i creanelor i generarea rapoartelor. Astazi, ERP inca se dezvolta-adaptandu-se dezvoltarii tehnologice si cererilor pietei. Patru tendinte principale modeleaza evolutia ERP: dezvoltarea integrarii si a flexibilitatii; extinderea la aplicatii e-business, o mai larga cooperare cu noi utilizatori, si adoptarea tehnologiei Internetului. Figura 1. Ilustreaza 4 mari tendinte ce se dezvolta in aplicatiile ERP. Mai intai, pachetele software ERP implementate in 1990 si criticate pentru inflexibilitatea lor, au fost cu timpul modificate si facute mai flexibile. Companiile care au instalat sisteme ERP, i-au presat pe ofertanti sa adopte arhitecturi software mai flexibile. Aceasta face software-ul mai usor de integrat cu alte aplicatii pe care le folosesc companiile, si mai usor de adaptat la nevoile companiei. Un exemplu este SAP R/3, lansat in 2002 de SAP AG ca successor al versiunilor SAP R3. Si alti lideri ofertanti ai ERP , ca Oracle, PeopleSoft, si J.D.Edwards, au dezvoltat de asemenea produse ERP mai flexibile. Fig 1. Tendinte in dezvoltarea aplicatiilor ERP:

ERP-ul in E-Business ERP-ul intre Companii ERP prin Web ERP flexibil

Software-ul ERP pentru Web este a doua dezvoltare in evolutia ERP. Dezvoltarea Internetului si a Intra si Extra-netului, au obligat companiile sa folosesca tehnologii de pe Internet ca sa creeze interfate Web si retele in sistemele ERP. Aceste caracteristici fac sistemele ERP usor de folosit si de conectat la alte aplicatii interne si la sistemele companiilor pertener. Aceasta conectare la Internet a condus la dezvoltarea relatiilor ERP intre companii si a legaturilor de afaceri Web ( ca inventar si productie) a unei companii cu clientii, ofertantii, distribuitorii etc, sai. Aceste legaturi externe semnaleaza o miscare inspre integrarea interfatelor ERP cu aplicatiile externe de oferta a lantului managerial (OLM) si a pertenerilor ofertanti. Toate aceste dezvoltari s-au dovedit a fi tehnologia de afaceri a momentului pentri integrarea functiilor ERP in programele e-business. Companiile ce dezvolta softuri ERP pentru managementul relatiilor cu clientii, pentru lantul de distributie, de oferta, si alte aplicatii sunt

majoritare. De exemplu, Oracle e-business si SAPs my SAP. Unele programe e-business descompun componentele ERP si le integreaza in alte module din software. Desigur, scopul acestor programe este de a ajuta companiile sa-si deruleze procesul afacerilor folosind un sistem prin Web si prin baze de date, in locul unei varietati de programe business separate. Un exemplu din viata reala: Fig.2. Aplicatia componentelor in software-ul Oracle Business
Programele Oracle Business Fig.3. Inteligenta in Afaceri

Planificare Avansata Contracte E-Comert Managementul Resurselor Companiei Schimburi Financiar Resurse Umane Centru de Interactiune Manufactura Dezvoltarea Produselor Ordine Aprovizionare Vanzari Servicii profesionale Visa International: Implementarea Programelor E-Business Proiecte Trezorerie In ciuda inovatiilor aduse comertului global de catre sistemele de plata, Visa Servicii International Trainingavea sisteme surprinzator de demodate ce organizau unele dintre sectiunile interne

cele mai importante. "KPMG a facut o analiza a afacerii noastre si a descoperit ca sistemele noastre devenisera un risc pentru organizatia noastra" a spus Gretchen McCoy, senior vice presedinte al Visa International. "Eram cam la limita". McCoy si-a dat seama ca sistemele interne erau subdezvoltate si nu aduceau avantaje companiei. Infrastructura managementului financiar era fragmentata, complexa si costisitor de mentinut. Informatiile nu erau standardizate, si prea multe baze de date interpretau in mod separat informatiile afacerii. Achizitionarea, platile contabilitatii si managementul bunurilor se faceau manual, rezultand astfel doar timp irosit si discrepante. Sistemele interne fragmentate nu sunt neobisnuite intr-o companie ce experimenteaza o dezvoltare rapida. Visa a crescut la o cifra de afaceri cu doua zerouri in ultimii 11 ani. Visa a ales Oracle E-Business pentru a remedia problema unei banci de date complexe si ineficiente. Implementarea programului a condus Visa la solutii business bazate pe Web, in toate rolurile si procesele ei. De exemplu, programul Oracle Financiar a schimbat organizarea veche a Visa si a creat un sistem mai agil si mai capabil de a face fata activitatilor financiare ale companiei la scara mondiala. Platile contabilitatii s-au transformat dintr-un process manual intrun sistem bine legat si fluent care verifica automat facturile si platile exterioare si cere corectarea oricaror discrepante prin e-mail. Iar Oracle iProcurement a ajutat Visa sa-si modifice sistemul de aprovizionare, fluidizandu-l si implementand un model automat pentru a-i creste eficienta, a spus McCoy. Viitorul sistemelor ERP (planificarea resurselor societatii). Intr-o anumita masura, viitorul sistemelor ERP este strans legat de curentele actuale ale informaticii si tehnologiei, si mai cu seama ale sistemelor de computerizare si de creare ale bazelor de date.

Urmatoarea generatie a sistemelor ERP va fi determinata poate intr-o mai mare masura, de cererea de noi programe, de la utilizatorii deja existenti ai sistemelor ERP care vor dori sa le extinda capacitatea de lucru. Totusi este important sa observam, ca aceste doua forte- schimbarile din tehnologia informatiei si cererea de noi programe- nu sunt intrutotul compatibile. Coexistenta lor creeaza o tensiune anume, pe care ofertantii sistemelor ERP trebuie sa incerce sa o diminueze; in caz contrar, dominatia lor pe piata va fi subminata de noutatea si de agilitatea concurentei. In ultimele 2 decade, principala forta ce a modelat tehnologia informatiei, a fost si continua sa fie, factorul ce conduce catre descentralizare. Sistemele ERP s-au impotrivit modei actuale, cel putin temporar, prin implementarea sistemelor integrate in jurul unei baze de date commune. In implementarile actuale ale sistemelor ERP, serverul bazei de date si cel al aplicatiilor sunt de cele mai multe ori grupate laolalta intr-o retea comuna, care este administrata de o organizatie IT centrala. Astfel, daca 2 sau mai multe unitati ale organizatiei adopta un sistem ERP, ele ajung sa implementeze bucatele independente din sistem. Daca viitorul sistemelor informatiei rezida in sisteme descentralizate, atunci sistemele de sine statatoare ar putea fi date laoparte. Aceasta insemna ca vanzatorul (ofertantul) ar putea fi nevoit sa-si descompuna sistemul ce ar include un numar de aplicatii compacte, in componente ce pot fi distribuite usor. Multi ofertanti ai ERP procedeaza asa, dar ei trebuie sa se confrunte cu mentinerea echilibrului intre dreptul propriilor aplicatii si deschiderea ceruta de catre client. Aceasta ar insemna un dezastru pentru ofertantii ERP, caci criteriul principal pentru a intra pe piata de lucru ERP il constituie chiar marimea si complexitatea sistemelor ERP. Moda sistemelor bazate pe componente ar putea declansa o avalansa de sute de fabricanti (producatori) de componente mici, individuale ca si competitori din afara pietii, cum ar fi giganti ai software-ului, companii ale serviciilor informatiei si firme de consultanta.
Browser Servicii Web Aplicatie Baza de date

Prezentare Aplicatie Baza de date

Al treilea server-client

Al patrulea server-client

Fig.3 Viitorul aplicatiilor ERP. Majoritatea sistemelor ERP vor interactiona cu serviciul Web pentru a capta informatia tranzactiei. Un curent important in computerizarea serverului-client il constituie dezvoltarea celui deal patrulea set. In trecut, sistemele server-client erau descrise ca fiind compuse din 3 parti: baza de date, aplicatie si prezentare, si numai de curand ca avand n parti si indicand posibilitatea unei structuri multiple. Dar un strat din aceasta structura, in mod special al patrulea strat- este deosebit de important: serviciile Web (fig.3). Aceasta parte mediaza intre prezentare si aplicatie

si este in mod obisnuit implementat ca un server Web, ca ascultator(auditor) sau ca agent intrebari- raspuns. Pentru ofertantii ERP semnificatia acestui curent este de a reduce importanta acelor portiuni ale sistemului ce opereaza la nivelul stratului prezentarii. Interfatele utilizatorilor au fost rareori considerate un atuu comercial al sistemelor ERP, si astfel se intelege ca unii ofertanti vor inlocui parti din prezentarea sistemului cu interfate generale bazate pe browsere. E posibil ca unii ofertanti ERP sa ofere plug-uri speciale pentru a extinde capacitatea softului client. A doua forta majora ce va determina viitorul ERP este cererea de aplicatii. Aceasta cerere se structureaza pe doua dimensiuni: (1) vertical, ca imbunatatire a functionarii sistemelor ERP si (2) orizontal, ca extindere majora a sistemelor ERP in noi regiuni ale companiei. Imbunatatirile de tip vertical sunt cele ce se cladesc deasupra sistemelor ERP cu integrarea activitatilor back-office si supply-chain sau suporta implementarea si mentinerea acestor sisteme. Informatia, analiza produselor si instrumentele de decizie sunt doar cateva dintre zonele imbunatatite la majoritatea ofertantilor sistemelor ERP, de-a lungul anilor. Extinderile de tip orizontal suporta integrari in diferite regiuni ale companiei, incluzand activitatile office ca si cele ce se concentreaza pe lantul de cereri. Pana de curand, ofertantii ERP nu au considerat acest tip de extindere ca fiind o prioritate. Sistemele de procurare Intranet, cele de distributie Extranet, aplicatiile comerciale Internet, sistemele de imbunatatire a vanzarii, sistemele de management orientat pe client, cum ar fi call-center-urile si aplicatiile help-desk sunt exemple de zone explorate de catre ofertantii ce vor extinde sistemele ERP catre noi directii. In sfarsit, implementarea sistemelor ERP este foarte complexa datorita imenselor eforturi de adaptare dar si a nevoii de a conduce organizarea acestei schimbari. Pana de curand, metodologiile implementarilor au tins sa trateze toate companiile adoptatoare in acelasi fel, cerandu-le acelasi program complex de adoptare. Ca raspuns, ofertantii ERP investesc resurse semnificative pentru a imbunatati procesul de implementare, simplificand instalarea si adaptarea sistemelor. In concluzie, provocarea cu care se confrunta ofertantii ERP, este de a organiza cererea noilor aplicatii, mentionand, in acelasi timp, standardele operarii acestor aplicatii. Pentru a ramane concurenti veritabili, ei trebuie sa-si descompuna aplicatiile compacte, construind, in acelasi timp, noi aplicatii. Pe de alta parte exista riscul ca piata sistemelor ERP sa devina prea divizata. Pe de alta parte, exista o excelenta oportunitate pentru aceste sisteme, sa implineasca visul multor practicanti si academicieni de a folosi tehnologia informatiei pentru a ajunge la un nou nivel al integrarii-client catre vanzator, lant de cerere-oferta in companii largi.

Bibliografie:
Milan Zeleny, "The IEBM Handbook of Information Technologi In Business", Editura THOMSON LEARNING; James O'Brien, George Marakas, "Management Informations Systems", Seventh Edition, Editura McGraw'Hill International 2006; Doina Fotache, Luminita Hurbean, "Solutii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP".