Sunteți pe pagina 1din 27

Curs: PRODUSE I SERVICII BANCARE Numerarul este mijlocul de plat cel mai lichid care se compune din bancnote

i moned metalic. Bancnotele sunt titluri de credit emise de bncile centrale i garantate prin obligaia de a restitui la cerere valoare lor nominal. Banca Nationala, ca banca centrala, este cea care tipareste banii si urmrete i volumul numeralului aflat in circulatie. In realitate bancnotele raman pe toata perioada cat circula titluri de credit, deoarece posesorii lor le utilizeaza ca un echivalent valoric, in oricare din functiile monetare posibile, realizand valoarea lor prin cumparari de marfuri, servicii, plata unor datorii, depunere la banca etc. Detinerile de rezerve de numerar reprezinta o cale importanta de a avea posibilitati de plata in orice moment si de a satisface cerintele de lichiditate. A avea lichiditate= a avea abilitatea de a-ti plati datoriile scadente. In cadrul sistemul bancar, persoana delegata sa realizeze operatiunile de incasari si plati poarta denumirea de casier, acesta fiind gestionar de mijloace banesti. Platile in numerar pot fi efectuate de agentii economici, direct din incasarile proprii, in scopurile si limitele prevazute de lege. Legea interzice folosirea numeralului provenit din incasarile unui agent pentru nevoile altui agent economic. Respectarea prevederilor legale privind evidenta si pastrarea numeralului are ca obiectiv controlul. Evidenta incasarilor si platilor in numerar se tine cu ajutorul registrelor de casa ce se intocmesc pe baza documentelor justificative prin completarea zilnica a registrului de cas a prin totalizarea operatiilor si stabilirea soldului casei, precum si reportarea acestuia pe fila urmatoare. Cambia, ca instrument de plata si ca titlu de credit, a avut de-a lungul secolelor un rol deosebit in dezvoltarea si promovarea comertului european si mondial Cambia este unul dintre cele mai vechi instrumente de plata, dateaza de peste 1.000 de ani, fiind cunoscuta si sub denumirea de trata sau polita.In cornertul international o mai regasim ca: bill of exchange (engleza), wechsel (germana), lettre de change (franceza), Legislatia romana a preluat denumirea italiana: cambia.In tara no astra, cambia este reglementata prin lege.' si de unele regulamente si norme emise de Banca Nationala a Romaniei. In normele bancare, cambia este definitia ca fiind instrument de plata ce exprima obligatia asumata de un debitor de a plati la vedere sau la scadenta o suma de bani in favoarea unui beneficiar. In baza legii asupra cambiei si biletului la ordin, cambia este definita ca un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Rolul cambiei: ca instrument de schimb, instrument de plata si instrument de credit. Ca instrument de schimb, cambia evidentiaza rolul initial al acesteia in schimburile monetare, in scopul evitarii deplasarii banilor si al reducerii riscurilor aferente. In calitate de instrument de plata, cambia poate fi utilizata in locul bancnotelor pentru stingerea unor obligatii de plata in numerar. Ca instrument de credit , cambia are multiple utilizari: in domeniul creditului comercial, al creditului bancar si ca mod de garantare. Ca instrument de credit comercial, cambia este denumita efect comercial si este utilizata de producator in raport cu comerciantul care le cumpara produsele. Validitatea cambiei, tb sa sa respecte urm cond.: - Efectuarea operatiunilor cambiale de catre persoane fizice si juridice care au calitatea de comerciant; - Forma scrisa, sub sernnatura privata; - Cuprinderea tuturor mentiunilor obligatorii si a unor clauze facultative. Obligatiunile cambiale pot fi asumate si prin mandatar, aceasta modalitate constituind unica posibilitate de asumare in cazul cornerciantilor persoane juridice. 1

Tipurile de cambie Cambia in alb Aceasta este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului si o parte din mentiunile obligatorii, celelalte rnentiuni urmand a fi completate de posesor atunci cind acesta prezinta titlul la plata sau il remite catre o institutie de credit in scopul prezentarii la plata, fiind obligatoriu ca o cambie in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in mornentul platii. Contracambia. In situatia in care cambia nu este platita la scadenta si beneficiarul doreste sa intre cat mai repede in posesia bani lor, acesta poate trage o contracambie asupra unuia dintre giranti. Cambia financiara. Cambiile care se trag de banci intre ele sau intre alte institutii financiare si au la baza tranzactii de natura fmanciar-bancara se numesc cambii financiare. Cambia de complezenta sau de favoare. In situatia in care firma este in incapacitate temporara de plata si are o scadenta imediata poate prin buna intelegere cu o alta firrna sa traga o cambie asupra acesteia fara sa existe o tranzactie comerciala sau o obligatio financiara, tragatorul poate folosi cambia pentru stingerea obligatiei scadente, dar ramane obligat fata de tras ca la scadenta sa-i transfere fondurile primite. Mentiuni obligatorii Potrivit legii Denumirea de cambie. Pe document trebuie sa apara denumirea de "cambie" si trebuie scrisa orizontal, cu majuscule. Ordinul neconditionat de a plati. Ordiul de plata care se da de tragator trebuie sa fie clar, precis si neconditionat Suma de plata se inscrie in cifre si litere . In cazul cambiei ernise in valuta, tragatorul sau emitentul va inscrie, la sfarsitul sumei in litere, sintagma "in RON". Numele trasului si al tragatorului. Indicarea numelui platitorului este obligatorie. Persoana obligata in principal este trasul, intrucat a acceptat plata si nu tragatorul. Numele trasului va fii insotit de codul IBAN al contului din care se va face plata. In mod asemanaror, numele tragatoruluitcodul de inregistrare fiscala al firmei sau CNP) va fii insotit de codul IBAN al contului sau. Inserierea cambiei sau referinta consta in imprimarea pe cambie a unei serii de caractere care formeaza asa numita "referinta'. Aceasta contine primele patru caractere ale codului BIC Scadenta sau termenul de plata-element obligatoriu care se inscrie pe cambie. In cazul in care nu se inscrie scadenta, cambia se plateste la vedere, adica la orice data la care beneficiarul solicita plata. Locul unde se efectueaza plata este un element absolut necesar pentru a se cunoaste unde se adreseaza cambia pentru onorare. Numele beneficiarului se scrie clar si complet. Beneficiarul poate desemna o alta persoana, purtator, care va incasa cambia in care caz se va trece numele acestuia. Data si locul emiterii. Data emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa, chiar daca pe cambie figureaza mai multi tragatori, Data emiterii permite determinarea mai multor elemente: A) calculul datei de scadenta; B) calculul perioadei de dobanda; C) constatarea capacitatii legale (varsta) a semnatarilor; D) determinarea valabilitatii drepturilor semnatarilor privind actiunea cambiala Locul emiterii se inscrie langa data emiterii. Daca locul nu este rnentionat se considera localitatea tragatorului. Caracteristicile cambiei sunt: - Titlu de credit =cambia are la baza a tranzactie reala intre doi parteneri care s-a transformat intro creanta exigibila.

- Transferabilitatea=caracteristica principala a cambiei care o deosebeste de alte instrumente de plata si presupune posibilitatea de a se schimba creditorul de mai multe ori, realizand astfel stingerea unor obligatii in lant cu acelasi instrument. - Negociabilitatea=stingerea unele obligatii inainte de scadenta acesteia si ca urmare fiecare tranzactie are a anumita valoare care se poate negocia intre parti In functie de perioada ramasa pana la scadenta, nivelul dobanzii pe piata nu va fi altul de cat eel initial. - Cesiunea de creanta=actul prin care un creditor transfera unei alte persoane dreptul de creanta, fie la modul gratuit, fie la modul oneros. Cesiunea de creanta este un principiu al dreptului cambial. - Subrogarea= un alt principiu al dreptului cambial care intervine in momentul in care a persoana isi asuma obligatiile unei alte persoane, isi aroga, deci, unele raspunderi. - Raspunderea solidara=particularitate a cambiei si exprima faptul ca toate persoanele care au calitatea de posesori ai cambiei, deci beneficiari temporari ai acesteia, raspund solidari in cazul neplatii cambiei la scadenta. - Instrument de plata cu termene departate in timp. Cambia are inscrisa o suma de plata la un anurnit tennen. Aceasta apare in multe cazuri ca o plata amanata", rezultata din relatiile de credit dintre parti, Operatiuni cambiale A) Emiterea eambiei se face de catre tragator, cel care crediteaza debitorul pe perioada convenita pana la scadenta B) Aeeeptarea eambiei este actul prin care trasul se obliga sa plateasca, 'Ia scadenta, suma aratata In cambie, posesorului titlului. Tragatorul stabileste un termen pentru acceptare, perioada 'in care beneficiarul sau posesorul cambiei trebuie sa o prezinte la acceptare. Aceeptarea reprezinta angajamentul ferm al trasului de a plati si da incredere beneficiarului pentru incasarea sumei cuvenite. Revoearea acceptarii reprezinta stergerea "mentiunii" acceptare, pe care o poate realiza trasul, atata timp cat detine cambia. Refuzul acceptarii se constata prin intocmirea unui protest de neacceptare, in forma autentica, inainte de expirarea tennenului prevazut pentru prezentarea la acceptare. C) Scontarea cambiei este operatiunea de vanzare a unei cambii catre o banca sau o institutie Financiara cu scopul de a obtine lichiclitate inainte de scadenta. Exista posibilitatea ca banca comerciala sa vanda cambia, In aceeasi zi, bancii centrale, iar operatiunea se numeste rescontare. Bancile comerciale mai ofera ca variante cambiile primite in pensiune, adica cumpararea de catre banca a cambiei cu conditia rascumpararii de beneficiar inainte de scadenta. D) Scadenta si plata cambiei este tennenul la care cambia este exigibila si trebuie platita Aceasta trebuie sa fie: - Certa, adica sa indice cu precizie ziua sau tennenul pana la care beneficiarul trebuie sa se prezinte la incasare; - Unica, adica nu se admit scadente succesive; - Posibila, respectiv sa nu fie inaintea emiterii. Forme ale scadentei: scadenta la vedere, insearnna la prezentarea beneficiarului care poate fi la orice data dupa emiterea cambiei dar nu mai tarziu de un an de zile, tennenul maxim prevazut de lege. scadenta la un anumit timp de la vedere. Tragatorul are latitudinea sa stabileasca data scadentei la un anumit tirnp de la vedere. scadenta la un anumit termen de la emitere. Tragatorul po ate stabili un anumit termen conventional la care beneficiarul se poate prezenta pentu incasarea cambiei. Tennenul poate fi prelungit sau redus de catre tragator si numai redus de giranti. scadenta la o data fixa reprezinta o anumita data formata din zi, luna si an. E) Plata cambiei este actul final in circuitul cambial daca nu intervin alte evenimente nedorite. Plata se face la scadenta si la locul indicat pe titlu la cererea posesorului, prin prezentarea cambiei. Prezentarea unei cambii la plata se poate face In original sau prin trunchiere. 3

Trunchierea este procedeul informatic care consta In urmatoarele operatiuni succesive: A) transpunerea In format electronic a informatiilor relevante de pe cambia originala B) reproducerea irnaginii cambiei originale in format electronic; C) transmiterea informatiei electronice catre institutia de credit platitoare. Cand prezinta la plata o cambie prin trunchiere, institutia de credit este obligata: A) sa verifice daca cambia in original respecta in forma si continut prevederile legale B) sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor Debitorul po ate sa refuze plata ori de cate ori nu i se prezinta cambia In original sau prin trunchiere. El poate sa refuze plata cand posesorul nu este persoana care are dreptul sa ceara plata. In cazul prezentarii cambiei la plata prin trunchiere: A) institutia de credit care plateste titlul primeste dovada efectuarii acestei plati, B) dupa primirea platii, institutia de credit care se afla in posesia cambiei va lua masurile necesare pentru a elimina riscul ca respectivul titlu sa fie pus din nou In circulatie; C) dupa primirea unei plali partiale, institutia de credit care se afla In posesia cambiei va inscrie pe aceasta o mentiune privind plata efectuata D) trasul pentru care o institutie de credit a facut o plata integral a sau partial a a unei cambii primeste de la aceasta institutie dovada efectuarii respectivei plati E) Avalul este o garantie data de o persoana, denumita avalist, care garanteaza plata pentru unul din obligatii cambiali, numit avalizat, pentru toata suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din ea.Se foloseste atunci cand sunt anumite rezerve privind capacitatea de plata a trasului sau nu sunt disponibile suficiente informatii despre bonitatea acestuia. A valul se da pe fata cambiei utilizinduse una din expresiile "pentru aval", "pentru garantie", "pentru cautiune", "pentru fidejusiune" ori alta expresie echivalenta, urmata de semnatura avalistului sau a imputernicitului sau. Prin aval trebuie sa se precizeze pentru cine s-a dat acesta si pentru ce suma (numai pentru o parte din suma inscrisa pe cambie, sau pentru intreaga suma), Circulatia cambiei este legata de transferul de la emitent (tragator) la 0 alta persoana a drepturilor izvorate din cambie. Acest transfer de drepturi se poate realiza in doua moduri: prin gir si prin cesiune de creanta. Girul este actul prin care posesorul titlului, nurnit girant transfera altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia, toate drepturile decurgand din acest titlu. Pentru a circula prin gir este necesar sa existe acordul de vointa al tragatorului exprimat prin inscrierea pe cambie a mentiunii "la ordin". Girul trebuie scris pe cambie si sa fie semnat de girant Girul po ate fi: ~ girul ln plin ce trebuie sa cuprinda in afara de sernnatura si alte mentiuni care sa deosebeasca girul de oricare alta operatiune cambiala (acceptare, avalizare). ~ girul In alb este format din sernnatura girantului inscrisa pe fata cambiei, insotita de mentiunea girat, girare. ~ girul de intoarcere se adreseaza catre un obligat principal in procesul cambial (tragator sau tras), situatie in care acesta poate avea, atat calitatea de creditor, cat si de debitor; ~ girul cumulativ in cazul in care pe titlu se inscriu mai multi giratari; exercitarea drepturilor cambiale urmand a se face de catre toti giratarii, prin acordul comun al acestora; ~ girulln favoarea bancil cunoscut ca operatiune de scontare prin care posesorul cambiei poate obtine prin gir resurse de la o banca, inainte de scadenta, prin girarea in favoarea bancii; ~ girul pentru procura este o forma 'in care giratarul mandateaza o alta persoana pentru a incasa banii, pe baza mentiunii scrise "pentru procura" sau "pentm incasare"; ~ girul pentru garantie se da de catre beneficiar pentru a garanta anumite obligatii, ca de exemplu garantia pentru buna executie a unor lucrari de investitii;

~ girul ulterior scadentei produce aceleasi efecte ca si girul anterior, insa girul ulterior protestului produce nurnai efectele unei cesiuni ordinare. Pentru ca detinatorul unei cambii sa fie socotit posesor legitim al titlului este Necesar sa existe o serie neintrerupta a girurilor mentionate pe cambie. Transferul prin cesiune de creanta se realizeaza i cazul 'in care emitentul (tragatorul) a inscris in titlu mentiunea "nu la ordin". Cesiunea de creanta este un act prin care creditorul numit cedent transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane numita cesionar. Circuitul cambiei in Romania Cambia moderna, reglementata prin Ordonanta de urgenta din anul 2008, se caracterizeaza prin: - Forma si continut bine stabilite; - Posibilitatea prezentarii cambiei la plata, atat In original, cat si prin asa- numita trunchiere (prezentarea electronica la plata a cambiei si a biletului la ordin); - Definirea mai clara a cuprinsului semnaturilor de pe cambie; eliminarea foii de prelungire si a referirilor de pe verso-ul instrumentelor. Circuitul cambiei in Romania Cambia este utilizata ca instrument de plata si procesata prin compensare multilateral a, bilaterala si automata. Compensarea multilateral areprezinta un acord prin care mai multe palti isi cornpenseaza reciproc obligatiile. Acest proces are loc In cadrul unui sistem de decontare neta multilaterala, prin intermediul Casei de Compensatie. Compensarea multilaterala a platilor lara numerar la nivelul tarii, se realizeaza prin intermediul unor circuite obligatorii impuse prin Regulamentul BNR. Circuitele instrumentelor de plata sunt c1asificate astfel: - Circuitul local; - Circuit intrajudetean; - Circuit interjudetean; - Circuit national. Cecul este cel mai utilizat mijloc de plata, in principal de catre titularii de conturi bancare. Cecul reprezinta un inscris prin care titularul unui cont deschis la o banca, numit tragator, da ordin neconditionat acestei banci, denumita tras, sa achite din contul sau, la o anumita data sau la prezentare, suma inscrisa pe cec unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in calitatea de beneficiar al sumei. Deci, cecul este atat un titlu de credit cat si un instrument de plata. Calitatea sa de titlu de credit are la baza urmatoarele considerente: emiterea cecului precede operatia de acordare a creditului, atunci cand creditul acordat se utilizeaza ulterior pentru efectuarea unor plati pe baza de cec; cecul se foloseste in procesul de rambursare a creditului, deci serveste unei operatii propriu-zise de ereditare; eeeul a aparut si s-a dezvoltat odata eu aparitia si dezvoltarea sistemului banear, indeosebi eu aparitia si dezvoltarea bancnotei; eeeul inlocuieste bancnota indeplinind functiile monetare ale aeesteia de mijloe de circulatie si de plata. Caracteristici cecul este un titlu de credit cu trei calitati, si anume: formal, deoarece legiuitorul i-a stabilit o anumita forma (este tiparit, este confection at din hartie speciala); complet, adica cuprinde toate elementele necesare valorificarii drepturilor ce decurg din el, drepturi ce nu sunt subordonate vreunei contraprestatii; abstract, In sensul ca nu cuprinde cauza sa, adica nu cuprinde faptul juridic din care se naste obligatia; cecul nu poate fi emis decat asupra unei societati ban care, dar exista cazuri In care cecul este tras si platibil In strainatate, acesta fiind valabil, chiar daca trasul nu este o societate bancara cecul nu poate fi emis decat numai daca tragatorul are disponibilitati In contul sau; 5

in cazul cecului nu apar operatiile de acceptare de catre tras, ci eel mult certificarea facuta de banca cum ca tragatorul are disponibilitati in cont; cecul este platibil la vedere cu conditia ca plata sa fie facuta intr-un termen expres prevazut de lege. Cecul pune in relatie directa trei persoane: tragator, tras si beneficiarul. Tragatorul sau emitentul este persoana care emite cecul, dand ordinul de a se plati. Tragatorul, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o banca, da ordin neconditionat acesteia, aflata ill pozitia de tras, sa plateasca la prezentarea cecului o suma determinata de bani. Trasul este persoana care efectueaza plata din dispozitia tragatorului; in ipoteza de tras nu po ate aparea decat 0 banca sau 0 institutie de credit, de unde provine si denumirea de banca trasa, Beneficiarul este persoana fizica sau juridica In favoarea careia se face plata, urmare a faptului ca a avut calitatea de vanzator de marfuri, prestator de servicii sau creditor pentru tragator. Banca verifica a existentei acoperirii cecului emis prin: - Certificarea cecului, caz in care banca blocheaza pentru un numar de zile suma certificata; - Vizarea cecului, situatie in care banca certifica existenta depozitului, dar nu se obliga sa-l blocheze. Emiterea de cecuri tara acoperire poate fi asirnilata cu infractiunea de escrocherie, in cazul in care aceasta s-a facut In scopul de a se produce prejudicii sau de a irnpiedica o alta persoana in executarea drepturilor sale. Elementele pe care cecul trebuie sa le contina, sunt: A) denumirea de cec inscrisa in titlu si exprimata in Iimba folosita la redact area titlului; B) ordinul neconditionat de plata a sumei inscrisa pe cec, este un element obligatoriu, iar in acest scop se utilizeaza formula consacrata "pliititi in schimbul acestui cec", exprirnata in limba redactarii inscrisului; C) inserierea cecului sau referinta consta in imprimarea pe cec a unei serii de caractere care formeaza asa numita "referinta D) suma de plata se inscrie in cifre si litere. In cazul cecului emis In valuta, Tragatorul sau emitentul va inscrie, la sfarsitul sumei in litere, sintagma in RON". E) numele trasului si al tragatorutul F) numele beneficiarului Pentru procesarea automata a cecului, la beneficiar se specifica codul de identificare (CIF sau CNP). G) locul de plata (indicarea adresei exacte), adica locul unde se afla banca platitoare pentru ca inscrisul sa fie trimis direct sau prin bancile corespondente, de cele mai multe ori in locul respectiv H) data si locul emiterii. Se impun precizari clare privind ziua, luna, anul emiterii cecului, pentru a permite: I) semnatura celui care emite cecul trebuie sa cuprinda integral numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla aceasta inscrisa in Registrul Cornertului. Pentru formatul nou al cecului, orice semnatura trebuie sa cuprinda": A) In clar, numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori A entitatii care se obliga; B) semnatura olografa a persoanei fizice, respectiv a reprezentantilor legali sau a imputernicitilor persoanelor juridice care se obliga ori a reprezentantilor sau a imputernicitilor altor categorii de entitati care utilizeaza astfel de instrumente." Tipuri de cecuri I. Din punct de vedere al persoanei catre care este platit (al beneficiarului), cecul Poate fi: Cecul nominativ se plateste unei anumite persoane, strict desemnate de catre emitent. in aceasta categorie sunt incIuse majoritatea cecurilor personale, cecuri bancare, emise de catre banci la

solicitarea expresa a unui client pentru a fi platibile in favoarea unui beneficiar strict desemnat de catre ordonator. Cecul la ordin are indicat numele beneficiarului pe titlu, iar acesta are dreptul sa il transmita prin girare. Cecul la purtator - in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta rnentiunea "la purtator". Cecul la purtator se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul, de aici dezavantajul in cazul furtului sau pierderii. II. Dupa modul de incasare al cecurilor, acestea pot fi: Cec simplu, nebarat este achitat de banca In numerar, rara nici un fel de restrictii, la dorinta beneficiarului sau In alb, acesta fiind cel mai des folosit Cecul barat se caracterizeaza prin faptul ca tragatorul sau posesorul cecului poate face 0 barare prin inscrierea a doua Iinii paralele (vertic ale sau oblice), oriunde pe fata cecului. Bararea cecurilor poate fi facuta ill doua feluri: - Ca o barare generala, cand intre cele doua linii nu se indica nimic ori se face mentiunea "societate bancara" sau alt termen echivalent; - Ca o barare speciala, cand intre cele doua linii este inscrisa denumirea unei societati bancare, putandu-se plati numai bancii a carei denumire este trecuta intre cele doua linii paralele de pe fata cecului. Cecul de virament este insotit de clauze ca "platibil in cont" sau "numai pentru virament", Deci plata cecului se face numai scriptural, creditandu-se contul beneficiarului, operatiunea echivaland practic cu plata cecului. Cecul certificat este cel mai sigur cec din punct de vedere al beneficiarului, a certitudinii ca acesta va putea incasa contravaloarea inscrisului respectiv. Certificarea este procedura bancara prin care banca trasa confirma existenta si bloc area fondurilor necesare platii ordonate Cecul circular este cel mai putin folosit 'in ultima vreme datorita progresului inregistrat in efectuarea electronics a decontarilor intra si interbancare. Este acel inscris dat de o banca asupra subunitatilor sale sau asupra altei banci cu care este incheiata o intelegere 'in acest sens. Cecul de calatorie este inscrisul foarte larg utilizat pe plan mondial. Se emite la fel ca si la bancnote sum a fix a, imprimata la tiparirea lor, numita valoare nominal a de catre banci sau institutii specializate si se exprima atat 'in moneda nationala cat si in valuta. Acestea pot fi: Cecuri de calatorie propriu- zis putand fi cumparate de la ghiseele bancilor, platindu-se o suma mai mare decat valoare lor nominala, acest tip de cec oferind protectie irnpotriva riscului. Cecuri de calatorie cu carte de garantie (eurocecuri) au un grad de securitate ridicat la care au aderat majoritatea tarilor europene. Operatiuni in procesul utilizarii cecului Girarea (andosarea) Este principala modalitate de transmitere a cecului. Este operatiunea prin care beneficiarul cecului numit girant transfera altei persoane numita giratar, printr-o sensa si subscrisa pe instrument odata cu predarea acestuia, toate drepturile ce decurg din cecul astfel redactat ii completat. Transferul se face pe baza unei mentiuni scrise, noul beneficiar avand drepturi depline asupra cecului 'in cauza. Girul trebuie scris pe cec si sa fie semnat de girant'". Forme: Girul in plin trebuie sa contina cel putin trei mentiuni: semnatura girantului, data girarii, numele girantului. Girul in alb presupune numai semnatura girantului inscrisa pe cec. Girul la purtator este similar cu cel in alb exprimat prin formula "platiti purtatorului". Avalizarea Avalul este o garantie personala prin care 0 persoana, denumita avalist, garanteaza obligatia asumata de una dintre persoanele obligate prin cec, denumita avalizat, pentru toata suma 7

mentionata pe cec sau pentru o parte din ea. Avalul nu poate fi conditionat ill nici un mod, nu poate aduce schimbari privind elementele datoriei garantate. EI se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau orice forma echivalenta, fiind semnat de avalist Prezentarea unei cec la plata se poate face 'in original sau prin trunchiere. Trunchierea este procedeul inforrnatic care consta in urmatoarele operatiuni succesive: A) transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cambia originala; B) reproducerea imaginii cambiei originale ill format electronic; C) transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile prevazute la lit. a) si b) catre institutia de credit platitoare, Ca si in cazul cambiei, cand se prezinta la plata un cec prin trunchiere, institutia de credit este obligata: A) sa verifice daca acea cambie 'in original respecta ill forma si continut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu exceptia autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor; B) sa garanteze acuratetea ~i conformitatea informatiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cambia ill original, precum ~i conformitatea imaginii cambiei cu cambia In original. Plata cecului se face integral, daca din anumite motive plata este efectuata partial, beneficiarul nu poate refuza, ci va face 0 mentiune pe cec aratand cat a primit, eliberand totodata 0 chitanta pentru suma platita. Refuzul la plata si protestul cecului Banca trasa poate refuza plata unui cec din urmatoarele motive: - Cecul nu are acoperire; - Cecul este postdatat (plata se poate face numai dupa trecerea datei indicate pe cec); - Exista prezumtia la banca trasa ca eel care prezinta cecul a intrat in posesia lui pe cale frauduloasa; - Cecul prezinta vicii de forma; - Cecul a fost revocat ill scris de tragator (numai intre data emiterii cecului la momentul prezentarii la plata). Refuzul total sau partial la plata al unui cec prezentat la plata prin trunchiere se face informa electronica, de catre institutia de credit platitoare. In baza refuzului la plata, institutia de credit care detine cecul original va inscrie pe Acesta: A) data prezentarii acestuia la plata, spre a se constata daca prezentarea s-a efectuat ill cadrul termenului legal; B) declaratia de refuz, datata ~i semnata de catre reprezentanti legaJi sau irnputemiciti ai acestora. Mentiunile inscrise pe cecul original constituie dovada refuzului de plata. Refuzul tehnic pentru un cec trunchiat este initiat de catre participantul platitor in sistem SENT 'in cazul 'in care trunchierea nu a fost realizata conform standardului sistemului. In cazul receptionarii unui refuz tehnic, participantul initiator, ulterior analizei cauzelor (motivelor de refuz precizate de banca platitoare in mesajul de refuz) are doua posibilitati: A) sa remedieze eroarea sau defectul de imagine; B) sa transmits instrumentul de debit in original spre decontare la banca platitoare, astfel incat prezentarea la plata sa fie facuta in timp utl Etapele circuitului cecului sunt: (I) - eliberarea cametului de cecuri de catre banca clientului ei; (2) - tragatorul cecului cumpara marfurile de la vanzator (beneficiarul cecului); (3) - trage cecul asupra Bancii X (banca cumparatorului); (4) tragatorul remite beneficiarului cecul tras asupra Bancii X; (5) - beneficiarul remite ceculla banca sa pentru incasare; 8

(6) - banca beneficiarului prezinta ceculla Banca X; (7) - Banca X achita cecul ~i stinge creanta (7') Riscuri in utilizarea cecului Desi este unul dintre cele mai utilizate instrumente de plata, cecul prezinta in utilizarea sa un anumit grad de risc determinat de doi factori: I. Beneficiarul cecului nu poate avea certitudinea ca tragatorul are constituit provizionul necesar acoperirii platii ordonate prin cec; 2. Pierderea sau furtul cecului, care, direct in cazul cecului la purtator sau printr-o sernnatura falsa In cazul altor cecuri permit incasarea contravalorii inscrisului de o alta persoana decat beneficiarul de drept. Exista posibilitatea verificiirii existentei acoperirii unui cec emis prin: certificarea cecului, caz in care banca blocheaza pentru un numar de zile suma certi ficata; vizarea cecului, situatie in care banca doar certifica existenta depozitului, dar nu se obliga sa-I blocheze. La prezentarea cecurilor spre incasare se are in vedere urmatoarele obiective: - Respeetarea conditiilor de redaetare - Data emiterii - Respeetarea normelor de barare si girare - Corespondenta sumei - Semndtura tragdtorului, Principalele modiflcarl privind operatiuni cecului sunt: A. Girarea cecului. - Girul trebuie scris pe cec si semnat de girant. Girul este valabil chiar daca Beneficiarul nu este rnentionat sau girantul a pus nurnai semnatura (gir In alb). In acest din urma caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe cec. B. Avalizarea cecului. Avalul se da pe cambie. El se exprima prin cuvintele: "pentru aval" sau orice forma echivalenta; el este semnat de avalist, C. Termenul de prezentare la plata a unui cec. Se instituie un singur termen pentru prezentarea la plata a cecului emis ~i platibil In Romania. Astfel, cecul emis si platibil In Romania trebuie (sub sanctiunea pierderii dreptului de regres impotriva girantilor si garantilor) sa fie prezentat la plata In termen de 15 zile, indiferent daca este platibil sau nu 'in localitatea unde a fost emis. D. Prezentarea la plata a unui cec. Prezentarea unui cec la plata se poate face astfel: In original sau prin trunchiere. Prin trunchiere se intelege procedeul informatic care consta In urmatoarele operatiuni succesive: - Transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cecul original; - Reproducerea irnaginii cecului original In format electronic; - Transmiterea informatiei electronice catre institutia de credit platitoare, E. Momentul prezentarii la plata In cazul trunchierii. F. Verificarile efectuate de institutia de credit In cazul trunchierii. Cand prezinta la plata un cec prin trunchiere, institutia de credit este obligata: - Sa verifice daca cecul original respecta In forma si continut prevederile legale - Sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor G. Refuzul la plata al unui cec In cazul trunchierii. Refuzul total sau partial al unui cec prezentat la plata prin trunchiere se face In forma electronica, de catre institutia de credit platitoare. Astfel, in baza refuzului, institutia de credit care detine cecul original va inscrie pe acesta: - Data prezentarii acestuia la plata, spre a se constat a daca prezentarea s-a efectuat intermen legal; - Declaratia de refuz, datata ~i semnata de catre reprezentanti legali sau imputerniciti ai acestora. H. Inregistrarea In contabilitate a emiterii ~i acceptarii efectelor de comert.

Biletulla ordin este o varianta a cambiei care pune in legatura numai doua persoane, debitor si creditor, spre deosebire de cambie care stabilea relatii intre trei persoane. Principalele elemente obligatorii sunt: - Data si locul emiterii; - Numele emitentului; - Codul IBAN ernitent; - Cod emitent - CIF (codul de inregistrare fiscal a al firmei); - Denumire beneficiar; Scadenta si locul de plata; - Suma de plata (In cifre si litere); - Moneda in care se va plati. - Semnatura emitent - sernnatura olografa autorizata; - Numele avalistului si sernnatura acestuia Biletul la ordin se transmite prin girare, obligatiile rezultand din emiterea si utilizarea acestui titlu, inc1usiv plata prin trunchiere, supunandu-se regulilor generale specifice procesului cambial. Totusi, acceptarea biletului la ordin nu se admite deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si eel care accepta o cambie. Ordinul de plata reprezinta cea mai simpla modalitate de realizare a unei plati, respectiv a unei incasari, Ordinul de plata este definit ca fiind dispozitia de plata data de o persoana (numita ordonator), unei banci, de a plati o sum a determinata in favoarea altei persoane (denurnita beneficiar) in vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre ardonator si beneficiar. EI este un instrument de plata si de decontare utilizat pentru stingerea unar obligatii devenite exigibile, respectiv este o dispozitie data de un client bancii sale in scopul efectuarii unei plati in favoarea unei terte persoane. Ordinul de plata este definit ca 0 instructiune neconditionatd, data In orice forma de emitent institutiei receptoare, In mod direct sau prin intermediul unui sistem de pldti, In scopul punerii La dispozitia unui beneficiar a sumei de plata indicate In ordinul de plata, prin creditarea unui cont al acestuia deschis la institutia destinatard sau, dupd caz, prin eliberarea sumei respective In numeral', In conditiile In care: A) institutia receptoare dispune de fondurile corespunzatoare B) institutia nu prevede ca plata trebuie sa fie efectuata la cererea beneficiarului. Pe un ordin de plata este obligatorie inscrierea urmatoarelor mentiuni: *denumirea instrumentului "ordin de plata"; *identificarea platitorului, prin nume/denumire si cont *identificarea beneficiarului, prin nume/denumire si cont *identificarea institutiei initiatoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC, in cazul in care platitorul difera de institutia initiatoare; *identificarea institutiei receptoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC, In cazul In care beneficiarul difera de institutia receptoare; *suma si denominarea sumei; *data emiterii ordinului de plata, care trebuie sa fie unica, posibila si ceria. Caracteristicile ordinului de plata relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii preexistente ce urmeaza a se stinge odata cu onorarea ordinului de plata; operatiunea este pornita la initiatlva platitorului (ordonatorului); el este eel care stabileste reguJiIe dupa care operatiunea trebuie sa se desfasoare;

10

revocabilitatea este trasatura fundamental a a ordinului de plata; aceasta consta in faptul ca, ordonatorul isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii, cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi fost executat prin plata in favoarea beneficiarului. provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu in cazul ordinului de plata. Acesta presupune obligatia ordonatorului ca, odata cu emiterea ordinului de plata, sa creeze bancii si sursa de fonduri necesare, fie prin blocarea sumei respective din contul sau bancar, fie prin depunerea ei in vederea executarii platii, sau prin credit bancar acordat de banca in acest scop in contul ordonatorului. Tipuri de ordine de plata Din punct de vedere al modalitiitii de incasare, ordinul de plata poate fi: simplu, caz in care incasarea ordinului de plata nu este conditionata de prezentarea vreunui document sau explicatie cu privire la scopul platii documentar, respectiv incasarea sa este determinata de obligatiile beneficiarului de a prezenta anumite documente Din punct de vedere al modului in care poate fi trimis sau primit letric, adica ordinul de plata urmeaza a fi remis prin corespondenta. telegrafic sau prin telex, in functie de posibilitatile de transmitere ale bancii platitoare; electronic, prin SWIFT (Society for Worldwide Interbanking Financial Telecomunication) daca banca platitoare este membra operationala a sistemului SWIFT. Din punct de vedere al destinatiei Emis, cu plata in strainatate, emis, pentru plati in tara in valuta Participantii ordinului de plata A) Ordonatorul (emitentul) este cel care initiaza operatiunea; el este cel care plateste, stabileste conditiile platii, constituie provizionul bancar in vederea platii. B) Beneficiarul, reprezinta persoana desemnata prin ordin de plata de catre platitor sa primeasca 0 suma de bani si poate fi client al bancii colectoare sau banca colectoare. C) Bancile care intervin In derularea operatiunii au simplul rol de prestatori de servicii. Singure\e raspunderi ale bancilor sunt: sa manipuleze corect valorile incredintate (fonduri banesti si documente) si sa solicite beneficiarului prezentarea documentelor, asa cum s-a prevazut de ordonatorul platii (In cazul ordinului de plata documentar). Aceste banci sunt denumite: banca ordonatoare, cea la care ordonatorul da dispozitie privind efectuarea plalii prin ordin de plata si la care constituie depozitul; banca platitoare, cea la ghiseele careia se achita suma beneficiarului platii si care solicita anticipat sau ulterior, de la banca ordonatoare suma ce urmeaza sa 0 plateasca sau a platit-o; banca intermediard, este orice banca emitatoare sau receptoare, alta decat banca ernitenta si banca coJectoare, care intervine In relatia transfer - creditului. Obligatiile partilor implicate in circuitul ordinului de plata In circuitul ordinului de plata sunt implicate urmatoarele parti: emitentul; beneficiarul; banca ernitentului; banca colectoare. Aceste entitati au anumite obligatii stabilite de banca central a pentru a sigura desfasurarea normal a transferului de fonduri. (1) Obligatille emitentului Emitentul este obligat printr-un ordin de plata numai daca acesta a fost emis de el sau de catre alta persoana care are mandatul de al reprezenta, In tennenii prevazuti In ordinul de plata receptionat de institutia receptoare Plata obligatiei emitentului fata de banca receptoare se considera efectuata 'in una Din urmatoarele situatii: A) banca receptoare a debitat contul emitentului deschis la acesta; B) banca ernitenta (care poate fi si banca initiatoare) crediteaza contul bancii receptoare deschis la ea, iar aceasta din urma utilizeaza fondurile desemnate de suma respectiva; 11

C) banca ernitenta crediteaza contul bancii receptoare deschis la 0 alta banca si aceasta foloseste fondurile respective; C) banca central a crediteaza contul bancii receptoare in cadrul decontarii finale; decontarea finala se face In favoarea bancii receptoare In baza unui acord de compensare bilateral cu banca emitenta, sau a regulilor unui sistem de transfer de fonduri care se refera la decontarea obligatiilor dintre participanti. (2) Obligatiile bancii receptoare, alta dedit banca destinatara Se apreciaza ca o banca a acceptat un ordin de plata In momentul receptiei (daca intre ea si emitent exista un acord In acest sens), in cel al instiintarii emitentului ca a acceptat ordinul respectiv sau In momentul In care procedeaza la executarea, respectiv, debitarea contului emitentului deschis la ea, ca plata pentru ordinul respectiv. Dintre obligatlile asumate de banca receptoare se mentioneaza: sa execute ordinul de plata in ziua bancara in care l-a acceptat, sau cel mai tarziu 'in ziua bancara urmatoare. instiintarea in timp util a emitentului de neonorarea ordinului sau de plata, fie ca acest lucru nu este posibil, fie ca antreneaza costuri excesive sau intarzieri In finalizarea transferului de credit, solicitandu-i instructiuni daca termenul prevazut nu a fost respectat, institutia receptoare poate datora emitentului dobanzi de intarziere pentru orice suma primita de la emitent pentru perioada in care a retinut suma respectiva peste termenele prevazute (3) Obligatile bancii destinatare Un ordin de plata se considera ca acceptat de catre banca in una din urmatoarele situatii: *la receptia sa de la emitent, cu conditia sa existe un acord intre cele doua parti; *In momentul instiintarii emitentului privind acceptarea sau a debitarii contului acestuia deschis la ea, ca plata pentru titlul respectiv; *In momentul creditarii contului beneficiarului sau al comunicarii facute acestuia ca are dreptul sa retraga sau sa utilizeze sume provenite in urrna acceptarii, Operatiuni in procesul utilizarll ordinului de plata Circuitul operational al ordinului de plata, incepe cu emiterea de catre platitor a ordinului de plata si se incheie cu transferul sumei In contul beneficiarului de catre banca sa. In circuitul ordinului de plata de la platitor la beneficiar se pot interpune mai multe banci care efectueaza succesiv urmatoarele operatiuni: A. Receptia, reprezinta operatiunea prin care o banca recunoaste primirea ordinului de plata si validitatea acestuia B. Autentificarea, este procedura de recunoastere a persoanei pe care emitentul ordinului de plata o autoriza sa semneze autentic, prin confruntarea sernnaturii inscrisa pe document cu cele din fisa specimenului de semnatura, pre cum si prin diverse procedee convenite cu banca pentru prevenirea platilor neautorizate. C. Acceptarea, este procedura prin care banca recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat, obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile la terrnenele si in conditiile dispuse de emitent. D. Refuzul, este procedura utilizata In cazul in care banca receptoare considera ca nu este posibil sa execute ordinul de plata dat de catre emitent. E. Executarea, reprezinta procedura de emitere de catre banca receptoare a unui ordin de plata pentru a pune in aplicare un ordin de plata acceptat anterior; executarea presupune: debitarea contului emitentului; creditarea contului beneficiarului daca ambii parteneri au conturi Ia aceeasi unitate bancara; transmiterea ordinului de plata intr-un sistem de plati; transmiterea ordinului de plata catre banca corespondenta. Riscuri in utilizarea ordinului de plata

12

Riseurile platitorului sunt practic inexistente. Avantajul platitorului consta In faptul ca acesta isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii, cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi fostexecutat. Prin selectarea efectuarii platii prioritare, platitorul isi poate gestiona eficient lichiditatile, Riscurile intermediarului finaneiar rezulta din imposibilitatea finalizarii transfer - creditului din cauze imputabile acestuia (dirijare eronata, pierdere, furt, distrugerea instrumentului). Avantajul intermediarului il constituie posibilitatea utilizarii fondurilor aflate In tranzit (float de credit). Riseul beneficiarului poate aparea atunci cand transfer - creditul nu poate fi finalizat din cauze neimputabile lui. A vantajul beneficiarului rezulta din gradul ridicat de siguranta a platilor efectuate prin transfer - credit CARDUL BANCAR Conceptul de card bancar este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselor deosebite In domeniile informatic si electronic In masura In care sa faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice intre partenerii de tranzactii prin intermediul bancilor. Cardul este cartela de plata, sub forma unui suport de informatie standardizat, securizat si individualizat care semnaleaza ca detinatorul sau ar putea avea acces la dreptul de a-I folosi pentru plata conferita de emitent. Cardul este definit ca un instrument de plata electronica, respectiv un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite detindtorului sdu sa utilizeze disponibilitdtile banesti proprii dintr-un cont deschis pe numele emitentului cardului ori sa utilizeze o linie de credit, in limita unui plaJon stabilit in prealabil, deschisd de emitent in Javoarea detinatorului cardului, in vederea efectudrii, cumulativ sau nu, a urmdtoarelor operatiuni: A) retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum distribuitoarele de numerar si ATM, de la ghiseele emitentului bancii acceptante sau de la sediul unei institutii obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica; B) plata bunurilor si serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata obligatiilor catre autoritatile administratiilor publice, reprezentand impozite, taxe, amenzi, penalitati, etc., prin intermediul terminalelor POS sau prin alte medii electronice; C) transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si executate de institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica. Cardul contine elemente de securizare si de individualizare 'incorporate pe suprafata sa, care trebuie sa asigure urmatoarele caracteristici obligatorii: *suport fizic din material plastic si cu dimensiuni standard; *aversul, care contine elemente elaborate in relief (numarul cardului redactat in cifre arabe, numele si prenumele posesorului in redactare cu caractere latine, data expirarii valabilitatii) si elemente destinate informarii (sigla proprietarului de marca, denumirea si sigla emitentului); *reversul, care contine o banda magnetic a standard pentru inregistrare cu cel putin trei piste si/sau un microprocesor integrat; un panel de semnatura, avand elemente de siguranta in desen care sa ingradeasca posibilitatea stergerii sau modificarii semnaturii; *pentru asigurarea interoperabilitatii sistemelor de plati electronice, emitentii trebuie sa foloseasca numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA). Tipuri de carduri A) dupa modul de stocare a informatiilor si caracteristicile de securizare a cardului; Dupa functiile indeplinite; Dupa calitatea emitentului; Dupa momentul in care se efectueaza tranzactia. In timp, cardurile s-au perfectionat foarte mult si poarta amprenta dezvoltarii tehnologiilor Nevoia crescanda de securitate a cardurilor, dar si dezvoltarile tehnologice au condus la existenta si functionarea a doua tipuri de carduri. 13

- Carduri cu banda magnetica; - Carduri cu microprocesor. I Cardurile cu banda magnetica sunt cele care au pe verso o banda magnetica prin care se realizeaza procesul de citire si de transmitere prin linie telefonica a datelor. La centrul de autorizare exista un cititor de carduri care introduce automat in retea informatiile cuprinse in banda. Acestea sunt emise de bainci, comercianti etc., si prezinta caracteristici comune pentru toate sistemele nationale de plata, si anume: - Sunt confectionate din material plastic si au aceleasi dimensiuni tipizate si standardizate de ISO (Organizatia Internationala de Standardizare); - Prezinta pe partea din fata denumirea si simbolul emitentului si o holograma tridimensionala vizibila la lumina ultravioletelor; - Prezinta pe partea din fata numarul cardului, data expirarii, numele posesorului autorizat; - Pe verso-ul cardului prezinta 0 banda magnetic a ~i un panel de semnatura. Culorile de fundal si desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. In afara numelui posesorului imprimat in relief, apar marca pentru identificarea tipului cardului si simboluri ce indica tipul de posesor. Dezavantajele cardurilor cu banda magnetlca sunt: - Au capacitate redusa de memorare, data de densitate mica de inregistrare (rnasurata in bpi-biti per inch), ceea ce reduce numarul de caractere ce pot fi memorate; - Securitate indoielnica (vulnerabilitate la frauda); - Datorita folosirii indelungate, creste gradul de uzura (deteriorare) a pistelor magnetice; - Pistele magnetice sunt sensibile la sursele de demagnetizare si la caldura excesiva, II. Cardurile cu microprocesor, cunoscute si sub numele de SMART CARDS sau cip-carduri, sunt cele dotate cu 0 memorie incorporata intr-o capsula de dimensiuni mici. Memoria cardului cuprinde patru zone de structurare a informatiei, dupa cum urmeaza: *informatii neconfidentiale (elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al titularului, termen de valabilitate); *informatii confidentiale (disponibil din cont); *informatii inaccesibile (valoarea PIN sau alte chei de codificare); *inregistrari care cuprind informatii unice privind tranzactiile si care se regasesc intr-o "agenda". Dupa modul de folosire, cardurile cu cip cuprind doua mari clase: - Carduri monoaplicatie (contin 0 singura aplicatie); - Carduri multiaplicatie (contin mai multe aplicatii). Cardurile cu microprocesor au o serie de avantaje, printre care se numara: - Sunt rezistente la incercarile de spargere si protejeaza informatia personal a, contrafacerea si falsificarea fiind aproape imposibila; - Izoleaza calculele sensibile, legate de securitate, de alte parti ale sistemului care "nu trebuie sa stie"; controlul codului confidential si al posesorului in momentul platii este mai fiabil; - Asigura portabilitatea informatiilor incluse intre calculatoare si sisteme, independent De arhitectura de baza ale acestor sisteme; - Pentru accesul la datele incluse este necesar nu numai sa existe cardul respectiv (fizic), ci si un segment de informatie memorat de proprietarul cardului (pin-ul); - Deschide accesul spre servicii noi, securitate sporita, reducerea costurilor pe termen lung; - In momentul utilizarii exclude obligatia prezentarii unui act de identitate sau a unui contract telefonic cu centrul de autorizare; - Reducerea comisionului impus bancii, Platile prin SMART-CARD, desi nu sunt cele mai ieftine, sunt mai sigure, atat din punct de vedere al bancii cat si al clientului. Riscul, in cazul lor, este redus la minimum, cel putin sub urmatoarele forme:

14

>Cardul dotat cu microprocesor, nu poate fi folosit decat de posesorul legal, de multe ori acesta fiind programat sa blocheze sau sa distruga informatiile stocate In cadrul un or accesari gresite sau repetate. >Valoarea monetara stocata pe card nu poate fi dublu cheltuita deoarece "cipul" contine programe fiItru specifice care nu permit acest lucru, fiecare cheltuire diminuand ireversibil soldul incarcat pe card. B) Dupa functiile indeplinite de functiile specifice se disting urmatoarele tipuri de carduri: I. Cardul de credit, un instrument prin care platile se fac dintr-un credit acordat de banca emitenta sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabileste la emiterea cardului 'in functie de solvabilitatea clientului. Acest tip de card este destinat CLl prioritate pentru plata marfurilor si serviciilor. Credit cardul va fi emis si operat astfel incat sa permita preluarea de date pe baza carora detinatorul: - Sa-si ramburseze in totalitate creditul la sfarsitul perioadei stabilite, caz In care mai poate fi denumit, conform practicii internationale, "travel and entertainment card" ori "Charge card"; - Sa-si stinga creditul acordat numai In parte, partea ramasa urmand sa fie considerata ca o extensie a creditului acordat anterior. Sistemul cardurilor de credit are la baza doua entitati: centrele de autorizare si cele de prelucrare. Centrele de autorizare sunt organizate de banci si reprezinta interesele lor. Acestea, la cererea comerciantilor, acorda autorizatia de plata, adica, confirm a existenta conditiilor de plata potrivit informatiilor pe care le detin, sesizand cazurile de inoportunitate, de furt, pierdere sau utilizare abuziva. Centrele de prelucrare sunt interlocutoarele principale ale comerciantilor, ele fiind Gestionate de societatile de servicii si inginerie informatica avand ca principala sarcina, Primirea documentelor sau informatiilor privind platile desfasurate. III. Alte tipuri de carduri Cardul de debit cu descoperit de cont permite efectuarea platilor peste disponibilitatile banesti din contul de card, intr-o anumita suma asimilata creditului. Se foloseste In cazul cardurilor pentru salarii care se alirnenteaza direct cu sumele virate periodic de firmele angajatoare. Carduri cu numerar sunt carti de debit care se folosesc numai pentru retrageri de numerar dintrun aparat automatizat si cu un program informatic de casierie, numit automat de distributie de numerar (ATM). Retragerile se fac din contul de card care trebuie sa se alimenteze periodic de catre titular. Cardui de garantie a cecurilor se mai numeste si cheque garante card, este un instrument care garanteaza ca 0 suma de plata inscrisa pe cec are acoperire ill contul personal al detinatorului. EI poate functiona atat ca 0 carte de credit sau de debit, cat si ca o carte pentru retrageri de numerar. Carduri multifunctionale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plati, retrageri de numerar, garantare ~i alte operatiuni de debit. Carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de vanzare , Acest tip de card este un card care este utilizat de catre titular ill vederea efectuarii cumparaturilor la punctele de vanzare a bunurilor de consum. C) Din punct de vedere al emitentului, cardurile pot fi: Carduri emise de banci (carduri bancare). Bancile emit 0 gama larga de carduri si intra in competitie pentru castigarea unui segment cat mai mare de piata. Pentru a facilita accesul clientilor, bancile incheie intre ele conventii de plati prin carduri, astfel ca un client al unei banci sa poata apela la bancomatele altor banci cu care banca sa are incheiata o conventie. Carduri emise de comerclanti (carti private). Marile firme comerciale emit propriile carti de plata clientilor sai pentru a permite sau facilita plati in vederea achizitionarii de bunuri si servicii exclusiv de la comerciantii emitenti Tara a acorda accesul la un cont bancar.

15

Cardul hibrid (dual card) este cardul care contine atat banda rnagnetica, cat si microprocesor si care perrnite efectuarea un or operatiuni combinate, specifice fiecarui tip de card. Cardul co-branded este emis de o banca impreuna cu o entitate care, de regula, are ca obiect principal de activitate comertul sau prestarile de servicii, Carduri emise de alte institutli ~i organizatii . Deosebit de banci si comercianti, sunt numeroase alte institutii care emit carduri, ca de exemplu: institutii internationale specializate in carduri, institutii de credit, companii de transport, etc. Carduri nationale sunt carduri care au o valabilitate numai pe teritoriul national si se pot emite de bancile locale, fie sub marca si firma lor, fie sub marca si denumirea unei institutii internationale specializate. Carduri internationale. Asemenea carduri se emit de institutiile internationale sau de bancile locale care au devenit membre ale sistemelor internationale pentru carduri, dar numai sub marca si firma sistemului international folosit. D) Dupa momentul in care se utilizeaza tranzactia, cardurile se clasiflca in: Carduri cu plata inainte (prealimentate); Cu plata imediata (carduri de debit); Cu plata mai tarziu (carduri de credit); Carduri de comerciant (retaiter card); Carduri de cheltuleli (charge card) Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si petrecere A timpului liber (travel card) si prezinta urmatoarele caracteristici: sunt emise de societati non-bancare si presupun existenta unor linii de credit deschise pentru detinatori; detinatorul unui astfel de card are posibilitatea sa efectueze cheltuieli si sa retraga numerar din ghiseele automate de banca sau din cele ale emitentului de card; cele mai cunoscute carduri de cheltuieli sunt cele emise de American Expres si Diners Club. Participantii pe plata cardurilor Principalii participanti implicati In operatiile cu carduri sunt: detinatorul; Emitentul cardului; Institutia de decontare (banca). Detinatorul cardului urmareste sa obtina: - Comoditate si siguranta - Accesul la credite, nefiind necesara 0 procedura cornplicata; - Plati intarziate sau extinse atunci cand este necesar; - Usurinta inregistrarii in documente (extrasul de cont indica to ate operatiunile), Emitentul cardului este o banca, fie ca este proprietara marcii distinctive sub care este emis cardul, fie ca are cu proprietarul marcii obligatii reciproce care ii permit sa ernita carduI. Agentul de decontare este o persoana juridica desernnata prin obligatii reciproce sa initieze decontarea finala a platilor In numele tuturor participantilor la decontare. Comerciantul este o persoana juridica sau un automat programabil asupra caruia aceasta are constituita si poate prelua raspunderea material a si care accepta cardurile ca mijloc de plata ca parte a unui sistem de prevenire si irnpartire a riscului la care, in termenele si conditiile obligatiilor reciproce, este parte, si asupra caruia poate cere sa fie instruit. Operatiuni cu carduri Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar, fie pentru operatiuni de plati din disponibil sau credite, cu alte cuvinte pentru operatiuni de incasari si plati. Aceste operatiuni implies mai multe etape. 1. Emiterea cardurilor

16

Emiterea cardurilor este o operatiune mai complexa care include incheierea conventiei de card, confectionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informatiilor la centrul de autorizare ~i la institutiile internationale si, apoi, eliberarea cardului. Conventia de card este un contract scris intre banca si viitorul posesor de card In care se prevad: Tipul de card si modul de folosire a acestuia; Contul care se deschide; Sumele minime de mentinut in cont (cardul de debit); Tipurile de tranzactii care se efectueaza (achizitionare de bunuri sau servicii, retragere de numerar, transfer de fonduri intre conturi, etc.); Limitele minime/maxime ale sumelor pentru 0 operatiune; Tipurile de taxe, comisioane, dobanzi, penalitati; Drepturile si obligatiile partilor; Perioada de contestare a unei operatiuni si procedurile aferente. Confectlonarea cardurilor are loc la banca emitenta care dispune de carti de plastic produse de firme specializate si autorizate in acest scop. Pe carduri, banca emitenta imprima cu echipamente speciale, numele si prenumele beneficiarului, numarul cardului, data expirarii, precum ~i datele de identificare din banda magnetica. Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc dupa semnarea conventiei. Toate operatiunile de incasari ~i plati trebuie sa se desfasoare prin conturi distincte pentru carduri pentru a se cunoaste miscarile debitoare ~i creditoare ~i soldul acestora ~i a se calcula dobanzile cuvenite. Deschiderea unui cont de card nu este conditionata de existenta la aceeasi banca a unui cont curent. Contul de card se alimenteaza la deschidere cel putin cu suma minima obligatorie de rnentinut In cont si prevazuta in conventie. Alimentarea contului de card se face de catre titular prin transferul din contul curent sau automat de banca pana la nivelul plafonului convenit cu titularul. Operatiuni de utilizare a cardului Posesorul cardului il poate utiliza In unul din urmatoarele scopuri (dupa cum rezulta din definitia data cardului): - Retragerea de numerar de la distribuitoarele automate sau de la ghiseele bancii; - Plata marfurilor ~i serviciilor. Operatiuni de retragere de numerar Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente de transmisie si softuri informatice care asigura circulatia informatiei-bani si eliberarea numerarului. Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub forma de bancnote, precum si transferuri de fonduri pentru plati de servicii, furnizarea unor informatii de cont si consultanta bancara, Fluxul operational pentru eliberarea numerarului este urmatorul : Introducerea cartii de plata in nisa pentru carduri; Tastarea PIN-ului Tastarea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limita prezazuta in conventie; Eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card; Eliberarea chitantei; Restituirea cartii de plata. Operatiuni cu carduri atlate la comercianti Operatiunile de plati la comercianti reprezinta esenta cardurilor, inlocuind numerarul sau cecul cu operatiuni on-line si implica 0 relatie tripartita: comerciant, beneficiar si banca. Cornerciantii au asigurata plata prin confirmarea primita de la banca, fie d este o banca locala sau din strainatate, iar beneficiarii s-au achitat de obligatia de plata In cateva secunde. Deschiderea conturilor comerciantilor acceptanti, Comerciantul acceptant este persoana juridica care realizeaza acte si fapte de comert si care accept a cardul ca mijloc de plata pentru bunurile

17

vandute ~i serviciile prestate pe baza unui contract incheiat anterior cu banca acceptanta, de regula banca la care are contu! Curent, dar pot fi si situatii In care banca acceptanta este 0 alta band. 3. Acceptarea cardurilor presupune existenta unui contract de procesare a tranzactiilor intre banca si utilizator. Conventia de acceptare este un contract scris care se incheie de comerciant cu banca acceptanta si In care se prevad termenii ~i conditiile de acceptare (tipurile de carduri si bancile emitente, Iimita de autorizare), drepturile, obligatiile si raspunderile partilor, Banca acceptanta atribuie un cod comerciantului care contine si codul bancii emitente. Clauza de acceptare este obligatorie si neconditionata. Pe baza contractului incheiat, banca pune la dispozitia comerciantului, servicii de Decontare si servicii de autorizare carduri. 4. Platile prin carduri sunt, ill principiu, ireversibile, adica 0 plata initiata de utilizator ~i autorizata de emitent devine irevocabila si nu poate fi contramandata decat In anumite situatii precis determinate. 5 Autorizarea reprezinta atestarea validitatii operatiunii intre un posesor autorizat si un comerciant acceptant si se face de centrul de autorizare al bancii emitente. Autorizarea se da de banca ernitenta in 10 - 15 secunde printr-un cod care se inscrie de comerciant pe documentele de decontare (chitante). Prin autorizarea cardului, operatorul bancar asigura vanzatorul ea instrumentul de plata respectiv este valabil, iar detinatorul acestuia se afla In posesia fondurilor care sa acopere tranzactia efectuata. Rezultatul autorizarii este raspunsul, care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaj referitor la card: - Acceptare pentru toata suma; - Solicitarea de instructiuni suplimentare intr-un anumit interval de timp; - Neaceeptarea ca mijloe de plata cu solicitarea eomerciantului de a confisca respectivul card. 6. Dceontarea este operatiunea de descarcare de o obligatiune intre doua sau mai multe parti In vederea finalizarii transferului de fonduri ~i trecerii acestora In mod neconditionat si irevocabil in proprietatea benefieiarului, printr-o forma de finalitate a platii 7. Operatiuni frauduloase cu carduri Fraude determinate de terte persoane aflarea numarului cardului copierea benzii magnetice a unui card folosirea unor carduri pierdute sau furate, sau contrafacute Riscul de neplata In cadrul relatiilor dintre partenerii participanti la decontare, apare termenul de "raspuns" care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaje referitoare la card: Acceptare pentru toata suma platii; Solicitare de instructiuni suplimentare la o adresa, intr-un interval de timp si prin proceduri cunoscute de plata din obligatiile reciproce; Neacceptarea ca mijloc de plata; Neacceptarea ca mijloc de plata cu solicitarea comerciantului de a confisca respectivul card. Principalele forme ale riscului de neplata sunt urmatoarele: Riscul principal - posibilitatea ca o parte sa piarda intreaga suma implicata intr-o tranzactie, inclusiv din eauza existentei unui interval de timp intre introducerea tranzactiei initiale In sistemul de plata si decontare finala, Riscul de Iiehiditate - posibilitatea ca un participant la decontare sa nu poata deconta soldul debitor la termenul stabilit, din eauza faptului ca nu are suficiente active lichide, fara ca acest fapt sa arate ca nu este solvabilla 0 data neprecizata In viitor. Riscul de creditare - posibilitatea ca 0 parte sa nu poata deconta integral 0 obligatie, nici la termenul stabilit, nici la alt termen ulterior. Riseul de credit reprezinta pierderea pe care a suportato banca daca un client sau un alt partener nu si-ar indeplini obligatiile contractuale. 18

Riscul de plata - este un rise dat de posibilitatea ca intr-o tranzactie In curs de desfasurare, datorita neindeplinirii la termenul stabilit de catre o parte a obligatiilor sale privind decontarea, o alta parte solvabila avand neasigurata la rise pozitia de piata, sa fie impiedicata sa obtina la timp castigul scontat Riscul sistemic - posibilitatea ca neindeplinirea obligatiilor asumate de un participant la decontare intr-un sistem interbancar de transfer de fonduri sa fie cauza a neindeplinirii si de catre alti participanti la deeontare a obligatiilor la termenele stabilite

SISTEME ELECTRONICE DE TRANSFER DE FONDURI STFD - TRANSFOND S.A - cadrul organizational si functional al sistemului de transfer de fonduri Transferul de fonduri efectuat de o banca constituie orice operatiune rezultata in urma unei tranzactii comerciale, necomerciale sau financiare realizate de o unitate bancara pentru contul unui client al sau, sau in nume propriu. Acest transfer are la baza o plata fara numerar, care reprezinta orice plata efectuata prindispozitie, cesiune, viramente, rara a intrebuinta moneda in forma sa concreta, Transferurile de fonduri fara numerar se concretizeaza, din punct de vedere al tehnicii si evidentei bancare, in virari de sume dintr-un cont in aItul, ca urrnare a livrarilor de marfuri, executarilor de lucrari, prestarilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanta. In cadrul aces tor transferuri de sume intervine pe de o parte platitorul, iar pe de alta parte beneficiarul (eel ce incaseaza creanta). Incasarile si platile faranumerar, In practica bancara opereaza sub denumirea de operatiuni de viramente sau decontdri. Banca Nationala a Romaniei a emis cadrul legislativ de function are a transferului de fonduri intre banci, " potrivit caruia activitatile de compensare a platilor ~i incasarilor interbancare, de transfer de fonduri (inclusiv cele in regim special de decontare si cele In faliment), intre banci si Banca Nationala a Romaniei, intre banci ~i casele de cornpensatii interbancare se vor efectua de catre centrala ~i sucursalele TransFond. Cea mai mare parte din actiunile TransFond 0 detine BNR si anurne 33,33% iar restul actiunilor sunt detinute In cote egale de celelalte 26 de banci. TransFond SA asigura proiectarea si implementarea sistemului national de plati rara numerar. Implementarea SEP a constituit cea mai importanta realizare a STFD - TRANSFOND S.A. de la infiintare si pana In prezent. Proiectul a constat in: dezvoltarea programe1or informatice si a interfetelor aferente sistemelor ReGIS (RTGS), SENT (ACH) si SaFIR (GSRS); achizitionarea si amenajarea sediilor primar ~i secundar ale Sistemului Electronic de Plati implementarea retelelor de comunicatii SWIFT si VPN; *achizitionarea, instalarea si configurarea echipamentelor; *elaborarea reglementarilor si legislatiei aferente functionarii Sistemului Electronic de Plati; instruirea operatorilor Sistemului Electronic de Plati din sistemul bancar. Principalele facilitati oferite de SEP sunt: A) Reducerea perioadei de procesare si decontare a ordinelor de plata de mica Valoare. Odata cu implementarea noului sistem electronic viteza cu care platile interbancare sunt procesate creste semnificativ. Fata de momentul receptionarii in SEP, decontarea finala poate avea loc intr-un interval de timp de ordinul secundelor (ReGIS si SaFIR) sau ore1or (SENT). Mai exact, transferul fondurilor aferente din contul bancii platitorului in contul bancii beneficiarului are loc: 19

in timp real (imediat ce sunt primite de la participantul initiator) in cazul sistemelor ReGIS si SaFIR; Ia maximum 2 ore de la receptionarea lor in SENT (dupa compensare). Practic, Sistemul SENT permite ca un ordin de plata prezentat de un client la banca la primele ore ale dirninetii, sa fie transmis in aceeasi zi spre decontare, iar banca beneficiara ar trebui sa poata pune la dispozitia clientului sau suma de bani in cauza pana la sfarsitul zilei bancare. B) Disponibilitate ridicata a sistemului. Intervalul de timp in care aplicatiile SEP sunt disponibile participantilor a fost marit considerabil fata de perioada anterioara. In plus, prin cele trei sedinte de compensare zilniccsi extinderea semnificativa a programului de functionare al SENT posibilitatea de a efectua plati pe parcursul zilli a fost extinsa, Aplicatiile SEP pot fi con figurate astfel incat sa asigure si o mai mare disponibilitate zilnica, daca piata va solicita acest lucru.

Sistemul ReGIS Sistemul ReGIS, intrat in functiune la data de 8 aprilie 2005in bbaza principiilor elaborate de SEBC (Sistemul European al Bancilor Centrale) incluse in modelul CPSS_ WGPS care este interfatat de SWIFT cu Banca Centrala Europeana (BCE) printr -un sistem tehnic nurnit Interbanking rezultand TARGET. Acest sistem asigura decontarea pe baza bruta si in timp real a tuturor platilor de mare valoare (peste 50 000 RON) sau urgente in lei ale institutiilor de credit, In nurne ~i pe cont propriu sau pe contul clientilor, precurn si a platilor in lei rezultate in mod direct din sau efectuate in legatura cu decontarea finala a pozitiilor nete provenite de la sistemele cu decontare pe baza neta si a transferurilor de fonduri aferente operatiunilor cu instrumente financiare. Sistemul ReGIS este unul dintre cele mai modeme sisteme de acest tip, fiind conceput astfel incat sa respecte practicile si standardele europene si internationale si sa raspunda obiectivelor avute in vedere de catre Banca Nationala a Rornaniei in implementarea acestuia, si anume: - Existenta unui sistem de plati compatibil cu cele similare din UE - Reducerea perioadei de decontare a instrumentelor de plata; - Eficientizarea operatiunilor de plati - Fumizarea de mijloace adecvate pentru imbunatatirea managementului lichiditatilor si diminuarea riscurilor financiare; - Reducerea costurilor - Eliminarea operatiunilor manuale - Facilitarea implementarii politicii monetare a bancii centrale. Sistemul ReGIS a fost conceput astfel incat, dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana, sa fie posibile conectarea la platforma de decontare a platilor de mare valoare din spatiul euro - TARGET care asigura procesarea platilor transfrontaliere In euro, precum si schimbarea monedei de decontare din actuala moneda nationala In euro. Sistemul ReGIS prezinta o importanta deosebita pentru economie deoarece reprezinta principalul canal pentru implementarea politicii monetare si orice perturbare in function area sa poate avea consecinte negative majore in activitatea financiara si economica, Participantii la ReGIS Sistemul ReGIS implies cooperarea urmatorilor participanti: - Institutii de credit; - Banca Nationala a Romiiniei; - Trezoreria Statului; - Organizatii prestatoare de servicii de compensare sau decontare si care sunt supravegheate de 0 autoritate monetara (Depozitarul Central S.A., VISA Europe si MasterCard Intemational). Etapele parcurse in procesarea unei instructiuni de plata in sistemul ReGIS sunt urmiitoarele: A) Initierea, respectiv transmiterea instructiunii de plata de catre participant sistemului ReGIS; 20

B) Validarea, respectiv aplicarea de catre sistemul ReGIS a unei serii de proceduri operationale asupra instructiunii respective, al carer scop este validarea acesteia; C) Acceptarea tehnica, respectiv momerttul din care, dat fiind faptul ca instructiunea de plata a fost validata cu succes, sistemul considera instructiunea ca fiind intrata In sistem; D) Verificarea disponibilitatii fondurilor In contul/conturile de decontare ~i introducerea instructiunii de plata ill coada de asteptare daca nu exista suficiente disponibilitati in contul/conturile de decontare; E) Acceptarea instructiunii de plata spre decontare de catre ReGIS, daca exista suficiente fonduri disponibile In contullconturile de decontare, care sa permita efectuarea decontarii; F) Decontarea imediata, Acceptarea spre decontare este urmata imediat de decontarea neconditionata si irevocabila, adica definitiva (finala), respectiv platitorul este debitat si beneficiarul este creditat. Sistemul SENT Conslderatli generale privind Casa de compensare automata (SENT) La data de 13 mai 2005, a intrat In functiune sistemul SENT, cas a de compensare automata (ACH), care a preluat procesarea tuturor ordinelor de plata interbancare. Sistemul, detinut si operat de TransFonD, proceseaza automat platile de mica valoare. SENT este un sistem electronic de compensare multilaterala a platilor, care asigura schimbul de instructiuni de plata de mica valoare intre participanti (respectiv instructiuni tip transfer credit si direct debit sub 50 000 RON), calculeaza pozitlile nete muItilaterale ale participantilor la sistem ~i initiaza automat decontarea in sistemul ReGIS a unei instructiuni de decontare pe baza neta (IDN - instructiune de plata pentru decontarea pozitiilor nete) la sfarsitul fiecarei sesiuni de compensare, asigura gestionarea automata a garantillor pentru decontare (prin intermediul interfetelor automate cu sistemele ReGIS ~i SaFIR). Partlclpantii la sistemul SENT La sistemul SENT pot participa: institutii de credit, autorizate conform legii sa functioneze pe teritoriul Romaniei; Banca Nationala a Romaniei; Trezoreria Statului. Pentru a fi participant, institutia solicitanta trebuie sa detina un cont curent deschis In evidentele BNR ~i un cont de decontare deschis pe numele sau in sistemul ReGIS. Procesarea instructiunilor de plata Moduri de procesare Specific SENT este si faptul ca transmiterea instructiunilor de catre participanti catre sistem se face in forma de fisiere (pachete), fiecare fisier continand maxim 1000 de instructiuni, Sistemul pune la dispozitia participantilor doua moduri de procesare alternative, dreptul de a alege varianta care i se potriveste revenindu-i participantului. 1. Modul de procesare manual (sau controlat de utilizatorijin care se utilizeaza un control dual de operatori (utilizatori), instructiunile de plata fiind sortate in fisiere (pachete) separate pentru fiecare participant destinatar al platii ~i pentru 0 data de decontare unica. 2. Modul de procesare automat sau procesare STP (straight through processing) a fisierelor generate de sistemele interne ale bancilor participante in SENT presupune semnarea electronica de catre modulele SENT ale participantului inainte de a fii transmise sistemului SENT. Procesarea in sistemul SENTa ordinelor de plata de mica valoare OPv SENT verifica sernnatura electronica a fiecarui fisier cu ordine de plata de mica valoare reception at si valideaza tehnic continutul acestuia. Ordinele de plata de mica valoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A) transmiterea fisierelor cu ordine de plata de mica valoare se efectueaza numai In cadrul perioadelor de timp acceptate de sistemul SENT; B) data transmiterii si aprobarii fisierului OPv este aceeasi cu data curenta si cu data decontarii interbancare precizata In antet sau In fiecare instructiune; 21

C) fiecare instructiune OPv din cadrul unui fisier nu trebuie sa depaseasca valoarea limita pentru platile de mica valoare; D) fiecare fisier cu ordine de plata de mica valoare trebuie sa indeplineasca criteriile de validare; E) bancile platitoare ~i cele beneficiare trebuie sa fie participante SENT fara a fi suspendate si ale carer drepturi de acces nu au fost revocate. Procesarea instructiunilor de debitare directa Debitarea directa reprezlnta 0 modalitate de plata a unei sume de bani convenite intre platitor si beneficiar, care consta in debitarea preautorizata a contului platitorului de catre institutia platitoare in baza unui mandat de debitare directa, la solicitarea beneficiarului, si creditarea corespunzatoare a contului beneficiaruluide Catre institutia colectoare, in baza angajamentului privind debitarea directa. Participantul platitor trebuie sa transmita eventualele refuzuri pentru instructiunile de debitare directs receptionate, inainte de incheierea perioadei de asteptare a refuzurilor ale carei limite sunt definite in functie de data compensarii (decontarii). Pentru un fisier de debitare directa, perioada de asteptare a refuzurilor incepe in momentul receptionarii fisierului In sistemul SENT central si se incheie in ultima zi de operare anterioara datei decontarii, mai exact la momentul limita pentru fisierele de debitare directs din ace a zi. Decontare pozitiilor nete multilaterale in sistemul SENT La momentul de sfarsit al perioadei de acceptare la compensare a fisierelor din fiecare sesiune de compensare. Adica la momentul prestabilit in orar, SEN T stabileste pozitiile nete multilateralepentru fiecare participant $i transmite flecarui participant un raport care contine valoarea propriei pozitii nete ce urmeaza a fi decontata. Fiecare participant are acces la aceasta informatie in timp real. Conturile de decontare deschise in ReGIS pe numele participantilor la SENT aflati in pozitii nete creditoare se crediteazd numai dupd ce sunt debitate corespunzdtor toate conturile de decontare ale tuturor participantilor aflati in pozitii nete debitoare. Sistemul SaFIR Consideratii generale privind sistemul de gestiune a titlurilor de stat SaFIR Cea de a treia components a sistemului - sistemul de proeesare a operatiunilor eu titluri de stat, SaFIR - a intrat in functiune in luna octombrie 2005. Sistemul SaFIR, intrat in functiune la 3 octombrie 2005, asigura atat depozitarea de instrumente financiare, cat ~i decontarea pe baza bruta in timp real in banii bancii centrale Etapele procesarii lnstructiunllor in cadrul sistemului sunt: *transmiterea mesajelor de catre participanti; *validarea mesajelor receptionate; *operatiunea de matching; *verificarea disponibilitatii titlurilor de stat In contul de evidenta si rezervarea *acestora invederea decontarii; *decontarea instructiunilor In cadrul sistemului; *transmiterea notificarilor de confmnare a efectuarii decontarii finale In sistem sau de anulare a instructiunilor participantilor nedecontate pana la Momentul Limita, Particlpanti la sistem sunt: - Institutiile de credit. Banca - Ministerul Finantelor Pub lice.

Nationala

Romaniei.

22

- Societatile de servicii de investitii admise pe piata primara si/sau secundara administrata de Banca Nationala a Rornaniei. In conformitate cu prevederile legale aplicabile, administratorul sistemului poate admite, dupa 0 evaluare individuala, participarea In sistem, prin semnarea contractului de participare, a unor institutii care fac parte dintr-una din urmatoarele categorii: Institutii de credit si societati de servicii de investitii financiare, altele dedit cele mentionate mai sus; Entitati de drept public care nu se incadreaza In prevederile de la primul paragraf al acestei sectiuni; Operatori de sistem, agenti de decontare sau contraparti centrale din cadrul sistemelor de compensare pentru tranzactiile cu titluri de stat. Conform reglementarilor in vigoare, participantii la sistem au una din urmatoarele calitati: Dealer primar; Intermediar pe piata secundara; Participant pe piata secundara administrata de Banca Nationala a Romaniei care tranzactioneaza numai 'in nume si pe cont propriu; Emitent; Banca centrala; Sistem de tranzactionare a titlurilor de stat (ex. BVB) In sistem pot fi deschise urmatoarele tipuri de conturi de evidenta a titlurilor de stat: contul in nume propriu (0 contul cumulat de clienti (1 contul via dealer (2 contul de emitent (9 Tipologia operatiunilor procesate de SaFIR Sistemul SaPIR proceseaza: I. Operatiuni derulate de participanti in relatie eu emitentul decontarea rezultateIor pietei primare; Plati de dobanda si/sau cupon; rascumparari partiale/optionale/totale. 2. Operatiuni derulate intre participanti pe plata secundara tranzactii de vanzare/cumparare, contractede garantie financiara, contracte de repo, transferuri de portofoliu. Functionalitatile sistemului SaFIR - Facilitati pentru managementul lichiditatilor - Finalitate in cursul zilei - Nivel ridicat de automatizare si standardizare - Gama larga de operatiuni - Interactiune in timp real cu sistemele de pIiiti - Eflcienta si disponibilitatea sistemului Circuitele de plati Indiferent de natura tranzactiei sau a persoanei fizice sau juridice eare a ordonat transferul fondurilor, acesta se poate realiza prin: Transfer eletric prin posta (par avion). Transfer telegrafic. Transfer prin sistemul SWIFT. Transfer prin sistemul TARGET. Servicii1e Western Union ~i Money Gram Transferul letric Din punet de vedere istoric, este primul transfer utilizat de banci si, ill esenta, consta in transmiterea fizica a inscrisului printr-un anumit mijloc de transport (de la caleasca la avion) de la 0 banca la alta. 23

Transferul telegrafic A inceput a fi utilizat de banci la seurt timp dupa deseoperirea telegrafiei, odata cu noile realizari tehnice in domeniu: transmiterea prin cablu, iar in prezent, prin telex si fax. Abreviat TT (Telegrafic transfer), constituie 0 modalitate mult mai rapida de transmitere a informatiilor privind transferul fondurilor dedit transferul letric si, bineinteles, mai scurnpa, 1n esenta, contine aceleasi detalii ca ~i transferulletric. Transferul prin sistemul SWIFT SWIFT este, de fapt, sigla unei societati pe actiuni cu scop lucrativ, iar bancile actionare erau europene, amerieane si canadiene. Societatea si-a propus, Inca de la inceput, modernizarea sistemelor de platiinternationale, a relatiilor bancare In general rin implementarea unor programe informatizate. Pentru transmiterea unui mesaj, utilizand reteaua SWIFT se procedeaza astfe1: se intocmeste mesajul, la un terminal, de catre o operatoare care lucreaza cu un ecran perform ant, In functie de normele SWIFT ~i tipul mesajului; Se plaseaza mesajul intocmit intr-un sir de asteptare; Mesajul se controleaza de un verificator si se plaseaza intr-un sir de plecare; Ordinatorul bancii emitente, dupa ce verifica daca toate normele SWIFT au fost respectate, transmite mesajul centrului de comutare cu ajutorul concentratorului national; mesajul, stocat la centrul de comutare se transmite destinatarului dupa identificarea acestuia. Avantajele utllizarii retelei SWIFT sunt: Siguranta Rapiditatea Fiabilitatea Principalul inconvenient al retelei SWIFT este acela ca nu remite nici o confirmare de primire a mesajului, verificarea modului de transmitere a mesajului realizandu- se prin controlul operatiunilor insasi. Transmiterea mesajelor in sistem SWIFT se poate realiza: cu prioritate normal sau ordinar, ceea ce inseamna ca mesajele sunt transmise in ordinea introducerii lor in sistem; cu priori tate urgent, Ca procedura de ansamblu, mesajele cu priori tate urgent pot fi asernanate cu transferurile te1egrafice: *cu prioritate sistem; sunt mesaje cu un circuit limitat, generate ~i transmise numai pe calculatoarele societatii SWIFT pentru transmiterea unor informatii de importanta majora si care sunt din nou receptionate de toate bancile ce au aderat la SWIFT. Transferul prin sistemul TARGET TARGET reprezinta acronimul pentru Transeuropean Automated Real-time Gross Settlement Express Transfer, numele sistemului de transfer interbancar de fonduri care va asigura integrarea pietei monetare si, implicit, punerea in aplicare a politicii monetare unice In Stadiul al Treilea al Uniunii Economice si Monetare. Infiintarea acestui sistem de plati asigura 0 rapiditate extrema 'in derularea platilor intre tarile membre ale Uniunii Europene si este 0 premisa importanta pentru: *stabilirea unei politici monetare comune; *function area unei piete monetare europene; *cresterea eficientei platilor intemationale in cadrul uniunii; *asigurarea unui mecanism sigur pentru platile din cadrul uniunii; *realizarea unui management mai eficient al lichiditatilor. Sistemul TARGET este alcatuit din 15 sisteme nationale de plati RTGS (National Real Time Gross Settlement Sistem), interconectate prin intermediul unei retele electronice de procesare automata a datelor, la care se adauga sistemul propriu de plati al Bancii Centrale Europene EPM (European Central Bank Payment Mechanism). 24

Serviciile Western Union si Money Gram Esenta acestor servicii consta In transmiterea rapida a banilor pe distante mari, uneori Tara a folosi conturi ban care, carti de credit sau ordine de plata. Transferul se realizeaza prin intermediul unui computer 'in circa 10 minute sau chiar mai putin, aceste servicii fiind la dispozitia solicitantilor timp de 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Western Union, fondata in 1851, este una dintre cele mai vechi corporatii americane care a creat prima modalitate de transfer rapid si sigur a fondurilor pe distante mari, a introdus primul telegrafla New York si a utilizat pentru prima data telexul 'in anii '50. Money Gram este o companie cotata la bursa de valori din New Y ork si un Iider In furnizarea serviciilor de transfer rapid al banilor. Aceasta companie of era servicii persoanelor fizice ~i juridice care au nevoie sa expedieze sau sa prirneasca bani rapid. Forta serviciilor Money Gram este dependent de calitatea ~i dimensiunea retelei de agenti create. In mod specific, Money Gram selecteaza si colaboreaza cu agenti de inalta calitate care au: *o retea vasta de filiale sau sucursalel puncte de lucru; *servicii de cali tate superioara; *posibilitatea de a plati cash; *excelente relatii In societate; *foarte bun renume national ~i international; *program de lucru cu orar prelungit. RISCURILE IN DERULAREA OPERA TIUNILOR DE PLATI Sistemele de plati si compensari se desfasoara intr-un cadru complex ~i sunt supuse influentelor factorilor obiectivi ~i subiectivi care determina anumite incertitudini In finalizarea platilor, Aceste incertitudini sunt cunoscute sub denumirea de riseuri, care sunt evenimente nedorite dar cu 0 anumitii probabilitate de a se produce, intr-un interval de timp si intr-un anumit loc. Riscuri exista In toate tipurile de instrumente de plata si in ansarnblul sistemului de plata si decontare si sunt determinate, in principal, de trei cauze majore: *nesincronizarea indeplinirii obligatiei contractuale cu plata acesteia; *incapacitatea de plata a partenerului; *esecul In fmalizarea transferului de fonduri datorita mediului de decontare. Riscurile afecteaza pe beneficiarii instrumentelor de plata, care acceptand plata amanata isi asuma si riscul de neplata, precum si bancile care au acordat credite, au garantat sau au achitat unele instrumente urmand sa primeasca fondurile respective. Riscurile cele mai des intalnite in sistemele de plati cu care se confrunta bancile sunt riscurile de Iichiditate si riscurile operationale. Din punet de vedere al ariei pe eare 0 euprinde, riscurile pot fi sistemiee si specifiee. Riscul sistemic Riscul sistemic este probabilitatea ca sistemul de plati si decontari sa nu mai functioneze ca urmare a unor faetori perturbatori, cum ar fi neindeplinirea obligatiilor de plata de catre un participant care poate sa provoace dificultati altora, declansand 0 reactie In lant si aparitia unei crize fmaneiare. A. Riscul in sistemele de plati eu decontare neta Majoritatea platilor interbancare se desfasoara In sistemul de cornpensare multilaterala eu deeontare neta, care s-a dovedit a fi eel mai eficient. Din punct de vedere al derularii operatiunilor de plati, liehiditatea este factorul cheie, aeeasta trebuind sa fie asigurata permanent In tot cursul zilei in conturile de la banca centrala. Pentru bancile comerciale, lichiditatea reprezinta 0 problema de costuri, avand in vedere ca banca centrala nu plateste dobanzi la disponibilitati, pre cum si costurile pentru garantiile constituite pentru creditele primite. B. Riseul in sistemele de plati cu decontare bruta

25

In sistemele de plati cu decontare bruta, riscul este mult mai mic dedit in cele cu decontare neta datorita faptului ca procesarea si decontarea finala se fac la intervale de timp foarte mici si numai pe baza disponibilitatilor In cont la banca centrala si a creditelor aprobate, deci riscul de lichiditate se minimalizeaza. Sistemele de decontari pe baza bruta sunt, de regula, sisteme de plati electronice care, utilizand retelele de telecomunicatii, asigura plata In "timp real". Existenta disponibilului In cont la banca central a face ca decontarea sa aiba caracter definitiv. Daca o banca nu are suficiente disponibilitati la banca central a, riscul de lichiditate Care apare se poate rezolva astfel: - Dispozitiile de transfer nu se opereaza si se returneaza bancii platitoare pentru a fi reintroduse dupa un timp cand se formeaza disponibilitati In cont; - Dispozitiile de transfer se pastreaza la sistem intr-un portofoliu (cartoteca) numit "coadd de asteptare" din care se transmit spre decontare pe masura crearii de disponibilitati acoperitoare; - Deschiderea unei linii de credit pe 0 perioada de 0 zi "credit pe parcursul zilei" in Mai multe variante: credit cu valoare fixa, credit pentru descoperit de cont, credit "repo" (un contract cu vanzare ~i rascumparare). Dupa ce banca centrala efectueaza decontarea in contul bancii primitoare, aceasta poate transfera fondurile clientilor sai rara a mai exista riseul revoeiirii pliilii. Riscul specific are o zona mai restransa si este determinat de factori individuali, specifici unei tranzactii, instrument de plata sau activitatii bancare. Riscul specific mai este denumit si risc individual. Acesta este destul de diversificat in functie de particularitatile instrumentului de plata si cu o frecventa dependenta de calitatea sistemului de securitate ~i a managementului riscului. Riseul operational se refera la domeniul reprezentat de pierderile prin fraude interne si externe, neaplicarea corecta a procedurilor de lucru, metode inadecvate de control, management inadecvat al riscului, distrugerea documentelor si a bazelor informatice, greseli umane si altele. In cadrul riscului operational, riscul privind instrumentele de plata prezinta anumite particularitati, astfel: A. Riseul in aetivitatea de tezaur si casierie Tranzactiile cu numerar detin o pondere insemnata in activit ate a de decontari in tara noastra si necesita in domeniul bancar multiple operatiuni de casierie, pastrare, transport, prelucrare, verificari de autenticitate, cauza din care bancile sunt expuse la numeroase riscuri specifice, dupa cum urmeaza: Riscul de inexactitate a sumelor primite sau eliberate in numerar care conduc la minusuri sau plusuri de casierie. Riscul de incasare a unor bancnote false, in moneda locala sau in valuta, ca urmare a unei verificari necorespunzatoare. Riscul in activitatea de verijicare, sortare ~i triere a bancnotelor care se realizeaza ill cadrul compartimentului controlorilor verificatori. Riseul de primire a unor documente privind eliberarea de numerar care nu au fost emise de reprezentantii legali ai clientilor, aspect care conduce la producerea unor fraude si deci prejudicii pentru banca, ca urmare a neverificarii autenticitatii semnaturii; riscul de neinregistrare In evidenta bancii, de catre casieri, a unor operatiuni de schimb valutar In vederea sustragerii comisionului aferent. Riseul fn aetivitatea de transport ~i eoleetare a numerarului de la clienti ~i riseul in aetivitatea de distribuire a numerarului intre unitiqile biincii. Riseul de spiilare a banilor prin intermediul numerarului. Riscuri generate de neutilizarea corespunzdtoare a sistemelor eleetronice de securitate. B. Riscul privind operatiunile prin virament In cadrul operatiunilor prin virament plata este initiata de platitor conform prevederilor contractuale iar riscurile care pot apare sunt urmatoarele: 26

Riscul de liehiditate in sensul amanarii platii de catre platitor cu consecintele ce decurg pentru beneficiar privind realizarea la timp a fluxurilor banesti si costurile mai ridicate pentru resursele de inlocuire, Riscul de revoeare a platii care decurge din insa~i conceptul instrumentului de plata (ordinul de plata), un risc cu o anum ita frecventa care reflecta unele probleme de lichiditate a debitorului sau practici incorecte ale acestuia, ceea ce impune 0 prudenta sporita fata de un asemenea partener Riscul nefinaliziirii plati datorita lipsei de lichiditate a bancii platitoare, care este destul de rar datorita supravegherii exercitata de banca central a ~i a multiplelor posibilitati de asigurare a lichiditatii pentru 0 banca. Riscul finaliziirii cu intirziere a plati datorita unor greseli bancare umane ca: introducerea eronata de date privind transferurile de fonduri - Neoperarea sau operarea cu intarziere a unor documente - Acceptarea unor documente de decontare gresit intocmite sau incomplete. - Nerespectarea circuitelor bancare - Procesarea unor documente tara semnaturile autorizate - Creditarea conturilor clientilor inainte ca banca corespondenta sa crediteze contul NOSTRO. Riscul unor pierderi de venituri ca urmare a unor greseli umane ca: Aplicarea incorecta a procentului de comisioane si speze bancare sau omiterea incasarii acestora C. Riscul in operatiunile cu cecul Operatiunile cu cecurile sunt In crestere In tara no astra si implica un anumit grad de rise determinat de specificul instrumentului de plata, respectiv nesincronizarea dintre emitere ~i plata ~i evenimentele care pot sa apara In acest interval. Riscul poate fi de mai multe feluri, astfel: Riscul de emitere a unui cec lara acoperire, adica tara a avea disponibil suficient In cont. In momentul emiterii, platitorul este obligat sa verifice existenta disponibilului Riscul de lichiditate, adica pierderea de lichiditate pana la decontarea cecului desi la emitere existau disponibilitatile necesare. Aceasta situatie se previne prin certificarea cecului de catre banca platitorului si rezervarea sumei pentru 0 perioada de timp. Riscul de fals, fraud a, pierdere, distrugere, anulare, care face neoperanta decontarea si este necesara reluarea acesteia printr-un nou cec. Cele mai riscante sunt cecurile la purtator care in caz de pierdere sau furt dau posibilitatea noului posesor sa beneficieze de sumele inscrise pe cec. D. Riseul in operatiunile eambiale Operatiunile cambiale au un grad de rise mai mare decat celelalte operatiuni de plati prin faptul ca perioada de decontare este mai mare ~i intervin mai multi participanti In procesul cambial. Riscurile in aceste operatiuni sunt urmatoarele: Riscul de credit, adica probabilitatea ca plata sa nu se mai efectueze datorita situatiei dificile a partenerului si se recurge la actiunile de protest ~i regres. Riscul de lichiditate In care plata se efectueaza cu intarziere sau partial datorita incapacitatii de plata a trasului. Riscul de fals, frauda, pierdere, distrugere sau anulare similar eu eelelalte instrumente. E. Riscul in operatiunle de transferuri externe Acestea sunt in cea mai mare parte similare eu ce1e de la transferurile interne (ordin de plata) cu unele elemente specifie ca: introdueerea eronata de date privind transferul extern eu referire la ordonator/benefieiar, cod IBAN, suma, data valutei, eanalul banear; indiearea altei valute de transfer decat eea solicitata de clientul ordonator; plati duble dispuse pe baza aceleasi instructiuni de transfer.

27