Sunteți pe pagina 1din 51

CUPRINS Capitolul I. Anatomia si fiziologia aparatului digestive.pag.2-12 Capitolul II. Gastrita acuta...pag13-22 1. Definitie 2. Etiologie 3. Factori de risc 4.

Etiopatogenie 5. Tablou clinic 6. Simpotomatologie 7. Diagnostic 8. Evolutie 9. Profilaxie 10. Tratament Capitolul III. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinicepag23-29 Capitolul IV. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta..pag30-32 Capitolul V. Prezentarea cazurilor...pag33-48 Capitolul VI. Concluzii.pag 49 Bibliografie.pag50

CAP. I Notiuni de anatomie si fiziologie

Anatomia aparatului digesitv

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezinta ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic si chimic alimentele, in scopul asimilarii lor si de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate. Aparatul digestiv este alcatuit din : Tubul digestiv Glandele anexe 1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din : - cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii si sunt amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti: -unul anterior buzele, -doi laterali obrajii, -unul inferior planseul bucal -unul superior bolta sau valul palatin; - faringe ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta , sfenopalatina si cidiana; - esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-30 cm cu funcia de transport a hranei si care leaga faringele de stomac. Pereii si musculari produc contracii ondulatorii, care ajut la transportarea alimentelor. - stomac- aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti la nivelul stomacului

2. Tractul gastrointestinal inferior este format din : - intestinul subtire - reprezint segmentul aparatului digestiv, situat ntre stomac i intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare. Prezinta o serie de inflexiuni, numite anse intestinale si este format din 3 parti: - duoden : - segment iniial al intestinului subire cu lungime de 25 30 de cm si forma de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe procesul de digestie a mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din hrana. - jejun : - partea central a intestinului subire, fiind situat ntre duoden i ileon. rolul lui este de a absorbi substantele nutritive - ileon: - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbia nutrienilor rezultai n urma digestiei. - intestinul gros : - parte a aparatului digestiv, cuprins ntre intestinul subire i anus. Aici are loc absorbia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din: - cecum (cecul) : - prima parte a intestinului gros, situat ntre ileon i colon. De cecum este ataat apendicele. n cecum se afl flora intestinal. - colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) -aici este absorbita apa ramasa in alimente - rect: - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale - anus: - partea final a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale 3. Organe anexe : glandele salivare 3 1. Glande salivare mici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie )

2. Glande salivare mari perechi: - sublinguale - submandibulare -parotide - ficat: - produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza si depoziteaz numeroase vitamine i o serie de microelemente eseniale; - vezica biliara (colecistul): - rezervor temporar al bilei. Este unit cu ficatul, de unde primete bila, i cu duodenul, unde elibereaz bila, necesara digestiei grasimilor - pancreas : - organ care ndeplinete dou funcii majore: exocrin (produce sucul pancreatic care conine enzime digestive) i endocrin (produce muli hormoni importani,incluznd i insulina). STOMACUL reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica situat in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un organ mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera j , zona cea mai dilatata a tubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a alimentelor 1.Predigestia bolului alimentar, n special al proteinelor, care este continuat la nivel intestinal. 2.In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea majoritatii bacteriilor (cu excepia anumitor bacterii ca Helicobacter pylori care se dezvolt n mucoasa gastric fiind n mod frecvent rspunztor de ulcerul gastric) . Functionare Hrana, care n prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinilor, vafi amestecat n interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din acid clorhidric) i enzime (pepsina) care descompun moleculele mai mari, n special proteinele. Pentru digestie este stimulat secretia perstaltismului i a sucului gastric. Prin masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/or n stare de repaus stomacal, 4

pn la 1000 ml/or. Pentru a realiza digestia, hrana este oprit timp de 2-4 orein stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul de continuare a stomacului cu duodenul. Dimensiuni Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt : - lungime totala : 25 cm - latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului :8,5 - 10 cm - distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm - diametrul anteroposterior: 8 cm - inaltimea fundului stomacului : 4 cm - lungimea vestibulului piloric : 7 cm - lungimea canalului piloric : 3 cm - capacitatea stomacului: variaza intre 600 2000 ml, in functie de varsta,sex, regimurile alimentare si starile patologice. Pozitionare Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica, imediat sub diafragma. La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal. Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cu ficatul, intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului

Prile anatomice a stomacului

1. Cardia (orificiu cardiac): - este intrarea n stomac din esofag.Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte. 2. Mica curbura este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de 15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor. 2. Marea curbura este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa de 40 cm. Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului un unghi, numit incizura cardiaca. 6

3. Fundul stomacului (zona fundica) reprezinta partea cea mai larga si mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat sub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpul deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului. 5. Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului. 6. Orificiul piloric (pilorul) - orificiu inferior al stomacului, care face legtura intre corpul gastric si o zon mai dilatat - antrul piloric,continuat cu o poriune ngustat - canalul piloric - care se termin inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric. Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici. 1. Tunica seroasa - este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul aproape in intregime 2. Tunica musculara este formata din fibre musculare netede,dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal, stratul circular, fibrele oblice). 4. Tunica submucoasa este formata dintr-un tesut conjuctiv lax, vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei. 5. Tunica mucoasa captuseste toata suprafata endogastrica; find mai mare ca intindere decat aceasta, tunica se cuteaza, formand o retea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se mareasca la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiunea initiala. Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasa esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala.Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica in timpul digestiei.

Vascularizatia si inervatia stomacului - importanta secretiei gastrice si energia necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a stomacului. 1. Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga. 2. Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se formeaza din retele capilare situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici, se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare. Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile arteriale, si se varsa in vena porta. 3. Nervii stomacului - sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica -parasimpatica 8

a) sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ; b) sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang

Fiziologia aparatului digestiv Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si substante nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii, este necesara: 1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar; 2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor; 3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor; 4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea transportului substantelor absorbite; 5. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si endocrin. Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimica complexa, diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluate ca atare din natura. Ea sufera, in prealabil, transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestora reprezinta digestia alimentelor. Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple, fara specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fiziochimice in elemente in stare de afi absorbite. Poate fi : 1 Digestia bucala a) prelucrarea m ecanica prin actul masticatiei cu rol de: - fragmentarea alimentelor - facilitarea deglutitiei - amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare - initierea procesului de digestie a amidonului sub actiunea amilazei salivare - asigurarea contactului cu receptorii gustative b) impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de : - pregatirea mecanica a alimentelor - solvent ( pentru perceptie de catre receptori) 9

- curatirea mecanica a mucoasei bucale - digestiv - in vorbirea articulate - excretor - in mentinearea echilibrului hidric c) deglutitia cuprinde 3 timpi : - bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite, ele sunt in mod voluntar impinse in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si posterior asupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitiei devine in intregime, sau aproape, un act automat si, in mod obisnuit nu mai poate fi oprit) ; - faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel. Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculare automate ) ; - esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele din faringe in stomac, iar miscarile lui sunt organizate specific in vederea acestei functii. in mod normal, esofagul prezinta doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar) 2Digestia gastrica a) functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus procesele digestive incepute in cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de aproximativ 2 l) Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele : 1.faza cefalica ( reflexe neconditionate si conditionate declansate de vederea sau mirosirea alimentelor) ; 2.faza gastrica ( distensia mecanica a stomacului mecanism nervos si mecanism umoralgastrina , histamine) ; 3.faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrunderea chimului in duoden ) ; b) functia motorie a stomacului ( mecanism intragastric ) -varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe gura ( relaxarea portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a cardiei si esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare a stomacului contractia diafragmului si musculaturii abdominale anterioareevacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa la sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si abdominala anterioara , rezulatand evacuarea continutului restant al esofagului ) 10

3Digestia intestinala si functia de absorbtie a) secretia pancreatica b ) secretia biliara - parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor - simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii - umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon,gastrina b) secretia intestinala c) functia motorie a intestinului miscarile intestinului de amestec ( segmentare , pendulare )peristaltice

11

12

Capitolul II Gastrita acuta Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei mucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute. Gastrita acuta este cauzata frecvent de: - ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii gastrita postconsum de antiinflamatoare nesteroidiene ) - de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. - in unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice gastrita acuta postingestionala. - In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios. Gastritele acute pot fi clasificate in: a. gastrita acuta simpla, b. gastrita acuta coroziva c. gastrita acuta alergica. Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe. Etiologie - Agentii infectiosi - Bacterii: Helicobacter pylori (HP) cea nai frecventa cauza; Streptococ -hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch;Treponema pallidum. - Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus. - Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus. - Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania - Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer. 13

- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele. - Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.). - Dereglari motorii (n caz de stres si patologii ale organelor adiacente)manifestate prin reflux duodenal-gastric. - Stresul (hipovolemic sau hipoxic). - Hipertensiunea portala ; -intoxicatii alimentare Factorii de risc - alimentarea haotica si irationala; - vrsta peste 60 ani; - fumatul; - consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici; - factorii profesionali nocivi; - dereglarile motorii ale tubului digestiv superior; - hipovolemie; - hipoxie (n starile de soc, combustii); - insuficienta renala. Etiopatogenie Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau indirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala. Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii patogeni. Tabloul clinic Manifestarile clinice sunt variate n dependenta de factorul etiologic si sunt reprezentate, n majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort abdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi, balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili. - hemoragiile digestive n gastrita hemoragica si eroziva; - Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic n gastrita atrofica autoimuna 14

Simptomatologie Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie,inapetenta si chiar repulsia pentru mancare. Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de: -stare generala alterata; -dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter colicativ; -senzatia de plenitudine; -greata; -sialoree -varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase) -diaree; -tahicardie; -hipotensiune arteriala (mai rar); -in cazurile grave, hemoragii digestive superioare Diagnostic pozitiv Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare. Diagnostic diferential Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei hepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central nervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care le poate avea sarcina in primele saptamani. Evolutie Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare. Tratament profilatic Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala. 15

Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate pe zi. Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneori esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. n general, gastrita acuta se vindeca cu un tratament adecvat. Tratament medical Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta, musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase; ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci. Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru evacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz de deshidratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sau solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile mai grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice. Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele: - antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie,Mallox - antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul) : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide , Oxifenoniu - pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia); -antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta asupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) : Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo . 16

No-Spa forte - antiemetice - antialgice Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol. Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, etc.).

17

Gastrita acut coroziv Definiie: este consecina accidentelor constnd n nghiirea unor substane caustice: hidrat de sodiu, acid sulfuric, azotic, clorhidric, acetic, sublimat -substane care provoac necroze pe diferite ntinderi ale mucoasei gastrice. Simptomatologie: dup ingerarea causticului, primul simptom l constituie durerea extrem de intens, culocalizare epigastric i retrosternal, urmat imediat de disfagie, dup care survin vrsturi incoercibile.Prin vrsturi se elimin substana ingerat, apoi vrsturile devin brune i urmeaz hematemeze repetate. Starea bolnavului este foarte grav, cu oc; se adaug fenomenele pe care toxicul le-a provocat asupra altororgane (rinichi, ficat). Evoluia gastritei corozive merge spre vindecare cu procese cicatriceale deformante, mutilante, la nivelul stomacului (i al esofagului); uneori, se poate complica cu o perforaie a stomacului sau cu o gastrita flegmonoas. Diagnosticul se bazeaz pe tabloul clinic grav i pe identificarea agentului caustic care a provocat afeciunea, i n plus, pe prezena unor leziuni necrotice la nivelul buzelor i n cavitatea bucal; de regulse ntlnete i tabloul clinic al esofagitei corozive. Tratamentul trebuie fcut de urgen. Este contraindicat introducerea unor sonde pentru spltur gastric, din cauza pericolului de perforaie. Alimentaia oral fiind un indisponibila, se va recurge la clisme alimentare i la alimentaia parenteral. n cazurile uoare sau cnd stadiul- bolii permite acest lucru, se prescriu lapte, supe de zarzavat, ou moi; treptat se va trece la biscuii, picoturi, smntn, frica, pireuri, finoase, brnz proaspt de vac, perioare fierte n aburi. Dup cteva sptmni se va ajunge la o alimentaie obinuit. Pentru calmarea suferinelor se vor administra antispastice i analgetice, n injecii sau supozitoare, iar pentru a combate deshidratarea i starea de oc se vor injecta soluii clorarosodice sau glucozate, analeptice sau se va recurge la tratamentul pentru deocare.

18

Gastrita alergic Este provocat totdeauna de un alergen, de obicei alimentar (lapte, raci, pete, ou etc.) i este manifest cu un tablou clinic violent, care se instaleaz imediat dup ingerarea alergenului: dureri epigastrice violente,greuri, vrsturi, anxietate. Deseori apar pe tegumente plci urticariene, iar la examenul sngelui seconstat eozinofllie. Diagnosticul este nlesnit de recidivele bolii, care apar ori de cte ori bolnavul consum un anumit aliment. Tratamentul este acel obinuit n gastrita acut simpl; n plus se vor administra antihistaminice:Romergan, Feniramin, Nilfan. Pentru viitor se recomand bolnavului s nu mai consume alimentul.

19

DIETA IN GASTRITA

Tratamentul dietetic al unei gastrite acute consta in primul rand din restrangerea alimentatiei.Sunt recomandate in acest stadiu supele de zarzavat, limpezi sau cu putin orez, branza de vaci sau casul proaspat, fainoasele cu apa si lapte,paine alba veche, merele coapte, supa de carne de vaca fiarta si tocata.Bolnavul va manca foarte incet, iar dupa masa este recomandat repausul lapat, eventual aplicand o compresa calda pe abdomen. Acest tip de regimva fi urmat maxim 8-10 zile, revenindu-se apoi treptat la alimentatia normala, dar evitand totusi produsele iritante si greu digerabile. In gastritele acute, alimentatia va fi cat mai variata si se va adaptape cat posibil, obiceiurilor alimentare ale bolnavului. Aceste persoane vor exclude din dieta urmatoarele alimente:

carnea grasa sau carnea de vanat, mezelurile grase si slanina; conservele nedietetice; legumele tari, bogate in celuloza precum: ceapa, castravetii, telina,ridichile, lintea, fasolea, mazarea; alimentele prajite in grasime; dulciurile ca: bomboanele, prajiturile de cofetarie, dulceata; condimentele: ardei, usturoi, piper, mustar; cafeaua, ceaiul tare, alcoolul.

Alimentele permise vor fi preparate cat mai simplu, iar orele de masa trebuie respectate cu strictete. Alimentele indicate:

supele de carne, borsurile, supele-crema; carnea, in general greu tolerata de aceste persoane, va fi de vita,pasare, vitel, si doar fiarta; pestele slab, fiert, fript sau copt in pergament; ouale doar in preparate sau concomitent cu alte alimente (budinci); laptele dulce este foarte greu digerat in aceste cazuri si de aceease recomanda derivatele de lapte: iaurtul, laptele acidulat, chefirul,branza de vaci; 20

legumele tinere, bine fierte, preparate ca soteuri, ciorbe si supe-cremade legume; fructele se consuma sub forma de compoturi neindulcite, sucuri defructe, mere coapte fara zahar. Unele se pot consuma si crude, dartrebuie sa fie bine coapte: caise, prune, piersici, fragi, zmeura;

prajituri cu mere si branza, biscuiti, insa dulciurile, mierea sunt,in general, greu suportate.

Gastrita se trateaz corect cu alimente care se diger uor. n cadrul dietei trebuie s evii alimente care produc tulburri digestive. Ai voie s consumi carne fiart de pasre (pui sau curcan), de vit i rasol de pete. Sunt indicate i finoasele albe i mmliga preparat din mlai griat, pe care trebuie s-o fierbi foarte bine. Alimente permise sunt i supele de zarzavat strecurate i piureurile sau sufleurile de legume, preparate din dovlecei, morcovi, lobod, spanac, urzici sau cartofi. De asemenea, ai voie s mnnci i dou-trei ou moi pe sptmn. La desert sunt permise budincile sau prjiturile cu brnz de vaci i compoturile preparate din fructe dulci. De asemenea, fructele bine coapte, fr coaj i fr smburi, i biscuiii cu fructe au efect calmant pentru mucoasa stomacului. Pentru ndulcirea cafelei sau ceaiului i pentru prepararea deserturilor, nutriionitii recomand mierea de albine n loc de zahr.In gastrit,se exclude sau mcar limiteaz consumul de alcool i de cafea. Bea doar ap plat sau ap mineral alcalin, sucuri naturale de fructe proaspete i ceaiuri.Ceaiurile de plante calmeaz stomacul Porii mici i dese.Pentru a evita balonrile, bolnavii cu gastrit trebuie s consume alimente uoare, iar mesele frecvente (cinci-ase pe zi) s nu fie abundente. De asemenea, este bine ca mesele s fie luate la aceleai ore, n fiecare zi. Bolnavul trebuie s mnnce relaxat, deoarece stresul accentueaz simptomele gastritei. Fr condimente i grsimi n diet ,in gastrit, trebuie s elimini pinea cald sau proaspt din diet, dar i carnea gras, afumat sau conservat. Nu trebuie s se lase tentati de preparatele din carne de vnat, de mezeluri, de carnea condimentat cu piper, ardei iute sau cu usturoi. Pe lista alimentelor nepermise se aliniaz legumele tari, bogate n celuloz (ceapa, usturoiul, elina, ridichile, fasolea, mazrea i conopida). Netratarea gastritei hiperacide poate s duc la boala ulceroas.

21

De aceea, bolnavul de gastrit trebuie s elimine fumatul, buturile acidulate i alcoolice, condimentele n exces, cafeaua but pe stomacul gol, prjelile, i grsimile animale. Se evit i excesul de proteine animale

22

CAPITOLUL III Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari clinice si paraclinice

Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la pacient(apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala, precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta. Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sa il intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp va observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, locul nasterii, conditii de viata si munca), motivele inernarii( 2-3 simptome de ordin general sau local), APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si se va urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr.de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopauza. APP (antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase, BTS siboli organice. AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I, decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare si ahd semnificative. Iar la final se va incheia cu interbari legate de conditiile de viata si munca. Examenul clinic general Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientul sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va cuprinde: - insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar fi ridicatul din pat si mersul - palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta,sensibilitatea si mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, system osteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului - percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate, tonalitate si timbru - ascultatia inimii si plamanilor 23

Examene de laborator Recoltarea sngelui se face dimineaa pe nemncate sau, cel mult dup un mic dejun care s nu fi cuprins nici o form de grsime animal sau vegetal (lapte ,unt, ou, ciocolat, margarin, etc). De asemenea, cina din seara precedent trebuie s fi fost lipsit de grsimi.Asistenta medical pregtete materialele necesare pentru manevrele medicale, pregtete psihic pacientul, pregtete locul de elecie, i se explic pacientului tehnica i necesitatea ei, se recolteaz produsul patologic, se eticheteaz produsul, se trimite la laborator si se noteaz n foaia de observaie. Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu dou picturi de anticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltndu-se 2-3 ml n funcie de eprubet. Se poate evidenia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roii, trombocitele, formula leucocitar i indicii hematologici (VEM,CHEM). Valori Hematii= 4,55milioane/mm Leucocite = 50009000/mm Trombocite=150.000-300.000/mm Formula leucocitar neutrofile =6070% bazofile =0,51% eozinofile =14% monocite =58% limfocite =2027% Hemoglobina se recolteaz 2 ml snge pe citrat de sodiu sau EDTA Valori : 12 15 % - femei Glicemia se recolteaz prin puncie venoas aspirnd 2 ml snge, avnd ca anticoagulant,fluoruradesodiu4mg Valori: 80120mg/dl Colesterolul Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar si zona geografica. Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa) 24

Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice. Fibrinogenul se recolteaz 4,5 ml snge prin puncie venoas, avnd drept anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml Valori :200-400mg/dl Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre care conin 0,5 ml citrat de sodiu recoltndu-se 4,5 ml de snge. Se pot evidenia timpul de protrombin, activitatea de protrombin, aPTT, timpi de coagulare, INR,fibrinogen. Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8' Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de anticoagulant citrat de sodiu, recoltndu-se 1,6 ml se snge. Valori normale: 2 13mm/1h Rolul asistentului medical in examene de laborator - pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile, tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii dezinfectante alcool 90, pernite si musama - pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii - pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se examineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul Executie: - asistentul se spal pe mini cu ap si spun, mbrac mnuile sterile; - se fixeaz vena cu policele mnii stngi la 4-5 cm sub locul punciei; - se fixeaz seringa, gradaiile i acul fiind orientate n sus, n mna dreapta, ntre police i restul degetelor; - se ptrunde cu acul trversnd, n ordine tegumentul, apoi peretele venos pn cnd acul nainteaz n gol; - se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei; - se controleaz patrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa; 25

- se continu tehnica de recoltare a sngelui; - se indeparteaz staza venoas dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a pumnului; - se aplica tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de patrundere a acului i se retrage brusc acul; - se comprim 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical Ingrijirea ulterioara: se face toaleta local a tegumentului, se schimb lenjeria dac este murdar, se asigur o poziie comod n pat, se supravegheaz pacienta. Pregtitrea produsului recoltat: eprubetele se eticheteaz, se completeaz formularele de trimitere, se masoar cantitatea. Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfecteaz, se spal, se pregatesc pentru o noua sterlizare ; deeurile se ndeparteaz. Accidente si interventii - hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos) /se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute ; - strpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul n lumenul venei - ameeli, paloare, lipotimie /se ntrerupe puncia, pacienta se aseaz n decubit dorsal fr pern, se anun medicul. Examene de urin sumar urin Sumar urin recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute curate(sterile) - albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++ - glucoza Normal: abumina, glucoza- absent - sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii Rolul asistentei medicale - pregtete materialele necesare: urinar (bazinet), muama, alez, materiale pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente n funcie de examenul cerut; - pregtete psihic pacienta: se anun i se instruiete privind folosirea bazinetului, s foloseasc numai recipientul gol i curat, s urineze fr defecaie, s verse imediat urina n vasul colector, s nu urineze n timpul toaletei; 26

- pregtete fizic pacienta: se protejeaz patul cu muama i alez, se aseaz bazinetul sub pacient, se face toaleta organelor genitale externe, se ndeparteaz bazinetul i se nlocuiete cu altul curat. Executie: - recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obinut se trimite un eantion de 100-150 ml la laborator; - se recolteaz prima urin de diminea sau dup cel puin patru ore de la miciunea anterioar; - recipientul se nchide cu capac ermetic, se eticheteaz i se trimite ctre laborator n maxim o or de la recoltare. Examene echografice echografia abdominala Echografia este o metod de diagnosticare ultrasonografic prin folosirea ultrasunetelor. Aparatul folosit se numete echograf. Metoda se bazeaz pe proprietatea diferitelor structuri de a reflecta ultrasunetelor si formeaz imagini alb-negru pe ecranului echografului. Echograful asigur o bun evaluare a strii de sntate a organelor interne. Echografia abdominal reprezint metoda prin care se permite examinarea vizual a organelor interne pline. Rolul asistentei medicale -se pregtete pacientul psihic, i se explic necesitatea tehnicii, respectarea unor reguli de examinare: s nu mnnce cu 6 ore naintea examinrii, trebuie s bea 500 ml de lichid neacidulat i nendulcit, nu trebuie s mearg la toalet cu o or naintea examinrii, etc..

27

ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Roulul asistentei medicale Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca: - are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice - urmeaza un tratament medicamentos - are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu anticoagulante - are afectiuni cardiace - exista posibilitatea unei sarcini -este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina. - pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau citoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu anticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii. - pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor - se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se imbraca cu un halat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura -pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative, spray anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril, instrumente chirurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut, eprubete. Executie: - inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura patrunderea endoscopului, - asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului 28

- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura,. Pacientul va fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului. - in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. - in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. -asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii. - dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de 24 de ore

29

CAPITOLUL IV Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta Internarea Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului, biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de asigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroul de internari bolnavul este insotit la garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. Dupa prevenirea masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cu foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie sanitara. Asigurarea conditiilor de mediu Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate cu mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos. Asistenta verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va urmari pacientul sa nu apara complicatii. Asigurarea igienei Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii. Alimentatia bolnavului Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie sa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica. 30

Alimente permise Carne sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la conserva Oua cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei Produse lactate lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca sau de oaie) Paine alba de grau sau de secara, eventual veche de o zi Cereale gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti Legume de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!) Fructe fierte sau conservate si banane coapte Grasimi unt proaspat, ulei (50 60 grame/zi) Alimente interzise Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta persoanei: supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata pestele gras, afumat sau marinat mezelurile ouale prajite branzeturile fermentate, sarate, afumate alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele crude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii fructele cu coaja si cele care contin seminte in special strugurii fructele uscate: smochine, stafide, curmale, condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi grasimi: untura, slanina, maioneza Administrarea tratamentului Tratarea gastritei necesit att respectarea unui tratament medicametos ct i adoptarea unui regim alimentar corespunztor. Medicametele care pot fi indicate au ca principal scop stoparea secreiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt i pansamentele gastrice, exista si schema de 31

antibiotice recunoscuta in toata lumea daca gastrita este provocata de infectia Helicobacter Pylori. Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa ce a verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare, in tot acest timp supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse. Prevenirea gastritei Pentru a preveni mbolnavirea de gastrit va trebui sa se respecte un regim alimentar sntos i regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool, aditivi sintetici, condimete, buturi acidulate, tutun, zahr, si stresul). Totodat, va trebui sa se evite utilizarea n exces a unor medicamente de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricror altor produse farmaceutice similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

32

CAPITOLUL V Prezentarea cazurilor

CAZUL NR. 1 CULEGEREA DATELOR NUME:M. PRENUME:N. VRSTA:22ani. SEX:F. NLIME:1,68m. GREUTATE:56kg. ADRESA:Dr-Tr-Severin NAIONALITATE:romn RELIGIA:cretin-ortodox PROFESIA:agent comercial ISTORICUL NGRIJIRII: bolnava M.N. a avut bolile contagioase ale copilriei i a mai fost internat n 1994 pentru apendicectomie. De aproximativ 2 luni acuz dureri epigastrice preponderent nocturne, greuri, vrsturi, scdere n greutate, inapeten. Se interneaz n spitalul pentru investigaii i tratament. DIAGNOSTIC MEDICAL : Gastrit acut. ALIMENTAIA : bolnava M.N. prefer alimentele condimentate i prjelile. Prefer buturile acidulate i cele care conin cofein. ELIMINRI : constipaie, miciuni fiziologice, transpiraii nesemnificative. ALERGII : bolnava nu este alergic la medicamente i alimente. VIZITE : primete vizitatori fr restricie. SOMNUL : doarme aproximativ 5 ore pe zi. PROTEZE : nu prezint. ISTORICUL SOCIO-CULTURAL : bolnava M.N. nu este cstorit, lucreaz comert i timpul i-l petrece citind, vizionnd filme i emisiuni Tv, ascultnd muzic i mergnd cu prietenul n ora. Locuiete n mediul urban la cas din crmid. 33

OBINUINE DE VIA I DE MUNC : bolnava M.N. nu respecta orarul de mas, iar alimentaia este deficitar n ceea ce privete calitatea i cantitatea. Nu folosete buturi alcoolice i nu fumeaz. n schimb i plac buturile acidulate i cafeaua. Se adapteaz uor la situaiile dificile; este preocupat de boala sa i cere informaii cadrelor medicale despre boal i tratament. BOALA AFECTEAZ ACTIVITATEA : -cardiac -respiratorie -renal -urinar -nutritiv -senzorial -alte boli OBSERVAII : -starea general a bolnavei este mediocr; - tegumente uscate i palide; - comportamentul este normal; Pacienta trebuie instruit n legtur cu urmtoarele examinri : - analize: hemoleucograma - regim: adecvat afectiuni sale - intervenie chirurgical TRATAMENT : CLASA ADM Antispastic Antispastic Antiacid gastric Pansament gastric Hipnotic Laxativ Antivomitiv No spa Scobutil Dicarbocalm Golagel Fenobarbital Glicerin Emeset 34 3x1 tb. oral 3x1 tb. oral 3x1 tb. oral 2 lingurie pe zi oral 1 tb. Seara oral 1 supozitor rectal 1 pachet oral 1 supozitor rectal NUME DOZA/ZI

Substan de contrast Sulfat de bariu

EXAMEN CLINIC GENERAL : -tegumente i mucoase palide; -esut musculo-adipos slab reprezentat; -sistem ganglionar-limfatic nepalpabil; -sistem osteo-articular integru, articulaii libere, nedureroase; -aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular normal, sonoritate pulmonar normal; -aparat digestiv: abdomen suplu, dureros la palpare n epigastru i hipocondrul drept, constipaie; -ficat i splin n limitele normale; -aparat uro-genital: loji renale libere, nedureroase, miciuni spontane fiziologice; -sistem neuro-psihic: ROT normale, orientat temporospaial. EXAMEN DE LABORATOR: VALORI REALE -examen snge: hemoglobina hematocrit leucocite neutrofile limfocite monocite VSH calcemie tymol Examen urin: Densitate PH Urobilinogen normal 1022 acid Densitate PH Urobilinogen 0-4% 1015-1025 acid (5-7) 13,30 g% 40% 7400/mm3 54% 44% 2% 6 mm/lh 10 mg% 2 uml hemogl. 11,5-15 g% hemat. 36-42% leuc. 6000-8000/mm3 neutrofile 60-70% limfocite 25-30% monocite 4-8% 6-13 mm/lh 9-11 mg% 2-4 uml VALORI NORMALE

35

EVALUAREA DUP MODELUL VIRGINEI HENDERSON PE CELE 14 NEVOI A RESPIRA - independent. Amplitudine normal, R=18 min. A MNCA, A BEA dependent: Manifestrile de dependen: - inapeten, greuri, vrsturi alimentare n cantitate de 100-150 ml; pirozis, scdere n greutate. Surse de dificultate: modificarea integritii tubului digestiv, nerespectarea programului de mas, disconfort gastric. Diagnostic nursing: - alimentaie insuficient n calitate i cantitate datorit disconfortului gastric la ingestie de alimente. A ELIMINA- dependent: Manifestri de dependen: - vrsturi, constipaie. Surse de dificultate: - modificarea integritii tubului digestiv. Diagnostic nursing: - potenial de deshidratare datorit vrsturilor. A SE MICA I A MENINE O BUN POSTUR independent. Bolnava are o mobilitate bun, se deplaseaz pentru a-i satisface toate nevoile. A DORMI, A SE ODIHNI: 1/3 dependent: Manifestrile de dependen: - somn ntrerupt, somn insuficient. Surse de dificultate: - dureri epigastrice nocturne. Diagnostic nursing: - insomnie datorit durerii epigastrice. A SE MBRCA I A SE DEZBRCA: - independent. Bolnava se mbrac i se de dezbrac singur, este mbrcat corespunztor mediului spitalicesc. A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITA NORMAL independent. T=36,7 dimineaa, 36,9 seara. A FI CURAT, INGRIJIT I A-I PROTEJA TEGUMENTELE-independent. Bolnava se ngrijete singur, are tegumente curate, ngrijite. A EVITA PERICOLELE: dependent: Manifestri de dependen: - durere epigastric, pirezis. 36

Surse de dificultate: - modificarea integritii tubului digestiv. Diagnostic nursing: - durere datorat procesului patologic digestiv. A COMUNICA CU SEMENII- independent. Bolnava comunic adecvat cu echipe de ngrijire, cu familia i cu ceilali pacieni. A ACIONA DUP CREDINELE I VALORILE SALE-independent. Bolnava este cretin nepracticat. A SE OCUPA CU CEVA CU SCOPUL DE A SE REALIZA-dependent: Manifestri de dependen: - anxietate, stres, plns frecvent. Sursa de dificultate: - evenimente amenintoare (spitalizare, tratament), boala. Diagnostic nursing: - stare depresiv datorit bolii. A SE RECREA-independent. Bolnava citete, ascult emisiuni radio. A NVA:- dependent: Manifestri de dependen: - cerere de informaie. Surse de dificultate: - lipsa surselor de informaie. Diagnostic nursing: - insuficienta cunoatere datorit lipsei surselor de informaie.

EPICRIZA:

Bolnava internat la data de 12 noiemnrie 2012 se externeaz la data de 18 noiembrie 2012, dup o spitalizare de 7 zile n stare ameliorat, cu urmtoarele recomandri: -continuarea tratamentului conform reetei prescrise de -medicul curant; -meninerea regimului igienico-dietetic (alimente i -buturi care s nu fie iritante pentru mucoasa gastric: fr condimente, tocturi, prjeli, fr buturi acidulate, cafea) i respectarea unui orar de mas raional; -control periodic la 30 de zile; -bolnava primete concediu medical nc 7 zile dup externare, eliberat de medic.

37

CAZUL NR. 2 CULEGEREA DATELOR NUME:M. PRENUME:M. VRSTA:74 ani. SEX: F. NLIMEA:1,65 m. GREUTATEA:74 kg. NAIONALITATE: romn. RELIGIA:cretin-ortodox. PROFESIA:pensionara ADRESA:sat Batoti ISTORICUL NGRIJIRII: bolnava M.M. a avut bolile copilriei, hepatit epidemic la vrsta de 40 de ani, a mai fost internat n luna septembrie 1995 pentru manifestri digestive (greuri, vrsturi, inapeten, durere n epigastru). Bolnava se interneaz n secia medical a spitalului , pentru investigaii i tratament, prezentnd urmtoarele semne de boal: hemoragie digestiv exteriorizant prin semne melenice chiar n ziua internrii, cu o zi nainte greuri, vrsturi, cefalee, vertije, rare urme de hematomoz n lichidul de vrstur. DIAGNOSTIC MEDICAL: - gastrit hemoragic acut (eroziv). ALIMENTAIA: - bolnava M.M. prefer alimentele condimentate, prjelile, tocturile, varza. ELIMINRI: - scaune melenice, transpiraii nesemnificative, miciuni fiziologice. ALERGII: - bolnava nu este alergic la alimente, dar prezint fenomene alergice la aspirin, dup administrarea unei doze de 1 tablet. VIZITE: - numai familia. SOMNUL: - doarme aproximativ 6-7 ore pe noapte. PROTEZE: - nu prezint. ISTORIC SOCIO-CULTURAL: - bolnava M.M. este cstorit, are un copil, locuiete n mediul urban la casa din crmid, condiii normale; se ocup cu gospodritul n jurul casei. OBINUINE DE VIA I MUNC: - bolnava respect orarul de mas, dar este deficitar n ceea ce privete cantitatea i calitatea alimentaiei; nu folosete buturi alcoolice 38

i nu fumeaz, consum cafea dimineaa pe nemncate. Se adapteaz uor la situaiile dificile, este preocupat de boal i cere informaii cadrelor sanitare; este cooperant. Boala afecteaz activitatea: - respiratorie - renal - urinar - nutritiv - secretorie - alte boli Observaii: -starea general a pacientei este alterat; -tegumente uscate i palide; -comportamentul este normal. Pacienta trebuie instruit n legtur cu: - analizele de sange care trebuie efectuate - regimul alimentar corespunzator - intervenie chirurg TRATAMENT: CLASA Antihemoragie Antihemoragie Hemostatic Monozaharid fiziologic Antibiotic (1 g la 6 ore) pansament gastric antispastic antihemoragic antiacid analgezic recalcifiant antivomitiv Dicarbocalm No spa Vitamina kl Ulcerotrat Algocalmin Calciu gluconic Metoclopramid 39 3 tb. 2f 2f 3 cp. 2f 1f 2 tb. oral I.M. I.V. oral I.M. I.V. oral NUME Etamsilat Fitomenadiona Adrenostazin Glucoz Ampicilin DOZA/ZI 2 f. 1f 2f 3f 4 g. ADM I.V. I.V. I.V. I.V. I.M.

EXAMEN CLINIC GENERAL - Tegumente i mucoase palide; - sistem musculo-adipos bine reprezentat; - sistem ganglionar-limfatic nepalpabil; - sistem osteo-articular integru, articulaii libere, nedureroase; - aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate toracic normal, murmur vezicular normal; - aparat cardio-vascular: cord n limite normale, tahicardie intens, T.A.=160/70 mmHg. - aparat digestiv: abdomen suplu difuz dureros la palpare, dureri mai accentuate n epigastru; ficat, splin n limite normale; scaun-melen. - aparat uro-genital: trompe uterine libere i nedureroase, urina normal colorat. - sistem nervos: astenie, ameeli, cefalee, R.O.T. prezente. - examen chirurgical: stare general mediocr; puls 86/minut. EXAMEN DE LABORATOR Valori reale Examen snge Hemoglobina Hematocrit Neutrofile Eozinofile Basofile Limfocite Monocite Uree sanguin Glicemie Examen urin Reacie (ph) acid 40 5,6-6,4 8g% 23% 36% 2% 0% 12% 0% 1 g% 1,59 mg% 11,5-15 g% 36-42% 60-70% 1-4% 0-1% 20-40% 4-8% 0,20-0,50 g% 0,65-1,10 mg% Valori normale

Densitate Albumin Glucoz Urobilin Pigmeni biliari Epitelii i leucocite

1003 urme fine absent normal abseni rare

1015-1025

0,4 mg% leucocite sub 5000/min

EVALUAREA DUP MODELUL VIRGINEI HENDERSON PE CELE 14 NEVOI A RESPIRA - independent. Bolnava respir normal cu amplitudine normal i o respiraie de 18 respiraii/minut. A MNCA, A BEA:- dependent: Manifestrile de dependen: - inapeten, greuri, vrsturi. Surse de dificultate: modificarea integritii tubului digestiv prin lezarea mucoasei digestive; nerespectarea regimului alimentar; Diagnostic nursing: - alimentaie insuficient n calitate i cantitate datorit senzaiei de vom i jenei epigastrice la ingestia de alimente. A ELIMINA- dependent: Manifestri de dependen: - vrsturi, zelen. Surse de dificultate: - modificarea integritii tubului digestiv, hemoragie la nivelul mucoasei digestive. Diagnostic nursing: - potenial de deshidratare datorit vrsturilor i hemoragiei. A SE MICA, A MENINE O POSTUR CORECT 1/6 dependent; Manifestri de dependen: -stare general alterat, slbiciune, vertije; Surse de dificultate: imobilizare la pat; Diagnostic nursing: imposibilitatea de a se mica datorit imobilizrii la pat. A DORMI, A SE ODIHNI: -independent: Bolnava se odihnete i doarme aproximativ 6-7 ore pe noapte. A SE MBRCA I A SE DEZBRCA: -1/6 dependent. Manifestri de dependen: - imposibilitatea de a-i satisface nevoia; 41

Surse de dificultate: -poziie inadecvat mobilizrii n scopul deservirii n aceast nevoie datorit imobilizrii la pat. Diagnostic nursing: -nesatisfacerea nevoii datorit imobilizrii la pat; A-I MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE independent. Temperatura corpului pacientei este meninut n limitele normale, aceasta msurnd dimineaa 36,7 grade C i seara 36,6 grade C. A FI CURAT I NGRIJIT 1/6 dependent; Manifestri de dependen: -uscciunea pielii, imposibilitatea de a-i ngriji tegumentele; Surse de dificultate: deshidratare hidroelectrolitic, imobilizare la pat. Diagnostic nursing: alterarea tegumentelor i mucoaselor datorit dezechilibrului hidroelectrolitic. A COMUNICA CU SEMENII: - bolnava comunic cu personalul medical, este cooperant, comunic cu pacienii din salon, deci aceast nevoie este independent. A EVITA PERICOLELE: dependent: Manifestri de dependen: - hemoragie digestiv superioar; Surse de dificultate: - leziuni la nivelul tubului digestiv (mucoasa gastric). Diagnostic nursing: - hemoragie digestiv superioar datorit lezrii mucoasei gastrice. A ACIONA DUP CREDINELE I VALORILE SALE: - independent; Pacienta este cretin ortodox nepracticant. A FI UTIL, A SE REALIZA: - 1/3 dependent; Manifestri de dependen: - Sentiment de inutilitate, anxietate, stres. Surse de dificultate: - evenimente amenintoare (spitalizare, tratament), boala; Diagnostic nursing: - stare depresiv datorit spitalizrii. A SE RECREA-independent. Pacienta croeteaz, discut cu celelalte paciente din salon. A NVA:- 1/3 dependent: Manifestri de dependen: - cerere de informaie. Surse de dificultate: - lipsa surselor de informaie. Diagnostic nursing: - deficit de cunoatere legat de factorii etiologici, datorit lipsei surselor de informaie. 42

EPICRIZA

Bolnava se menine n spital pe o perioad de 7 zile cu scopul de a continua tratamentul n vederea corecturii anemiei posthemoragice, a revenirii apetitului n funcie de refacerea mucoasei digestive i a echilibrului procesului de ingestie, digestie i eliminare. Bolnava se externeaz ameliorat cu urmtoarele recomandri: -continuarea tratamentului conform reetei prescrise de medicul curant; -repaus absolut; -regim igieno-dietetic (alimente i buturi care s nu fie -iritante pentru mucoasa gastric: fr condimente, tocturi, prjeli, cafea; medicamente iritante pentru mucoasa gastric: aspirina i alte antireumatice); -control periodic la 45 de zile cu control radioscopic.

43

CAZUL NR. 3 CULEGEREA DATELOR NUME:S. PRENUME:G. VRSTA: 42 ani. SEX: B. NLIMEA1,75 m. GREUTATEA: 60 kg. NAIONALITATE: romn. RELIGIA: cretin-ortodox. PROFESIA: mecanic. ADRESA:Dr-Tr-Severin ISTORICUL NGRIJIRII: - pacientul S.G. afirm c nu a mai fost internat. De aproximativ apte sptmni acuz dureri n epigastru, greuri, vrsturi, scdere n greutate, astenie, inapeten. Se interneaz pentru investigaii i tratament.. DIAGNOSTIC MEDICAL: - Gastrit acut. ALIMENTAIA: - bolnavul S.G. prefer prjelile, iar buturile preferate sunt cele alcoolice. ELIMINRI: - miciuni fiziologice, tranzit intestinal greoi, vrsturi, nu prezint transpiraii semnificative. ALERGII: - nu prezint. VIZITE: - primete vizite fr restricii. SOMNUL: - doarme 6 ore pe zi. PROTEZE: - nu prezint. ISTORIC SOCIO-CULTURAL: - bolnavul S.G. este cstorit i are 3 copii. Lucreaz ca mecanic auto, locuiete n mediul rural la cas construit din crmid. i petrece timpul liber vizionnd emisiuni tv. OBINUINE DE VIA I MUNC: bolnavul S.G. nu respect orarul de mas, iar alimentaia este deficitar n ce privete calitatea i cantitatea. Consum buturi alcoolice i fumeaz aproximativ 20 de igri pe zi. Este comunicativ cu personalul medical i este preocupat de boal i tratament. 44

Boala afecteaz activitatea: - cardiac - respiratorie - urinar - locomotorie - nutritiv - senzorial - alte boli OSERVAII: starea general a bolnavului este mediocr, tegumente palide i uscate, comportamentul este normal; Pacientul trebuie instruit n legtur cu urmtoarele examinri: - analize - regim - intervenie chirurg TRATAMENT: CLASA Sedativ Antivomitiv Antispastic Antiacid gastric Factor vitaminic Antivomitiv Tranchilizant Emeset No spa Vit. C200 Diazepam 1 tb seara 3 tb 6 tb/zi 1 tb seara oral oral oral oral oral oral NUME DOZA/ZI ADM in caz de nevoie

Dicarbocalm 3 tb seara Metoclopramid 3 tb/zi

EXAMEN CLINIC GENERAL - tegumente i mucoase palide - sistem musculo-adipos slab - sistem ganglionar limfatic nepalpabil - sistem osteo-articular integru, articulaii libere nedureroase - aparat respirator: torace normal conformat, rare raluri bronice, 16 respiraii/minut 45

- aparat cardio-vascular: cord n limite normale, zgomote cardiace ritmice, TA=13/8 mmg, AV=70 b/min. - aparat digestiv: abdomen suplu, dureros la palpare n epigastru, ficat i splin n limite normale, tranzit intestinal greoi. - aparat uro-genital: loji renale libere, miciuni fiziologice - sistem neuro-psihice: ROT normale, orientat temporospaial. EXAMEN DE SPECIALITATE: Rx-stomac hipoton cu lichid de hipersecreie, spasm piloric. EXAMEN DE LABORATOR: Valori reale Ex. Snge Glicemie Tymol VSH hemoglobina hematocrit leucocite neutrofile bezinofile limfocite Ex. Urin - densitate - ph - albumina - glucoza 1014 acid absent absent 1015-1025 acid absent absent 0,83 mg% 4,9 UML 13 mm/h 14,10g% 47% 6000mm 62% 4% 34% 0,80-1,20mg% 2-4 UML 18 mm/h 15g% 46% 6000-8000mm 60-70% 1-4% 25-30% Valori normale

- epitelii i leucocite rare

46

EVALUAREA PE NEVOI DUP MODELUL VIRGINEI HENDERSON A RESPIRA independent; amplitudine normal R=16 respiraii/minut. A-I MENINE O BUN POSTUR independent. Pacientul se deplaseaz singur pentru satisfacerea nevoilor, neavnd nevoie de susinere. A COMUNICA independent. Pacientul coopereaz cu personalul medical i cu ceilali pacieni din salon. A COMUNICA dependent. Manifestri de dependen: - efort pentru a voma, inapoten. Surse de dificultate: - durere epigastric postprandial, ingestie de buturi alcoolice, proces inflamator al mucoasei digestive, modificarea integritii tubului digestiv. Diagnostic nursing: - greaa i voma dup mese datorit modificrii integritii tubului digestiv. E ELIMINA: - dependent. Manifestri de dependen: - grea, vrsturi, uscciunea pielii. Surse de dificultate: - hidratare insuficient, vrsturi. Diagnostic nursing: - potenial de deshidratare datorit vrsturilor. A DORMI, A SE ODIHNI: - 1/3 dependent. Manifestri de dependen: - ore de somn insuficiente. Surse de dificultate: - boala, tabagism, durere epigastric. Diagnostic nursing: - insomnie datorit durerilor epigastrice. A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: - independent. Bolnavul nu necesit ajutor pentru satisfacerea acestei nevoi, este mbrcat conform mediului spitalicesc. 8. A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE: independent. T=36,6 dimineaa, 36,7 seara. 9. A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: - 1/3 dependent. Manifestri de dependen: - uscciunea pielii, neglijeaz igiena corporal. Surse de dificultate: dezechilibru hidroelectrolitic, slbiciune. Diagnostic nursing: - alterarea tegumentelor mucoaselor datorit dezechilibrului hidroelecrolitic. 47

10. A EVITA PERICOLELE: - dependent. Manifestri de dependen: - durere epigastric, risc hemoragic. Surse de dificultate: - modificarea integritii cilor digestive. Diagnostic nursing: - durere epigastric datorit modificrii integritii cilor digestive. 11. A ACIONA DUP CREDINELE I VALORILE SALE: - independent. Bolnavul este cretin ortodox nepracticant. 12. A FI UTIL, A SE REALIZA: - 1/3 dependent. Manifestri de dependen: - sentiment de inutilitate. Surse de dificultate: - spitalizare, boal. Diagnostic nursing: - dificultate de a se realiza datorit spitalizrii. 13. A SE RECREA: - independent. Bolnavul citete, ascult emisiuni radio, vizioneaz emisiuni tv. 14. A NVA: - 1/3 dependent. Manifestri de dependen: - cerere de informaie. Surse de dificultate: - lipsa surselor de informaie. Diagnostic nursing: - insuficienta cunoatere datorit lipsei surselor de informaie. EPICRIZA Bolnavul internat la data de 3decembrie 2012 se externeaz n data de 10 decembrie2012, dup o spitalizare de 7 zile n stare ameliorat cu urmtoarele recomandri: -tratament conform reetei prescrise de medicul curant; -regim igieno-dietetic (alimente i buturi care s nu fie iritante pentru mucoasa gastric: fr condimente, tocturi, prjeli, fr alcool, fr tutun, cafea) i respectarea unui orar de mas raional. -control periodic dup recomandarea medicului (la 30 zile).

48

CAPITOLUL V

CONCLUZII

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu gastrita acuta sa respecte urmatoarele: Sa aiba un regim alimentar echilibrat i complet, bogat n carne, n verdeuri, ou, lactate, fructe; Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice Sa evite administrea de medicamente in surplus Sa aiba o igiena orala corecta Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos

Regim alimentar complet i bogat, alimentaie variat i echilibrat, cu mese fracionate, coninnd toate principiile alimentare; Pacientul cu gastrita acuta va fi dispensarizat, urmand tratamentul medicamentos recomandat si prezentandu-se la controale clinice si de laborator. Repaus la pat in perioadele dureroase cu limitarea eforutlui fizic Evitarea consumului de bauturi carbogazoase, cafea, alcool

-Evitarea fumatului si a alimentelor afumate

49

BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M., Anatomia i fiziologia omului 1987 2. Belacu M., Tratamentul bolilor cronice n medicina intern, vol. I, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985 3. Berceanu t., Hematologie 1986 4. Borundel C.,Manual de medicin intern, Editura Medical, Bucureti, 1979 5. Bruckner I., Medicin interna 1980 6. Fodor O., Medicin intern , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974 7. C. Mozes, Anatomia i fiziologia omului , Editura Corint, Bucureti 2001

50

51

S-ar putea să vă placă și