Sunteți pe pagina 1din 22

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania Filiala Bucuresti

Cadrul legislativ-normativ privind cheltuielile nedeductibile - Impozitul pe profit, dobanzile/majorarile de intarziere

Stagiar Experti Contabili anul I: POPESCU D. ALIS FLORENTINA Proba scrisa: semestrul I - 2012 Bilet nr.39

Bucuresti 2012 1. Consideratii preliminare - cheltuieli In vederea realizarii veniturilor, societatile comerciale efectueaza cheltuieli. Din punct de vedere contabil, cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiunilor economice care afecteaza patrimonial unei societati prin diminuarea activului sau prin marirea pasivului. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe tipuri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel: Cheltuieli de exploatare: cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; contravaloarea energiei si apei consumate; costul marfurilor vandute si ambalajelor; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de comunicatii, servicii bancare si altele; Cheltuieli financiare: diferente nefavorabile de curs valutar; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura financiara; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; pierderi din creante legate de participatii si altele; Cheltuieli extraordinare: calamitati; exproprieri; alte evenimente extraordinare. Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se evidentiaza distinct in functie de natura lor. Cheltuielile inregistrate in cursul exercitiului financiar, dar care sunt aferente unor exercitii financiare viitoare, se considera cheltuieli anticipate, urmand a fi inregistrate in cheltuieli curente efective ale perioadelor sau exercitiilor financiare viitoare la care se refera. In aceasta categorie se incadreaza sumele platite pentru: - obtinerea unei autorizatii de functionare care se elibereaza sau se avizeaza periodic , in functie de termenul de valabilitate; - obtinerea de licente care se repartizeaza pe intreaga perioada de valabilitate; - incheierea de contracte de concesiune etc. Organizarea contabilitatii cheltuielilor are la baza conceptia dualista, specifica tarilor cu economie de piata dezvoltata, si anume: contabilitate financiara, care cuprinde in obiectul sau evaluarea si inregistrarea cheltuielilor grupate in functie de natura activitatilor (de exploatare, financiara, extraordinara) si de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite, amortizari); contabilitate de gestiune, care cuprinde in obiectul sau contabilizarea cheltuielilor grupate dupa destinatia si functia lor pe feluri de produse, lucrari si servicii.

Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de momentul angajarii lor astfel: cheltuieli constatate in momentul platii lor, care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de trezorerie; cheltuieli angajate cu plata ulterioara, motiv pentru care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de terti; cheltuieli calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fara a angaja o plata, reprezentate de amortizari si provizioane. Impartirea cheltuielilor in functie de contributia acestora la realizarea veniturilor: Cheltuieli Nu sunt aferente veniturilor impozabile

In scopul realizarii veniturilor impozabile - Nedeductibile integral, conform precizarilor exprese din lege - Deductibile limitat, conform precizarilor exprese din lege - Deductibile

- Nedeductibile

Incadrarea cheltuielilor nedeductibile si deductibile limitat: Cheltuieli cu deductibilitate limitata Cheltuieli de protocol Indemnizatii de deplasare Perisabilitati Intretinere si reparatii Tichete de masa Cheltuieli sociale Pensii facultative Prime de asigurare de sanatate Provizioane Rezerve Dobanzi si diferente de curs valutar Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli cu impozitul pe profit / venit Dobanzi / majorari de intarziere, amenzi, penalitati datorate catre autoritatile romane/straine Cheltuieli sponsorizare/mecenat si cheltuieli cu bursele private acordate potrivit legii Cheltuieli cu amortizarea contabila Cheltuieli privind stocurile sau activele corporale constatate lipsa in gestiune TVA avantaje in natura Cheltuieli management, consultanta, asistenta Operatiuni cu un contribuabil inactiv Cheltuieli cu combustibilul Cesionare actiuni catre angajati

2.Cheltuieli cu deductibilitate limitata Cheltuielile de protocol Cheltuielile de protocol reprezinta cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul dezvoltarii afacerii. Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita unei cote de 2%. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. In contabilitate, cheltuielile de protocol se inregistreaza in contul 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate. In cazul in care societatea realizeaza pierdere fiscala, aceasta nu mai poate calcula cheltuieli de protocol deductibile. Modul de calcul si ajustarile fiscale care se fac rezulta din Registrul de evidenta fiscala, deoarece deductibilitatea unor venituri si cheltuieli este recunoscuta numai fiscal. Indemnizatiile de deplasare Suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate este deductibila in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Legea nr.343 din 17 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicat in Monitorul Oficial nr.662 din 1 august 2006, prevede ca, de la 1 ianuarie 2007, suma cheltuielilor cu diurna acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate este deductibila la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, fara nicio conditionare, chiar daca firma nu realizeaza profit. Aceasta schimbare intervenita in ceea ce priveste tratamentul cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare, pe fundalul cadrului reglementativ in materie fiscala, este pozitiva in special pentru acele entitati aflate la inceputul activitatii sau in plin proces de dezvoltare, intrucat realizeaza, de regula, un important volum de investitii sin nu pot amortiza rapid efortul financiar, deci nu inregistreaza profit din motive justificate. Sub denumirea indemnizatie de deplasare sunt incluse: indemnizatia zilnica de deplasare acordata salariatilor pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in interesul serviciului, pentru compensarea cheltuielilor personale; Indemnizatia zilnica de delegare sau detasare este stabilita la 13 lei pentru acea persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca. Suma de 13 lei se acorda indiferent de functia pe care o indeplineste persoana aflata in delegare sau detasare si indiferent de autoritatea sau institutia publica in care isi are locul de munca. Numarul zilelor calendaristice in care acea persoana se afla in delegare sau detasare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora

inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cate o zi de delegare sau detasare. diurna in valuta se diferentiaza pe doua categorii de cheltuieli si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea potrivit Anexei nr.1 din H.G. nr.518 din 10 iulie 1995, actualizata, privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate. Hotararea mai sus mentionata prevede ca: Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere momentul decolarii avionului (la plecare) si momentul aterizarii avionului (la sosire) sau momentele de trecere cu trenul/alte mijloace auto a frontierei de stat atat la plecare cat si la sosire. Diurna se acorda pentru acoperirea cheltuielilor cu hrana, transportul local, cazarea, precum si alte cheltuieli marunte/uzuale.

Perisabilitati Cheltuielile reprezentand perisabilitatile sunt deductibile in limitele stabilite prin normele legale. Prin perisabilitati se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, topire, inghetare, scurgere, faramitare, spargere, etc. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu. Nici pierderile produse prin neglijenta sau imputabile persoanelor vinovate nu sunt considerate perisabilitati. Din punct de vedere contabil, perisabilitatea se inregistreaza in cheltuieli de exploatare cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, dupa caz. Din punct de vedere fiscal sunt recunoscute pierderile de natura perisabilitatilor, in cuantumurile prevazute de H.G. nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare. Normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplica numai persoanelor juridice care sunt obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe profit, in limita caruia cheltuielile cu perisabilitatile sunt deductibile din veniturile realizate. Intretinere si reparatii Cheltuieli pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare Deductibilitatea cheltuielilor cu aceasta natura se calculeaza in limita corespunzatoare raportului dintre suprafetele construite prevazute de Legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10% si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective. In aceleasi conditii sunt deductibile si cheltuielile aferente locuintelor construite pe cheltuiala contribuabilului puse la dispozitia salariatilor sau administratorilor, temporar, pentru exercitarea atributiilor de serviciu. Cheltuieli de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice

Deductibilitatea cheltuielilor de aceasta natura este limitata la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Persoanele care au functii de conducere potrivit art.294 din Codul muncii sunt administratorii care sunt si salariati, inclusive presedintele consiliului de administratie, daca este salariat, directorii generali, directorii adjuncti, sefii de compartimente, de servicii, de birouri, etc. Cheltuieli de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor utilizate de catre salariati Se poate deduce 50% din cheltuielile privind combustibilul, pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maxim autorizat care s nu depeasc 3.500 kg i care s nu aib mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului, aflate n proprietatea sau n folosina contribuabilului. Prin excepie de la prezentele prevederi, cheltuielile privind combustibilul sunt integral deductibile n situaia n care vehiculele respective se nscriu n oricare dintre urmtoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenie, reparaii, paz i protecie, curierat, transport de personal la i de la locul de desfurare a activitii, precum i vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de ageni de vnzri i de ageni de recrutare a forei de munc; 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. vehiculele utilizate pentru nchirierea ctre alte persoane, inclusiv pentru desfurarea activitii de instruire n cadrul colilor de oferi; Cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor (amortizarea, intretinerea si repararea autoturismelor, acordarea de bunuri si prestarea de servicii in favoarea acestora, cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitia acestora ), altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii. In plus, aceste cheltuieli sunt considerate ca fiind dividende si se datoreaza impozitului pe dividende. Tichete de masa Potrivit dispozitiilor Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modifiarile si completarile ulterioare, salariatii din cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, pot primi o alocatie individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral pe costuri de angajator. Tichetele de masa se acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale. Lunar fiecare salariat poate folosi un numar de tichete cel mult egal cu numarul de zile in care este present la lucru in unitate. Din punct de vedere fiscal, Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza faptul ca valoarea privind acordarea tichetelor de masa acordate in limita stabilita potrivit legii tichetelor este deductibila la calculul profitului impozabil, in totalitate.

Conform Ordinului ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr.959/2011 privind stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa, incepand cu luna martie 2011 valoarea nominala a unui tichet de masa este de 9 lei. Potrivit dispozitiilor legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare: - angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi lucratoare din luna pentru care se face distribuirea; - sumele coresounzatoare tichetelor de masa acordate salariatilor de catre angajator sunt supuse impozitului pe venit; - valoarea nominala inscrisa pe tichetul de masa nu poate depasi valoarea legal stabilita; - nu beneficiaza de tichete de masa salariatii care, potrivit unor dispozitii legale, au dreptul la masa gratuita, la diurnal, la indemnizatie sau alocatie de hrana; - sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile corespunzatoare tichetelor de masa repartizate de unitatile emitente, autorizate, in limita valorii nominale prevazute de lege. Cheltuieli sociale Cheltuielile sociale sunt deductibile in limita unei cote de pana la 2% aplicate asupra fondului de salarii realizat. Intra sub incidenta acestei limite ajutoarele de nmormntare, ajutoarele pentru pierderi produse n gospodriile proprii ca urmare a calamitilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave i incurabile, ajutoarele pentru natere, veniturile reprezentnd cadouri pentru copiii minori ai salariailor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la i de la locul de munc al salariatului, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevzut n contractul de munc. Cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajailor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n msura n care valoarea cadoului oferit fiecrei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depete 150 lei. In cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentand tichete cadou si tichete de cresa acordate angajatilor persoane fizice care desfasoara o activitate intr-o relatie de angajare, in baza unui raport de munca reglementat de Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. In conformitate cu dispozitiile Ordonantei de urgenta a guvernului nr.8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta si ale normelor metodologice date in aplicarea ordonantei, angajatorii pot acorda pentru recuperarea si intretinerea capacitatii de munca a personalului salarial, bonuri de valoare, denumite tichete de vacanta. Nivelul maxim al sumelor ce pot fi acordate salariatilor sub forma de tichete de vacanta este contravaloarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata, pentru un salariat, in cursul unui an fiscal.

Angajatorii pot acorda tichete de vacanta numai in cazul in care in anul fiscal anterior au obtinut profit sau venit, dupa caz. Angajatul care beneficiaza de tichete de vacanta nu mai beneficiaza de prima de vacanta in cursul anului fiscal. Pensii facultative Suma reprezentand contributiile la fondurile de pensii facultative este deductibila pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Actul normative care reglementeaza pensile ocupationale este Legea nr.204/2006, cu modificarile ulterioare. Participantul la un fond de pensii facultative este angajatul, functionarul public sau persoana autorizata sa desfasoare o activitate independente, potrivit legii, membrul unei societati cooperative, precum si alta persoana care realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole, care adera la un fond de pensii facultative si care contribuie sau/si in numele careia s-au platitcontributii la un fond de pensii facultative si are un drept viitor la o pensie facultative. Aderarea la un fond de pensii facultative este o optiune individuala. La semnarea actului de aderare, participantii sunt informati asupra conditiilor schemei de pensii facultative, mai ales in ceea ce priveste drepturile si obligatiile partilor implicate in schema de pensii facultative, riscurile financiare, tehnice si de alta natura, precum si despre natura si distributia acestor riscuri. Prime de asigurare voluntara de sanatate Cheltuielile cu primele de asigurare voluntare de sanatate sunt deductibile in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb comunicat de BNR la data inregistrarii cheltuielilor. Actul normative care reglementeaza regimul asigurarilor private de sanatate este Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare. Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot sa incheie contracte de asigurare voluntara de sanatate pentru angajatii lor, individual sau in grup, acordate ca beneficii aditionale la drepturile salariale ale acestora, in scopul atragerii si stabilizarii personajului angajat. Asiguratorii sunt obligate ca la incheierea contractului de asigurare voluntara de sanatate sa ofere asiguratului toate informatiile necesare privind drepturile si obligatiile rezultand din contract, in vederea protejarii intereselor asiguratilor. Provizioane Creantele si obligatiile fata de terti sunt inventariate, verificate si confirmate pe baza extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor respective. Este obligatorie efectuarea punctajului si transmiterea confirmarilor reciproce. Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate. In momentul in care se constata ca sunt probleme de respecatre a clauzelor contractuale se constituie provizioane pentru deprecierea creantelor. Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice

Europene, creantele se prezinta in situatiile financiare la valoarea lor probabila de incasare. Daca pentru creantele neincasate nu s-au constituit provizioane, cheltuielile cu scoaterea din evidenta a creantelor nu sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Conform dispozitiilor art.22 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand pierderile inregistrate la scaderea din evidenta a acestora sunt recunoscute numai in urmatoarele cazuri: - procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; - debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperate de la mostenitori; - debitorul este dizolvat, in cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara successor; - debitorul inregistreaza dificultati majore care ii afecteaza intreg patrimoniul. De asemenea, intra in categoria cheltuielilor deductibile limitat urmatoarele: provizioanele constituite de fondurile de garantare potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei; provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare; provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre societate, altele decat societatile bancare, societatile de asigurare si a celor de investitii financiare, care indeplinesc cumulat urmatoarele conditii: o sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007; o creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie; o nu sunt garantate de alta persoana; o sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata societatii; o au fost incluse in veniturile impozabile ale societatii. provizioanele pentru inchiderea si urmarirea post-inchidere a depozitelor de deseuri constituite de catre societatile care desfasoara activitate de depozitare a deseurilor, in limita sumei din tarifele de depozitare percepute. Actul normativ care reglementeaza depozitarea deseurilor este H.G. nr.349/2005, cu modificarile ulterioare. Rezerve Din punct de vedere contabil, profitul realizat in exercitiul current se repartizeaza la rezerve (legale, statutare), poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile, la distribuirea de dividende sau se repartizeaza la surse proprii de finantare. Din punct de vedere fiscal, Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, Titlul II, art.22, reglementeaza faptul ca o societate comerciala poate deduce o suma obtinuta din aplicarea cotei de 5% asupra profitului contabil. Aceaasta suma este denumita rezerva legala si se deduce inainte de calculul impozitului pe profit. Se preia si fiscal limita stabilita de legea societatilor comerciale, in sensul ca rezerva nu va putea depasi a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz.

Calculul rezervei legale in timpul anului se face numai pentru deducerea sumelor respective din profitul impozabil, operatiune care nu implica si inregistrarea sumelor in evidenta contabila. Numai la sfarsitul anului este obligatorie formarea fondului de rezerva, pana ce acesta atinge minimum a cincea parte din capitalul social concomitant cu inregistrarea lui in situatiile financiare. Dobanzi si diferente de curs valutar Cheltuielile cu dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, calculate la imprumuturile obtinute direct sau indirect de la: - banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantate de stat; - societati comerciale bancare romane sau straine; - sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania; - cooperativele de credit; - societatile de leasing pentru operatiuni de leasing; - societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii. nu sunt limitate. Din punct de vedere fiscal, potrivit dispozitiilor art.23 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor contractate de la persoane nespecializate situate ca valoare peste rata dobanzii de referinta a BNR sunt nedeductibile. Pentru restul de dobanda (situata sub rata de referinta a BNR) se calculeaza gradul de indatorare a capitalului. Acesta se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare mai mare de un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. In cazul in care valoarea obtinuta a gradului de indatorare este mai mic sau egal cu trei, cheltuiala cu dobanda situata sub rata de referinta BNR este integral deductibila, iar in cazul in care este mai mare decat trei, aceasta este integral nedeductibila.

3. Cheltuieli nedeductibile Impozitul pe profit Cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul trecut, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa, in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania. Dobanzi / majorari de intarziere, amenzi, penalitati datorate catre autoritatile romane/straine Pana la data de 1 iulie 2010 se datorau majorari de intarziere de 0.1% pe zi de intarziere. Incepand cu data de 1 iulie 2010 se inlocuiesc majorarile de intarziere cu dobanzi de intarziere si penalitati de intarziere.

10

Dobanzile de intarziere pentru obligatiile fiscale neachitate la scadenta sunt de 0.05% pana la 1 octombrie 2010 si de 0.04% dupa 1 octombrie 2010., pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu data urmatoarei scadente si pana in ziua platii, inclusive. Pentru primele 30 de zile de intarziere nu se datoreaza nicio penalizare de intarziere. In situatia in care stingerea obligatiilor fiscale se realizeaza in urmatoarele 60 de zile, contribuabilii datoreaza penalitati de intarziere, nivelul acestora fiind de 5% din obligatiile fiscale principale. Daca perioada de neachitare depaseste termenul de 90 de zile , nivelul penalitatii va ajunge la 15% din obligatiile fiscale principale. Penalitatile de intarziere sunt datorate concomitant cu dobanzile de intarziere. Cheltuieli sponsorizare/mecenat si cheltuieli cu bursele private acordate potrivit legii Acestea scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos: 3 la mie din cifra de afaceri; 20% din impozitul pe profit datorat. n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale; Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa in gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si TVA aferenta (daca este datorata), cu exceptia stocurilor si a mijloacelor fixe amortizabile, distruse c urmare a unor calamitati naturale sau a altor cause de forta majora. Cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamitati naturale sau de alte cause de forta majora. Totodata sunt considerate deductibile si cheltuielilpe privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizooti, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi (cf. Lege nr.82/1992 privind rezervele de stat cu modificarile si completarile ulterioare). Cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta Cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte. Pentru ca aceste cheltuieli sa fie deductibile trebuie indeplinite trei conditii: - contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate; - serviciile trebuie sa fie executate in baza unui contract executat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege;

11

serviciile trebuie sa fie efectiv prestate; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare. In vederea acordarii deducerii nu este obligatorie indeplinirea conditiei cu privire la incheierea contractelor de prestari servicii pentru serviciile cu character ocazional prestate de persoane fizice autorizate si de persoane juridice cum sunt cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de multiplicare, parcare, transport si altele asemenea. cheltuielile cu TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa. cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune. cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora. cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. Trebuie mentionat ca exista o prevedere expresa conform careia veniturile din dividende primite de la persoane juridice romane sau straine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente. cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative. cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform prevederilor de la Titlului III Impozitul pe venit al Codului fiscal. Alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu au fost impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor Titlului III Impozitul pe venit al Codului fiscal. 4. Impozitul asupra rezultatului IAS12 Cheltuiala privind impozitul este suma impozitelor curente cu impozitele amanate. Impozitele amanate sunt impozitele care vor fi exigibile sau recuperabile in perioadele ulterioare, referitoare la: - diferentele intre valorile contabile si fiscale ale unui active sau unei datorii; - raporturile de pierderi sau creditele de impozit reportate inainte; Impozitele curente sunt impozitele exigibile sau recuperabile, in numele unei perioade. Impozitele curente si impozitele amanate sunt contabilizate, in contul de profit

12

si pierdere sau la capitaluri proprii, daca elementele la care se refera au fost inregistrate direct la capitaluri proprii, in numele aceleiasi perioade sau nu. Impozitele curente trebuie sa fie contabilizate la datorii (pasive) atata timp cat ele nu sunt platite. O creanta de raport inapoi a deficitelor trebuie sa fie contabilizata in activ. Un Pasiv de impozit amanat este contabilizat pentru toate diferentele temporare impozabile, exceptand situatia in care el este generat de un fond comercial sau de contabilizarea initiala a unui activ sau a unei datorii, in contectul unei tranzactii care nu este o grupare de intreprinderi sin u afecteaza nici rezultatul contabil, nici rezultatul impozabil. Un activ de impozit amanat trebuie sa fie contabilizat, pentru toate diferentele temporare deductibile, in masura in care este probabil ca un beneficiu impozabil sa fie disponibil, asupra caruia sa se impute aceste diferente temporare deductibile. Totusi, un active de impozit amanat nu este contabilizat, daca el este generat de contabilizarea initiala a unui active sau a unei datorii, intr-o tranzactie care nu este o grupare de intreprinderi sin u afecteaza nici rezultatul contabil, nici rezultatul impozabil. Un active de impozit amanat este contabilizat pentru reportul inainte al pierderilor fiscale si pentru creditele neutilizate de impozit, in masura in care este probabil sa se dispuna de beneficiile impozabile viitoare asupra carora sa se impute aceste pierderi fiscale sau credite neutilizate de impozit.
In cazul activelor diferente temporare = VCTB - Vfiscala impozabile diferente temporare = Vfiscala - VCTB deductibile In cazul datoriilor diferente temporare = VCTB - Vfiscala deductibile diferente temporare = Vfiscala - VCTB impozabile

Valoarea contabila > Valoarea fiscala Valoarea contabila < Valoarea fiscala

=> =>

=> =>

datorie impozit amanat creante privind impozitul amanat

Valoarea contabila > Valoarea fiscala Valoarea contabila < Valoarea fiscala

=> =>

=> =>

creante privind impozitul amanat datorie impozit amanat

13

Studiu de caz privind cheltuielile nedeductibile SC Ambra SRL este o societate infiintata pe 01 septembrie 2009 avand ca obiect de activitate productia de confectii. In contul de profit si pierdere pe perioada 01 ianuarie 2010 31 decembrie 2010 inregistreaza venituri totale in suma de 410,000 RON si cheltuieli totale in valoare de 250,000 RON. Valorile sunt prezentate inainte de calculul impozitului pe profit la 31.12.2010 si includ valoarea cheltuielilor cu impozitul pe profit raportat prin declaratiile privind obligatiile de plata la bugetul general consolidate, in suma totala de 960 lei. De asemenea se mai cunosc urmatoarele informatii: 1). Pentru asigurarea unui ambient placut discutiilor cu potentialii clienti, societatea a cheltuit in anul 2010 suma de 17.000 lei fara TVA pentru bauturi racoritoare, produse de patiserie si mese la restaurant care au fost servite clientilor. De asemenea in aceasta suma sunt cuprinse si biletele la teatru cumparate pentru a fi oferite cadou clientelor cu ocazia zilei de 8 martie. 2). La data de 31 martie 2010, SC Ambra SRL a contractat de la unul dintre asociati, persoana fizica, un imprumut in suma de 110.000 RON, rambursabil in trei ani, cu termen de gratie de 1 an de la data acordarii. Rata anuala a dobanzii este 15% iar rata dobanzii de referinta este de 10%. 3). La data de 05 ianuarie 2010, SC Ambra SRL a achizitionat 12.000 de actiuni ordinare ale SC Babel SA, persoana juridica romana, la un pret de 1 RON pe actiune, reprezentand 10% din capitalul social al SC Babel SA. La 31 martie 2010, SC Babel SA a aprobat repartizarea profitului net aferent anului 2007, in valoare de 350.000 RON integral pe dividende. Ambra SRL incaseaza suma totala a dividendelor nete, respective 31.500 RON la data de 17 iunie 2007, incluse in suma totala a veniturilor sale pe anul 2010. 4). Pentru nerespectarea prevederilor contractuale , SC Ambra SRL a inregistrat cheltuieli cu majorarile de intarziere datorate furnizorului Gama SA, in suma de 2.000 RON. 5). Pentru negocierea si urmarirea contractelor societatii, directorul economic si directorul de vanzari au fost trimisi in deplasari in tara si strainatate, dupa cum urmeaza: Pentru directorul economic trimis in deplasari in strainatate se cunosc urmatoarele: - bilet de avion Cluj Viena si retur: 492 lei (120 euro x 4,1 lei/euro) - cazare la hotel: 984 lei (2 nopti x 120 euro/noapte x 4,1 lei/euro)

14

- cheltuieli cu indemnizatia de deplasare: 820 lei (2 zile x 100 euro/zi x 4,1 lei/euro) Pentru directorul de vanzari trimis in deplasari in tara se cunosc urmatoarele: - cheltuieli cu transportul: 250 lei - cheltuieli de cazare la hotel: 200 lei - cheltuieli cu indemnizatia de deplasare pentru doua zile: 75 lei 6). Societatea a decis sponsorizarea unei asociatii studentesti pentru organizarea balului bobocilor. In acest scop a cheltuit suma de 20.000 RON. 7). Pentru nerespectarea prevederilor legii contabilitatii, societatea a achitat suma de 22.000 RON reprezentand amenzi statului roman. 8). Societatea detine in proprietate un activ achizitionat in luna decembrie 2009, cu o valoare de intrare de 200.000 RON. Pentru amortizarea contabila a acestuia, societatea a ales metoda de amortizare liniara pe o perioada de 20 de ani, iar pentru amortizarea fiscala a ales metoda accelerate pe o perioada de 20 de ani. 9). La inventarierea efectuata in luna decembrie 2010 s-a constatat ca suma obiectelor de inventar lipsa in gestiune este de 2.000 RON (pret fara TVA). Aceasta paguba nu este imputabila, stocurile nefiind asigurate. 10). Pentru cei 20 de angajati, societatea a achitat in 2007 suma de 1.000 RON / angajat reprezentand contributia la fondurile facultative de pensii. 11). SC Ambra SRL primeste servicii de consultanta de la o societate comerciala din Grecia (considerate nerezident in Romania). Contravaloarea serviciului este de 3.500 de lei. Societatea din Grecia nu prezinta un certificat de rezidenta fiscala eliberat de autoritatile din Grecia. Societatea din Romania ii vireaza societatii din Grecia suma de 3.500 lei neretinand impozitul pe veniturile nerezidentilor. Cu ocazia unei inspectii fiscale se reanalizeaza operatiunea si se considera ca Ambra SRL trebuia sa retina impozitul pe veniturile nerezidentilor. 12). In cursul anului 2010 Ambra SRL a inregistrat cheltuieli pentru intretinerea unei locuinte de serviciu in suma de 12.000 lei. Suprafata construita a locuintei este de 150 mp (suprafata construita prevazuta de Legea locuintei este de 58 mp). 13). Ambra SRL acorda lunar tichete de masa salariatilor sai. Pe data de 27 noiembrie 2010, societatea a achizitionat tichete de masa in vederea distribuirii acestora catre salariati. Necesarul estimat pentru luna noiembrie 2010 a fost de 250 de tichete (valoarea unui tichet de masa = 9 lei) , iar tichetele au fost comandate. Dupa distribuirea acestora catre angajatii societatii s-a constatat ca trebuie acordate pentru luna noiembrie doar 230 de tichete. Angajatorul nu le cere angajatilor care au beneficiat in plus de tichete sa le restituie si nici nu doreste sa le opreasca suma din salariu. 14). Ambra SRL a facturat catre doi clienti marfuri in valoare de 50.000 lei. Cu ocazia inventarierii la 31.12.2010 a constatat ca pentru primul client nu mai este posibila

15

incasarea unei diferente de 5.000 lei si decide scoaterea din evidenta a creantei (societatea nu a constituit provizioane pentru creantele neincasate). De la cel de-al doilea client Ambra SRL mai are de incasat un rest de 1.000 lei, insa procedura de faliment a acestuia a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti. 15). Ambra SRL datoreaza pentru trimestrul al doilea din 2010 un impozit pe profit in cuantum de 600 lei pe care il achita pe data de 28 august 2010. Deoarece obligatia fiscala principala este achitata la 34 zile de la scadenta 25 iulie 2010, persoana juridica datoreaza atat dobanzi de intarziere de 0.05% pe zi, cat si penalitati de intarziere la un nivel de 5% din obligatia fiscala principala. Curs de schimb folosit: 1 euro = 4.1 RON In cursul anului 2010, SC Ambra SRL a inregistrat: - capital propriu mediu de 600,000 RON - capital imprumutat mediu de 1,100,000 RON. 1). Protocol Cheltuieli protocol totale = 17,000 Ron Venituri totale = 410.000 lei impozabile: 378.500 lei neimpozabile: 31.500 (dividende) Baza calculata pentru determinarea cheltuielilor de protocol deductibile: = 2% x (Vtot Chtot + Ch Imp/Pr Ven neimp + Ch afer Ven neimp+Ch protocol) = 2% x (410.000 250.000 + 960 31.500 + 17.000) = 2.929 Ron Cheltuiala protocol deductibila = 2.929 lei Cheltuiala protocol nedeductibila = 17.000 2.929 = 14.071 lei + TVA aferenta protocolului nedeductibil = 14.071 x 24% = 3.377 lei Total cheltuieli protocol nedeductibil = 17.448 lei ! TVA aferent la ceea ce depaseste baza reprezinta cheltuiala nedeductibila 2). Imprumut persoana nespecializata Val imprumut contractat = 110.000 Ron Rata anuala a dobanzii = 15% Nr luni ramase din anul 2010 = 9 luni Cheltuiala cu dobanda inregistrata in contabilitate pentru anul 2010: 110.000 Ron x 15% x 9/12 = 12.375 Ron Cheltuiala cu dobanda calculate cu rata dobanzii de referinta:

16

110.000 Ron x 10% x 9/12 = 8.250 Ron Gradul de indatorare = Capital imprumutat = 1.100.000 = 1,83 Capital propriu 600.000 Deoarece gradul de indatorare este mai mic decat 3, se pot deduce la calculul profitului impozabil cheltuieli cu dobanda in valoare de 8.250 Ron. Cheltuieli cu dobanda deductibile = 8.250 Ron Cheltuieli cu dobanda nedeductibile = 12.375 8.250 = 4.125 Ron 3). Venituri din dividende = % Cap Soc detinut x 350.000 - % Cap Soc detinut x 350.000 x cota imp/dividende = 10% x 350.000 10% x 350.000 x 10% = 31.500 Ron 4). Cheltuielile cu majorarile datorate furnizorului sunt integral deductibile 5). Diurna Deplasari interne directorul de vanzari: - cheltuieli cu transportul (250 lei) si cheltuielile de cazare la hotel (200 lei)- deductibile; - cheltuiala cu indemnizatia de deplasare este deductibila la calculul profitului impozabil in limita a 2,5 x nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; indemnizatie deplasare deductibila = 2 zile x 13 lei x 2,5 = 65 lei indemnizatie deplasare nedeductibila = 75 65 = 10 lei Deplasari externe directorul economic: - bilet de avion (492 lei) si cazare la hotel (984 lei) - deductibile - cheltuieli cu indemnizatia de deplasare: 820 lei (2 zile x 100 euro/zi x 4,1 lei/euro) Cuantum diurna pentru Austria stabilit prin H.G. nr.598/10 iulie 1995 = 35 euro/zi indemnizatie deplasare deductibila externa = 2 zile x 35 x 4,1 x 2,5 = 717,5 lei indemnizatie deplasare nedeductibila externa = 820 717,5 = 102,5 lei 7). Amenzi Cheltuieli cu amenzi datorate statului roman = 22.000 lei integral nedeductibile 8). Amortizarea Amortizarea contabila = 200.000 = 10.000 lei / an este integral nedeductibila 20 ani Amortizarea fiscala = 200.000 x 50% = 100.000 deducere fiscala (diminueaza profitul impozabil)

9). Obiecte de inventar lipsa in gestiune

17

Obiecte de inventar lipsa in gestiune = 2.000 lei In cazul prezentat nu exista o polita de asigurare, fapt ce conduce la considerarea cheltuielilor cu lipsa stocurilor ca fiind nedeductibile. TVA aferenta lipsei in gestiune = 2.000 lei x 24% = 480 lei TVA aferenta este considerate cheltuiala nedeductibila. 10). Asigurari, pensii facultative Valoare cumulata asigurari pensii facultative = 20 ang. x 1.000 lei/ang. = 20.000 lei Calculul limitei de incadrare in chelt deductibile = 20 ang x 200 euro/pers x 4.1 lei/euro = 16.400 lei contributii la fondurile facultative de pensii deductibile = 16.400 lei contributii la fondurile facultative de pensii nedeductibile = 20.000 16.400 = 3.600 lei 11). Impozit la sursa datorat Suma platita societatii din Grecia este considerat venit net, astfel trebuie calculat impozitul aferent acestei sume. Impozit datorat = 3.500____ x 16% = 667 lei 100% - 16% Considerandu-se venitul brut de 4.167 lei, impozitul de 667 lei este cheltuiala nedeductibila. 12). Intretinere si reparatii ! Deductibilitatea cheltuielilor de aceasta natura se calculeaza in limita corespunzatoare raportului dintre suprafetele prevazute de Legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10% si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective. Suprafata construita = 150 mp Suprafata recunoscuta (58 mp + 10%) = 63,8 mp Raportul (63.8 mp / 150 mp) = 42,5% Cuantumului deductibil al cheltuielilor cu intretinerea locuintei de serviciu = 12.000 x 42,5% = 5.100 lei Cuantumului nedeductibil al cheltuielilor cu intretinerea locuintei de serviciu = 12.000 5.100 = 6.900 lei 13). Tichete de masa cheltuieli tichete de masa deductibile = 230 tichete x 9 lei/tichet = 2.070 lei cheltuieli tichete de masa nedeductibile = 20 tichete x 9 lei/tichet = 180 lei 14). Provizioane pentru deprecierea creantelor

18

primul client: deoarece societatea nu a constituit provizion pentru creantele neincasate, cheltuielile in valoare de 5.000 lei cu scoaterea din evidenta a creantelor nu sunt recunoscute la calculul profitului impozabil (nedeductibile); al doilea client: pierderea la scaderea din evidenta a creantei in valoare de 1.000 lei este recunoscuta la calculul profitului impozabil deoarece procedura de faliment a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti

15). Dobanzi / majorari de intarziere Deoarece obligatia fiscala principala este achitata la 34 zile de la scadenta 25 iulie 2010, persoana juridica datoreaza atat dobanzi de intarziere de 0.05% pe zi, cat si penalitati de intarziere la un nivel de 5% din obligatia fiscala principala. Cheltuieli cu dobanzile de intarziere in anul 2010 = 0.05% x 600 lei x 34 zile = 10 lei Cheltuieli cu penalitatile de intarziere in anul 2010 = 5% x 600 lei = 30 lei Cheltuieli nedeductibile cu obligatii fiscale accesorii = 10 lei + 30 lei = 40 lei Inainte de calculul profitului impozabil, situatia veniturilor si cheltuielilor se prezinta astfel: Cont TOTAL CHELTUIELI din care: 601 Cheltuieli cu materiile prime 602 Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli privind materiale de natura 603 obiectelor de inventar 605 Cheltuieli privind energia si apa 607 Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli privind marfurile-stocuri 607.1 lipsa in gestiune Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 611 - administrator Cheltuieli cu primele de asigurare 613.1 asigurare cladire firma Cheltuieli cu primele de asigurare 613.2 asigurare pensii facultative angajati Cheltuieli de protocol, reclama si 623 publicitate Cheltuieli cu transportul de bunuri si 624 persoane Cheltuieli cu deplasari, detasari si 625 transferari Cheltuieli postale si taxe de 626 telecomunicatii 635 Cheltuieli cu alte impozite taxe si 250000 Explicatii 30.468 ded 18.000 ded ded limit 11.679 lipsa gest 8.000 ded 28.000 ded 2.000 neded 12.000 ded limit 4.300 ded 20.000 ded limit 17.000 ded limit 2.600 ded 2.821 ded limit 6.200 ded 707 112.5 707 3.600 17.448 + 3.377 TVA partea nedeductibila

2.000

480 TVA 6.900

19

642 645 654 6581 6582 6588 665 666 6811. 1

varsaminte asimilate Cheltuieli cu tichetele de masa Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Pierderi din creante si debitori diversi Despagubiri, amenzi si penalitati Donatii si subventii acordate sponsorizare Alte cheltuieli de exploatare fara documente justificative Cheltuieli din diferente de curs valutar Cheltuieli privind dobanzile Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor - cladire firma

4200 ded limit 5.600 ded 6.000 ded limit 24.000 ded+neded 20.000 neded 2.485 neded 980 ded 12.375 ded limit 7.000 ded 10.000

180 5.000 22.000

4.125

6811. Cheltuieli de exploatare privind 2 amortizarea imobilizarilor - utilaj Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor - masina 6811. administratorului neinclusa in statul 3 de salarii 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit Cont TOTAL VENITURI din care: Venituri din vanzarea produselor 701.1 finite export incasat Venituri din vanzarea produselor 701.2 finite intern Venituri din lucrari executate si 704 servicii prestate 707 Venituri din vanzarea marfurilor Venituri din despagubiri, amenzi, 7581 penalitati Venituri din imobilizari financiare 761 dividende 766 Venituri din dobanzi Venituri din provizioane pentru 7812 riscuri si cheltuieli

10.000

5.000 neded 960 neded 410.00 0 130.70 0 imp 98.000 imp 25.000 imp 112.00 0 imp 2.000 imp 31.500 neimp 2.300 imp 8.500 neimp

Profit impozabil = Vtot-Chtot(inlusiv TVA lipsa gest+TVA protocol) -Vneimp+Ch neded

20

= 410.000 253.857 40.000 + 102.997,50 = 219.140,50 lei Profit impozabil Amortizare fiscala = 219.140,50 lei 100.000 = 119.140,50 lei Impozit / profit inainte de sponsorizare = 119.140,50 x 16% = 19,062.48 lei Cheltuieli cu sponsorizarea = 20.000 lei Cifra de afaceri = Cont 701.1 + Cont 701.2 + Cont 704 + Cont 707 = 130.700 + 98.000 + 25.000 + 112.000 = 365.700 lei 3/1000 x CA = 3/1000 x 365.700 = 1.097,10 lei 20% x Imp/Pr = 20% x 19.062,48 = 3.812,50 lei Min (3/1000 x CA; 20% x Imp/Pr) = 1.097,10 lei Imp/Pr de plata = 19,062.48 1.097.10 960 (Imp/Pr aferent Q1+Q2+Q3) = 17.005,38 lei inregistrarea Impozitului pe profit datorat la 31.12.2010: = 441 Imp/Pr 17.005,38 lei

691 Cheltuieli cu Imp/Pr

21

Bibliografie 1. Feleaga, N., Malciu, L., Contabilitate financiara, Ed. Infomega, Bucuresti, 2005 2. Ristea, M. si colectiv, Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed. Universitara, Bucuresti, 2004 3. Toma, M., Ghid privind aplicarea OMFP 3055/2009, Ed. CECCAR, 2010 4. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 3055/2009 5. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

22