Toronto Empatia Chestionarul

Dezvoltarea la scar i validarea iniial a unei soluii factor-analitic pentru mai multe msuri de empatie R. Nathan Spreng, 1 Margaret C. McKinnon, * 2, 3 Raymond A. Mar, 4 i Brian Levine 1, 5, 6
Institutul de Cercetare Rotman, la Centrul de Baycrest, Toronto, ON, Canada Dispozitie Programul Tulburari, Healthcare Sf. Iosif, Hamilton, Ontario, Canada 3 Departamentul de Psihiatrie i comportamentale Neuroscience, Universitatea McMaster, Hamilton, Ontario, Canada 4 York University, Departamentul de Psihologie, Toronto, ON, Canada 5 Departamentul de Psihologie, Universitatea din Toronto, Toronto, Ontario, Canada 6 Departamentul de Medicina (Neurologie) la Universitatea din Toronto, Toronto, Ontario, Canada Autorul corespondent: R. Nathan Spreng, Rotman, la Institutul de Cercetari Baycrest de fitness, 3560 Bathurst Street, Toronto, Ontario, Canada, M6A 2E1, Telefon: 416.785.2500, x.2826, Fax: 416.785.2862, E-mail: nathan.spreng@gmail.com * Autorii a contribuit n mod egal RNS i MCM contribuit n egal msur la aceast lucrare. Editor Versiunea final a editat acest articol este disponibil la J Pers eva Vezi alte articole din PMC, care citeaz articol publicat.
2 1

Abstract
n scopul de a formula un instrument de econom pentru a evalua empatie, am folosit analiza factorial pe o combinaie de auto-raport de msuri pentru a examina un consens i a dezvoltat o scurt auto-raport msur de acest factor comun. Chestionarul Empatia Toronto (TEQ) reprezint empatia ca un proces n primul rnd emoional. n trei studii, TEQ a demonstrat valabilitatea puternic convergent, corelnd pozitiv cu msuri sociale comportamentale de decodare, de auto-raport msuri de empatie, i negativ cu o msur de autism simptomatologiei. Mai mult dect att, ea a expus consisten intern bun i de nalt test-retest de fiabilitate. TEQ este un instrument de scurt, de ncredere, i valabile pentru evaluarea de empatie. Cuvinte cheie: Empatia, raportul de autoevaluare, chestionar, analiza factorial
o
Other Sections Alte seciuni

AbstractAbstractCurrent self-Auto-curentreport measures of empathyraporteaz msuri de empatieStudy 1Studiul 1Study 2Studiul 2Study 3Studiul 3General DiscussionDiscutii generaleReferencesReferinte Empatia este o component important

cogniiei sociale, care contribuie la capacitatea noastr de a nelege i de a rspunde adaptativ la emoiile altora, succes n comunicare emoional, i de a promova un comportament prosocial. Termenul de "empatie" este derivat din al Titchener ( 1909 ; Wisp, 1986 ), traducere din Einfhlung cuvantul german, care nseamn "n sentimentul" ( Wisp, 1987 ). n general vorbind, se refer la consecinele de a percepe sentimentul de un alt stat, precum i capacitatea de a face acest lucru cu precizie. n ciuda proeminena de empatie construi n cercetare dezvoltare ( Sagi & Hoffman, 1976 ; Ungerer, 1990 ; Zahn-Waxler, Friedman & Cummings, 1983 ), i trans-

specii de investigare a capacitilor empatice ( Masserman, Wechkin & terris, 1964 ; Rice & Gainer, 1962 ), o definiie clar, prin consens, a construciei de empatie ramane evaziv. Cercetrile recente n empatie subliniaz distincia dintre componentele cognitive i emoionale ale constructului ( Preston & de Waal, 2002 ). Aceste componente presupun definiii diferite. Pune pur i simplu, cu toate acestea, empatie emotionala este de obicei considerat ca o reacie emoional (de exemplu, compasiune), a raspuns un alt emotionala (de exemplu, tristee). Aceast reacie nu este dependent de o nelegere cognitiv de ce o persoan care sufer ( Rankin, Kramer & Miller, 2005 ), dei aceasta poate facilita nelegerea i aciune. Prin contrast, empatie cognitiv presupune un reinerea intelectual sau imaginativ a stat un alt emoional, adesea descris ca suprapunerea cu construcia de teorie a mintii (nelegerea gndurile i sentimentele altora) si utilizate alternativ, de ctre unii autori ( Lawrence, Shaw, Baker, Baron Cohen, David, 2004 ). Numeroi autori se concentreze pe empatie distinctiv de la conceptele legate de contagiune emoional, simpatie i de perspectiv, innd intervievati in unele msuri de auto-raport de empatie ( Wisp, 1987 ; Wisp, 1986 ; Omdahl, 1995 ). ntruct contagiune emoional (de asemenea, menionat ca primejdie personal) implic asumarea percepe starea emoional a obiectivului, simpatia este gandit pentru a reflecta o stare de "mil" pentru int, cu sau fr un rspuns comportamental asociat ( Preston & de Waal, 2002 ). Perspectiva obinerii, n schimb, presupune reinerea de gndire i un alt sentiment state, prin evaluarea de vizual, auditiv sau indicii situaionale ( Rankin, Kramer & Miller, 2005 ), fr nici o reacie emoional personal. Acord ntre cercettori i teoreticieni de pe procesele interdependente care contribuie la empatie a fost evaziv. Dei procesele descrise mai sus (lund n perspectiv, simpatie, primejdie personal, contagiune emoional, teorie a mintii) sunt menionate ca fiind "empatic," nu este de acord puin n literatura de specialitate pentru a stabili dac acestea sunt distincte de empatie ca o imagine exact afectiv n sentimentele de alta, sau sunt aspecte ale unui proces de centrale necesar pentru a rspunde empatic. ntr-adevr, corpul actual de msuri de auto-raport de empatie reflect aceste concepte diferite, rezultnd n eterogenitate semnificativ Printre msurile ( Ickes, 1997 ). n faa a eterogenitii astfel, o abordare util ar putea fi de a cere ceea ce este comun ntre aceste concepii diferite, permindu-ne s examineze consens, sau miez, aviz cu privire la acest proces important.

Este important s reinei c o msur cu multiple faete poate fi de preferat, n anumite situaii. Noi nu propunem ca abordri multifactoriale fi nlocuit cu o msur unidimensional sau c empatia se fi privit ca un construct unic, omogen. Dimpotriv, domeniul de msurare empatie i lipsete un instrument suficient pentru a examina aceast construcie, la nivel mai larg, i este aceast diferen pe care ne strduim s o remedieze. O paralel utile pot fi trase cu activitile de cercetare inteligenta precoce, care a suferit o perioad similar de confuzie populat de mai multe concepii. Cnd un singur factor de baz a fost extras din mai multe teste, acest "factorul g" sa dovedit un instrument util de cercetare n inteligen ( Spearman, 1904 ). Mai mult, utilitatea g nu a fost realizat la costul de alte concepii de inteligen. Cu un scop similar, am cutat s obin o reprezentare singur factor de empatie n prezent, eterogen construi, n scopul de a crea un instrument util pentru cercetarea empatie, care poate completa, mai degrab dect nlocuirea, abordrile actuale multifactoriale. Important, aceast msur a fost consens derivat statistic, utiliznd analiza factor, mai degrab dect prin intuiie.
o
Other Sections Alte seciuni

AbstractAbstractCurrent self-Auto-curentreport measures of empathyraporteaz msuri de empatieStudy 1Studiul 1Study 2Studiul 2Study 3Studiul 3General DiscussionDiscutii generaleReferencesReferinte

Actuale de auto-raport de msuri de empatie

Scala de empatie ( Hogan, 1969 ), una dintre primele msuri pentru a asigura o utilizare pe scar larg, conine patru dimensiuni distincte: social ncrederea n sine, chiar i-temperedness, sensibilitate, i de neconformitate. O analiz recent a psihometric scara, cu toate acestea, indic discutabil test-retest de fiabilitate i de coeren intern sczut, mpreun cu replicarea slab a structurii sale factor anterior emis ipoteza ( Froman & Peloquin, 2001 ). ntr-adevr, mai muli autori sugereaz c cele patru factori msurate de aceasta scala sunt mai potrivite pentru msurarea abilitilor sociale, n general vorbind, dect o tendin central spre un comportament empatic ( Davis, 1983 , Baron-Cohen i rotar, 2004 ). Hogan (1969 ) Scala de empatie a fost larg utilizate ca o msur de empatie cognitive (de exemplu, Eslinger, 1998 ), dar a fost recent nlocuit n popularitate Indicele reactivitate interpersonal (IRI, Davis, 1983 ), a discutat de mai jos. Msura Chestionarul de empatie emoional (QMEE; Mehrabian & Epstein, 1972 ), re-pune accentul pe definirea iniial a construciei empatie ( Titchener, 1909 ; Wisp, 1986 ). Scar conine apte scale, care arat mpreun de mare split-o jumtate de fiabilitate, care indic

prezena unui factor de baz singur gandit pentru a reflecta empatia afective sau emoionale. Autorii acestui scar mai recent a sugerat, totui, c, mai degrab dect de msurare empatie pe sine, la scar mai exact reflect arousability general emoional ( Mehrabian, Young & Sato, 1988 ). n rspuns, o versiune inedit, revizuit a msurii, Scala Balanced Empatie emoional ( Mehrabian, 2000 ), robinete de reacii la altora respondenilor strilor mentale (cf. Lawrence, et al., 2004 ). IRI ( Davis, 1983 ), conine patru scale: luarea Perspective i Fantasy, n plus de ngrijorare i empatic Personal sinistru, fiecare pereche pretinse s atingei componentele cognitive i afective ale empatie, respectiv. Dup cum a artat Baron-Cohen si colegii sai ( Baron-Cohen si rotar, 2004 ), cu toate acestea, Fantasy i scale de primejdie personale ale acestei msuri conin elemente care ar putea fi mai corect s evalueze imaginaie (de exemplu, "vis cu ochii deschii i am fantezii cu o oarecare regularitate despre lucruri care s-ar putea ntmpla cu mine ") i emoional de auto-control (de exemplu," n situaii de urgen, m simt ru i receptiv la usurinta "), respectiv, decat teoretic, derivate noiunile de empatie. ntr-adevr, primejdie personal subscala pare s evalueze sentimente de anxietate, disconfort, i o pierdere de control n medii negative. Analitic Factor i studii de validitate sugereaz c subscala de primejdie personal nu poate evalua o component central de empatie ( Cliffordson, 2001 ). n schimb, primejdie personal poate fi mult mai legate de trasatura de personalitate al nevrozei, n timp ce componentele cele mai robuste de empatie par s fie reprezentate n Concern empatic i de perspectiv Avnd scale ( Alterman, McDermott, Cacciola & Rutherford, 2003 ). Alte msuri de auto-raport de empatie s-au dezvoltat pentru a viza categorii specifice de populaie. Acestea includ: Scala de empatie Etnocultural ( Wang, et al, 2003. ), Scala de empatie Jefferson Medic ( Hojat, et al, 2001. ), Scala de empatie Nursing ( Reynolds, 2000 ), coeficientul Autism ( Baron- Cohen, rotar, Skinner, Martin & Clubley, 2001 ) i Scala japonez Empatia Adolescentului ( Hashimoto & Shiomi, 2002 ). Dei aceste instrumente au fost proiectate pentru utilizare cu grupuri specifice, aspectele legate de aceste scale pot fi adecvate pentru a evalua o capacitate empatic general pentru a rspunde. Asta este, toate acestea atingere diverse scri, la un aspect de empatie, n general vorbind. Coeficientul de autism ( Baron-Cohen, rotar, Skinner et al., 2001 ), de exemplu, a fost dezvoltat pentru a masura spectrul de frecvene simptome Autism dezordine. Autorii vizualizat de un deficit n teorie a minii ca simptom caracteristic al acestei boli ( Baron-Cohen, 1995 ), i

numrul de elemente din aceast msur se refer la deficite mari n procesul de prelucrare sociale (de exemplu, "mi este greu s lucreze n inteniile oamenilor ").. Astfel, orice msur de empatie ar trebui s prezinte o corelaie negativ cu aceast msur. Amploarea acestui raport, cu toate acestea, va fi necesar atenuat de alte aspecte ale coeficient de autism, care msoar constructe independeni (de exemplu, focus, atenional i deviaiilor locale de prelucrare). Alte msuri de auto-raport de schimb sociale care apar n literatura de specialitate neuropsihice conine elemente autofiletante empatic a rspunde, inclusiv Chestionarul Dysexecutive ( Burgess, Alderman, Evans, Wilson & Emslie, 1996 ), i o msur de nelegere emoie dezvoltat de Hornak i colegii ( Hornak, Rolls & Wade, 1996 ). Aceste scale se concentreze pe capacitatea respondentului de a identifica strile emoionale exprimate de alta (de exemplu, "Eu recunosc atunci cnd alii se simt trist."). Noiuni teoretice actuale de empatie subliniaz cerina pentru nelegerea emoiilor altuia, n scopul de a forma un rspuns empatic ( Bernieri, 2001 ). Doar un numr mic de elemente cu privire la msurile actuale de empatie, totui, s evalueze aceast capacitate. Studiul de fa ncearc s formuleze un consens ntre scalele de multe n utilizare, pentru a evalua empatie construi. Folosind analiza exploratorie factor (EFA), am forat elementele pentru a ncrca pe un singur factor, asamblarea astfel un grup de elemente extrem de legate de msurile pe mai multe de a rspunde empatic, aducand aproximativ un factor de unidimensional de empatie. Scopul nostru a fost de a identifica ceea ce este comun ntre concepii diferite de empatie, astfel cum operationalizate prin msuri publicate de aceast construcie. ntr-o serie de trei studii, am construit Chestionarul Empatia Toronto (TEQ), i a demonstrat validitatea de construct TEQ prin intermediul asociaiilor, cu msuri de comportament i de auto-raport de sensibilitate interpersonal, precum i coerena intern i de testare-retestare.
o
Other Sections Alte seciuni

AbstractAbstractCurrent self-Auto-curentreport measures of empathyraporteaz msuri de empatieStudy 1Studiul 1Study 2Studiul 2Study 3Studiul 3General DiscussionDiscutii generaleReferencesReferinte

Studiul 1

Am nceput prin prezentarea rspunsurilor la orice msur de auto-raport de empatie am fost capabili s identifice la un ALE, determinarea a ceea ce au fost frecvente n aceste msuri publicate anterior. Elementele au fost forai s ncrcai pe un singur factor, care formeaz baza de chestionar, care a fost apoi examinate pentru factorial integritatea, coerena intern i fiabilitate.

Metode Participanii Dou sute de studeni la Universitatea din Toronto (100 femei), varsta medie de 18,8 ani (SD = 1,2) au participat de curs de credit la un curs de psihologie, care ndeplinete recomandrile generale pentru dimensiunea eantionului de analiz, n scopul de a determina factorul de stabilitate a modelelor componente ( Guilford, 1954 ; Russell, 2002 ). Un sold de sexe a fost observat cu atenie pentru dezvoltarea la scar iniial. Materiale O trecere n revist a literaturii de specialitate a fost realizat cu scopul de a colecta toate msurile disponibile referitoare, chiar i tangenial, la auto-raport a proceselor de empatice sau evaluarea deficitelor n capacitatea empatic. ntrebrile au fost selectate din mai multe msuri publicate empatie auto-raport, inclusiv IRI (28 de articole; Davis, 1983 ), Scala Hogan Empatia (15 articole; Hogan, 1969 ), QMEE (nou elemente; Mehrabian & Epstein, 1972 ), un reformulat Empatia echilibrat Scala emoional (12 articole; Mehrabian, 2000 ), Scala de empatie Etnocultural (patru elemente, . Wang, et al, 2003 ), Scala de empatie Jefferson medic (ase elemente; . Hojat, et al, 2001 ), Empatie Nursing Scala (opt articole, Reynolds, 2000 ), Scala de empatie japonez Adolescentului (10 articole; Hashimoto & Shiomi, 2002 ), i de masura a inteligentei emotionale (trei elemente, . Schutte, et al, 1998 ), pentru un total de 95 de articole dup ntrebri redundante au fost eliminate. O suplimentare de 36 de ntrebri au fost compuse pe baza literaturii de specialitate cu privire la persoanele cu modificarea empatic rspuns din cauza bolii neurologice sau psihiatrice, cu adugarea de elemente modificate de la Chestionarul Dysexecutive (patru elemente, . Burgess, et al, 1996 ), i o msur de emoie nelegerea dezvoltat de Hornak i colegii (apte elemente; Hornak, Rolls & Wade, 1996 ). Analiza factor cu 200 de participani i 142 de articole au generat un independent de observare a-la-element raport de 1.4:1, care depete rata minim de 1,2:1 capabil de recuperare a unei structuri de factor de populaie ( Barrett & Kline, 1981 ; a se vedea MacCallum, Widaman, Zhang & Hong, 1999 ). n scopul de a asigura coerena n elemente din eantion, ntrebrile au fost re-formulate pentru a evalua frecventa de comportament, mai degrab dect s prezinte declaraii generale sau tendine. Rspunsurile au fost date, folosind un 5-scara Likert, care corespunde la diferite niveluri de frecven (de exemplu, niciodat, rareori, uneori, de multe ori, ntotdeauna), spre

deosebire de acord cu declaraiile individuale, o metod utilizat n mai multe dintre scale descrise mai sus. Dou suplimentare de auto-raport de msuri au fost administrate n ntregime de a stabili validitatea convergent i discriminant: IRI, care cuprinde 4 scale de 7 elemente fiecare ( Davis, 1983 ) i coeficientul de 50-element Autism ( Baron-Cohen, rotar, Skinner et al , 2001. ). Ne-am asteptat la scale de IRI pentru a fi pozitiv legat de TEQ, dat fiind faptul c aceste scale reflect coninutul majoritatea msurilor de empatie. n cadrul acestei msuri, am prezis c subscala Concernul empatic ar demonstra o asociere puternica cu TEQ, urmat de perspectiva Lund subscala, n cazul n care aceste scale sunt considerate a strns pe harta constructe emoionale i cognitive ale empatie. Nu ne asteptam Fantasy i scale personale primejdie de aceast msur pentru a arata o asociere puternic cu TEQ, avnd n vedere relaia lor aproape de imaginaia i emoionale auto-control ( Baron-Cohen i rotar, 2004 ). n cele din urm, am prezis c coeficient de autism ar fi negativ legate de TEQ, ca se masoara un grad de deficit de procesare social. Neam ateptat aceast relaie s fie moderat, cu toate acestea, prin prezena a elementelor din aceasta scala nu au legtur cu empatic rspunde. De analiz statistic Un cont de consens de empatie a fost determinat cu ajutorul unui ALE examinarea structurii de inter-corelaii ntre elemente. Un reiterat principal factor de analiz-axa cu corelaii ptrat multiple de fiecare element cu toate celelalte elemente ce estimrile iniiale comunalitate a fost realizat pe rspunsurile pentru fiecare element. Elemente din acest EFA au fost nevoii s ncarce pe un singur factor. Pentru a concepe un chestionar empatie unidimensional care maximizate element-restul coeficienilor i ncrcturi factor, am eliminat elementele care au avut low-element restul Coeficienii de mai jos (0,30), cele care nu au reuit s mbunteasc coerena intern, i elementele care posed factorul de incarcari mai mici de 0,40. Un al doilea EFA a fost apoi condus cu 16 puncte reinute n scopul de a documenta mai complet structura factorul de chestionar. Validitatea convergent i discriminant a 16-a conceput nou element TEQ a fost apoi evaluate prin calcularea corelatii Pearson cu IRI i coeficient de autism. Diferenele de gen n TEQ au fost evaluate de ctre un eantioane independente T-test i prin calcularea mrimii efectului cu d Cohen. Corelatii intre scale IRI i coeficient de autism au fost determinate, de asemenea. Rezultate i discuii

Valori proprii iniiale mai mari dect o diferen de explicat i sunt prezentate n tabelul 1 . Patruzeci i unu de factori cu o valoare proprie mai mare dect o sugereaz o multitudine de factori, n auto-raport de empatie i construciile aferente (n conformitate cu criteriile de Kaiser). Realizarea unui EFA, cu un singur factor forat a dat 55 de articole, cu sarcini de mai sus 0.40, bazndu-se pe elementele de la fiecare scar. Atunci cnd mai mult de zece articole ncrca la 0.40 sau mai sus, o component unic poate fi considerat o reprezentare stabil a parametrului populaiei cu dimensiunea eantionului prezent ( Guadagnoli & Velicer, 1988 , Stevens, 2002 ). Pentru a forma o scar de scurt, aceste 142 de articole au fost apoi sacrificate pentru a maximiza coerena intern i elementul-restul coeficieni. Acest proces a dus la formarea a 16-TEQ element (a se vedea apendicele ). TEQ conine un numr egal de elemente pozitiv i negativ formulate / marcat de la un numr de diferite niveluri, precum i articole nou compus ( tabelul 2 ). ncrcri unidimensionale factor a variat 0.41 - 0.65 (medie = 0.51, SD = 0.07) ( tabelul 2 ).
Tabelul 1 Exploratorii Rezultate Factor de analiz

Tabelul 2 Toronto surse Chestionar empatie i atribute psihometrice

Postul-restul coeficienilor au fost de sunet, variind de 0.36 - 0.59 ( tabelul 2 ); coerena intern a fost de asemenea bun, Cronbach lui = 0.85. ntr-o EFA al doilea TEQ 16-element, primele cinci valorile proprii au fost 5.23, 1.43, 1.13, 1.06 i 0.93. Exist o discontinuitate ntre primul i al doilea factor, n conformitate cu o structur unidimensional. Coeficienii de factor sunt raportate n Tabelul 2 n cazul n care produsele au fost nevoii s ncarce pe un singur factor, variind de 0.42 - 0.65 (medie = 0.53, SD = 0.08). Aceast analiz a cedat de patru elemente, cu sarcini de mai sus 0.60, o indicaie a faptului c factorul este de ncredere, indiferent de mrimea

eantionului ( Guadagnoli & Velicer, 1988 , Stevens, 2002 ). Structura factor de TEQ nou format este n continuare explorat ntr-o prob de independent n Studiul 2. Participanti ale scorurilor totale pe articole TEQ pozitiv corelate cu subscala IRI Concern empatic, r = .74, p <.001. Patru elemente n cadrul TEQ sunt reformulate articole empatice Ingrijorarea subscala. Atunci cnd aceste elemente sunt scoase din scorul total TEQ, corelaie rmne ridicat, r = .71, p <.001, sugernd c elementele TEQ utilizat pentru a msura empatie apsai o construcie similar cu cea msurat de ctre subscala Concernul empatic a IRI. TEQ a avut o corelaie mai mic, dar pozitiv, cu subscala IRI perspectivei Lund, n ciuda care nu conin elemente de la aceast scar, r = .35, p <.001. Astfel, msura noastr de cel mai extins nivel de empatie, n timp ce n mod clar mai aproape de o msur de empatie emotionala, surprinde nc variana asociat cu o msur mai cognitiv de empatie. Scorurile TEQ prezentat o corelaie negativ cu coeficient de autism, ca ipoteza, r = - .30, p <.001. Persoanele extrem de notare pe msura noastr au avut tendinta de a raporta de prelucrare mai puin sociale i de dificulti de comunicare, cum a fost evaluata de coeficient de autism. Aa cum a prezis, de amploarea acestei asocieri nu a fost la fel de mare ca pentru IRI, n cazul n care msurile de Autism coeficient de alte simptome ale acestei tulburri nu sunt legate de funcionarea social i, prin urmare nu este de ateptat s se refere n mod sistematic la msura noastr de empatie. Relaii la coeficient de autism sunt destinate numai pentru a demonstra cu divergene legate de conceptual, dei destul de diferite, de msuri. Mijloace i deviaii standard de toate msurile pot fi gsite n tabelul 3 .
Tabelul 3 Mijloace i deviaii standard de auto-raport i a msurilor de comportament pentru toate studiile

Nici un efect de gen a fost observat n aceast prob de TEQ ( tabelul 4 ), sugernd c brbai i femei a oferi rspunsuri echivalente pe msura noastr.
Tabelul 4 Diferenele de gen n rezultatele TEQ din studii

Scale IRI a demonstrat, de asemenea, asociatii semnificative, cu coeficient de autism. n conformitate cu teoria de deficite mentale asociate cu tulburare din spectrul autismului, IRI subscala obinerea perspectiv a fost negativ asociat cu coeficient de Autism, r = - .23, p <.01. O asociere pozitiv, cu toate acestea, a fost observat ntre primejdie IRI subscalei personal i coeficient de Autism, r = .36, p <.01. Aceast asociere sugereaz c indivizii de raportare arousability emoional mai mare raport cu dificulti mai mari de procesare i de comunicare social i nu poate reprezenta o component de baz de empatie. n plus, a existat o relaie uoar negativ sau nu cu alte scale, Concern empatic: r = - 0.10, p> 0.10, i Fantasy: r = - 0.02, p> .75. Asocierea dintre sczut coeficient de autism i preocuparea empatic sugereaz c CONSTRUCT subscala de empatie este legat de auto-raportate de competen n procesul de prelucrare i de comunicare social. Relaia dintre auto-raportate de empatie i de prelucrare sociale sunt mult mai explicit examinate n Studiul 2.
o
Other Sections Alte seciuni

AbstractAbstractCurrent self-Auto-curentreport measures of empathyraporteaz msuri de empatieStudy 1Studiul 1Study 2Studiul 2Study 3Studiul 3General DiscussionDiscutii generaleReferencesReferinte

Studiul 2

Din corpus actual de eterogene, de auto-raport de msuri de empatie, am identificat elemente care, mpreun, de a evalua un construct comun de empatie. Acest lucru a dus la crearea unui chestionar empatie unidimensional, TEQ, care posed consisten intern nalt i a demonstrat validitatea convergent i discriminant. ntr-un al doilea studiu, ne-am propus s demonstreze n continuare TEQ de factorial integritatea, coerena intern i s se extind la valabilitatea acesteia de construct. n procesarea de informaii interpersonale, o persoan empatic trebuie s fac discriminri i interpreteze stimuli relevante pentru obiectivele de prelucrare sociale. Aceste informaii interpersonale trebuie s fie ulterior interpretate corect, n scopul de a facilita sarcina de a rspunde ntr-o manier empatic ( Bernieri, 2001 ). Am evaluat relaia de TEQ a dou msuri de comportament, care necesit, de asemenea, de prelucrare a stimulilor complexe interpersonale: Citirea Mintea n ochii test-revizuite (MIE, Baron-Cohen, rotar, Hill, Raste & Plumb, 2001 ) i Tema-15 Percepia interpersonale (IPT-15; Costanzo & Archer, 1994 ). mpreun, aceste msuri s evalueze procesele care sunt descrise de obicei n literatura de specialitate teoretice din jur precizie empatic (de exemplu, nelegerea emoie, perspectiv, luarea; Sagi & Hoffman, 1976 ; Ungerer, 1990 ; Zahn-Waxler, Friedman & Cummings, 1983 ).

Utilitate de orice msur de auto-raport este mbuntit foarte mult n cazul n care asociaiile pot fi gsite cu msuri bazate pe sarcini (care, n acest caz, sunt probabil mai puin influenat de factori, cum ar fi social-de dorit s rspund). ntr-adevr, scorurile pe o scar valabil de empatie ar trebui s fie sistemic legate de identificarea corect i nelegerea de stimuli sociali, cum a fost evaluata de aceste msuri. Cu toate acestea, cele mai multe msuri de auto-raport de empatie nu sunt sistematic asociate cu performanta pe sarcini de sensibilitate interpersonale (de exemplu, Ickes, 1997 ), cu excepia, n cazuri rare, atunci cnd ali factori, cum ar fi expresivitatea caracteristic obiectivele ", este luat n considerare ( Zaki, Bolger, si Ochsner, 2008 ). Aici, am prezis c, n evaluarea mai extins nivel de empatie, TEQ ar avea mai mult succes n predictia performantei empatic decat a facut aceste msuri anterioare. Metod Participanii aptezeci i nou de la Universitatea din Toronto elevi (55 femei) cu vrsta, n medie, 18,9 ani (SD = 3,0) au participat de curs de credit n psihologie. Materiale n plus fa de TEQ nou format, aceast nou prob de participantii completat IRI ( Davis, 1983 ), MIE ( Baron-Cohen, rotar, Hill, et al, 2001. ) i IPT-15 ( Costanzo & Archer, 1994 ). MIE este un test de mentalizare adult care prezint respondenii cu 36 de imagini statice de actori de "ochi-regiuni i solicit statelor care din 4 posibile mentale a persoanei n prezent posed ( Baron-Cohen, rotar, Hill, et al., 2001 ). Toi participanii sunt prezentate cu o list de termeni utilizai n sarcin, i sunt prevzute cu posibilitatea de a citi o explicaie i pentru fiecare exemplu. Aceast list de termeni i definiii n continuare cu fiecare participant pe parcursul testelor de referin. Rspunsuri corecte la MIE indic capacitatea de a nelege i asocia mental de stat termenii cu indicii non-verbale statice. Persoanele ridicate de funcionare, cu sindromul Asperger sau autism efectua mai ru n aceast msur, comparativ cu controale de vrst i IQ-potrivire, care indic faptul c testul este sensibil la diferene destul de subtile individuale n percepia social ( Baron-Cohen, rotar, Hill, et al., 2001 ). IPT-15 este un film care conine 15 interaciuni spontane ntre dou sau mai multe persoane (Costanzo & Archer, 1993). Dup fiecare viniet, o ntrebare cu mai multe alegere este prezentat faptul c are un rspuns obiectiv i adevrat (de exemplu, "Cine este copilul celor doi adulti?"). Respondenii trebuie s participe ndeaproape la indicii non-verbale dinamice (de exemplu,

prozodie, postura, gest, etc), n scopul de a selecta raspunsul corect. Rspunsul la aceast ntrebare nu este transmis n mod explicit. Participanii fiabil nscrie n mod semnificativ sansa de mai sus i scorurile de pe aceast msur sunt foarte corelate cu rating de la egal la egal sensibilitate interpersonal i competene sociale ( Costanzo & Archer, 1989 ). Analiz Perioada de valabilitate a TEQ a fost examinat prin corelarea scorurilor totale cu scale IRI, MIE i IPT-15. Diferenele de gen au fost evaluate de ctre un eantioane independente T-test i mrimea efectului a fost determinat prin calcularea d Cohen. Ca un obiectiv secundar, structura de aceast msur a fost examinat din nou prin calcularea post-restul coeficienilor i Alpha Cronbach lui. Dou teste au fost apoi folosite pentru a re-examina validitatea structural a TEQ. Analiz paralel i Velicer minim a testului medie parial ( O'Connor, 2000 , Steger, 2006 ; Velicer, 1976 ) sunt metode statistice care permit ca un obiectiv pentru a determina numrul de elemente ntr-un set de date. Analiz paralel ofer valorile proprii de la o analiz factor de un set de date aleatoriu permutat. Aici, permutri aleatoare au fost efectuate de date brute (TEQ de potrivire pentru dimensiunea eantionului, numrul de articole, i gama de scoring). Valorile proprii ale permutri aleatoare de la percentila 95 sunt reprezentate grafic i apoi comparat cu date reale. Numrul de factori prezeni n datele se observ la punctul de intersecie pe teren Grohotiuri. Apoi, Velicer minim a testului medie parial a fost efectuat pentru a determina numrul de factori (sau componente), n TEQ. n testul media minim parial, o analiz complet principale componente se efectueaz, dup care componenta principal este primul partialled din corelaiilor ntre variabile i corelaia medie la ptrat este parial constatate. Aceast procedur se repet, folosind primele doua componente principale, atunci primele trei, etc numrul de componente ale cror partialling afar a dus la media minim parial este numrul de componente legate de variaia sistematic, mai degrab dect nesistematic, n matricea de corelaie original . Rezultate i discuii TEQ corelat pozitiv cu subscale IRI motive de ngrijorare empatic, R = 0.74, p <.001, perspectiva de Recepie, r = .29, p <.01, i spre deosebire de n Studiul 1, Fantasy, r = .52, p < 0.001. Rezultate pe TEQ, de asemenea, corelat cu msurile comportamentale de nelegere social, MIE: r = 0.35, p <.01; IPT-15: r = 0.23, p <.05. Acest lucru a fost valabil, chiar dac aceste dou msuri au fost ei nii necorelate, r = 0.08, p> .45. Lipsa de corelare ntre MIE i

IPT-15 ilustreaz eterogenitatea problematic faptul c este de obicei observat n ceea ce privete msurarea empatie ( Ickes, 1997 ), i subliniaz necesitatea de o msur care reprezint nucleul empatia, sau ceea ce este comun ntre aceste msuri diverse . n plus, aceste asociaii cu msuri comportamentale de sensibilitate interpersonal s demonstreze valabilitatea extinde dincolo de acord cu alte msuri de auto-raport. Important, amploarea acestor asociaii nu este trivial. Asociere cu MIE intr n a treia de sus de toate mrimile efect de observate n psihologie pentru msurile care nu mprtesc metoda de-varianei, i corelarea cu minciuni IPT-15, n al treilea mijloc ( Hemphill, 2003 ). Spre deosebire de TEQ, a subscale IRI a demonstrat o relaie uor negativ sau nu cu Concern MIE, empatic: r = - .15, p <.05; Perspectiva Avnd: r = - .16, p <.01; primejdie personal, R = .14, p <.05; Fantasy: r = - 0.06, p> .30. n plus, IRI prezint relaiile statistic nesemnificative cu IPT-15, care sunt mai slabe, dar similare, n valoare TEQ, Concern empatic: r = 0.17, p> 0.10, lund Perspectiva: r = 0.20, p> .05 ; de primejdie personal: r = - 0.11, p> 0.30; Fantasy: r = 0.10, p> .40. Astfel, dei TEQ este foarte legat de subscala Concernului empatic a IRI (Studiul 1), se efectueaz mai bine dect atunci cnd estimarea IRI sociale efective performantele cognitive cu privire la msurile referitoare la precizie empatic. Spre deosebire de Studiul 1, s-au observat diferenele de gen n acest eantion ( Tabelul 4 ). n conformitate cu anterioare de auto-raport de msuri de empatie (de exemplu, Davis, 1983 ), un efect moderat a fost observat: femeile marcat mai mare dect brbaii. Postul-restul coeficienilor pentru TEQ au fost de sunet, asigurndu-se c toate elementele evalua construct acelai, variind de 0.37 la 0.71, i coerena intern a fost bun, Cronbach lui = 0.85. O examinare a parcelei Grohotiuri a datelor reale i permutat ( Figura 1 ), a indicat faptul c numrul de factori din setul de date este unul. Velicer minim a testului medie parial gasit variaie sistematic n TEQ referitoare la o singur component, cu cea mai mic corelaie ptrat mediu de 0.0231 ( tabelul 5 ). Analiz paralel i de testare mediu minim parial furnizeaz dovezi convergente care TEQ cuprinde un singur factor.
Figura 1 Complot grohotis a valorilor proprii pentru Studiul 2 EFA i de date la ntmplare tratat brute

Tabelul 5 Velicer minime ale media rezultatelor pariale de testare pentru Studiul 2

Other Sections Alte seciuni

AbstractAbstractCurrent self-Auto-curentreport measures of empathyraporteaz msuri de empatieStudy 1Studiul 1Study 2Studiul 2Study 3Studiul 3General DiscussionDiscutii generaleReferencesReferinte

Studiul 3

n scopul de a explora n continuare proprietile psihometrice ale TEQ, nc o dat investigat validitatea convergent i discriminant prin intermediul asociaiilor, cu auto-raport de msuri de empatie i de tulburare din spectrul autismului simptomatologiei, precum si de testare-retestare pe un al doilea set de rspunsuri date de ctre ntoarcerea de participani la studiul 2. Scopul acestui studiu a fost de a extinde rezultatele de la Studiul 1 de examinarea relaia de TEQ la msurile suplimentare de prelucrare sociale cognitive legate de empatie, precum i de stabilitate a msurii noastre de-a lungul timpului. Am inclus o nou msur de auto-raport de empatie dezvoltat de Baron-Cohen i rotar (2004) , coeficient de Empatie. Dezvoltarea acestui chestionar a fost de 80-element teoretic i condus de el a fost evaluat psihometric la persoanele cu sindrom Asperger i de potrivire de control neurologic-intacte. Deoarece aceast scar nu a fost disponibil atunci cnd Studiul 1 a fost realizat, aceasta nu a fost inclus n acumulatorul original dat respondenii notri. Aa cum a prezis de Baron-Cohen i rotar (2004) , persoanele cu sindromul Asperger marcat mai mici de pe aceast msur de empatie decat controalele. Ne-am asteptat scoruri TEQ s fie pozitiv asociat cu coeficient de empatie, i negativ asociat cu coeficient de autism. Metode Participanii Saizeci si cinci la Universitatea din Toronto elevi (46 femei) cu vrsta, n medie, 18,6 ani (SD = 2,3), sa ntors de la Studiul 2 o medie de 66,1 zile (SD = 6.35, interval = 57-84), ca urmare a participrii lor iniial i au primit curs de credit pentru participarea.

Materiale n plus, la TEQ, participantii completat Quotient Empatia ( Baron-Cohen i rotar, 2004 ), iar coeficientul Autism ( Baron-Cohen, rotar, Skinner, et al., 2001 ). Analiz Perioada de valabilitate a TEQ a fost examinat de corelarea total cu coeficient de empatie i de coeficient de autism. n plus, elementul-restul coeficienilor i Alpha Cronbach au fost calculate. Test-retest de fiabilitate a fost determinat prin calcularea corelaiei dintre scorurile revenirea participantilor obinute n Studiul 2 i re-administrarea TEQ. n scopul de a evalua un efect de uzur, o insiruire de perechi de probe de T-test a fost calculat pentru a determina diferenele de scor TEQ ntre administraiile de testare. Diferenele de gen n TEQ au fost evaluate de ctre un eantioane independente T-test i d al lui Cohen. Rezultate i discuii Aa cum a prezis, TEQ corelat pozitiv cu coeficient de empatie, r = .80, p <.001, i negativ cu coeficient de Autism, r = - .33, p <.01. Postul-restul coeficienilor pentru TEQ au fost de sunet, variind de 0.34 la 0.71 (a se vedea tabelul 1 ). Mai mult dect att, coerena intern a msura noastr a rmas bun, = 0.87. n cele din urm, TEQ a demonstrat mare de testare-retestare, r = .81, p <.001. Diferenele n mijloacele de TEQ ( tabelul 3 ) nu au fost semnificative ntre administrarea testului, T (64) = 1.51, p> .10. Ca i n Studiul 2, un efect moderat de gen a fost observat ( tabelul 4 ).
o
Other Sections Alte seciuni

AbstractAbstractCurrent self-Auto-curentreport measures of empathyraporteaz msuri de empatieStudy 1Studiul 1Study 2Studiul 2Study 3Studiul 3General DiscussionDiscutii generaleReferencesReferinte

Discutii generale

Construcie de empatie i-a asumat definiii diferite, dup cum se reflect prin caracterul eterogen al actuale de auto-raport msuri de empatie. ntr-un ALE, am stabilit ceea ce a fost mprtit de ctre corpul de chestionare de empatie prin stabilirea unui singur factor comun. Elementele care fac acest factor au fost apoi utilizate pentru a construi o nou scar unidimensional, TEQ, pentru evaluarea de empatie. Aceast nou scar surprinde consens de baz ntre msurile de chestionare utilizate n prezent, i se poate dovedi un instrument important n captarea de performan pe acest construct evaziv. Elementele reprezentate n acest singur factor sugereaz faptul c, printre msurile actuale de empatie, construcia cel mai frecvent msurat reflect n primul rnd un proces emotional, sau o imagine exact afectiv n stare de alt

sentiment. Rezultatele studiilor de la 1 la 3 demonstreaz c TEQ dispune de o structura robusta singur factor, coerena intern nalt, validitatea convergent cu existente de auto-raport scale, precum i msuri de comportament de aptitudini interpersonale i de nalt test-retest de fiabilitate. n general, TEQ este un sunet psihometric, usor de administrat i de scurt durat de auto-raport de msur de empatie. Toronto Empatia Chestionar Accent pe componentele emoionale ale empatic rspunde n TEQ este n concordan cu abordarea de ctre ali cercettori n formarea de auto-raport msuri de empatie (de exemplu, Mehrabian & Epstein, 1972 ). De exemplu, o analiz factor de confirmare a IRI a constatat o dimensiune general de empatie la apex, Concern empatic, aceast dimensiune se suprapune n mare msur, cu perspectiva Lund i Fantasy ( Cliffordson, 2002 ). n concordan cu aceast constatare, TEQ corelat cu foarte subscale IRI motive de ngrijorare empatic (Studiul 1 & 2), i ntr-o mai mic msur, obinerea n perspectiv (Studiul 1 & 2) i Fantasy (studiul 2). Luate mpreun, aceste rezultate sugereaz faptul c cele patru factor (de exemplu, mai multe scale), soluie implicit n IRI nu pot fi necesare pentru a capta empatic rspunde n raportul de autoevaluare msuri. Conturile cognitive de empatie, dei nu se exclud reciproc n conturile afective, sublinia aspecte de a rspunde social care implic capacitatea de a lua o alta perspectiva ( Allport, 1961 ; Mead, 1934 ), rol-luarea ( Mead, 1934 ) i capacitatea de a deduce i prezice comportamentul sau de un alt stat mental ( Baron-Cohen i rotar, 2004 ; Dennett, 1987 ). TEQ a demonstrat o asociere cu acest cont cognitive, corelarea cu subscale IRI de perspectiv Lund i Fantasy, descris anterior, deoarece componentele cognitive de empatie ( Davis, 1983 ). Aceast asociere sugereaz o suprapunere semnificative n "cognitiv" i "afective", componente ale empatie descrise n literatura de specialitate, n cazul n care inter-corelare a conturilor emoionale i cognitive ale empatice rspunde poate indica procese comune (pentru conturile similare ale teoriei de raionament Mind, a se vedea Leslie , Friedman i german, 2004 ). ntr-adevr, dovezi de cercetare neuroimagistice i de maimu sugereaz c empatia cognitive i afective pot fi mediate n diferite domenii, dar sunt reprezentate de procesul de baz n aceeai neuroni oglinda visceromotorii, care neuroni de incendiu, n rspuns la att de executare i cu respectarea un obiectivregizat de aciune sau de o alt experien emoional ( Gallese, 2003 ; Gallese, Keysers & Rizzolatti, 2004 ).

TEQ conine 16 ntrebri care s cuprind o gam larg de atribute asociate cu aspecte teoretice de empatie. Aspectul afectiv al empatic rspunde este considerat a fi legate de fenomene cum ar fi de contagiune emotionala ( Lipps, 1903 ; Eisenberg & Miller, 1987 ), nelegerea emoie ( Haxby, Hoffman & Gobbini, 2000 ), excitare simpatic fiziologic ( Levenson & Ruef, 1992 ) i con-specifice altruismul ( Rice, 1964 ), toate din care sunt reprezentate n articole TEQ. Dou elemente vizeaz n special percepia de o stare emoional ntr-un alt care stimuleaz aceeai emoie n sine (punctele 1 i 4). Un element evalueaz nelegere emoie n altele (punctul 8). Alte elemente adresa de evaluare a strilor emoionale n altele de ctre indexarea frecvena comportamentelor adecvate care s demonstreze sensibilitate (poziiile 2, 7, 10, 12, 15). TEQ conine, de asemenea, elemente de excitare autofiletante simpatic fiziologic (punctele 3, 6, 9 i 11) i altruismul (punctele 5, 14 i 16). n cele din urm, unul sonde de elemente frecvena de comportamente angajate mai mare pentru a rspunde, cum ar fi pro-sociale comportamente ajuta (punctul 13) empatic. Opt articole sunt marcate negativ (2, 4, 7, 10, 11, 12, 14, 15), reflectnd frecvena de indiferen fa de un alt individ a situaiei cu privire la parametrii de mai sus descrise. Luate mpreun, aceste elemente reprezint o mare varietate de empatie legate de comportamente descrise n literatura de specialitate actual n jurul acestui proces. Asociaii cu alte msuri Am prezis ca TEQ s se abat de la msurile de topografie tulburari de autism spectrului de frecvene, deoarece deficitele din urm robinetele din prelucrarea sociale, printre alte simptome ale acestei afeciuni. n concordan cu aceast predicie, TEQ arat o corelaie negativ cu srac interpersonale i sociale rspunde, n parte ca evaluat de ctre coeficient Autismul, o msur de tulburari de autism spectrului de frecvene simptomatologiei ( Baron-Cohen, rotar, Skinner, et al., 2001 ), demonstrnd concurente termenului de valabilitate. Cum era de asteptat, amploarea acestei asocieri nu a fost prea mare, avnd n vedere faptul c msurile de coeficient de Autism, de asemenea, alte simptome de autism nu sunt legate de ndemnare social. TEQ a demonstrat validitatea convergent n corelaii pozitive observate, nu numai cu msuri de auto-raport de empatie, dar cu dou msuri de comportament care necesit prelucrarea de stimuli complexe interpersonale. Interpersonal informaii trebuie s fie interpretate corect, n scopul de a facilita sarcina de a rspunde ntr-o manier empatic ( Bernieri, 2001 ). Acest lucru este n contrast cu rezultatele anterioare, n cazul n care chestionare empatie i sarcini de comportament de multe ori nu sunt corelate ( Ickes, 1997 ;. cf. . Zaki et al, 2008 ). Important, sarcini, cum ar fi MIE i

IPT care evalueaz n mod direct de sensibilitate interpersonal demonstreaz un grad mai mare de valabilitate ecologice decat de auto-raport sarcini. Msuri comportamentale ale sensibilitate interpersonal, totui, s dezavantajul de a fi timp i efort intensiv. TEQ ofer o modalitate rapid i uoar de a evalua sensibilitate interpersonal ntr-un mod consecvent cu aceste msuri de comportament, oferind n acelai timp substanial de timp de economisire si usurinta de administrare. n special, IRI, un obicei folosit de auto-raport de msur a empatiei, a demonstrat asociaiilor mai slabe i nesigure statistic cu aceste aceleai sarcini n setul de date nostru (a se vedea, de asemenea, Mar, Oatley, Hirsh, dela Paz & Peterson, 2006 ). TEQ, de asemenea, extrem de corelat cu o msur semnificativ mai ndelungat de empatic rspunde, coeficient de 80-element Empatia ( Baron-Cohen i rotar, 2004 ). Chestionare scurte, cum ar fi TEQ sunt deosebit de utile pentru includerea n mass-testare, pachete de cercetare pe internet, sau n orice alt situaie n cazul n care oboseala timp i participant este o problem. Concluzie n curs de dezvoltare TEQ, am creat o scar de econom, care este scurt, clar i omogen si are puternice proprietati psihometrice, inclusiv o structura robusta singur factor, coerena intern nalt, construi termenului de valabilitate i re-test de fiabilitate de testare. O limitare a acestui studiu este faptul c datele noastre au fost obinute de la un eantion relativ mic, compus din colegiu-elevii de varsta. De lucru suplimentare sunt necesare pentru a evalua generalizarea rezultatelor noastre la o gam mai larg de vrst. Tendina observat central i variabilitatea IRI, coeficient de autism, EQ, MIE, i IPT-15 n studiile noastre sunt, cu toate acestea, n conformitate cu publicaiile anterior, sugernd c probele actuale sunt generalizeable. Diferenele de gen incompatibile, cu efect de dimensiuni variind de la banal la moderat, va trebui s fie abordate n eantioane de mrimi mai mari. TEQ, cu concizia i uurina de administrare, ar putea fi utile in populatiile de pacienti. Alterarea empatic rspuns a fost raportat la pacienii cu Axa I (sindroame clinice, O'Connor, Berry, Weiss & Gilbert, 2002 ; Deardorff, Kendall, Finch si Sitarz, 1977 ) i II Axa (tulburri de dezvoltare i de personalitate; Guttman & Laporte, 2000 ; Tantam, 1995 ), tulburri psihice, precum i la pacienii cu neurologice "sociopatie dobndite" ( Blair & Cipolotti, 2000 ), leziuni lobul frontal ( Eslinger, 1998 ) i degenerare lobara frontotemporal ( Rankin, Kramer & Miller, 2005 ). Aceste deficite reprezint provocri serioase la calitatea vieii membrilor familiei pacientului, si persoanele care ii ingrijesc. Munca este n curs de desfurare n laboratorul

nostru de a dezvolta un al doilea raport de insotitor, msur bazat pe TEQ. Deficitele de nelegere empatic, poate fi mai bine nelese prin evaluarea i cuantificarea, ceea ce duce la intervenie eficient.

Mulumiri
Ne mulumim i Ewa Munro Pheth Sengdy pentru asisten n elaborarea msurilor de chestionar. Acest studiu a fost sprijinit de ctre institute de cercetare canadian al Sanatatii (MGP-62963) si Institutul National de Sanatate Copilului si Dezvoltare Umana (HD42385-01) subvenii pentru BL

Apendice
Instructiuni Toronto Chestionar de empatie Mai jos este o list de declaraii. V rugm s citii cu atenie fiecare afirmaie i rata de ct de des v simii sau s acioneze n modul descris. ncercuii rspunsul pe formularul de rspuns. Nu exist rspunsuri corecte sau greite sau ntrebri capcan. V rugm s rspundei la fiecare ntrebare ca sincer ca poti. 1. Cnd cineva se simte excitat, am tendina de a se entuziasmat prea 2. Nenorociri ale altor oameni nu m deranjeaz foarte mare 3. Ma supara sa vad pe cineva tratai cu lips de respect 4. Eu nu sunt afectate atunci cand cineva aproape de mine este fericit 5. Am bucura de a face alte persoane se simt mai bine 6. Am sentimente de licitaie n cauz, pentru oamenii mai putin norocosi decat mine 7. Cand un prieten ncepe s vorbeasc despre problemele sale \ ei, am ncerca s orienteze conversaia spre altceva 8. Pot s spun atunci cnd alii sunt trist chiar i atunci cnd nu spun nimic 9. Mi se pare c eu sunt "n ton" cu starea de spirit ale altor persoane 10. Eu nu simt o simpatie pentru cauza lor, oamenii care boli grave proprii 11. Am devenit iritat cnd cineva strig 12. Eu nu sunt cu adevrat interesai de modul n care oamenii se simt alte 13. I a lua un impuls puternic pentru a ajuta atunci cnd vd pe cineva care este suprat 14. Cnd vd pe cineva tratat nedrept, eu nu simt mil foarte mult pentru ei 15. Mi se pare o prostie pentru ca oamenii s strige de fericire

16. Cnd vd pe cineva s fie luate de avantaj, m simt un fel de protecie fa de el \ rspunsurile sale punctul de punctare sunt marcate n conformitate cu urmtoarea scal pentru elementele pozitiv formulate 1, 3, 5, 6, 8, 9, 13, 16. Nu = 0; Rareori = 1; Uneori = 2; Deseori = 3; ntotdeauna = 4. Urmtoarele articole sunt formulate negativ invers marcate: 2, 4, 7, 10, 11, 12, 14, 15. Scorurile sunt nsumate pentru a obine totale pentru Chestionarul Empatie Toronto.
o
Other Sections Alte seciuni

AbstractAbstractCurrent self-Auto-curentreport measures of empathyraporteaz msuri de empatieStudy 1Studiul 1Study 2Studiul 2Study 3Studiul 3General DiscussionDiscutii generaleReferencesReferinte
1.

Referinte

GW Allport model i o cretere n personalitatea Holt, Rinehart & Winston, New York:.. 1961. Alterman AI, McDermott PA, Cacciola JS, Rutherford MJ. Structura latent de start reactivitate Davis interpersonal la pacienii de ntreinere cu metadon Jurnalul de psihopatologie i Evaluare Comportamentala 2003;. 25. :257-265. Baron-Cohen Mindblindness S.: Un eseu despre autism i teoria -a-minte MIT Press, Boston:. 1995. Baron-Cohen S, rotar S. coeficient de empatie: o anchet de adulti cu autism sau sindrom Asperger funcionare mare, i de diferenele de sex normale Jurnalul de autism si tulburari de Dezvoltare 2004; 34 :163-175 [... PubMed ] Baron-Cohen S, S rotar, Hill J, Raste Y, I. Plumb "Citind Mintea n ochi", versiunea de test revizuit: . Un studiu cu aduli normali, si adulti cu sindrom Asperger sau autism nalt funcional n Jurnalul Oficial al Copilului Psihologie i Psihiatrie 2001;.. 42 :241-251 [ PubMed ] Baron-Cohen S, S rotar, Skinner R, J Martin, Clubley E. coeficient autism-spectrului de frecvene (AQ): probe de la sindromul Asperger / autism de funcionare mare, brbai i femei, oameni de tiin i matematicieni Jurnalul tulburari de autism si Dezvoltare.. 2001; 31 :5-17 [. PubMed ] Barrett PT, Kline P. de observare a raportului variabil n analiza factorului de studiu de personalitate i comportamentul de grup 1981;.. 1 :23-33. Bernieri FJ. Spre o taxonomie a sensibilitii interpersonale. In: Sala J, Bernieri F, redactori sensibilitate interpersonal: teorie i de msurare Lawrence Erlbaum Associates; Mahwah, NJ:.. 2001. pp. 3-20.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Blair RJ, Cipolotti L. depreciate inversare rspuns social. "Sociopatie dobndit" Un caz de Brain 2000;. 123 :1122-1141 [. PubMed ]

10. Burgess PW, N Alderman, Evans JJ, Wilson BA, Emslie H. Chestionarul Dysexecutive. In: Wilson BA, Alderman N, Burgess PW, Emslie H, Evans JJ, editori Evaluarea comportamentala a sindromului Dysexecutive Thames Valley Compania de testare; Bury St Edmunds:.. 1996. 11. Cliffordson prin C. "hotrrilor judectoreti i a studenilor" auto-hotrrile de empatie: Structura de empatie i nelegere a hotrrilor judectoreti pe baza indicelui de reactivitate interpersonal (IRI), Jurnalul European al evalurii psihologice, 2001, 17 :36-47.. 12. . Cliffordson C. structura ierarhic de empatie:.. Organizarea dimensionale i a relaiilor sociale la funcionarea scandinav Jurnalul de Psihologie 2002; 43 :49-59 [ PubMed ]

13. Costanzo M, Archer B. operativ Perceptia interpersonala 15 (IPT-15): Un ghid pentru cercetatori si profesori la Universitatea din California, Centrul pentru Media i nvarea independent, Berkeley, CA:. 1994. 14. Costanzo M, Archer D. Interpretarea comportamentului expresiv de altele: Sarcina Percepia interpersonal Jurnalul de comportamentul non-verbal 1989; 13 :225-245... 15. Davis MH. O abordare multidimensional a diferenelor individuale n empatie Catalogul JSAS de documente selectate n Psihologie 1980; 10:.. 85. 16. Davis MH. Msurarea diferenelor individuale n empatie: dovezi pentru o abordare multidimensional Jurnalul de Psihologie de personalitate i Social 1983; 44 :113-126... 17. Deardorff PA, Kendall PC, Finch AJ, Jr., Sitarz AM. Empatia, locus de control i de anxietate n studenti Rapoartele psihologice 1977;. 40. :1236-8 [. PubMed ] 18. Dennett D. poziia intenionat MIT Press / Bradford Cri, Cambridge, MA:. 1987. 19. N Eisenberg, Miller PA. Buletinul Empatia i comportament prosocial psihologic 1987;.. 101 :91-119 [. PubMed ] 20. Eslinger PJ. Baze neurologice i neuropsihologice de empatie Neurologie Europene 1998. 39. :193-199 [. PubMed ]

21. Froman RD, Peloquin SM. Regndirea utilizarea Scala Empatie Hogan:... O analiz critic psihometric Jurnalul American de terapie ocupaional 2001; 55 :566-572 [ PubMed ] 22. Gallese V. naturii multiple a relaiilor interpersonale: cutarea pentru un mecanism comun Tranzaciile filosofice ale Societii Regale din Londra - Seria B:.. tiine Biologice 2003; 358 :517-528. 23. Gallese V, Keysers C, Rizzolatti G. O vedere unificarea de baza a cogniiei sociale Tendine n tiine Cognitive 2004,.. 8. :396-403 [ PubMed ] 24. Guadagnoli E, Velicer WF. Buletinul raport de mrimea eantionului la stabilitatea de modele de componente de Psihologie 1988;. 103. :265-275 [. PubMed ]

25. J. Guilford Metode psihometrice McGraw-Hill, New York.: 1954.

26. Guttman HA, Laporte, Empatie L., n familiile de femei cu tulburare de personalitate borderline, anorexie, si un grup de control de familie Procesul de 2000;. 39. :345-58 [. PubMed ] 27. Hashimoto H, K. Shiomi structura de empatie la adolesceni Japenese: Constructii si examinarea de o scar empatie Comportamentul social i personalitate 2002; 30 :593-602... 28. Haxby JV, Hoffman EA, Gobbini MI. Sistem distribuit uman neuronale pentru percepia fa Tendine n tiine cognitive 2000;.. 4 :223-233. 29. Hemphill JF. Interpretarea magnitudinea de coeficieni de corelaie American Psychologist 2003;.. 58. :78-79 [ PubMed ] 30. Hogan de Dezvoltare a R. o scar empatie Jurnalul de Psihologie Clinic i Consulting 1969;.. 33 :307-316 [. PubMed ] 31. Hojat M, S Mangione, Gonnella JS, Nasca T, Veloski JJ, G. Kane Empatie n nvmntul medical i ngrijirea pacientului Medicina universitar 2001; 76:... 669 [ PubMed ] 32. Hornak J, Rolls ET, Wade D. Face i voce de identificare expresie la pacienii cu modificrile emoionale i de comportament n urma avariilor provocate ventral lobul frontal Neuropsychologia 1996;. 34. :247-261 [. PubMed ] 33. Ickes WE precizie empatic Guilford Press, New York:.. 1997.

34. Lawrence EJ, Shaw P, D Baker, Baron-Cohen, David AS. Msurarea empatie: fiabilitatea i validitatea coeficient de Empatie Medicin Psihologic 2004; 34 :911-9 [... PubMed ] 35. Leslie AM, Friedman O, german TP. Mecanismele de baz n "teorie a mintii" Tendine n tiine Cognitive din 2004;. 8. :528-33 [ PubMed ] 36. Levenson RW, Ruef AM. Empatia: un substrat fiziologic Jurnalul de Psihologie de personalitate i Social 1992, 63 :234-246 [... PubMed ]

37. Lipps T. Einfhlung, Innere Nachahmung und Organempfindung Archiv fr die gesamte Psychologie 1903;.. O :465-519. 38. MacCallum RC, Widaman KF, Zhang S, S. Hong dimensiunea eantionului n analiza factor de metode psihologice 1999;.. 4 :84-99. 39. Mar RA, Oatley K, J Hirsh, dela Paz J, Peterson JB. oareci de bibliotec fa de tocilari: Expunerea la ficiune versus non-ficiune, asociaiile de divergente cu capacitatea social, precum i simularea de lumi ficionale sociale Jurnalul de Cercetare n 2006 de personalitate, 40 :694-712... 40. Masserman JH, Wechkin S, terris W. "altruiste", comportament n maimue rhesus American Journal of Psychiatry 1964;.. 121 :584-585 [. PubMed ] 41. . GH Mead Mintea, de sine i a societii Chicago University Press, Chicago:. 1934. 42. A. Mehrabian Manual pentru Scale echilibrat Empatie emoional (albine) Disponibil de la Albert Mehrabian, 1130 Alta Mesa Road, Monterey, CA 93940: 2000. Nepublicate. 43. Un Mehrabian, Epstein N. O msur de empatie emotionala Jounral personalitii 1972;. 40. :525-543. 44. Un Mehrabian, Young AL, Sato S. empatie emoional i diferenele individuale asocia te Psihologie curent: Cercetare & Recenzii 1988; 7 :221-240... 45. O'Connor BP. SPSS i SAS de programe pentru determinarea numrului de componente folosind analiza n paralel i de testare Velicer lui MAP metode de cercetare de comportament, instrumente, i Calculatoare, 2000;. 32. :396-402. 46. O'Connor LE, JW Berry, Weiss J, P. Gilbert Vina, frica, supunere, i empatie n depresie Jurnalul de tulburari afective 2002,.. 71. :19-27 [ PubMed ]

47. . Omdahl BL cognitive de evaluare, emoie, i empatie Erlbaum Lawrence Associates; Mahwah, NJ:. 1995. 48. Preston SD, de Waal FB. Empatia: bazele sale ultime i proxim Stiinte Comportamentale Brain 2002; 25 :1-20 discuii 20-71.... 49. Rankin KP, Kramer JH, Miller BL. . Modele de empatie cognitiv i emoional, n degenerare lobara frontotemporal cognitive Behavioral Neurologie 2005; 18. :28-36. 50. W. Reynolds de msurare i de dezvoltare a empatiei n asisten medical Ashgate, Aldershot, Marea Britanie:. 2000. 51. Rice GE. nregistrarea complicitatea comportament fa de fric, n obolan albinos de Psihologie 1964;. 14. :165-170. 52. . Rice GE, Gainer P. "altruismul", n obolan albino Jurnalul de Psihologie comparativ i fiziologice 1962; 55. :123-125 [. PubMed ] 53. Russell DW. Buletinul Psihologie de utilizare (i abuz), sau analiza factor de personalitate i Social Psychology Bulletin Personalitatea i Social 2002:28: n cutare de dimensiuni care stau la baza... 54. Un Sagi, Hoffman ML. Primejdie empatic n Psihologie nou-nscut Dezvoltare 1976;. 12. :175-176. 55. Diferenele Schutte NS, Malouff JM, Sala LE, Haggerty D, Cooper JT, C de Aur, Dornheim L. Dezvoltarea i validarea de o msur a inteligenei emoionale i de personalitate individual, 1998. 25. :167-177. 56. C. Spearman "General inteligenta", determinate n mod obiectiv i msurat Jurnalul American de Psihologie 1904;. 15. :201-193. 57. Steger MF. O ilustrare a problemelor n procesul de extracie factor i de identificare a dimensionalitii n datele de evaluare psihologic Jurnalul de evaluare a personalitii 2006,. 86. :263-272 [. PubMed ] 58. Stevens J. aplicat statistici multivariate pentru tiinele sociale. Patra ed. L. Erlbaum Associates; 2002. 59. Tantam D. Empatia, agresivitate persistent, i tulburare de personalitate antisociala Jurnalul de Medicin Legal Psihiatrie 1995;. 6. :10-18. 60. Titchener E. psihologie experimental a procesului de gndire Macmillan, New York:. 1909.

61. Ungerer JA. . Dezvoltarea timpurie a empatiei Motivation and Emotion 1990; 14. :93-106. 62. Velicer WF. Determinarea numrului de componente din matricea de corelaii pariale Psychometrika 1976;. 41. :321-327.

63. Wang Y, M Davidson, Yakushko DE, Savoy HB, Tan JA, Bleier JK. Scala de empatie etnoculturale: dezvoltare, validare, i fiabilitatea Jurnalul de Psihologie Consiliere 2003, 50 :221-234... 64. Wisp Istoria L. a conceptului de empatie. n: N Eisenberg, Strayer J, editori Empatia i dezvoltarea sa Cambridge University Press, Cambridge:.. 1987. 65. Wisp L. distincie ntre empatie i simpatie: Pentru a apela mai departe un concept, un cuvnt este nevoie de Jurnalul de Psihologie de personalitate i Social 1986, 50 :314-321... 66. Zahn-Waxler C, Friedman SL, Cummings EM. Copii emoii i comportamente, n rspuns la strigtele sugari de dezvoltare ale copilului. 1983;. 54. :1522-1528 [ PubMed ] 67. Zaki J, N Bolger, Ochsner K. Este nevoie de doi: natura interpersonal de precizie empatic Psychological Science 2008; 19 :399-404 [... PubMed ]