STRUCTURA ORGANIZAIONAL -Forme de manifestareSTUDIU DE CAZ: PROCTER & GAMBLE

CUPRINS

1. Structura Organizaional 1.1 Definirea i importana structurii organizaionale 1.2 Relaiile organizatorice 1.3 Tipologie 2. Studiu de caz: Procter&Gamble 2.1 Introducere 2.2 Descrierea Societii 2.3 Conducerea i organizarea P&G 2.4 Organigrama 2.5 Concurena 2.6 Analiza SWOT 3. Bibliografie

1.1 Definirea i importana structurii organizaionale

Principala expresie a organizarii structurale o constituie structura organizatoric. Structura organiaional a firmei reprezint ansamblul persoanelor, al subtiviziunilor organizatorice i al relatiilor dintre acestea, astfel constituite i reglementate nct s asigure premisele organizatorice necesare obinerii performanelor dorite. n cazul structurii organizatorice a firmei deosebim dou componente principale: Structura managerial Structura de producie Structura manageriala reprezinta ansamblul managerilor de nivel superior si al subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile manageriale, economice, tehnice, de personal, etc.necesare desfasurarii activitatii firmei. Structura manageriala este formatadin organismele de management participativ, managerul general siadjunctii sai, compartimentele functionale si de conceptie constructiva si tehnologic. Structura de producie este alctuit din totalitatea subdiviziunilor organizatorice ale firmei, n cadrul crora se desfoar activitile operaionale, n principal de producie. Structura organizaional a firmei este expresia resurselor umane, materiale, financiare i informaionale incorporate i a caracteristicilor mediului n care acestea i desfoar acvtivitile. Analitic, elementele endogene i exogene firmei, care se refer la caracteristicile organizrii structurale, pot fi individualizate sub forma variabilelor organizaionale. Pentru mprirea unei organizaii n grupuri sau uniti de munc, trebuie s se in cont de faptul c este important gruparea oamenilor n aa fel nct s fie asigurat comunicarea, coordonarea i cooperarea dintre oameni i mprtairea unor obiective i resurse comune.

1.2. Relaiile organizatorice

Relaiile ierarhice: se asigur unitatea de decizie si aciune a structurii organizaionale Relaiile functionale: se stabilesc ntre dou compartimente, dintre care unul are asupra celuilalt autoritate funcional Relaiile de stat-major: se stabilesc prin delegarea de ctre managementul de nivel superior al firmei, realizrii de sarcini, n vederea soluionrii unor probleme Relaiile de cooperare: se stabilesc ntre posturi aflate pe acelai nivel ierarhic, dar care aparin unor departamente diferite Relaiile de control: se deruleaz ntre organismele specializate de control i celelalte subdivizoiuni organizatorice.

1.3 Tipologie
Literatura de specialitate indic urmtoarele moduri de formare a grupurilor (H. Mintzberg):

1. Gruparea dup cunotine sau abiliti. Majoritatea universitilor sunt organizate dup arii disciplinare. Funciile universitare sunt difereniate dup nivelul de cunotine (de la preparatori pn la profesori universitari). Un alt gen de organizaii astfel grupate sunt spitalele. 2. Gruparea dup procese de munc i funcii (Organizarea funcional) . Majoritatea organizaiilor care realizeaz producie sunt organizate n acest mod. Un numr de oameni sunt implicai n producie, alii n cercetare i dezvoltare, alii n vnzri sau marketing, alii n finane i contabilitate, i alii n funciile legate de personal. 3. Gruparea n funcie de timp. Uneori oamenii sunt grupai dup perioada n care lucreaz (schimburi). Acest mod de grupare poate fi folosit n corelare cu procesele de munc i funciile. 4. Gruparea dup produs sau rezultat. Astfel sunt formate uniti pe baza produsului sau serviciului rezultat. 5. Gruparea n funcie de client. Unele organizaii formeaz grupuri care se orienteaz ctre diferite categorii de clieni. 6. Gruparea n funcie de loc. Acest lucru nseamn de obicei c sunt formate uniti n acord cu aria geografic pe care o deservesc sau n care sunt localizate. Factorii eseniali n proiectarea unei organizaii sunt urmtorii: Sarcinile individuale. Unitatea de baz n orice organizaie o reprezint sarcina individual. Sarcinile sunt determinate n urma analizrii funciilor necesare operrii afacerii. O sarcin este de obicei ndeplinit de un individ, dar unele organizaii privesc sarcinile ca responsabilitate a unei echipe. n organizaiile tradiionale sarcinile individuale sunt ndeplinite de indivizi, care formeaz o echip, o secie sau un departament. Departamentele. Pe msur ce o organizaie se dezvolt, sarcinile individuale sunt grupate n subuniti sau departamente. Stabilirea numrului de departamente reprezint o decizie organizaional important. n unele organizaii exist posibilitatea organizrii departamentelor n jurul unor elemente comune. Diferitele sarcini individuale pot fi mprite dup funcie, dup locaie, dup produs, dup consumator sau dup alte dimensiuni. Departamentele pot fi create de asemenea n funcie de o dimensiune central (de exemplu, dup funcie) i apoi s se structureze celelalte uniti dup o alt dimensiune (produs, locaie sau consumator). Ideea central este aceea c structura creat trebuie s repartizeze oamenii i sarcinile n aa fel nct s fie asigurate comunicarea, cooperarea, ndeplinirea sarcinilor, distribuirea resurselor i luarea de decizii n modul cel mai eficace cu putin.

Plecnd de la ideea c organizaiile care realizeaz produse diferite sunt organizate i conduse n mod diferit, P.R. Lawrence i J.W. Lorsch au creat modelul difereniereintegrare al organizaiilor. Ei au observat c nu numai companiile care realizeaz produse diferite trebuie s fie organizate n mod diferit, ci chiar subunitile sau departamentele din cadrul aceleiai companii au sarcini, obiective, oameni i termene diferite i trebuie deci s fie organizate i conduse n moduri diferite. Diferenierea dintr-o organizaie trebuie s fie planificat. Aceste uniti diferite au ns caracteristici unice, i ar trebui s fie integrate pentru a coopera n vederea atingerii obiectivelor organizaionale. Este o provocare pentru organizaie s permit diferenierea necesar n condiiile integrrii. Unele organizaii creeaz comitete responsabile cu asigurarea integrrii departamentelor, care sunt alctuite din reprezentani ai fiecrui departament, n timp ce alte organizaii angajeaz o persoan responsabil cu coordonarea, i care trebuie s contacteze diferitele uniti i s creeze legturi ntre ele. Uneori modul n care o organizaie a fost proiectat nu mai este adecvat, adic nu permite rezolvarea unor probleme neprevzute, motiv pentru care sunt create uniti sau mecanisme cu caracter temporar. Cel mai des sunt utilizate echipele dedicate unei sarcini (task force) i comitetul, termeni confundai adesea. Echipele dedicate unei sarcini se refer la un numr de oameni crora li se atribuie ndeplinirea unei sarcini pe o anumit perioad de timp. Un comitet poate fi creat pe o perioad mai lung de timp pentru a se ocupa de probleme recurente. Unele organizaii au comitete permanente a cror responsabilitate este rezolvarea unor probleme care apar n mod obinuit. Un alt mod de a reproiecta o organizaie l reprezint descentralizarea sa prin mutarea autoritii i responsabilitii ctre baza organizaiei, n aa fel nct activitile desfurate de ocupanii posturilor de conducere s fie mai aproape de nivelele operaionale. Pe msur ce o companie crete, anumite funcii sau sarcini pot fi n continuare responsabilitatea managerilor de vrf sau a fondatorilor, dar trebuie luat o decizie n legtur cu numrul de activiti care trebuie descentralizate i numrul de activiti a cror centralizare trebuie pstrat.

PROCTER & GAMBLE

2.1 Introducere

Indicatori din Contul de Profit si Pierdere

2004*

2005

2006

2007

2008

Cifra de afaceri

N/A

203.758.394

943.182.582

1.109.166.174

1.161.664.393

Total venituri

N/A

209.146.979

949.513.013

1.116.229.370

1.182.219.470

Total cheltuieli

N/A

208.484.890

896.450.507

1.098.163.665

1.158.934.454

Profit brut

N/A

662.089

53.062.506

18.065.705

23.285.016

Profit net

N/A

-143.639

42.436.094

10.816.880

20.262.611

Numar salariati

N/A

43

44

48

49

Infiintata in 1837, compania Procter & Gamble a inceput activitatea in Cincinnati, Ohio, SUA ca o firma mica, familiala ce producea sapun si lumanari ,fondatorii ei fiind William Procter si James Gamble. In prezent, P&G comercializeaza mai mult de 300 produse la peste cinci miliarde de consumatori din 140 de tari. Compania Procter & Gamble (P&G) este recunoscuta drept lider in dezvoltarea, producerea si comercializarea unor produse superioare, precum: produse de curatat, de ingrijire a bebelusilor, de ingrijire pentru femei, produse din hartie, cosmetice, medicamente, alimente si bauturi. Acestea includ marcile Tide, Crest, Pantene, Tampax, Pringles, Pampers, Olay, Folgers, Jif, Cover Girl, Downy, Dawn, Bounty si Charmin, numarul marcilor produse fiind de aproape 300 ele ajungand la aproape 5 milioane de consumatori. Zilnic la P&G lucreaza

peste 100 000 de persoane pentru a furniza consumatorilor din intreaga lume produse de calitate superioara. P&G a inceput sa activeze in Balcani in 1992 cu numai 3 angajati. Sediul central pentru zona Balcanilor este Bucuresti, de unde P&G isi conduce afacerile din cele 7 tari: Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Jugoslavia, Bosnia, Albania, Republica Macedonia. Azi, cu peste 250 angajati si o cifra de afaceri de cateva zeci de milioane dolari, filiala P&G Balkans este complet integrata in reteaua mondiala a companiei. Evolutia Procter&Gamble in Romania din 1992 pana in 2004 : 1992 P&G si ncepe activitatea n Balcani deschiznd primul birou regional n Romnia. Sediul principal pentru regiunea Balcani este situat la Bucuresti. 1993 Primele produse importate sub marca P&G au nceput sa fie vndute n regiune. Printre ele si detergentul de clasa superioara Ariel. 1995 P&G cumpara fabrica din Timisoara si ncepe imediat dupa aceasta lucrarile de reamenajare. Compania se lanseaza pe piata produselor pentru ngrijirea parului prin lansarea unor marci de renume ca Pantene si Head&Shoulders n Romnia si Bulgaria. 1996 Fabrica din Timisoara, avnd acum o noua nfatisare, este inaugurata, si se ncepe productia locala a detergentului Tide. 2000 Pentru a sarbatori noul mileniu, P&G lanseaza programul P&G 2002. Prin intermediul acestui program, P&G a dotat160 de scoli din Romnia cu laboratoare informatice. Procter&Gamble a finantat proiectul prin alocarea unui fond de 3% din valoarea vnzarilor sale. Compania intra pe piata produselor anti-perspirante prin lansarea marcii Secret. 2001 Tide a adus Romnia n Cartea Recordurilor Guiness prin fabricarea "celei mai mari camasi din lume". "Tide a aratat ca poate spala chiar si cea mai mare camasa din lume". Dimensiunile ei au fost de 45m lungime si 50m circumferinta bustului. Greutatea ei totala era de 370kg. 2002 Pampers a demarat campania de "dotare" n Romnia, prin donarea catre 20 de maternitati, a 300 de paturi neonatale si a 20 de mese pentru schimbarea bebelusilor, acoperind astfel 20% din toti noii nascuti ntr-un an. 2003 Este al doilea an de derulare a programului "P&G nvata sa schimbi lumea" n Romnia. Scopul acestui Program de Educatie Civica este sa i educe pe copii sa devina buni cetateni, sa faca diferenta n viata comunitatii si sa fie initiatorii unei atitudini pozitive, si de lunga durata de implicare n nevoile comunitatii. 2004 P&G sarbatoreste 10 ani de existenta pe piata romaneasca si inaugureaza noul sau sediu din Bucuresti, in prezenta domnului Ion Iliescu - Presedintele Romaniei si a domnului A.G. Lafley - Presedinte si CEO al Companiei.

2.2. Descrierea societii

In prezent P&G este o companie globala. De-a lungul anilor, inovatiile P&G au ajutat ca Tide sa ramana un lider al categoriei sale si cea mai mare marca unica de produs a P&G. La ora actuala, Procter & Gamble este intr-adevar o corporatie globala. Din 1980, compania a majorat de patru ori numarul consumatorilor deserviti de marcile sale de produse-circa cinci miliarde de oameni din intreaga lume.In prezent P&G sunt

producatorii a aproape 300 de marci care ajung la aproape 5 milioane de consumatori si concureaza pe 160 de piete nationale.Aproape 102.000 de oameni lucreaza zi de zi in peste 80 de tari din intreaga lume pentru a oferi produse de calitate si valoare superioara consumatorilor din intrega lume. Referindu-ne la structura managementului s-ar putea afirma ca tinde spre modelul american,activiattea companiei este condusa de catre Consiliul unitar al directorilor.Una din cele mai importante particularitati este gradul inalt de dispersare a capitalului actionar.In anul fiscal care s-a incheiat la 30 iunie 2000,P&G a inregistrat vinzari pe plan mondial de $40 miliarde. Analizind structura organizatorica a companiei P&G se observa o descentralizare a puterii.Datorita cresterii volumului de produse si de prestare a serviciilor a aparut delegarea responsabilitatilor,libertatea in actiuni si in acelasi timp procesul de luare a deciziilor la nivel local este mult mai rapid.Inainte de 1998,organizarea P&G s-a bazat pe Structuri regionale,Regiunile erau coordonate de filiale regionale care reaspundeau de vinzari,volumul acestora si profit.Si acum la fel P&G se conduce de termenii unei structuri globale de afaceri direct responsabila pentru vinzari,volumul acestora si profit. Compania-mama isi rezerva dreptul de administrare strategica a intregii companii,dezvoltindu-si departamente ca Logistica,Dep.marketing in care este inclusa functia de marketing,aceasta se impune nu numai in procesul de prestare a serviciilor,ci si in efectuarea cercetarilor,proiectelor,analiza pietelor,concurentilor.Dep. de Livrare si Aprovizionare in care sunt prezente functiile de marketing si coordonare si control in care se observa o divizare bazata pe compatibilitate si astfel este asigurata continuitatea proceselor atit la nivel de corporatie cit si la nivel de departament,sectie.Dep.Vanzari este prezenta functia marketing si principiul utilizarii satelitilor si utilizarii potentialului uman. Acest lucru este necesar nu doar din necesitati manageriale,dar si din necesitati de ordin socio-cultural pentru fiecare tara in parte.Majoritatea deciziilor sint luate nu de managerul general ,ci de angajatii acelor nivele unde trebuiesc executate deciziile. Principiul utilizarii eficiente este realizat de satelitii corporatiei care fac legatura dintre micro- si macromediul corporatiei.Acestea sunt angajatii departamentelor de tehnologii globale,marketing,dep.resurse umane,dep.juridic,Directorul Financiar s.a.In Dep.Finante si tehnologii informationale se observa principiul utilizarii eficiente si functiile de planificare si control .Acestea din urma se deduc din analiza organogramei,in care se observa o divizare bazata pe compatibilitate si astfel este asigurata continuitatea proceselor atit la nivel de corporatie cit si la nivel de departament,sectie.In Dep.Resurse umane este specific principiul utilizarii potentialului uman si funtia de motivare,adica stimularea eforturilor tuturor angajatilor in scopul atingerii obiectivelor stabilite.In Dep.afacerilor corporative este utilizat principiul satelitilor si functia inovationala,se refera la studierea si implimentarea noilor descoperiri tehnico-stiintifice,tehnologice si metode de organizare si conducere a personalului.Mai sunt si alte departamente ca dep.de constructii,instalatii si amenajari,aici se observa principiul coordonarii a activitatilor si a angajatilor corporatiei. Principii dupa care se mai conduc sunt imbunatatirea vietii consumatorilor de pretutindeni inseamna mai mult decit produse de calitate superioara.Corporatia la rindul ei are anumite responsabilitati fata de societate,fata de institutiile guvernamentale

competente,fata de angajati,fata de actionari,consumatori si fata de comunitatile si tarile in care isi desfasoara activitatea. P&G este unul dintre cei mai abili marketeri din domeniul bunurilor de consum preambalate.In 19 dintre cele 39 de categorii unde este prezenta pe piata,compania detine marca-lider,iar cota sa medie de piata se apropie de 25 la suta.Mentinerea sa in pozitia de lider al pietii are la baza cateva principii: o Cunoasterea clientelei.P&G isi studiaza atent clientii-atit consumatorii finali cit si distribuitorii-printr-o permanenta cercetare de marketing si prin culegerea a informatiilor de piata.Pe fiecare produs al sau este tiparit un numar de telefon netaxabil. o Scopul companiei P&G este de a oferi produse si servicii de marca si de inalta calitate si valoarea care sa contribuie la imbunatatirea vietii consumatorilor din intreaga lume.Drept urmare,consumatorii la rindul lor sa-I rasplateasca asigurinduI cu vanzari record si creand profit si valoare,permitind astfel angajatilor si actionarilor companiei,dar si comunitatii in care isi desfasoara activitatea sa prospere. o Valorile si cultura companiei P&G sunt abilitatea de a conduce,atrag si recruteaza cei mai buni oameni din intreaga lume,isi construiesc organizatia din interior,promovind si performantele individuale.Traditia companiei se bazeaza pe principiile integritatii personale,a respectului fata de individ si a lucrului bine facut pe termen lung.Ei actioneaza din convingerea ca femeile si barbatii din P&G vor fi intotdeauna activul corporatiei.Ei stiu unde merg,actioneaza in litera si spiritul legii si intotdeauna fac ceea ce este corect,deciziile se bazeaza pe date concrete si sustin propunerile cu sinceritate si pragmatism intelectual,recunoscind riscurile. Un alt element al culturii si eticii : Programele educationale ,prin care P&G priveste educatia ca fundament al dezvoltarii si al progresului unei tari.In consecinta,compania este implicata intr-o serie de programe care sustin educatia in diferite tari.Spre exemplu ProgramulP&G 2000 pentru a sarbatori sosirea noului mileniu,cu ajutorul acestui program a dotat 160 de scoli cu laboratoare de informatica.Pentru finantarea proiectului P&G a alocat 3% din vanzarile produselor sale.Un alt program a fost ProgramulInvata sa schimbi lumea scopul pr.de educatie civica de a invata copiii cum sa fie cetateni buni.P&G face si donatii multor orfelinate,care constau in mare parte in produse. P&G si-a inceput activitatea in Balcani in anul 1992 cu doar 3 angajati,deschizind primul birou in Romania.In prezent sediul central pentru zona Balcanilor este Bucuresti,de unde P&G isi conduce afacerile din cele 7 tari: Romania,Bulgaria,Republica Moldova,Jugoslavia,Bosnia,Albania,Republica Macedonia.Azi,cu peste 250 angajati si o cifra de afaceri de cateva zeci de milioane dolari,filiala P&G Balkans este complet integrata in reteaua mondiala a companiei.

2.3. Conducerea i Organizarea

Structura noastr organizaional este format din dou Uniti de Afaceri Globale (GBU), Operaii Globale, Servicii de Afaceri Globale (GBS) i Funcii Corporate (CF).

GBU: n februarie 2011, cele dou Uniti de Afaceri Globale ale P&G sunt Beautz & Grooming i Household Care. Reponsabilitatea primar a GBU este s dezvolte strategia global ale mrcilor P&G. Ele identific necesitile consumatorului comun, dezvolt noi produse inovatoare i upgrade-uri i construiesc brandurile P&G prin inovaii comerciale efective i planuri de marketing. n conformitate cu US GAAP, unitaile de business cuprinznd GBU sunt aggregate n ase segmente raportabile: Frumusete, ntreinere, Health Care, Gustri i produsele de ngrijire pentru animale, Fabric Care& Home Care, i produse de ngrijire pentru bebelui i pentru familie.

Companiile precum P&G sunt o real for la nivel mondial. Capitalizarea noastr pe pia este mai mare dect PIB-ul a numeroase ri i noi deservim consumatorii din peste 180 de state. O dat cu acest statut, ne revin att responsabiliti, precum i oportuniti. Responsabilitatea noastr este aceea de a fi o companie cu comportament etic din punct de vedere fiscal - dar oportunitatea care ni se prezint nseamn mult mai mult dect att i este ncorporat n Scopul nostru. n Declaraia P&G privind Scopul su este clar formulat un obiectiv comun care ne inspir n fiecare zi: Our Purpose: We will provide branded products and services of superior quality and value that improve the lives of the worlds consumers, now and for generations to come. As a result, consumers will reward us with leadership sales, profit and value creation, allowing our people, our shareholders and the communities in which we live and work to prosper. Scopul nostru urmrete s ne reuneasc n jurul unei cauze i a unei strategii de dezvoltare comune. Este puternic deoarece promoveaz o idee simpl destinat mbuntirii vieii de fiecare zi a consumatorilor din ntreaga lume. P&G se dezvolt influennd i mbuntind vieile mai multor consumatori din tot mai multe coluri ale lumii intr-o manier ct mai exhaustiv. n timp ce aceast afirmaie definete oportunitile care ne sunt oferite din punct de vedere comercial, cultura noastr reflect oportunitatea mai larg legat de mbuntirea calitii vieii prin intermediul i dincolo de produsele i serviciile noastre de marc. Cel mai simplu i motivant mod de gndire n ceea ce privete aceast oportunitate este acela c mrcile P&G deservesc aproximativ 4,2 miliarde din cele 6,5 miliarde de oameni care triesc n prezent pe planeta noastr. nainte ca P&G s poat servi n mod profitabil restul consumatorilor din lume, i putem servi n mod altruist. Putem mbunti calitatea vieii acestora astfel nct s le oferim posibilitatea de a prospera, de a-i crete

10

standardul de via i, cu timpul, de a se altura populaiei de consumatori pe care noi o deservim prin intermediul mrcilor P&G. Prin intermediul programului nostru de susinere a cauzelor la nivel mondial Live, Learn & Thrive (Triete, nva & Prosper), unele iniiative cum ar fi Childrens Safe Drinking Water (Ap potabil sigur pentru copii) i Pampers 1 Pack = 1 Vaccine (1 Pachet de Pampers = 1 Vaccin) sunt doar dou exemple privind modul n care noi mbuntim vieile a milioane de oameni n fiecare zi. Scopul nostru comun atrage i reunete un grup extraordinar de oameni, angajai P&G, din ntreaga lume cea mai variat echip de lucru din istoria P&G. mpreun, noi reprezentm aproape 145 de naionaliti. Filosofia noastr de recrutare i dezvoltare de a construi din interior favorizeaz evoluia unei puternice culturi corporatiste bazate pe ncredere i mprtirea de experiene. Diversitatea noastr, cultura noastr comun i Scopul nostru unificat reprezint elementele definitorii care permit companiei P&G s influeneze viei i s mbunteasc standardul de via n fiecare zi.

2.4.Organigrama P&G

11

2.5. Concurena
Printre concurentii P&G pe piata locala se numara : 1) 2) 3) 4) Unilever Henkel Colgate-Palmolive Beiersdorf. Piata detergentilor : Unul din sectoarele extrem de dinamice si in Romania este cel al detergentilor pentru rufe. Principalii jucatori sunt: Procter&Gamble, Unilever si Henkel. P&G este lider pe piata romaneasca, cu Ariel, Tide si Bonux. Unilever, care comercializeaza Dero, Omo si Bona, detinea o cota de piata volumica de 32% in 2006. Henkel are in portofoliu marcile Persil, Perwoll si Rex. "Piata detergentilor este din ce in ce mai concentrata: primii trei jucatori detin impreuna o cota de piata de peste 80% si doar doua marci de detergenti din 15 acopera peste 50% din vanzari". Segmentarea pieei detergenilor de rufe este o consecin a nevoilor i criteriilor de cumprare ale indivizilor, astfel c fiecare client alege un anumit furnizor de produse pe baza setului de competene distinctive care se armonizeaz cel mai bine cu nevoile lui. Complexitatea pieei detergenilor, reprezentat de ase mari branduri, Ariel, Tide, Persil, Omo, Bonux i Dero, care cuprind o gam larg de produse de curare, pornind de la detergenii pentru splare la main automat, pentru main neautomat, pentru splarea manual, pn la detergenii pentru splarea rufelor colorate i pentru textile fine, determin o grupare clar a clienilor. Cile de segmentare a pieei detergenilor sunt rezultatul preului fiecrui produs, nivelului de cheltuieli al clientului si al preferinelor pe care clientul i le-a fcut, de-a lungul timpului, fa de o anumit marc. Astfel, segmentnd oferta, se remarc o pondere mare a mrcilor din sectorul economic (Dero,

12

Fax, Rex), care se adreseaz gospodriilor cu venituri mici, urmate de cele medii (Bonux, Omo). Detergenii premium (Ariel, Tide, Persil), care nregistreaz performane inferioare pe pia, se adreseaz gospodriilor cu venituri medii i ridicate. Un alt aspect care poate constitui un criteriu n procesul de achiziie al unui detergent l reprezint promovarea acestuia pe canalele media. Clienii pot manifesta preferine mai accentuate fa de un produs, a crui reclam este mai des difuzat la televizor. Concurena pe piaa detergenilor de rufe este una ridicat, fiecare marc urmrind s-i promoveze imaginea i brandul n rndul consumatorilor. Cel mai promovat detergent de rufe este Dero, aparinnd productorului Unilever, fiind urmat de Bonux, poziionat ca i celalalt detergent n sectorul economic, dar situndu-se sub umbrela Procter&Gamble. n vederea inseriei reclamelor publicitare au fost alese acele canale de televiziune care se bucur de un public preponderent feminin si anume: Acasa TV, Kanal D, Antena 1. ntr-o asemenea pia, fiecare productor propune o ofert mai accentuat specific unui segment, unei categorii de cumprtori, fr a ndrzni s abordeze piaa ca un ntreg omogen. Piata produse de igiena feminina :. Produsele din portofoliul P&G au inregistrat in 2008 rate de crestere intre 7% si 15% pe piata locala, cu o evolutie neasteptata pe segmentul produselor de igiena intima feminina. Vanzarile absorbantelor Always si Discreet s-au majorat anul trecut cu 12%, in volum, ocupand o cota de piata de 60%, potrivit datelor companiei. Piata scutecelor pentru copii. Exista cateva marci de scutece de unica folosinta care s-au impus pe piata de profil. Astfel, Pampers, Bella Baby Happy, Huggies, Libero si Ultra Compact detin, cumulat, o pondere de 98%, atat din perspectiva vanzarilor cantitative, cat si a celor valorice. Printre factorii care influenteaza consumul, amintim: natalitatea, diferita de la o zona la alta - ceea ce determina modificarea structurii pietei, mai ales in ceea ce priveste dimensiunile solicitate -, calitatea produselor, pretul, promotiile, reclamele din media si, nu in ultimul rand, campaniile educative pentru tinerele mame. Scutecele Pampers au fost lansate in Romania in anul 1994 si de atunci sunt lider de piata. in prezent, sunt disponibile gamele New Baby, Active Baby si Let's Go. Tendinta de diversificare a produselor principalilor jucatori din domeniu, printre care se numara P&G, Kimberly Clark, Bella Romania si SCA Hygiene Products, a generat o imbunatatire a vanzarilor in valoare. Potrivit unui studiu de piata realizat de MEMRB in perioada noiembrie 2005 - octombrie 2006, privind piata scutecelor pentru bebelusi, intr-un clasament privind numarul de bucati de scutece dintr-un pachet, pachetele mega (peste 70) au inregistrat cele mai mari vanzari in volum, cu un procent de 58,2%. Acestea sunt urmate de pachetele jumbo (40-69), cu un procent de 31,9%, mari (20-39) cu 8,2% si mici 1,7%. n ceea ce priveste vanzarile in valoare, pachetelor mega le-au revenit un procent de 54,3%, celor jumbo 33,5%, iar celor mari 10,1%. ntr-un clasament privind tipul scutecelor - tip chilotel si normale acestea din urma domina atat vanzarile in volum, cat si pe cele in valoare cu procente de 98,1%, respectiv 96,6%. n ceea ce priveste locul de achizitie al scutecelor, cercetarea MEMRB releva faptul ca in intervalul noiembrie 2005 - octombrie 2006, supermarketurile au inregistrat

13

un procent de 55,4% din totalul vanzarilor in volum, urmate fiind de farmacii cu 16,6% si alimentarele mici cu 13,4%. Magazinele alimentare mari ocupa pozitia a patra cu un procent de 7,1%. n ceea ce priveste vanzarile in valoare, pozitia fruntasa a revenit tot supermarketurilor cu un procent de 49,7%, urmate de farmacii cu 19,6% si magazinele alimentare mici cu 15%. Magazinele alimentare mari au inregistrat un procent de 7,7% din vanzari, iar magazinele generale au avut un procent de 5,5%. Patrunderea in forta a marilor lanturi comerciale in marile orase ale tarii a facilitat distributia unor noi competitori si in acelasi timp a determinat o reducere a costurilor. Portofoliul de produse adresate bebelusilor s-a marit si a inceput o competitie agresiva intre comercianti de a vinde cea mai buna oferta care s-a transferat catre producatori, ceea ce le-a adus un beneficiu consumatorilor prin reduceri de pret sau oferte cu cadouri. Piata produselor de curatenie. Piata produselor de ingrijire a locuintei este extrem de fragmentata si cunoaste o dezvoltare serioasa pe toate segmentele: podele, geamuri, gresie, faianta, fiind necesara o departajare intre cele exclusiviste (numai pentru anumite suprafete) si cele universale (atat pentru lemn, cat si pentru sticla, metal, gresie, faianta). O alta segmentare se poate face intre solutiile lichide, servetelele de intretinut mobila sau alte suprafete si spray-uri. Piata autohtona de bunuri de uz casnic este impartita intre giganti precum Procter&Gamble, Unilever sau Henkel. Cei trei au avut afaceri care, in total, se apropie de 500 mil. euro la nivel local. Iar estimarile spun ca piata va continua sa creasca in procentaje de doua cifre si in urmatorii ani.

2.6. Analiza SWOT

Puncte tari Pozitia de lider de piata; Diversitate si portofoliu de produse inovator; Finantare puternice in ultimii ani; Puncte slabe Probleme in ceea ce priveste controlul calitatii; Veniturile au scazut pe piata Asiei de nord-est ; Oportunitati Piete in curs de dezvoltare ; Tendintele demografice din intreaga lume; Amenintari Concurentii; Costurile in crestere la consumul de energie; Incetinirea economica in intreaga zona euro; Noile reglementari;

14

3. Bibliografie
1. Management- Studii de caz, Edituta Univeritii Lucian Blaga Sibiu, 1999 2. http://piata.ro/

3. http://www.prestigetrading.ro 4.http://www.annualreport.pg.com/annualreport2011/_files/pdf/PG_2011_AnnualReport_financi
als.pdf

15