Sunteți pe pagina 1din 29

r"

0
OCTOL~BR E

Apicultura 1 fn Romania
L

Revisa lunwa do schimb de e x p e r i e q )i Indrumare metodologid apicoli edltatlJL de Asociatia Cresdtorilor de Albim din Republia Socialid Romania

CUPRINS
I

'
'

:
I

,
,
I

I. RECEANU : Punerea In valoare a rnarilor kesurse de care dispune npicultura. V. ARSU : Importan@ folosirii biostimulatorilor apicoli in raport de necesitati $i conditiile locale. 2 . VOICULESCU: Prepararea zoharului candi In gospodarie. St. POPESCU : Retete privind hrana proteirti. DIN EXPERIENTA UNOR APICULTORI Gh. VOICULESCU : Com~letarea rezervelor pentru iarna la familiild de albine. IPOTEZA V1. HUMENI : Percep albinele radiatiile infrnro$ii ? RELATARI DE LA APICULTORI D. POP : Surse melifere importante fn Muntii Apuseni. OPINII Gh. N. PREDESCU : Noi resurse neclal-o-polenifere Elena PALO$, Filofteia POPESCU : Proause apiterapeutice destinate tratamentelor O.H.L. A. HERLEA, Iuliana HERLEA : Noi aspecte legate de fncilzirea electric2 a stupilor (I). M. STEFANESCU : Un nou marcator de mitci. Marioara CRISTIAN, M. CRISTIAN : Retrospectivi asupra apicultu~ii din judetul Giurgiu. I N MSMORIAM N. V. ILIE$IU : Prof. dr. doc. Adelina Dereyici. CALENDARUL APICULTORULUI * * * : Ritm, calitate, eficient2 in lntreaga activitate apicoli. * * * Al XXXI-lea Congres international de apicultut-8, Var~ovia,Polonia. RECENZIE : S. BODOLEA : 0 carte despre $i pentru slin2tatea noastri. DOCUMENTAR APICOL

C o p e r t a I-a : Epecitle de Lemnia reprezinta o bogatli sursa nectaro-polenifera pentru albine. (f o t o : Florin $TEFUREAC)

0 inaltg indatorire patriotic5 a 'fiecHrui stupar:

PUNEREA g~ VALOARE A MARILOR RESURSE DE CARE DIISPUNE APICULTURA


Ing. Ion RECEANU

A s t k i tara noastri traverseazi moMente h o t i ~ t o a r e ale devenirii sale istorice, fiind angajati cu toate fortele, , sub conducerea pattidului s i u comunist, intr-o grandioasi b5tilie ce se desf%oar5 in condifii internationale grele gi complexe, o bitilie care rere navigatori buni, ErrdrZizneti, curajo~i, cere, cu alte cuvinte, ca fiecare dintre noi s i fie p5truns de spiritul de lupti qi munci revolutionari, de hot5rfrea de -a nu precupeti nici un efort pen, tru a ,realiza obiectivele m5rete stabilite de Congresul a1 XIII-lea a1 partidului. Pentru infiptuirea acestor obiective de insemnitate fundamental5 estc necesar ca in toate domeniile de activitate, qi in apicultur;, stuparii s5 se afirme ~i mai puternic in activitatea lor, s5-gi intensifice eforturile in vederea mobiliz5rii exemplare a ,energiilor qi puterilor creatoare, a punerii in valoare a marilor resurse de initia- tiv5 gi de spirit gospod5resc. Activitatea d e s f i ~ u r a t ide Asociatia Crescitorilor de Albine din R. S . RomAnia in sprijinul cunoagterii gi introducerii noului in practica apicultorilor profesioni~tisi amatori represina,filx-5 fndoiali, unul din factorii hotiritori fn dezvoltarea si modernizarea apicultur i romingti in ultimele trei decenii. Aceste realiziri sint pe deplin confirmate de c q t e r e a , in aceastii perioad5, cu aproape de trei ori a nurn5r'ului familiilor de albine' si productivitAtii lor, de contributia ~ c o lii dpicole rom$ne$ti T a rispindirea progresului apiculturii in lume. Cu toate aceste succese $i in ciuda bogatei experiente profesionale acumulate de apicultorii din cadrul uniUWor agricole sociaListe/ qi de crescitorii de albine cu gospodirii perso-

nale, num5rul familiilor de albine ~i productiile apicole, din unele zone ale t5rii nu cresc pe misura posibilititilor ~i a conditiilor existente sau, stagneazi. Unii apieultori sustin cB stirile nesatisTic8toare mentionate s-ar datora reducerii surselor melifere ~i calamitirii principalelor culesuri de nectar in proporfii ~i pe arii tot 'mai niari. Altii le atribuie deterioririi #mediului inconjuritor ca urrnare a potuirii tot mai accentuate a solului, a apei si atmosferei .cu substante chimice folo- ' site in combaterea diunitocilor agricultuqii ~i silviculturii, cu ingrZi~5minte chimice, ierbicide etc. , St5rile aritate generazi profunde frimintiri in masa apicultorilor ~i fir e ~ t e , intrebarea daci E n viitorul a- . propiat mai este posibili $i economic5 practicarea apiculturii. Desigur c i r8spupsul este afirmativ, deoarece albiniritul romAnesc dispune de importante rezerve. , Valorificarea acestor rezerve considerabile este posibil2 in orice stupini, de citre fiecare apicultor, indiferent de anii 'sii de practici, astfel : ' 1. Diversificarea productiei apicole prin recoltarea ~i valorificarea, in paralel cu produsele apicole traditionale, . si a produselor apicole secundare ( l i p t i ~ o rde matcri, polen recoltat de albine, pisturi, propolis, venin de albine). Este *or de i ~ t e l e sfaptul c5 veniturile suplimentare realizate utirn i greu in balanta economic2 a stupinelor respective. Practica aceasta initiat5 $i sprijihia multilateral de . Asociatia Creseitorilor de Albine din R.S. Rom5nia ~i Institutul de cercetare ~i produeie pentru apiculturg &a dovedit deosebit de economic4 in, toa\ te judetele Mrii.
'

,
L

11

I
I

.
'

..

:a mgtcilor din 2. Valodfibatiea i n t e g ~ l t la . poten- . - ischimbafea lini~titillf tialului familitlor de albine ,de,a pro- . unele familii ,.de alMne, . cum . proceduce. cear2i $i ,',a ,cli?idi faguri, realzintl deazi in prezent unii: apidultori. . ' ' In cazul ,h. care stubayul pu .stiipiastfel cite,. apoximativ un :kilogram cear6-marf6 pe a n des l a fieca-ye fa- : neste, .tehnologia. cregterii. .arificiale a mitcilor sau n u dispune de tinlp penmilie de albine normal6 prilt pdmenirea anuald a fagurilor de w i b . 'tru efectuarea .lucr5rilor respective,. este necesar sil se recur@ l a apro.viAceasta de fapt. constituie una din zionarea cu' m&tci selectianate de la principalele reguli , de igienjl in cuiInstitutul. -.de -cercetare ~i productie burile familiilor de albjne, impus&d e pentru apiculturi, prin filialele judenatura lor, de necesitatea prevenirii tene, aie .qsociatiei Crescitorilor de Al: degener5rii lor fiziologice. Este ca ,ur; bine. . ' . . mare a micpririi ingltimii. gi shrim5. ~nstit&ea la . nivelul . fieceei toririi ~celulelordin faguri cu cimistupine. a unei acfiuni <susfinutede se-. sile nimfelor crescute s i wlozionate lecfil? ~i 'ameliorare a albinelor prin din ele; de mirirea . capacitiitii lor' la forma.rea timpurie de . roi artificiali, cules, a rezistenfei lor la boli,' ierfolosind 9n a&st scop material biolonare etc. ~ceastkireguli era 'asigurati gic deoiepit, de valoros si unificarea in toamni ~ , g o q t i a a , tuburor famide inaintasii' n o ~ t r .prin i pktrarea penliilor d e albine r i i m a ~in urmA cu tru productia .$ inmul'tirile naturale ,dezvoltarea, ,bolnave ~i ,,insensibileU din. anul urmdtor a familiilor proyela trataniente 'folosite in combaterea. nite din roii prisiQ in acela$i ar5, deci bolilor,. Nstrindu-se., mat? tfnir3, din. numai a celor cu faguri 'noi, cliZiiti roi. i ... . .. ih : acela$; sezon : apicol, cu cilulele . 6. firegdti&a0 . familiilor r.de hlbine . pentru. s e z o n u l ~ r e ,in. ~ timpul verii ~ i . normale. cel mai t1rii.u .. la fnceputul toalnnei, 3. Reintrbduceren in tehnologia prin asigurarea populatiilor de albine terii $i fntretinerii familiilor. de albi$i a provizilot necesare,.. astfql; incit ne a vechiului. obicei a1 in'a.intaSilor s5 se excludi interventiile in cuibun o ~ t r iprivind formarea, pliStrarea ~i rile familiilor.,de albine pe; timpul ierimprospiitarea in fiecare an a unui ,. nii. sau s3. se recuFgiI Ia ele' numai ! n .fond de retervh de m k r e natural6 flucazuri .de,'for@ majors; ,. id8 ~i in fag& desti&t furajlirii lor De tot ceea be.&-a..sp& mai sus, fir5 .suplimentare, la nevoie, .tit qi in hriindoiali 'ci s'e;,are ..fn vedere, fnainte nirile medicamentoase impuse .de comde toate* expefiehta. fiecirui' apicultor baterea bolilor. . in desfii~yrareaactidtgfli in stupin+., A. lucririle de crestere, artificial5 , Se va 'reuki: s5 se Ijun3 fn valoare, a mitcilor necesare inlocuirii celor netotu~i,marile rburse de . care dispune corespunzitoare din diferite' cauze din apicultura romdneasc3, , d g i condipile de mediu de azi diferii de cele de ieri, familiile slab productive, blonave, receptive l a boli si fonnarea de familii . ,. dacli . la toate cele ar5tate se va r e h r g e noi in diferite scopuri, sil se foloseasc6 T i la amplasarea stupilor. cu albine pe numai rnatet;ialul biologic bun de p-8- vetre corespun~itoare qi fn concordansil6, adici acela care are fnsusiri ecocu . resursele - melifers din raza de nomice exceptional de valoroase, inzbor a albinelor, fo'losind totodatg $ i < delung verificate si nu botcile de roiposibilit&tile existente de' a parctica re sau din cele care prisosesc la stupiritul pastoral. .
, p

ere;:

'in

'

'

, .
\

.-

'

7 '

?n 'atentia tuturor stuparilor

IMPORTANTA FOLOSIRII BIOSTIMULATORILORAPICOLI IN RAPORT - , DE NECESITLTI$1 CONDVIILE LOCALE ' '


L '

VasiIe ARSU ~ecretarul Nlialei A.CA. Teleorman


'

8 ".3ba?aqmk?!&t~.w Int~oducereabiostimulatorilor apicoli pe .bazl de zahlr in practica apicoli


.

I ~ ~ s B % # . . . W Q

'
@

@
@

? i mF3smlmwm+z
a

a duS incontestabil la remedierea unor. stlri nnormale in &voltarea familiilor de albine, generate de conditiile naturale de cules deficitare in anumite sezoane -pi perioade calendaristice. ~olosired lor in mod rationa~ $i confotm tehnologiilor elabmte, dace la fnl5tarsrea mortaliUitilor din timml iernii, prin eompletarea rezervelar de hranii atunci cind este nevoie, la aplicarea tratamentelor irnpotriva unor boli, la dezvoltarea roiurilor formati, Ia hrinirqa stimulativ5 a familiilor de albine in perioade lipsite de cules. la dnvoltarea normali, a acestora grinsvara timpuriu gk p r e g W i a lop pmtru varorificarea culesurilor tirnpurii de primlvsrii, in vederea obtinerii unor populatii abundente de albine P n fiecare stup $i utilizarea de cltre aceasta a y ~ o r recolte mari de miere. Defi in ,literabra de specialitate: ca gi in coloanele 'revistei, s-a scris mult folosirea biostimulatorilor a~ibbli,in practic5 aceptia s h t folositi mional, g&nerind consecinte dintre cele mai nefaste asupre stiiril generale a familiilor de alblne
m b ' E R -

I8 2

8
$

B a

Pentru acest m6ti.v mi-am propus acest mod se ;or trage multe conclusg scriu despre folosirea biostimulato- zii bune, llisind 1 w $i pentru contror i b r apicofi in condiqile judetului Te- verse in cazul in care in mod firesc leorman, copdivi care zic eu, nu dii se vor nqte: , ferg fnmod esential fa@ de conditiile Un biostimulator apibl de mare circdatie este aplstimul, pus la dispoaltar judete, reconsiderind astfel mezitia apieultorilor de Asociatia CrescL nirea acestora \fn practica apicolli. Folosirea lor, in furajarea familiilor torilor de Albine prin filialele judede albine in mod corespunzgtor, ne- ten?. Este un a m s t e t de zahhr tos qi fliinli de soia degre&t& Se comerciacesitA o malie5 atent& plednd de la Paptul &, d q i acqtia prezint.3 o se- lizeaz5 in saci de hirtie a 25 kg in inrie de avantaje in furajarea familiilor teriorul ciruia se d l 5 o pun@ , cu de &ne, sint t o m i inferiori calita- 25 g lapte praf degresat ~i o pungi5 tiv in eomparatie cu mierea. Plecind cu 25 g drojdie de bere uscatg. Zahiirul constituie factorul energede la acest considerent, trebuie sil folosim biosth)ulatorii apicoli cunoscuti tizant iar fiina de soia, laptele praf si puqi la dispodm apicultorilor de ~i drojdia de bere, m t e r i a pkotei& asociatie prin filialele judetene, in do- cmpletind n e ~ & de proteine, fiind zele necesare qi f n perioadele in care destinate inlaouirii polenului floral. situatia de fapt o cere, respectfnditeh- . M d u l de preparars este d e w i s fogrte nologiile cunoscute q i indicawe din clar qi pe intelesul tuturor in prospecprospectul care insoteq$e fiecare tip tul ce insotqte fiecare sac de apistim. de biostimulatbr. Nurnai cg unii apicultori ~i din p6S i i n c e r c h deci, si4 analizlim im- cate ace~tianu sht pu*i, prepari sjpreuni (autor ~i cititor) fiecare tip de ropul- contrar instruCGurdlor sau dup5 biostimulator in 'parte yi rnodul de-fo- recmandiirile ficute fn liberatura de losire i n raport de cond&iile locale ~i specialitate, kplicind retete necoresde necesitgti, nutrind speranta cli in ' p u n z g b r e - sau din auzite, sap diq
&f
1
(

3
:, ,
r

\
I .

,,

<

'.*

,.

-.

; <

<

'

-. ,

agoniseascil abia 700/0-80@/0 din brogrie 'initiativg .$i i n perioade com- s - ~ i plet necorespunditoare. Mai mult de- necesar. ' cit atit, unii mai lacomi qi cu un L u b d kn calcul 'aceste consideren*, simt mai deavoltat aal corriercializilrii trebuie sil 'procedhm la hrsniri cu simierii, extrag toat5 mierea la culesul rop din apistim, hriniri care dup5 caz, de la floarea-soarelui (ultimul cules sint de-stirnulare 4n situatia cind mare in conditiile judetului Teleoravem posibilitatea sil lgdfn necesarul man), inlocuind-o cu sirop preparat ' de hran5 pentru iernat 7i de comple7 din apistim, z a h k simplu, resturi zatare a rezervelor de hran5, cind famiharoase de la fabricile de bdmboane, liilor de albine le l u h din necesar sau chiar melas5, atunci cPnd le st5 la 300/,-, sau c h d acestea nu au rewit sa findemin5 procurarea acesteia in con- agoniseascil cantitatea de miere necediDi avantajoase. A ~ a se i IntimpTa c5, sari4 pentru ieniat. urm5rind profitul maxim priveaz5 faHranirile de s t h u l a r e cu sirop premiliile de albine de o hran5 calitativ parat din apistim se fac IhcepAmdcu corespunziltoare, pe timpul iernii, pri15 august. In acest caz siropul se premsvara trezindu-se cu morhlitAti In par5 din 1 kg apistim la 1 1 'apB, jtn mas5 sau cu familii de albine, bolnaue. vqse emailate qi nicidecum in vase casi degradate biologic. \, re oxideaz5,' prin fierbere pe foc, Se $tie c5 pentru o iernare cores- pinil c h d compozipa d3 in clocot. Pe pundtoare, familiile , d e albine- se asi- tot timpul fierberii ccunpozitia se agurii cu miere de bung calitate, i?r rnestec5 pentru ca dizolvarea apistihrinirile pentru completarea rezerve- mului sti se fac5 complet, iar i n mslor de h r ~ necesare 5 unei bum ier- mentul, in care, compozitia a dat E n n5ri hu se p,ot face la voia PntirnplAclocot, vasul se hdepilrteazti- de pe rii. Sint ani cind la culesul ,de nectar foe, pentru a evita caramelizarea comde la floarea-soare\u,ui' se obtin recolte 'pozitiei. Urni5rind stimularea crgterii de miere foarte bune (ani exceptiopuietului, in siropul astfel prepanali), bune (ani n ~ r r n a l i In ) ~ care ' caz, rat (cind siropul s-a r5cit incit putem mai Pntfi trebuie s5 asigurgm in cuib _tine degetul in el iqi nu n e arde), se .x, rezerv5 de 15-20 kg miere: dup5 - adaug5 laptele praf si drojdia de pere care extragem surplusul. uscata din' sdculetde de plgstic aflate hceasta se realizead p i n rezervarea in sacul cu 8pistim.-Acestea se dizolvi , pentru iarn5, a ramelor ,cu cdroane mai intii in vase mai mici cu apil cilmari de miere (cd pufln 112 dacii nu dut5, dupi care se toarn5 in sirop $i .1/3 din rams) gi '1-2)crame cu miere apoi a m e s t e c h bine siropul pentru . 'c5p5citA. D a d apicultorul dispune ca laptele praf ~i drojdia de bere ! s de timp Si vrea s5 inlocuiasca o parte se 8mogenizeze in masa siropului. Sidin mierea necesarg iern%rifnormale, ropul astfel preparat se administreaza va extrage cel mult 300/,) din cantitafamiliilor de albine in perioada amintea de miere ce ar trebui s5 o lase f n titi, seara pentru a preintimpina fuystup, ca hran5 pentru iarri5. A~adar, ti~agul, in hr5riitoare de capacitate trebuie retinut c5 ain 'momentul in mica (hrinitoare u l ~ b i)n~ratii mici de care ne l5csmim qi inlocuim rnai mult 200-400 g, din doui in dou5 sau din de 300/0 din necesarul de hranil a1 unei trei in trei zile, Hranirile de stimulare familii de albine pentm iarn8, ne puau drept scop de a stimula ouatul tem trezi in prim5var5 cu m 5 r i gra- mgtcii in special in luna august, Pncit ve, de cele mZii multe ori catastrofale. familiile de albine s5 intre in iarns Sint ~i ani ca in 1983 $i in 1985 cind cu un efectiv cit mai mare de albin5 din cauqa conditfilor de clim5 si>sol, tin5r5 pe de o Ijarte, iar pe de alti abia <au reu~it, familiile de Blbine si-si agoniseasci necesarul de hranil parte de a economisi din rezervz de pen+u iarn5 sau unele .din acestea hran5 l b a t 5 pentru iarn5.

. t

4
I

- velor d e .hranii se fac tot cu sirop


preparat din apistim, tot in proportie de 111, dar de aceastg datii nu mai si f drojdia de bere. folosim l a ~ t e l e ~ p i a Perioada optim5 de dplicare a hriinirifor de completare a hranei este,tot luna' august, pentrh ca la transformarea siropului in miere sZi par'ticipe al. binele eclozionate in timpul culesului $[ albinele eclozionate imediat dupB culesul de la floarea-soare'lui, evitind in acest fel uzura albinelor eclozioqate 4n lunile de toamns-septembrie, octombrie -, asigurind astfel ier: narea familiilor de albine cu albini tingrii, s M t o a s &qi viguroasi, capabilii sli traverseze cea mai critic8 ,perioadG din via@ uhei familii de'albine, iarna. In cazul' hriinirilor de completare, siropul se va administra in hriinitoare ' de capadtate mare, in ratii de 3-5 . kg din 2 in 2 zile sau din ? in 3 zile, . pin5 la completarea rezervelor de hran5 yi numai seara pentru a preveni f u r t i w l : Dac5 apicultorul este generos cu Xlbinele Sirdispune de timp, este bine ca dupB terminafea hrgnirilor de completare, sii continuie cu hrBniri auplimenta~e,cu ,scopul de a asigura familiile de albine pe timpul iernii cu .tit mai multB albinB tiniirg. ' Dac5 conditiile locale permit, este ideal ca atit hrgnirile de completare .tit ~i ~ e l e de stimulare sii se coreleze .de polen, ' caz in, care cu un bun .cule& familiile de albine ar intra la iernat cu o rezervii corespunziitoare de pBs- ' turil, atit de necesarg reluarii ouatului mgtcii ~i creqterii puietului primavara timpuriu. Ar fi tot atPt de bine ca apicultorul sB-~iasigdre o rezervii de' polen colectat de albine in perioadele cind acesta exist5 din abundentii in naturii, polen pe care sg-1 ptilizeze in hriinirile familiilor de albine. Aplicind hranirile de completare qi stirnul'are, asigutiirn familiile de albine cu: rezerve de hranii* corespunz5toare bentru sezonul rece, iar apistimu1 nu mai constituie uh surogat, innobilindu-1 cu substante proteice, prin
I

h&nirlle tpentru completai-ea rezer-

ad5ugarea polenului sau corelarea acestor hriiniri cu, un cules de polen din naturi, oferit In majoritatea cazu-, rilor pin& toamna tirziu de culturile de trifoliene sau in mod deosebit ~i abunden t de 'bost5noase. Procedind la aplicarea hriinirilor de completare, dup5 data de 1 septembrie siropul va fi prelucrat de albinele eclozionate in lunile de toamns, iar familiile de albine vor intra in iarnii cu albin5 uzatg, incapabil5 sB infrunte capriciile iernii. Totodata siropul nu va fi prelucrat suficient, va n faguri'dar nu va fi cgfi depozitat E pBcit qi se va altera din cauza umiditiitii creat5 in stup. Pamiliile de albine' vor pieri peste iatnii sau se vor fmbolngvi de diaree, intrind in sezonu1 apicol urmiitor cpmpleb sl;bite, putind fi redresate numai prin aplicarea unor m5suri foarte costisitoare. Judeful Teleorman, datorits cultivBrii de ciitre unitZitile s.wialiste, a unor suprafeti. mari de r a p i e de tomn?i pentru sBmint3, in mu1 1984 qi 1985 a oferit familiilor de albine, conditii exceptionale de cules primgtrara timpuriu (20 'martie 30 aprilie). In asemenea , conditii familiile de hlbine s-au dezvoltat foarte bine de timpui , riu, reuyind sii valorifice din plin potentialul nectarifer 'de la saldm: Gra. tie acestui cules, P n prim'vara anilor 1984 '$i 1985 apicultorii nu au rnai intervenit cu hriiniri de stimulare in vederea fortificsrii $i pregfitirii familiilor de albine pentru culesul de nectar de la salcim. D a i iatii c5 in primiivara anului 1986 famlliile de albine nu au mai beneficiat de acest valoros cules, primgvax-a timliuriu, din cauza faptului cB unitatile agricole socialiste nu au mai primit prin plan cultivarea* acestei plante deosebit de valoroasi din punct de vedere apicol. Iati deci, c5 P n lipsa valorosului cules de la rapit5 prirnavara timpuriu qi chiar cind P n anii cu primiiveri frumoase familiile de albine- valorifid din plin culesul dq intretinere de la pomii fructiferi, pentru valorificdrea din plin a culesului de nectar .de la

.I

i
I

: II

<

8
/

., . ,

.,
Ing. Stefan POPESCET

Un apicultor ne propune:

RETETE PRlVlND
,
O realizare remarcabilii, adoptatii de marea majoritate a stuparilor din tot cuprinsul tiirii o ~onstituie, folosirea tot mai larg5 a stimul5rilor cu hran5 proteicii atit in sezonul de toamn.3 dar in mod exceptional timpuriu primiivara in vederea dezvolt5rii rapide a familiflor de albine qi valorificirii cule- . surilor de la rapiw gi salt-mu1 I. Pri- vi'tor la hr5nirile stimulente de prim5vari d hrani proteici se observ5 majoritatea apicultorilor au retetele lor peyonale. Se cuvine s3 subliniem cg aceasth nu constituie o realizare . negativi atit t h p cit nu se omite fap-) tul c5 efidenta acestor hriniri depinde in esen9 de a~monizarea,deloc nkglijabil5, ce exist5 intre conceptul teoretic si aplicatia . practic5, adic5 atit timp c?t practica este baqati pe principii stiintifice asupra cgrora, msi ales stuparii incepMori, hqste neceFar sd se documenteze in prealabil gi cit se poate de temeinic. Ca b expresie a acestei recomkdiri, atit preg5tirka mea teoretic5, cit si h, delungata practic5 apical$ precum si constatsrile f5cute pe teren m5 f n deamn5 ca fnainte de a m5 referi la rewtele care constituie ternatica aces$ tei expuneri s5 fac unele preciziri . . anume : dup5 cum gtim exist5 douli grupe de hranli protejcli : .durli, consistent.5 si nelipicioas5 sub denumirea de turte sau past5 si hran5 proteic5 sub f o r m de s i r o p r i . Din cercet5rile fBcute cu privire la .compozitia ambelor' 'categorii del hran5 proteic8 reiese cit mai convingiltor c5 prin inlscuirea polenului cu alte substahte pmteice nu se obtin rezultateaegale cu cele obtinute In cazul' folosirii polenul u i . Obtinerea cantit.5Vlor necesare di?
t

'

polen trebuie .s5 devin5 o preocupgre statornic5 pentru f,iecare stupar. De asemenea, eficien'ta , hranei proteice, factor indispensabil construirii de celule noi $i regenersrii celor uzate, este determinat.5 in mare mAsur5 de natura (animal8 sau vegetal5) si cantititile de proteine folosite. Am observat c5 turtele proteice gnute 24-48 ore fntr70 camerg c5lduroasA gi administrate cildute sint si fnai atractive, datorit3 faptului c5 in prezenta c5ldurii atit polenul cit ~i eventualii Pnlocuitori de polen se imbib5 cft se poate de bine cu miere. De asemene::, am observat c5 este foarte indicat ,gi util, initial, s5 oferim albinelor dou5 compozitii diferite de hranii proteicti gi 83 u r d r i r n care anume compozitic este mai repede consumat& Privitor la cantitatea de miere necesar5 in cazul preg5tirii turtelor proteice, aceasta nu. se poatessbabili exact in preala; bil, dar mierea se adaugil treptat, t r e p tat pin5 la bwnerea unui aldat d "qi nelipic'ios care dup5 ce se intinde de preferin@ pe gratia Hanemann, se pune direct pe rape ~i deasupra ghemului de albine. Mierea este bine s5 fie cAlduM, iar f n cazul cind la I kg miere am ad5ugat 100-200 g ze4 sau lapte proaspiit, calitatea hranei proteice s-a imbun5t5tit. Este extrern de necesar s5 ret.inm c5 ,,stimulilrileu practicate numai cu sirop de apistim ,atit de des folosite, dar lipsite de polen, a u efectul biologic compromis iar foamea pentru p6len (protdine) detemin5 o uzur5 mare a albinelor $ nu sint rare .cazurile cind aceastil foame face ca albinele sti consume sucul. larvelor, nimfelor qi a1

.
'

'

mierea necesarii. Turtele administrate timp d e trei SIptBWni, crte 1.4 kg ssptiminal au dus la sporlrea puietului cu 400% * ; - sirop din 1 6 0 q zahiir f 409'0 lapte . proaspit administrat tot trei sil~t5mPnidar administrat cite 5,7 1 siptimhal, a sporit puietul cn 230% ; -~-grupa de control a.primit de alemenea timp de trei s g p t g m i , cite 3,4 kg, dar numai sirop (100%) fcirci adaus de proteipe-; '2 - 800 g zah5r pudri, 150.g .lapte praf, 100 g polen, 50 mI - zer $i miekea nebesarci. ' ~ i e c a r efamilie prime$te 4-5 ragi a cfte 200-400 g in funeie de puterea familigor, d e albine ; .., . . albu$Ul unui ou, o lingw-A miere $iz a .hirul pudri necesar pentru obtinerea con-. -. sistentei necesare ; 3 - 200 g polen, 200 g miere $i zah&ul , p u d r i necesar ; 4 . 1 kg miere, 500 ml lapte de vaci ' nefiert . $i zahiir p u d ~ %cPt prime$&'; ' , , , .' -5- formula "cartof" ** a . fost testat5 qi folositG ca \ Pnlocuitor de polen din anul 1977 sub forma de mal.multe variante. Personal am practicat . cu rezultate bune ur- . miitoarea variants: dup5 fierberea unui cartof de circa 100 g am lndepirtat ooaja Ti a d sfiirfmat cartoful cu .furculita. Dupii rBcirea $i -uscpea . cartofului ,dupi 8-10 Qre, am adgugat o linguritg cu miere ~i o lhguf5 de polen In prealabill triturat cu foarte putini api. Apoi treptat, treptat afn adiihgat zahrir pudril ' pPn5 la obtinerea unui aluat dur $i nefipicios. Albinele au consumat ,foarte bine chiar bucstile de cartof rgmase nesfiirlmate ; . . 6 500 g drojdie de bere inactivata se amestec3 b,ine cu pufin zah5r pudri $i apoi se adadgi za* 'pudr3 pfna cSnd se obfine o .pasta de consistenta aluatului. Contine peste 40%. proteine ,vitamins ,B1, k6 $:, di. . feriti aminoaciii ; 7: 100 ,g miere, 100' g u r d i gi zahiir pudrh cit poate Pngloba f 8 - 150 g miere, 50 g lapte proaspit $i zahgr 'pudfi ;

were, 3 : o h albinelor aproape fornlite gi sil e b i n e - 9 - I00 ' 8 Lap%-praf,-2W k. $i zahkr pudril cft'poate primi ;afar5 din stup kezidnurile .riimaSe; 10 - 50 g drojdie 5s arnesteci b i m cu Amhtesc citeva retete privind corn- 50 g zahsr pudrg $i se toarni 1 pozitia $i prepararea hranei proteice sirop. Se fierbe clt se poate de bine, s e cu rol puternic stimulativ in dezvoltastrecoara ~i se administread zilnic cite ml ; karanov: a .rahHI, rea rapid5 a familiilor de ~i , 150-200 - solutia ml s ~ o r i r e a~otenflalului ' 0 ' productiv. apg, 200 ml lapte proaspst. Zilnic cite 1 - polen 50% zahir pudri 50% plus ml.
*NUemitem pilrerea nu exisa ~i alte retete si c5 cele mentionate mai sus nu. put 'fi imkunilatitd dar le anunwm tocmai,pentru a fn15tura ne- . ajunsurile existente, a le perfecoona pe cele existente ~i a le pune cit mai 1 bine ~i la timp P n practica apicol5. De fapt, dup5 d m ne o c u p h de substituirea mierii cu 'apistim, astfel ar trebui tratat5 qi problema nutrigei famililor de albine cu hrana proteicil, in egal5 milsur5 atit P n sezohul de prim5var5 cit qi $ sezonul de toamnii, dnd hrhirile de toarnng, cu adaus de polen sau hlmuitori de polen (drojdie) f ac ca corpul gras gl albinelor, .intrate ,la iernat, s'% aib% un strat muit mai grqs.
' I
\

.'

d . ~Hrdinirile . stimulente cu conti-

nut bogat in,proteine. ce se administreazdi priMlivara familiilor de albine dau rezultate foarte bune cind acestea sZnt puternice iar proteinele se g2isesc in polen. Tara noastrdi nu hre zone in care polenul lipsedte, ens6 trebuie ca apictiltorul sdi treacdi la folosirea. colectoarelor fsrind astfel cuibul de blocarea cu pdisturii.-Numi 2 n ccizuh &d zona cr fost calamitatti & poate apela la inlocuitorii polehului. DatoritCi abu~dehtei de polen se pot stringe u ~ o rcantitdi$ile necesare pentm fieJ card familze.. Ctmservarea se va face cu zahdir pudril sau mGrun$it mat bine, * S. A. Stroicov U.R.S.S.~celovodstovo, i n proportie de 2 pit@ polen neuscat nr. 1211982. amestecat cu 1 .m e zahlir. ** American Bee Journal, .nr. 311978.
' -

\
L

..

..
>.*

, '

.
.

.s . -

..

,,

'I'
7

, '

...,

- C O M P ~ E ~ ~ RREZERVELOR FA
-

PENTRU IARNA , LA FAMlLllLE DE ALBINE


Gheorghe VOICULESCU

I Din experlenta tin* apicultarl


*

Pregitirea farniliiloy de albine pentru iernare implic5 un complex de lucr5ri menite s5 asigure o iernare corespunziitoare a albinelor care in primivar5 trebuie s5 fie s5n5toase si viguroase pent* a putea valorifica culesurile urmgtoare cit mai deplin. Din acest complex de operatii consider bfi uha dintre cele mai #importante este cea de completare a rezervelor de hran5. Aceast5 operafie este de multe ori fqcutti necorespunziitor cu unelk greqeli ireparabile, de a l e c5ror urm5ri nefaste nu am fost nici eu $cutit. Din experienta acumulat5 consider c5 dac'a hr5nirile de completare a rezervelor de hran5 sint facute corespunz5tor cu hran5 de calitate ~i in timp optim ajutti albinele, in caz contrar, gre~elilepot conduce i a glgbirea excesivti ~i chiar la pieirea familiilor, In activilatea me6 am aplicat. rnai multe metode si mai multe feluri de kr,na si am a j m ~ la concluzia c3 'cea ma1 bun5 hean5 pentru iernare este mierea de salcim, respectiv Fama cu' miere de salcim, , cgpAcitZi, pastrata E n magazie ~i fntrebuintatg cind este ,necesar. Metoda este ins5 costisitoare (datorit5 nevaloriflc5rii prin vPnzare a mierii de salcim) ~ i de , multe ori, metoda nu e la indemina tuturor. De aceea, metoda clasic5 ~i cea rnai uzitai5 de completare a rezervelor este bazat5 pe 'utilizarea sirdrpului de zahlir. Literatura, cit qi apicultorif recomandi aplicarea acestor hrgniri ,pe perioade variate (1-15 ahgust, 1530 august ~i chiar luna septembrie). Unii apicultori, incepitori, hranesc iamiliile de albine pin5 toarnna tirziu, o greseali care-i cost& uzind pen'

tru prelucrarea siropului ,,albina de iernareU care are o constituge deosebitfi, pentru a putea supravietui cele 5-6 luni de iernare pin5 la aparitia tineqi .albine a hezonului urrn5tor. Personal incep hriinirile de toamn5 pentru completarea rezervelor,,de iarn5 lufnd ca bazti de plecare ultimul cules din zona in care sint (zona o r a ~ u l u i Birlad) ~i anurne culesul de la floareasoarelui. Voi arGta cum procedez. ' ~ i c i o d a t k nu las s5 se termine acest cules care este un cules lent tinind cam 25 zile. Urmgresc atent desfi~urareaculesului prin observarea cirnpului qi a cintarului de control. Cind constat c5 ma'i este numai circa 35% cules, p~vcgdez la exracfia miekii din' rarnele c5picite. Dup5 extracpe organizez cuibul pe rainele c u puiet si miere nec5p8cit5 introducind ~i diafragma pentru. delimitarea cuibului. Rarnele extrase le introduc dup5 diafragm5. Imediat dup5 aranjarea cuibului in felul descris rhai sus incep hr5nirile cu sirop care il introduc f n ramele de dup5 diafragm5 sau in hr5nitoare. Hriinirea o aplic f n q a fel fncit s5 o termin o , dat5 cu sfirsitul culesului de pe clrnp. Considefi c5 metoda aplicat5 de mine este foarte bun5 avipd in vedere urmitoarele censiderente : In primul rTnd albinele lucreaz5 mai bine combinind siropul -pus cu nectarul adus din cimp. In a1 doilea rind, existfnd un cules in cimp pericolul de furtiqag este considerabil diminuat sau chiar inexistent. In a1 treilea rind, la completarea rezervelor de hranti prin prelucrarea nectarului pal'ticip5 o albin5 uzat5 care particip5 concomitent sau a participat in perioada anterioarg la culesul din cimp, qi nu tinsra albini care trebuie s5 ierneze. Firopul 'administrat de mine es'te un yirop 1 : 1, lichidul folosit- fiind un ceai de plante (coada '~oricelului, su-

'

..

&toare, -tZi 'in care pun si suc de IPOTEZA ceapil), . \ Am olxiervat: c2, aplicind aceastil rnetodii, albinele'c2pilcesc mai bine fagurii cu fnierk atunci cind au ~i un cules fn natuA, ier rezervele fiind conibmate sint rnai bune. . Compktarea rez rvelor o fac in raPort de puterea f miliei pe albine, a-Prof. Vladihir HUMENI itit5 fanhilia puternicg va primi o cantitate mai mare de sirop iar cea slab5 Adesea mi-am pus intrebare; cum mi putin. Procede2 astfel ~ t i i n dcg eugesc albinele se a atib fmiliile puternice prelucreazil mai rerecizie muncile lor din interiorml st& ~ d ~i e mai tine s i r o ~ u ldeck cele ului, m d e tT&bu&sd lucreze in inta-,. , slabe, prcrducindu-se si ciipgcirea faguric,apoape complet. ril0r. f n toamng efect~ezuniformizaDesigur, in toate activi;tgQle lor ele rea c ~ t i t g ~ l o de r hran5 lufnd rame sfolosesc mult de antene cu ajutorul de .1h ;tupii cu rezervg multg ~i dinOM pipgie, mires, mtkhara distantele, dimensiunile celulelor pe care 1 e . -. d;-le celor cu rezerve inai mici. construiesq, recunosc indivizii) strsini P e d s u r a inaint&ii $n tirnp proceoduSi In &Up etc. dez l'a restringerea cuibulvi prin ridi-, carea din cuib a rameior eliberate de treeat6 pentq-u faptul c 4 sii ;i vadd pin intuwicul din puietul eelozionat, desc5p5cirea poljiunilor a i miere qi plasarea lor dupi - Ass de exemplu, cercetSnd.un fadiafragm$ fn ,vederea eoncentr2ril" tuturor rezervelor de-miere in cuibul de *gure cu' pssturii, vom constata c5 alaz5 in aceeagi celulil iernare. D U P ~ aceasa operawne raiferite, ci numai un rne1e.c~faguri bune le stochez in mar fel de polen, su toate cg in gazie ln torpuri, aplidnd $i un trataelule ale aceluiaqi fagure sfnt ' ri diferite. Aceasti4 regulil o resmerit cu naftalins sau galerh igr rapecti4 si atuhci cind in stup preddmele cu faguri necorespunzgtori (ve;In mires strilin care chi, deformav etc.) ii topesc. anuleazg mirosurile fine ale polmuriDacA in timpul echilibriirilor hranei provenienta diferia. fn aceastii sistem nevoiti s5 admitem cP a m ggsit farhiiii . care aveau rezerve vdd diferitele sorturi de POsub 10 kg am efectuat *&icarea lor. te, chiar in PntuneAm xris acest& rinduri pentrh a \re,ni in ajutorul apicultorilor incefl- Cind albinele sau matca 'cercle~ tori, care gre~escde w l t e Ori in pedin interior a celulelor . rioada lucrgrilor de pregstire pentru ~i pozitia oului de pe . 8, "1713 este ~ X C a ~ S afar5 iernary a familifior de albine, mai ales ' I s. adminisirarea siropdui necesar pgit, eI si $Ivadli fn in-' , cempletiirii, perioadh pe care unii 0 teriorul celulei. , - fn cazul cind, rhatca are un organ prelungesc pin2 h luna' octombrie, defect, de exemplu' o arip2. sau un pifapt ce determing ,uzura masivg a albinele o ghimbg. Cum\ binei ' d e iCrna+eU$ pieirea familiilo a de acest defect ? Este , s ci-1 sesizeazg numai -@ng in primiivarg.

PERCEP ALBINELE
INFRAROSII?

'

. s

11

nu-t ~i viid. Adesea albinele construiesc .din ' cearb punti de trecere intre corpurile stupului ~i circulii pe aco1.0 qiruri de albine care aduc nectarul ~i altele care se intorc tot pe acela~i traseu, dupii ce 1-au depozltat. Presupun cB albinele se indreaptii catre aceste punti. vtizindu-le de la distantB prin-9ntuneric. Albinele percep radiatiile atit din regiunea viiibilii- (pentru ' ochiul ' omenew) a ~pectmluiundelor electrpmagpetice, precum ~i o gam5 a radiatiilor ultraviolete (invizibile pentru ochiul ornenesc). Ins5 atft radiatiile vizibile '(luminoase), cit ~i cele ultraviolete, nu pot piitrunde fn interiorul stupului din cauza opacitiivi acestuia. Radiatiile infraroqii sint singurele care exist3 in interiorul stupului, ele fiind emise de toate corpurile, inclusiv de cele reci. Cu f 2 i % temperatura u n ~ i CorP ?st! mai mare (de exemplu a ~uietului), atit radiatiile infrarogii emise sint mai intense $i au luwimea de undi l-nai scurt8, pe cfnd corpurile mai reci emit radiatii mai &be ~i cu lungime de undii mai mare. Spectrul de radiatii. pe care il percepe ochiul albinei este mai larg fat3 de eel perceput de' ochiul omenesc, ea putind Sesiza gi radiQtiile ultraviolete ~i 'n-ar f i exclus s3 se extindB ~i in regiunea infraro~iecare urmeazB dincola $e radiatiile r o ~ i i , in ordinea crescMoara a lungimilor de und5.
b~,rr,m,-,m,rr

cu imtcnele prin miros sau pipiiit $i

b
f

, . \ \ \ \ \ \ * \ \ \ \ \ N \ \ \ \ \ \ N \ W \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ ~ ~ ~
, .

RELA T ~ R I 4 4 DE LA APICULTORI 5 .
-

8:

I
9

-.
,

SURSE 'MELIFERE IMPORTANTE INMUNUl APUSENI


Dumitru POP

Clima zonei muntilor Apuseni se 'capreracterizeaza prin ierni geroase 1ungit.e ping la inceputul lunii aprilik, cu uncle pri'mgueri reci ~i cu multe precipitatii care frineazB dezvoltarea ti~fipuriea familiilor de albine. Sursa melif& tea mai important3 este reprezentat$i de flora ekbacee nectaro-polenif er3 din covorul natural multicol~ra1 finetelor $i p5sunilor, din luncile v$lor,* de pe dealu\ri ~i din tgieturile de pgduri, acestea constituind culesul principal in zona muntilor , ~~~~~~i (tabelul 1 ) . primiivara, familiile de albine beneficiaz3 de un cules timpuriu de fore.+ Pole* proaspa, ofera arbuStii

care

, , , ,

' ! C Z Z i
$
\

. MARCAJUL

MATCILO

Pe ani culorile oficiale internationale pentru marcarea rn5tcilor sint :

1986 ='ALB 1987 = GALBEN 1988 = ROSU 1989 = VERDE 1990 = ALBASTRU
DupH anul 1990 culorile repet5 in aceeasi ordine.
se

!-,m,-,-m,-,-,Ay,-,-

*titieri-poleniferi : arinul nosa), alunul (Corylus avellana), nul (Cornus mas), care asigur3, incepind din luna martie, in zilele favorabile zborului albinelor, polenul proaspiit atit de necesar primgvara creqterii timpurii a puietului de albine, stimulind rnult ouatul mBtci\or. Jn aceea~i' perioadg inflbresc plantele poleriifere : ghiocelul (Galanthus nivalis), podbalul (Tussilago farfara) ~i pEipildia (Taraxacum officinale). f nfloritul la piipiidie dureazii pin3 in luna iunie, spre sfirgit, fiind planta cu cea mai lungii perioadii de inflorire, intend vizitaa de cBtre albine. dn a doua jumiitate a lunii aprilie inflore~te mai intii, in functie de cari-

~alendarulsezowlui apfcol revrezen ind

'I

Tubelu'l i ! . calesurile : timpariu, principal ~i cel tinla


'

. Cules de intietinere timpuriu.'

. :C u 1e s u 1
,

ps i .

c' i

p a1

~hles de htretinere tirziu


'

Salcie;, cirevi, ponii fructiferi . . ' p8ducel. ;


.
.
,

Flora spontarig din ' ffnete. ~i p i ~ u n i , Tiiioi alb; murul, zmeur $i zburgtoare. bosthoasele etc.
, :
I

ditiile atmosferice, salcia (Salix alba), cu o arie mare de r6spfndire in zonR, in mod deos it de-a lungul vgilor, deoarece prefer apa din piraie. Urmeazs l a citeva zi)e. inflorirea cire~ilor (Cera- , sos avium), p i e ' \ foarte - importanti ca sum2 nectarifex%, r2spindit6 pe, marginea pildurilor, prin arboretul f ~ - . restier de pe dealuri. Cirgii reprezint5 sursa cea mai important6 din cu.2esul timpuriu de intretinere care in unii ani favorabili cu multe zile Pnsorite favorizead cansiderabil dezvoltarea puietului de albine, uneori cu un surplus de hrasz in cuiburi. Durata kulesului~este de 33-18 zile. De la cireqi, familia de albine a inregistrat pe cintarul de control sporuri zilnice de nectar pins la 0,800 kg. du 2-3 zile inaintea infloririi cire~ i l o r , infloreqte pporumbarul (Prunus spinosa) cu o duratii de 8-12 zile. ~up2 culesul oferit de floaiea de cire?, prelungirea clzlesului de intretinete timpuriu il 8sigur5 'pomii fructiferi- printre care, prunul (Prunus domestica), m6rul (Malus..domestics) urmati de florile p6ducelului (Crataegus monogyna). Acest cules timpuriu de intretinere Ise sfir~evtein a doua decad5 a lunii ma?. : /' fn uftimele zile ale lunii mai apar florile de la trifoifcl royu (Trifoliuni pratense) ~i trifoiul alb (Trifolium repens). Aceste domi 'specii trifoliene yestesc inceputul Pnfloritului in mas5 a bogatului covor multicolor natural a1 ffneklor si p3~unilar de pe lunci $i

dealuriJ de la care albinele culeg din abundenta nectarul. i Culesul principal in zona Apuseni il oferg. flora spontan6 melifer2 bogat5 $i variat2 din covorul natural a1 finetelor ~imunilor de pe v8i $i dealuri. Pe l m g i i cele doui3 specii de plante oerbaceetrifoliene se g&esc r5spindite prin finete $i pZt$uni un n d r . foarte mare de plante melifere, -* nectard-Golenifere - care reprezints sursa melifer6 cea mai important5 din Muntii A p ~ s e n i(foto 1). Datorit2 culesului principal prelungit, printr-o munc8 de gdgrijire $i fntretinere bine organizatil in stupins, se creazii conditiile h stupiiritul sta-, tionar a douh recolte de miere intr-un sezon apicol in conditii climaterice favorabile. Prima extracve de miere o rea1izez"in 3-4 iulie. lncepind cu a . doua zi reprganizez cuibul $i magazinu1 de recolt2 pentru seria a do-, ast-

untilo or

'

Foto 1 - Finetele $i pg~dniledin Pmprejurimile ora~uluiAPrud sfnt bogate P n plante melifere. @

'

1
1

fel cli doua recolt3 de miere o efectuez in ultimele zile ale lunii iulie. Di?la inceputul lunii iunie l a urdini$&e stupilor se vede un du-te-vino continuu a1 albinelor culeggtoare. Am in stupina numai stupi de tip erizontal l a care utilizez gratia desp5rtitoak-e, obiqnuind din primgvarg s$i circule albinele pe unul din cele doui urdiniqe cu care este previzut stupul: Sn dreptul' acestui u r d i n i ~r5mln q e zati numal fagurii cu puiet cZip3cit in n u m k ire 5-6 r b e , i m ~ r e u n gcu toate albinele, mai adaug 'o rama cu fhgure artificial pentru cl5dit. Acest spatju r3mine magazinul de recolt5. Dup5 aceste rame q p z diafragma cu gratie apoi restul de rame cu larve qi ou8 impreun5 cu matca familiei. In ' cuibul nou format mai adaug 1-2 faguri goi el5diti pentru ca matca s5 aib5 posibilitatea de a-i i n s h f n @ cu ou5. - Dup5 dteva zile deschid qi urdini~ul din dreptul cuibului, d i d posibilGate crqterii albindor cdeggtoare P n cuib, astfel ca dup5 prima recoltZ s5 pot inversa rolul magazinului - de recoltg. Prin mutarea m3tcli in magazin dau albinelor posibilitatea de alPnmagazina nectar in fagurii din cuib, unde a r5mas ub mare n m 5 r de albine lucrg-1 toqe crescute ~YI prima serie de 'la separarea m3tcii. 1 Pup5 ultima recolt3 ridic diafragma, unind cuibul cu magazinul, preggtind familia pentru a-gi incepe organizarea cuibului pentru iernat. lh cursvl lunii iunie infloreqte zmeurul (Rubus idaeus), unnat de zb\ur6toare (Chamaenerion' angustifoliurn). Aceste specii cresc indeosebi fn tgietu- rile de' p3duri $i in plantatiile forestiere. Dupg culesul principal, in urma cositului in a doua jumstate a lunii august, apare flora din otgvuri pred6minat5 de trifoiul alb iar in marginea p5durilop qi in cringUri murul (Rubus aacsius). Culesul de Entreqnere tirziu este completat cu florile de bostgnoase din culturile agricole, apoi cu hrhirile stimulente care prelungesc perioada de ouat a miltcilor ping la sfirqityl lunii septembrie. .
I

Ing. Gh. N . PREDESCU

' ~tk~reciem faptul c l inspGctoratele silvice judepne, pendinte de Ministerul ~ilvicultdii dezvolt.5 apicultyra sectomlui silvic qi oferB in acela~i timp resurse melifere pentxu apicultorii din celelalte sectoare. dn acest sens, q dori, ca in jurul vetrelor de stupine (amplaqate in locuri adgpostite si insorite, prin poienile, pe: rimetrele $i pe lizierele pgdurilor), pe suprafete cu raza de pin: la 3 kfn 1, Ministerul S+viculturii sii dispung ~i plantarea salcimului japonez (Sophora japonica) $f a optarului galben (Kolreuteria paniculata). Plantarea urmea28 a se efectua in cadrul planului anual de impqduriri si a mgsurilor ce se iau pentru valorificarea resurselor melifere ale p5durilor, prin pija ocoalelor silvice, argane%ale inspectoratelor silvice judetene. Pentru stupariisilvicultori, SalcPrnuZ japonez qi otetarul galben sint apreciafl ca arbori meliferi, care inflorind tfrziu - din iunie gi pin&Pn august oferg o secretie nectarifer5 de lung5 ,durat& cercetat.6 inter& de albine, htr-o perioad3 cfnd flora melifer3 devine, tot llbai ~ 5 r a c 5 . ' ~ Pentru gospodarii-silvicultori, arborii-specii exotice . s h t eultivav prin phrcuri si grzdini, pe strgzi, in toat5 tara, apar chiap qi in citeva culturi-forestiere (Dobrogea qi B-an), prin locuri adgpostite de c enti etc. B n final, consider c3 ar avea loc o imbogltire a vegetatiei . forestiere ~i

Distanta economic6 de zbw a albircei. A13icultura. an X X . nr. 3. Wartic 1967, i p. 1 G 1 1 . j 3 Mica enciclopedie a padurii, Bucure~ti, j Editura $tiin$jfic& $i Enciclopedicc?, 1982, I p. 287.

:
j

-1 2

,
I

t.

,
\

' \

I .

'

..

.
'
I

\'

,
,

.
,

'

sale, precum .sji i n optiea botaaistulii-. francez. -Gaston: B o n n i e r (1853, .. . -. , l922), la asigwarea ciruia :: ,,florile 'au . . . , I ,',, . *i .:- , nevoie de albirie ca s5 radeasci- qi :dl, ** .*, binele au nevoie de ~florica .sii trzi-. . .ia&g". * . ,Initiativa conducerii . Grgdinii botaGgsim e,-mplul meqQonat vrednic, & hice Uni~eX'Sitfltii din Ia$i Car?, CU lust 'in consideratie .?i-l. recomand&m:. ani .in urma, a permis amplusarea unei - administratiilor tuturor celorlalte - .*UP~F pe~imet~u ~Sidinii, l -0 g&im gridini botanice - universfiare; de in. . . l%udabil3.:.. ; vfitimint superior specializat, ~ c o .din tar2 ; 6-a Gferit. astfel .albi.fiklo~ .o ga& . lare variaa .$em plante spontank ~ i &ti, , lnstitutului, de cercetari ?i ame-' vatc, cu Inflofire &ucdesivg, dinpr.najgri silvice (I.C.A.S.) din Bucure~ti,; mHvaratimpufiu gi pins in toamnatir- , c ~ ~ r d o n a t o activitatii ru~ practice $i de piu, precb $i bucuria, unor , ., l e s u r i cercetare a valoroaselor parcuri debdrologice din tar;, care dispun de mii . b,bgsk - .sji rnntinui de polen *i. nectar. - de'specii CU nUmerOaSe variet&i den-. , ... La dndul lor, albinele au &fectugt. . pijenizare intensiv8, seniul 'per-- drologice su chiar unicate ; . . , - Corrlisiei pentru ocrotirea monu-:, tugrii vegetaflei gr5di;ii. 6 ' , ~ ~s-a t desfgSurat ~ l in cadrul uiui m e n k l o r naturii, din cadrul Academiei a , referire l a p a r c u l . stupifit stationar, cu toate avantajel& R: .S. ~ ~ m i n i cu national Retezat $i a in& altor 12 4 ~e'tre Mihai Biicanu, 'Acum cind albitiele .~apcuri nationale In 'curs de legiferare . se .odihllesc, in ,,Romdnia liberd" din 7 ,decembrie 1985, p. a proiectelor de c0nStityire8. i
I
'
~

totdats ~ocsblidarea unui Stupirit stationar in piidurge fiirii, . - .


,

. ,

..

? '

' -

'

'

'

' tionar. Z.V. . , . practicd d e peste' 16. ani. fast- amplasatii in piiduyea Briine~ti,la 15 knr distant& de Bucuresti. 5 Butnaru, Vegetatia,jdrii $i a Terrei pe 100 hectare, in ,Rombnia liberii" din 13 mai 1985, p. 5 : semnaleazii peste 3 600 din cele Circa 3 700 .de unitdti , ~ i S t e m a t i ~care e, cobtituie flora' Rom6 niei $i peste 13 000 din cele ale .lumii...6 ,~$cultura in ~ m c $ n i a ' , .a LIIJ, nr. 3, ?nqVEiP, ,1978, p. 14-15; ,
'

'

, ,

. , C m a n $ova. &fuzee vii : parcul dendrdlogic Simeria, in ,,Magminu din 17 mai 1980, p. g semnaleazd' i'd prezintd ill arboretum 'peste 2 000 specii de plante - $2 penwu sporirea productiei de . seminte s-a procedat la intensificarea procesului de. polenizare entomofild albine: 8 I n u.R.S.S., in . R q e r v a t w de stat din . B q k i r i a (sudul untilor or Urali), pe .o supraf a f a @ 49 600 ha, care cuprind6 700 s p e d de plante medicinale . ~ i melifere , se duce " muncd de selectionare a-albinei s d f e t i c e d i n Baskiria. , , ,.
7

'

'

.
,

,,ib.-.-.-.-.-.-i CATRE ABONATII qyo~m . * * . . . . + .


I .

i !
'.,

I !

CIND NU P R UNELE ~ NUMERE DIN REVISTA ~ U . C I N D DO^ ; , SA SCHIMBAF SAU S A COMPLETATI ADRESA la care pilrnie abonamkntd. , rdrdsiji-v5 se~iciului d e difuiare a presei :din'cadrul oficiului di. p o p l &re e n e dngurul, Irl mirar5 d v l rezolve dti$ia:-f . cvmtualitatn . . c i . nu . figurati a. dobooat adresati-vi filidei judetine A.C.A. In cadrul c k i ; afi achipt abonimentulspre clarificare.. .
,

..'

.
. .

1
.

~ ~ 4 ~ 4 * 4 ~ 4 * 4 * 4 ~ 4 * 4 * 4 ~ 4 * 4 * . * . * 4 * 4 ~ . ~ 4 ~ 4 ~ 4 * 4 * + * 4 ~ 4 ~ 4 * 4 - * * 4 ~ ~ 4 ~ 4 ~ 4 - 4 ~

*'
I
I

, .

! ! ! t !

'

'

15
.

,
. . .-.

"'

.,

.,

. .

...'

. . .... .. . .

. ., . ,. ; , , . >a;* . ,

.:.

.. .. ::.$,;::*~; .- - . . . . L '. &


/ '

. ,

\
'

.,

'. r~

U n domeniu tn care ~ o t h l n i a ilstine prioritlti rnondiale:

Farm. Elena PALO$, farm. Filofteia POPESCU


4

Folosirea be baze ptiintifice, a produselor apieok

alte medicamente.

, '

energie datorsta pmzentei zahamrilor simple: glucoz5 $i fructozl, un depozit de proteine cu rol plastic in refacerea tesuturildr, gama comblet5 de vitaminc gi $5-

. ..

hucr5rile avitid. ca stop fundamentarea stiintificg a introducerii in terapeutid a produselor apicole, ca qtare sau sub diferite forme s-au orientat atPt spre tstudiile de farmacodinarnie cit gi spre identificarea g i separarea campopentelor active. Atributele acestor produse in procesele normale qi patologice ale organismului uman, ne Sndreptiitesc s5 le considef h la nivelul unor medicamente cu rol deLstimulare a fhncfiilor de ap5rare ale organismului ~i in multe' caz w i chiar adevgrate trremedii pentru tratamentul anumitor afectiuni. In dorinta de a face sii beneficieze de efeck l e certe ale acestor p'roduse naturale un numar tot m i mare de s u f e r b i si de .a fi 'administrate cu indicatii sigure pe baze qtiintifice, in cadrul Institutului de cercetare si producfie pentru apicultur$ se realizeazii prot

'

duse medicamentoase . apiterapeutice cu specificitate In diferite afectiuni. P r i q d , teraph O . R . L . , studiile intreprinse la sectprul medical de apikrapie, s-au axat pe afectiuni infla-. rnatorii cronice qi acute ale ciiilor respiratorii ~i digestive superioare precum : rinofaringite, rinofaringolaringite, rinofaringoanigdalite, rinosinuzitq rinite banale si alergice, inflamatii acule ale urechii; mezotimpanite, otite, ptc., atit la adulti cit ~i la copii. Tratarnentul diverselor 'afeotiuni amintite a fost in primul rind gi in ma.joritatea cazurilor exclusiv apiterapeutic. Preparatele realizate pe bazri d e p ro p o 1i s produsul apicol cel mai eficient in afwiunile inflamatorii Bcute qi cronice - au fost administrate atit intern cit gi extern, in coizl;act direct cu leziunile, sub formi de instilatii, aerosoli, garga"

'

risme, pensulavi, capli&ri de unguent e ,et,c. Prin stimuldea rkqctivitiitii orga,nismului bolnavilor, atit propolisul cit si celelalte produse apicole (mierea, de mat&), polenul, Mstura, 15pti~orul au fost administrate qi pe cale intern5, conditionate sub form5 .d e drageuri, pulberi, paste, comprimate, granule, solutii, siropuri, etc. Produsele niedicamenbase realizate in laboratoarele de galenic5 ale Institutului de cercetare si produetie pentru apiculturg, experirnentate in cadrul Sectorului dedical de apiterapie in tratamentele diferitelor afectiuni O.R.L.,sint urmgtoarele :
I

- PROPOF$AE~:I'NGIT --pb dus realizat sub form8 . de emulsie avind cornpozitia bazaG, pe produse apicole - propolis, iniere de albine si lgptiqor de matc5. Se utilizeazii cu rezultate bune, in faringite, faringo-amigdalite, avind rol bactericid, bacteriostatic qi regenerator a1 epiteliilor afedtate ;
7 -

GL'I~EROPROPOL SOlutie de propolis, inglobat in excipient glicerinat. Se utilizeaz5 sub form5 de piciituri in otite externe avind rol de-congestiv ~i analgezic ;

.
,

-PROPOSEPT cornprim a t e ; componentelc propolisului principiul activ a1 preparatCllui ii confer5 proprietliti antiseptice, cicatrkante, epitelizante $i antiinflamatoare la nivelul c5ilor respiratorii superioare si ale tractului digestiv. Este indioat in faringite, laringite, traheobrowite, tulb u r h i dispeptice de etiologic variatg.
1

--

ANTIEC'ZEME unguent realizat din extracle mo+e de prowlis inglobat in excipienti adecvati. Se folose~tein tratamentul eczemei urechii ;

/
, I

-PROPOHELIANT emulde pe bazg de propolis csu actiune decongestivh a mucoasei .rino-laringofaringiene. Este folosit fn finite acute qi m o d c e cu rol' decongestiv qi regenerator a1 mucoasei,,prezentind qi o uqoarB actidne analgezi&i.&Se aplic5 sub form5 de instilatii nazale de 2-3 ori pe zi, insisfind mai ales seara ;
.
,

.
'.

P R O P O R I K O L - pr'odus realizat sub form5 de unguent, avind ea principiu, activ i e bazs extractul m d e de propolis ascrciat. qu efedrid clorhidrid, incorporate intr-o ba.48 de unguent cpr6spunStoare care asigur5 o absorbtie rapid5 l a ,ni\:el~~l' mucoasei nazale. Se u t i l i z d i i , cu prec5dere: in tratamntul riktelor acute q i cronice, rinofaringite ~i sinuzite, catarale. la adulti, cu rol 'decongestiv, dezobstruant nazal ~i regenerator .al 'mucoasei ;
,
,

-'PROPOSEPT L pmdus realizat in conditii sp$ale, contini~d extract m& de propolis ?/,,, stlb form5 liofilizat5, conditionat, In fiacoane tip antibiotic. Tratamentul se aplic5 prin aerosoli pentru c5ile respiratorii superioare. Solutia pentru ael]osoli se preparfi extemporae prin dizolvarea produsului in ser fiziologic. Tinem sB menliongnl czi produsele a' picole folositc' in djferite tratalnente sink bine tolerate atit 'de adulti cit ~ide copii , dovedindu-se, deosebit d'e eficiente in tratainentul afectiunih'F infiarnatorii din sfera O.R.L., fGr5 efecte secundare date de muite ori de .medicava obi~nuit5cu produse de sirite25. Cazurile de intoleran@ la produsele apicole sint exttem de rare . 2%0, qi nu' prezint5 a nici un ~eridol pentru bolnav:

'

Pentru obtinerea unui maxim de eficienfi si de duratg, ale rezultakelor favprabile obtinufe, este necesar ca tratamentul s5 fie urmat cu coqtiinciozitate gi pe intreaga perioad5 prescrisg.

.
I

'
.
/ .

..
.

.,',~.:.
'"C...

:-

A&&

<<;.-;,A::.:. .... . - ,. ; . . . ..,...


'" z

, ..

:.

" .

LEGATE >DE~NC~LZIREA
Ing. Iuliana HERLEA ing. ~ g o l o d o IIERLEA i

..

Gerul intens gi prelungit din iarna 1984--1985 a insemnat un adeviirat dezastru pentru multe stupind. Au foqt -stupari care au pierdut 80-goo/,, dih . stupi, iar in unele cazuri 100%. Ceea ,ce nu a ficut gerul, au desiivir~itulterior diareea si nosema : unii stupi, ieqiti sliibig din iarn2, dak in care, la 15-martie ,albinele mai adopereau 2-3 rame, erau complet depopulati la inceputul lunii aprilie. Majoritatea stupilor care a u 'supravietuit au fost atit de slabi incit culesul de la salcim - altfel cu mult nectar qi favorizat de conditii meteorologice prielnice - a fost insuficient sau foarte slab valorificat. In stupina autorilor, din'circa 90 stupi, cu cifl s-a intrat in iarni, au murit doar 2 anume aseia la dare, datoriti unor defectiuni nedetectate, n u a functionat Pncazirea el'ectric5. Cele doui familii de albine au murit exact cum scrie la carte :-algturi de ramele goale, erau alte trei pline cu miere, evident in afar8 ghemului. Un 'num5r de stupi au ieqit de asemenea sl5biti de diaree qi nosemi, dar partial a u fost puqi pe picioare in ,timp util, c u ajutorul unei stimuliiri intense si timpurii cu sirop de zahir, fiicutg posibil5 nurnai datoriffl unei judicioase folosiri a incilzirii electrice. Se reaniinte~tecii avantajele hciilzirii electrice, detalii de realizare a acesteia si modul de ingrijire a stupilor incglziti, au fost expuse de autoriain trei articole publicate in numerele 10 ~i 12 din 1979 ~i 2 din 1980 ale revistei. In articolul de fa@ se vor prezenta deci doar unele inforrnatii suplimen- , tare materialelor publicate in articolele arnintite. < ,

CANTITATEA D h CALDURA f$I CONSUMUL DE MIERE

'

Experimenuri efectuate timp de h a i mulfl ani au condus la concluzia

c5 - in conditiile- unei ierni de asprime normal5 - pentru un stup de tipul multietajat (un singur corp), sint suf.iciente 2,4-2,6 a l o r i i pe secundg, . . ceea ce corspunde unei puteri a swsei electrice de caldur5 de 10-11 watt. Cu aceastz c5ldur5 furnizatg stupului, temperatura in acesta este qnai mare dedt temperatura extericu 7-8C oari. (Misuritorile privind crestema temperaturii ca urmare a inciilzirii electrice s-au ficut cu un stup gol, deci f i r i albine, neimpachetat, a p d un urdiniy de 2 ,cm2 ~i peste podisor avind un strzt de ziare de circa 5 mm grosime): Introducerea tunei farnilii 'de albine intr-un stup astfel inciilzit, echivaleazg din punct d.e vedere a1 acesteia cu o crqtere a temepraturii exte~ioarecu 7-8C. Este ka ~i cum iarna ar fi ceva mai blindti, in loc de -5"C,, de exem- , plu, avind $2 - 3.3"C. Misuriitorile de temperaturi i n ghemu1 de albine,~ficutein timp ce tern'peratura exterioar3 este relativ sdqut5 (-10C) au ar8takci nu existiI diferente rnari ,de la stupul Pnc8leit la cel neincilzit, lucru perfect explicabil, deoarece scopul incilzirii nici nu este acela de a creqt6 temperatura in ghem, ci de a suplini paQia1 cildura care - la stupul neincilzit - a r fi rezultat din consumul de miere. Aqa cum s-a aritat in articolele publicate in numerele din 1979'qi 1980, unul din efectele incilzirii este reducerea consumuIui de miere. Adrnitind valabila Curba consumului mediu de miere a1 unui stup-in fun'ctie de temperatura exterioara (fig. I), rezuitii c5 o cte$tere a temperaturii cu 7,5OC duce la o reducere a consumului cu circa 11 g zilnic ( s a considerat'doPneniul de tmperaturg +5"C la -1O0C), ceea ce corespunde unei reduceri de aproximativ 330 g miere lunar.

- ~ e & r u'un consum mediu lunar de orictirui stupar) 'case s5 regleze canti900 g, aceasta fnseamnZi o econornie de - tatea de ctildurti datA stupului, S n fqcu 37#/& Rezultatul acesta tepretic corestie de t'emperatura exterioarg. punde mtisur5torilor efectuate de auInstalatia realizatk, qi folosit3 de autori 4 n stupha proprie, unde media pe tori regleazti puterea electrid disipatg stupinabqipe mai mullj ani, a reduce- . intr-un stup, conform curbei din fig. 2. rilor de consum P n stupii Pnctilziti, fn Aceasta insearnng c3 la +8"C ternpe-cornparave cu' cei neinctilziti, a fost ratura exterioarti, precurn qi la tempel de 420/6. (MiIsur3torile s-au referit la raturi mak'ridicate, stupul du mai 'pripatru Iuni de iarn3: 15' noie'mbrie,meqte cQdurti iar la temperaturi ~Pntre 15 martie). +BC qi -ZC, primeqte o cantitate d e Reducerea consumului de miere cZildur3 proportionalti cu scliderea teme interesaht.6 atPt ca economie P n sine peraturii (de exemplu, la +3"C, .pri(valoric este mai mi& decit cheltuiemeqte 6,5 W). Pentru temperaturi mai lile ocazionate de consumd de energie sctizute de -2"C, prirneqte o cantitate electric3, dac5 se considerti c i albinele de cgIdur5 constants, echivalena la ierneaz5 pe miere provenit2 din sirop 13 W. Din punct de vedere a1 famihei 1 de, zah5r), cft mai ales prin evitarea de albine, este ca qi cum temperatura consecintei provocate de consumul exexterioar3 s-a? mentine constan% la cesiv de rniere, @ iernile geroase, dia+7" +&"C, atunci cfnd de fapt reea. aceasta variaz3 intre +8" $i -2"C, iar pentru temperaturi rnai s c h t e d e ' OPTIMIZAREA CONSU.MULU1 '-2" ,este ca qi cum aceasta ar f i mai DE ENERGIE ELECTRICK ridicatii 7-8C. Se poate evident yr A ,FOLOSIRII CALDURII, IN STUP - realiza qicu o r6glare care s$i crease5 fn Reglarea cantitfitii de c5ldur5 functie de continuare puterea odaa cu scaderea temperatars ext6riorfi temperaturii (curba - punctat3 din fig. I 2). ,. Consumul de energie electric5 necePentru clima' din zona in care ?er7 sar incglzirii stupinelor poate fi misconeazti stupina autorilor (Bucure~ti)$i rat prin adoptarea unei.instalaw de reavind 9n vedere scopul introducer5 glare avtomatii (a d r e i . realizare pracacestei instalatii, acela a1 rzeducerii ti&, evident, nu m i este la PndemPna
%

'

'

Fig. 1. 6lzsfrmul mediu de m i d e pe stup in funcfie de temperafura extet'toartlR g . 2. Gonsumul de energie electric& O n func?ie d e temperatura extrrloar6. Fig. 3. Modul de, asezara pe fundul stupului a ctrcuitului de incdlzire.

-;

ccmsmului de energie electricii,,curba de reglare adoptat5 a dat reeultate s'atisf2c8toare, in iernile normale. Consumul mediu de energie (in comparatie.cu situatia de inciilzire cu 6 putere constant2 de 10-11 W) a fost redus cu circa 400/& calculat ca medie pe iernile 1981-1982, 1982-1983 gi 19831984.' Pentru ierni deosebit de geroase, aga cum a fost.cea din anii 1984-1985, este sigur indicat s2 se creascli in conjinuare pdterea odau cu scsderea temperaturii (curba punctatii din fig. 2).

reducerii spatfului $1 cantitatea de e91durii dat5 stupului, fie cregterea tern- I peraturii in stup, dac9 se pktreazil constant consumu& In figura 3 se indicii modd de :agezare pe fundul stupului a circuitului ' de incglzire pentru un stup multietajat, care ierneaz5 pe 6 2 7 rame. Der oarece lungimea spirelor de -sfrmii (a,se vedea pentru detalii articolul din nr. 12/1979), este rnai micii, este neeesar ca numirul acestora s5- fie sporit in mod corespundtor, astfel hkit I \ mea total5 a sirmei fixatA pe-fundul stupului sii riImin3 aceeagi. IMBUNATAWI CONSTRUCTIVE ALE IZOLATIEI TERMICE Pentrul o fixare a circuitului de 41ciilzire ca E n figura 3, ramele cu alA$a cum s : a ariibt in a&.i~olele.~ublicate 3x1 revistele din anii 1979 $i bine se a v z 5 la mijloeul stupului, ast- . fel c5 de o parte si de alta a ramelor 1980, iernarea stupilor incillziti elecr w i n e , fa@ de peretii laterali ai stutric selface in cazul stupilor ME, pe pului, un spatiu liber de 1-2 m e . un singur corp. . Dar putini stupi intr5 in iarn5 cu o Este indicat ca de o parte ~i a m a populatie care sii acopere 10 rame. Maramelor s5 se pun5 cite o diairagmii, joritatea acoper5 - sau pot fi rescare izoleaz5 piq5 jos, pe fund, jar in t r i n ~ s5 i acopere - doar 7-8 rame gi uheori chiar mai putin. Restringei-ea spatiul dintre diafragm5 qi perete s5 se introducii un ,material .izolant : hfrspatiului inciilzit poate avea ca efect tie, ' cirpe, paie etc. ' fie reducerea consurndui de energie electric5, daoii se scade corespunz5tor ( C o n t i n w e in nr. l l j t 9 8 6 )
I

'

'

( t
(

i i
(

yredati in perioada O C T O ~ B R I E - ~ R I Lfilialei IE judefene a b1 ciatiei Cresc5torilor de Albine, de care apartineti, la schimb ~i achizifii, iatreaga cantitate de rear5 produd. ,
,

i $
h

\ I Deci 'nu uitagi:

.
rn

i i i +
1

numai in acest mod vi se poate asigura satisfacerea la tirnp a nere-, sarului dv. d13-faguri artificiali deoarece pentru p&lucrarea cerii in faguri este necesarii o perioadg de cel putin 30 zile.
PREDATI IMEDIAT CEARA PRODUSA SPRE A. VA ASIGURAJPROV I z i o N - u m A DIN TIMP cu m G u R 1 1 N E c E s m l ANuL vIIToR.
1 1 1 1 . 1 1

1 / . 1 / m , 1 1 m ~ m 1 - , ~ ~ ~ ~ - 1 m ~ m

20

Un
*
.\

specialist ne propunk:

UN NOU MARCATOR -DE MATCI


Ing. Mihai sTEFANESCU
.
'

fen ru o unitate de cercetark sau


s intreprindere

.(

economicii. c e detine , familii de albine, ,marcarea mmcilor . . .. , nu reprezintL numai o lucrare necesari pentrb -cunoa~terea virstei acestora, c t ' ' ~i una.de evidenp, de rapo&are a realidrilor si de diferentiere a . materialului biologic. sd&onat. , ' ' B>ac5-metoqiele .-foloiite phi3 ?in prezent (dpalit, ;ac cu : ggrnslie, marcatoi c'u piston), necesitZi prinderea m3tcii cu mina, imobilizarea ei, marsarea, elibe- , farea i e rams, operatii. care dureaz3 , . . intre 15,secunde ,$i un minut, prin folosirea noului procedeu, marcarea pro, , priu-zis5 dureaz8.3 secunde. Avantajele .ac&t& pi-ocedeu constau in faptul c5 matca nu este atins5 cu mina, nu este indepirtatd dintre a l ~ .bine, vopseaua din reeervor nu se usdci, nu cmge, nu se r8ne$te matca, ;se poate luera f i r 5 -ajutor, dispozi'tivul are pdsibilitatea de. reglare a tensiunii , , elasticului, iar capaeitatea rez6rvorulu.i seringii ajunge pentru marcarea unei stupini de 125 familii. Greutatea coni s t 3 in identifiearea mitcii impere. . . cheat&. ' .
.
' ,
,

1,

Fig. 1 - Marcator de m8tci : 1 ,- furculit&; 2 - elastic ; 3 ,pistonu1 seringii : , 4 - matca ; 5 . - vopseh.

MODUL DE LUCRU (v. foto 1, 2 ~i fig. 1)

Se prinde furculita cu elastic in'mina stingi, se identifid matca pe rama rezemata de stup, se q z 8 elasticul pe propodeumul miitcii (intre torace si ab; domen - ~trangulatia) $i , cu minh dreaptA pe pistonul seringii de 3; ml urnplutii anterior cu vopsea, se depune o pat2 de 2-4 mm2 pe torace, corespunzitoare culorii pentru anul respectiv. I
DETALII

~is&zitivul descris se poate cohfectiona de oricare apicultor, dar trebuie respectate umiitoarele conditii :

Foto 1

- Identificarea m3tcii pe fagure.

Fob 2

- Marmrea mgtcii.

'I . ' F & & @ este teqitA ta virf pen,tru a se putea , q e z a pe fagure, este n~oar5,fiind din alaminiu, iar elastieul intins cyeeaz3 un. spatiu de 2 mrn pin3 la fa'gure, care protejeazi propodeumu1 mstcii, dar nu vrrnite deplasarea e i . 2. Seringa (mai uqoarii din plastic) de 1 ml far5 ac, are niplul t g i t pentru* a Esa meniscul piciturii vizibil din lateral, astfel ca marcarea s i se faci

.prin atirigerea meniscului vopseld de .-, . ..... ;.; . torace. .,. . . . : ~ n d i p+&t n fd~oiilidacest 'p&e. . '.deu,.s-au.marcat aproximativ 300 mliki. $i nu s-a colistatAt nici un'caz de dn*ire,deoarwe chiar dac& se apasi prea tare, elasticul s e deformead rji probe-. . je+5 m i b , i'ar propodeur'liui nu' vine 'In contact direct cii elasticul, care ia a s e s t nivel se - p a t e a5eza ~i peste-aripi.
J ,

, , . .

I '

'

'

' ? b . *{
I

<

I n pkrioada noiambrid 1986 msrtid 1987 filialhe iudb sene .ale Arociatiei ~Crcac?itorilor dd Albine din Tritreaga organizeha:

$az

'

! !

CURSUM. APICOLE DE MASA


p6ntru avansati (ciclul 11)
'

! ? ?

\;

-!
i

Frecvenbrrea acestor cursuri a t e gratuit5.16 terminare participan$ii primac diplome de absolvire ti sprijinul nizatiei noastre spre a &veni apicultori.

&

;
0

t.*.*+*.~;*U.*******.*.*.*.***.*.*.*.*.*.*.*.*.*.*.***.*.~*~*.*1(

'.
.
1 4.
$,
/

i !

INFORMAM CITITORII'CA REVISTA , , A P I C U L U R A , IN ROMANIA" PC%LICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI $1 CUM-' PARARI DE MATERIALE 91 UTIJE AP~COLE,ROTURI $1 FAMILII DE ALI BINE C Z : SAU FARA STUPI,.PAVILIOANE APICOLE ETC Costul Unui cuvtnt este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt can racter de liter3 se aplic5, o majorare de 20%. iar pentru inchiderea textului E

chenar se aplica o majorarebde 30% fat2 de costul total ,ql anuntulai sirnplu. se primesc de cdtre,reciacfia nqastri, st;. l u l h : ~ u c i k kr. 17; skctor 2,. .. ' : cod. 7023l,'Bucure$ti, cont. 45.96.61.4 - B.A.I.A. Sucursala munjcipiuluz Bucu- ,: ..'ie?tli: ctl mentiunea ,ipentru mica public' ate", prih:: scrisoaie ~i mandat..po~ial2 de l a solielfantii d i n provincie v i . personal%e la solicltantii din capitala. , : , ; i ..:.

. :. Anwturile

* 9 I -$

% I

I..
I

.. -... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
*

VIND 40, stupi cu familii. Pipirigeanu Sandn, @om. Valea jud. Tulcea. Telef. 2.

Teilor, cod. 8840,'

.
8

..

'

:$&

1.'

.$ ~ f ; ~ r " ' . ~ 'j v ~u 't &

...

-=
.I

'!.I ,

. 'uaP!qI .L '6SE 'd ' 9 ~ 6 1"3ng ..'~ypadop?;ug. ?S ' ~3!jt$zij!g$ 'gtp$ I 'Ion <''auyruoJ , a~!ay) aadsap !u!pals ! J O ~ F I ~ ~ ' s ~ ~ + B JVltJ '&~81(9&0;1 Jog -on 'tuvLnp7 u p W ~ J O AQUOJ ' f g s a ~ s n g znppgs- alanzyJy , '?.!Sou ap PPI alas aqvot -ad TnpJquinp ap ?S z~nppd p l r nutspa u3 'ppz?d ap '~b.81znuv ul
. D ~ ~ D IzniapnC A

-apvav "gtp3 'III 'zoh - ! ! a l u ~ m e!,ihs~ 'LLT 'd '1861':ma 'n3sm?tug qm -0l8193 U!Jd JOI!U@TO~I 8polsI '~6401 ,;N . . iiuap!q~: . 'PC 'd '&,k6l"ffSa~rung 'p3zpad013~uz fS ~ ~ ! J ? . ~ u z-npa z ? $ ' I A .zon 'auewo.1 a ~ ! ~ eaadsap \ .!u!gals. !ab@lQ r - ,
'

-. . .T b '

'

.\

'

. . q-tjapn! . '!~iyj Inpns ug qezdv ''+$mi. - padse ')saxe ap q6uo!$axdw1 . ~ l u g q d ug -1nqda eaxe3gae.rd ruquad 'qulapd IS 'neasya a s exes? JS ,,eaxa!w spun 'qd3!j un IS P au!qle ap !!l!mj . ~ o ~ a a ! u i ~ -. --!$uapfau .qss,'giaxnang rS n!Bxn!f) a$. ~olasnpoxd plxodxa ea3a.q axe3 u!.rd : --uyp - ~ u v f q ~ 'axeolyouug a[a?es y?xeod o ,Ieurnu. y?upaxdax nu' ?3kel~ u!p p u n ap qrjaau!we xoqge3 1Sela3p ~n$apnF 'ma p--e~ea:, IS ea.xaym ~ x o d x a .rigs as axe3 u ~ x!i @ a q u ~ o !!xgL ~ ale a p p s lnxoq!$osu~ 'erjed .pawqV 3!1elil1 !nl a l a p d p q ~ d u!p aun q s o ~ e , ' ~ 3 5 ~ 1 ,qvp v-a2 1. a6v.u;PmH ad qun ap 26 ~n~njapn - eju1pa4a.x y n?S.~ny 1nSe~0 ~ aJazuL ap ? ~ aap$g2guw~ u asz.~asap !$?od .as!qe!xpv !l.rpm ~ x o dlnx , VIM' : a p o ~ y l y i a p ngs. pleuxnf ug a!xx -o+!xoljug u!p ,;;.aq~n$adauap~nq33d!qala3 e g ~ '~inxep 3 n3 !$!Saldoa , ~ s one j 28 ala2?vz& a w J v ~s ' p . ~ g ' $s ~ tnw i adv2 +pun 'es'e$um301 ul - !nln!Bxn!~ !e , a1?~pupun2 --"' i s alllami nea3aj . !!ua!l , ?Sequn.rj !!xoq!naoT axqu!p lnun - e 8 v -absn: axe3 u!p y3seaugwo~e x e i u?.p '. ;ueseH ap fie~!au! qujs ljadseo !op !a=) e.rea3 axdsap alrjaqxo,~e .I a $ o a !W?A -0!3q a l e q v b!atiauan ! L !a!qsnv lnru . -nxp en1 axe3 apxaA .is yiragje8 e.Ea> IS f $13 ' m 2 a ~ E!rj ) apmj u g gnxaa 'yxeopad ; , -ns a)el!le3 o ap e ! a a~e3 'eaxayur:q!qe ,lnxoqypg n!8m!f) ..!nlnSexo Saxeq~z!~ ~ ~ x a z o a p!u ~ yxyj alepaxde quis . gdna .J!z!A axeur ap e!$aunj u!p p u y -. lz6nSlaq u p ampodd as a2 +vaa z$ '--n3 ap $fJ!zew 'eSed qa.uqv q!lem ad (o~ag.uj ad 34291d 'zzuvq u ~ , p 'zulgn uzp . -3fiosug 8-1 Quj3 'B~FIIAX Ie -!n[n103a9 'z&~p# o ? u ~ o ~ v ?vzu $ s la2 qnquan aqSaz " I cealszurnf' el 'n!8xn!~ p h x o nrg ,?!sod -n)gqb p2 aunds vawd .LV-sa ~ v 3 ads .-od e !q a 1ax31211~3 axnl lnxoqyg=) -ap a ~ a ! u ap qzdqJsau ln6nSpq JoqzuLzn . ,, .aq!pauy aqxed axew ur yA!yJe a~sg":gmaqou ' l f , g ~'lnm ur yamaugru -ap' aJua2unabp,. aoun. meq- ad ny8xnlg -OH exe;t.ieq!z%e a.rm o ~ ~ a p e ~ o ~n$apnC ug ~!.mqpa!de ' e a ~ e q ~ o ~ p za up ! ~ oaurolopeg ue!@~! ~ r u q s n J S .a aI'?ugur ~ apads6 elzaJp a!$nas!p ur ura3npe -ox xol!xy$ .ale I x n ~ I u ay~ e w !em . a p 3 ~ s uraundoxd au g e j ap InlpnJs.u~ u!p Inun e3npe . ys gnu!poa a q q r y a p p . ,. ! '! J B U -u!..yqseae n!pw p A a u~ ~ $ a 8 - o x pap : aqmxq '!pyuna &ugs uyp a~unqau!$ ur ~tfaqs!xla au!qle ap a.qw p y . u n u axds .-ap aqbqu!we $ o p o ~ a ~ ~ j a InqmqsI xB .ugurox !nl.nxoddcf a@ p e q ap alp$ecituo u!p Sun a u g q a 15. qsoj e 'e~n~lna!d-gr

S !i

--na a gpqepunu! s m n 1 ug yjuapunqe uyp 6aq8 as a m ywi! ap !B '!.~oq --qe a f i s d s as.xa;\!p n3, 'ynpyd ap psur .a$aje dns u!xd pugaixa plexolj a!&8oq: aqlga!xeh exew o ap eaupds~p 'e3Sq~

!
..

. . NVIZSII3 U!JWU 'JP. 7OJu

nloanio inhant Nla HUnllfl31dV VBdnSV V A 1 1 3 1 d S O B 1 3 8

'

.din pl&k BBlq, dupii care urmau pigvile Marginea CU 6098 stypi qi Ogrezeni cu 1973 stupi. l4 Luind i n considerave media de f m i lii de ,albihe pe localit5ti ajungem la cqncldzia cg Unui sat din plasa Mmginea ii reveneau 169 de familii, unei a ~ e d r din i plasa BdEti 110 familii, iar unei aqez8ri din plasa Ogrezeni 33 de familii. Acest aspect, confirm5 'ideea, deja amintit4 rnai sus, cii lunca Dungrii; prin flora existents aiei, oferea conditii excelente de dezvoltare a albinGrituluiPrivind ewtinderea StupgritLIlui in cele trei ~ l % ale i judemlui V l a F Putern afirma C g $37'actica albindritului lipsea numai din 4 localitlip, ceea ce hseamnii foarte*puti?b fa@ de cele 158 de localitfiti cite existau in anul 1832. care avea 12.000capete devite, 30.000 Ndr~lcel~maiinsehnatdestupise de Oi, 400 'de boi,.1000 de bivoli, 4000 gB~ea,aSa cum s-a arBtat, in satele de porci qi 800 de stupi rgspinditi pe din partea de sud a judemlui Vla~ca pos,esiunile din 200 de sate. 9 0 astfel S) anLlme : Gostinu 619 familii de alde posesiune era qi s a t - lCoeni (azi Mibine, Dadilov 600 familii, CWUTUZ'U roneqti) din Judetul Vlac+-a, aqezat in 562 familii, Prundu 450 farnilii, @&Icu rji Btineasa cu cite 400 familii, Pietrele lunca Argevului. lo 300 familii, Comana 200 familii. l5 In O interesanta catagrafie din anul satele din nordul judetului numarul 1832, descoperit5 de curind.in Fondul stupilor era de 33 in medie. Prefecturii Vlade la Arhivele Statului, Filiala Judetului Giurgiu, ne Productia de miere pe cap de familie de 'albine era ,,dupfi ~ t i i h p ce b t gune la dispozitie 'date prei$oase referitoare la indeletnicirea albinsritului UP& la locuitori" - aSa Cufi se ex-. in jude ul care s u in atentia studiului prima in r a ~ o r t usau l c5tl.e ocimuirea nostru. Il ., judemlui Vlaqca, subwirmuitorul pl5qii Ogrezeni era de 6 ocale. Pe baza Jn cele trei ale judetului Vla~ca datelor de care dispunem am ajuns la - BQti, Ogrezeni,, Marginea - pen- concluzia cB in plasa Biilti producva tru care avem date l2 existau 15.059 de miere pentru un stup era de ocale stupi care produceau anual 90.608 oceea ce echivala cu 10 kg. cale de miere qi 5921 pcale de dears. l3 Productia de bear8 era In medie de Se poate releva cB cei mai multj stupi, 0 O C a .la fiecare d0ug famieliide a l b i e . in numar de 6988, se aflau in Principalele produse ale stupului, .mierea ~i ceara, aveau o cButare deoa Ibidem. P. 706. I sebit5 pe piata comercialg a orqului w. lorga, Istofia romtlnilor prin c8l&tori, Giuvgiu. .I6 Edit. Eminescu. Buc. 1981 .P. 243. .' '

nemaifnulhit in cgliitoriile sale, Evlia CeIebi ne dB amilnunte : ,,De pildli din picina dogoarei mari, Nmintul crapd ;i' albinele .intrli i n aceste crilpfiimri, unde i ~ depun i mierea. In timpul iernii, din pricina ptoibr numeroase, pli: mintul se umflli $2, Znchizlndu-se criipiiturile ceara de albine iese afaril. Aceasta este explicatia vorbei care circulli Z n privinfu faptulut cli in Tara RomrZneaScti ceara de albine iese din pamint". * Renumitul &&tor oriental Pave1 de A l e p este oaspetde T5rii Ramanqti la cumpgna dintre dmniile lui Matei B a s a r a b qi Constantin $ e r b a n. In notele sale de cB15torie aminteqte despre c-1 mai b g a t boier al/tsrii, Preda e a n u, bunicul viitorului B i ? ConstaAin domq B r f n 0 v e a n u,

IQ Ibidem

. ,

Arh. St. Buc., Flliala Giwgiu, Fond Prefectura judetului V l ~ c a ds. , 61/1832-1834, ' f, 2 9 4 0 . 12. Pentru plasa Zzvorul lipsesc datele st& tistice, care nu s-au piistrat. '3 Ibidem. Ocaua aveu 1250 g.
JI

'

f. 40, 43. Prin schela GiurgZu se' exportau in anuE 1833 marfuri printre care miere fi iearil E n valoare de 2.594.675 lei. Analele Parlamentare ale .Rodniei, Tom.. IV, partea I , Buc., rmprimerla Statului, 1893, p. 292-293:
16

l4 Ibidem. I5 Ibidem,

.~

'

'

m i e r e a se'vindea in iuli; 1832, . de pildg; itl- dou5 sortimente : m,ierea '. scurs5 , de cea mai bung, calitate cu 2 lei .ocaua, cea ,de,(calitatea a . 11-a cu 1\;leu ~i 32 de parale ocaua. qi cea de calitatea. a 111-a' cu l., leu $j 20 de pa. rale ocaua. 17 f n alte luni preturile deveneau .mai mari. Foarte rar .pretql. mierii sc5dea . cueiteva parale., Deci, pretul mierii era conkiderat destul de bun dacg arniintim 1 5 5 'ocau? ;de carne . de vac5;-viw sad dC mie1;se vindea cu 22 de parale, ocaua.,de pastra,mg costa 1 leu:$ 8 parale; ocaua de peqte proas' . .pHt. 1,'leu; ocaua de slgninZi 1 leu ~i -24 d e parale; ocauacdebrinzg 1 leu:.18 Za-' h5rul din ,,melisgU, considerat un lux . - p.entru, ace1 t h p , se vindea pe piaw giurgiuveang,,in iulie, cu 5 lei ~i 20 de parale ocaua din cel de categoria I-a . Si. 5 lei ocaua din cel, de categoria a 11-a: lg Ceara'se vindea, in acelaqi timp, cu '12, lei ocaua de,cearfi de cea mai . - bunii' calitate, 11 lei ocaua de- cearg de caKtatea medie si 10 lei ocaua de cearZi de cea mai proast5 calitate. ? Ocaua de f gclii de , cearg galbeng avea preturi' - de 14 lei; 13 lei si 20 de parale qi respectiv de 13 lei din cele trei cali.tiIti.21 Calculind venitul unei familii de albine pe, miere ~i Cearg in 1832 ajungem la concluzia' c5 se putea ob, tine suma de 20-22 lei. Celelalte produse ale stupului, pe care le cunoag.tem ,asazi, nu erau-cmercializate pe piat5
'

'

'

si nici nu avem dovezi. d ele erau cunoscute. Numgruk familiilor de albine Pnkqk sB scad5 in judetul cu cit trecem de jumgtatea se~olului trecut:,UrmHrind catagrafia pl*ii Neajlov din anul 1865 constat5m d dln 29 de'sate nurnai in 4 sint menemfati stupi de albine, iar numirul acestora este .foarte mic. La Corbi Mari existau 96 de stupi, la Ru@i lui Asan 60 de stupi, la Vi~iklu 59 stupi, la Viniitorii Mari 6 stupi. 2s Ca apicultori sint mentionati mai ales. invSt8torii c$. preovi din satele amintite. Lipsa de date din celelalte pl%i ale judetului ne retine s H tragem o concluzie eronat.5 privind dezvoltarea apiculturii in judelpl Vlqca. 6copul studiului de fat5 a fost d prezinte o retrospectiv8 a dezvoltgrii apiculturii din judelpl Giurgiu. Considergm c2 cele mentionate pot-fi h t r e 'gite prin noi cercetgri de arhiv5, UUPmind s2 prezentm concluziile desprinse cu alt prilej.
17 Arh. St. Buc., Filiala Giurgiu, Fond I?t4efectura judefului V l a ~ c a ,d s . 29/1831-1833, f. 77. 18 Ibidem, f. 32,' l9 Ibidem, f . 77.

2 $!"d',g;

J3.

ds. 811865, f . 2-130. . Y Ibidem, f . 4 0 4 4 , 64, 69-74,

n Ibidem,

130.

! Constatgm c2i este tot mai mare. nukZiruI celor ce se adresea26 ! Comitetului Executiv A.C.A. $i redactiei revistei ,,Apicultura in RomGnia" diferite ipformatii la care ar fi putut primi imediat rgspuns de 1, ! pentru Ia organele noastre teritoriale - cercurile apicole ~i filialele judetene ! 4 . precum $i cu prilejul ad'm8ritor $i consfrttuirilor organizate periodic eW .
'

! CA URMARE~ VA INV~TAM CA ITNTRU ORICZ RELATII SA ! Vh ADRESAV FILIALELOR JcDETFlur $1 NUMAI IN CAZUL IN ! CARE ACESTE ORGANE 1$I DECLINA CO!WPETENTA ADRESATI-VA ! , COMITETULUI EXECZlTlV A.C.A. SAU REDACTIEI REVISTEI ,,API! CULTURA IN RORIANIAu. , ' 4 . '
'

apicultorii.

strainfitate, fn brevete de inventii, Pn numeroase testgri $i experimenmi kegate de bn-J bun5t5tirea tehdolgiei de lucru in laboratoarele medicale., Dup5 penswnare, dr. Adeljna ~ e r e v i c i n-a fncetat o clip5 laborioasa sa activitate, -'I899 1988 a Pin5 E n ultimele zile ale v i e i i sale i n via@, omul este decedat I n Bucureqti la 22 august 1985 supus In' general apredr. Adelina Derevici se intere~ade o larya cjierii subiective a celor gam5 ternaticg legat5 de mecanismul de acin mijlocul c5rora tr5$ionare a produselor apicole, care a constiie~te. Valoarea muncii .tuit, de fapt preocuparea puncipakl a actisi a rezultatelor obtivitBtii sale de cercetare din ultirmi zece ani. anute In viat5 sint Ins5 fmi amintesc c5 in toamna lUi 1384. a vecvaIuate obiectiv si nit la stupina mea din Bucurqti, str. comparativ de &itre posteritate, prin aden4. Eminescu nr. -51, pentru a cecolta per: .v5rurile pe care le-a :isat ca aport $i'pa~ sonal aibine dup5 v9rst5 ~ igrupe . de rask; trimoniu eternitiitii. Medaliofiul din acest in vederea unor' determin5ri privind producnumar contureazi3 o astfel de personalitate t@.'veninului. .. $!.On primul pentru apicultura mondialg 11 pronunt5 rind apicultura romiineasc5 Daca /activi@tea $tiintifjcii' ir! dorneniul medical $i biologic; P cu respect $i recuno$tint& numele : dr. doc. n cadrul preocuparilor I Adelina Derevici. sale profesionale $i didactice, a contribuit la S-a n5scut In. Moldova, la Piatra-Nearnt, realizarea unor lucr5ri de mare valoare. $tila 1 ianuarie 1899. ,fiind al treilea copil a1 intiiicii, ' cum este .cazul stabilirii :rolului sotilor Sofia $i David Siegler. $coala priionilor metalelor grele E n formarea complematd a terminat-o In oravul s5u natal dup5 xelor metal-proteinice $i modific8rile procare a urmat l a Ia$i cursurile liceului "Oltea ,duse In comportarea serurilor, cu implicatii Doamna". In perioada 1918-1921 a fost !nE n pregatirea vaccinurilor antigripale sail scrisii la Facultatea de Mediclnj din Ia$, studiul realizat Pmpreun5 cu sotW sau dr. pe care a absolvit-o in 1924, obtinind titlul M. Derevici privind problems' g u ~ e ienden medicin5 qi chirurgie,' in urma de doctor P n . mice - preocup5rile Adelinei Derevici l apicultur3 cons'tituie prioritati mondiale, tezei de doctorat ,Rolul calciului in bioiog~e",pentru care a primit $i premlul Maria ,deschiz6toare de noi perspective de utiliParhon, acordat penzare, . pe bazd de tru prima data E n , , i documentatii stiintiacea facultate. In fice, privind venianii '1925-1927, a nu1 de albine: oreurmat cursuri de I . polisul $i 15pti$orul . . specializare In bacde matcii. , Din cele peste 160 lucr5ri publicate, 37 sint . teriolonie la Institutu1 pasteui. hin ~ a r j s i t e r n , ,studii $i tehnologii care privesc di~cti;itatea de qedic de laborator a Inrect apicultura, sespectiv compozitia ri ac- ' ceput-o l a ' SpitaluI Dr. Ghelerter din Ia$i, tiunka produsefor Bpicole. Dintre acestea aiar in perioada 1927-1938 a functionat la mintim doar c&va : Monogrefia veninului , Bucurevti ca p f de laborator la Spitalul de albide, in colaborare cu dr. M. Derevici "Iubirea de Oameni" si la Suitalul Filan(1938-1939) ; ModificHri umorale provocate tropia. In anii 1938-1945 a abtivat Pntr-un de veninul de, albioe (1938) : Influenta vrlaborator de analize medicale, dupa care a ninuIUi de 'slbifie asuprq ciiorva constante f o 4 numitii preparator la catcdra de infrahumorale (1939) ; Persistenla gi repartiga micrabiologie a FacultAtii de medicin5 din histaminei ln elbin5 $i in veninul de albine Bucure~ti. h 1946 a fost proxpovat5 .ii a (1937) ; Contributli la studiul histopatologic functionat pin5 in 1949 ca asistent la caa1 leziunilor provocate prin veninul de altedra de inframicrobiologie a academicianubine (1929) ;' Studii asupra veninului albinei lui Drof. Stefan Nicolau. rn perioada 1949Apis mellifica carpatica. Sinteza cerceGri1961, pe ling& activitatea, didactic& ~ i - acon. lor dintre anii 1937-1972 ; Studiul pronrie-, tinuat \activitatea d e cercetare i n . domeniul tHtilor imunogene ale veninului de albine virusologiei, endocrinologiei $i apiterapiei. . (19677 ; Cercetsrile experimentale privind actiunea veninului de albine asupra unor a- . BinZ ?n :anul 1961 a functionat ca $ef de de identificare a ve;sector .la Institutul de infrarpicrobiologie a l ' nimale (1965) ; ~ e t o d 5 ~cademiei.R:S.R., In ace1 an solicitind pen- ' ninului de albine prin studiul proprietafilor ' antibiotice, proteolitice, hemolitice $i , antlsionarea; . \ coagulante' (1969) ; Procedeu de colechre yi , Rezultatele activititii d@ ce&ct&e .$tiintipurificare a veninului de albine pentru uz ficii ale Adelinei Derevici 'sint concretizate terapeutic ; Nqi contributii la stadiul proIn peste 160 lucr5ri publicate In tars $ i ,in

Dr. doc. . ADELIMA - DEREVICI


'

'1

m8~0 OOD@@~OP~QQ~DW I'


'

'

iz

I
i

ad yleruns ea~ej!j!~an el ' q n s s o ~ k+ III$PTI .A-~=IOO!N ' a~apoqaw u!ad a q q p a w a ~ S ! aq!s~B !j qotl !
T

+ . I

; ; ;

; ; ;

.I,
3

a( ~q

eJeuaa! n~quadau!qle ap'.xolnl!wej ! 1l3ma1oes i~mq pqusd & ! A ., -nq!ns ualez!leaoj UJ !~i-d3a~au alsaav ! o ap eaunar !S e a u z ~ s p ~'~un~s8d d na . . .!n~nuray8 1nzalr.u azaz!ue%o vurusur e-!$ aJes !s!mbaa ~ a u g l a pe~ !P-gs spun so! ap e a ~ l e d ul ale08 alnlaa 2 - J E J ~ !L a~!~iu!!~$ !!$BW;TJ~ )4e14ep, *.qa ap aur!aJq o a'ure~&-z el ullnd la3 ne 4 ' J ! ~ ~ I o ~ ~ J !'3 A !801o!urap!da '1~~1parn In!uaarop nu I S 9pBc.i~ aJa!ur n3 a u l ~ dlaldruoa i u f ~a~!3!iu!!lS !JeasnI a$levoIas Ga.~eo!~~nd, qurs pq!rt3 lw!uo8.10 e-s aJm ad a l a u + ap FsseaFpBuj as 9s I$ azampJoo3 \ys aJes u! e~lenq!su ! !k aaeula! ap ~ n q ! s!paro un IS !rgs en as es l e t q p a ~ m lu ~~ s -!n2 eqruyyasr !S! alaulqle IJoasapv - ! p a 1 .sa.~qu! M q u a r a ~ dealnd ne y~&& .aureoj b + -: aa eaJa%aIns 'a~o3!de !a!isnpo~d e aJe?13p1 ap i.fitu qod apun eaqsase ad .[nq!n3 ! -.ran!p !$ aaeqloazap ap laa!$sads~ad !!;rear@ JOT ! -!sa eaaapan uj a!$e)uaurnsop g s ~ !cur e ~ '?!s o ~ z ~ ~ Z ! U E ~ . I @! O \ 'gu18eqe!p ~ d n p -aureJ sa.re.rqs~du!.~d !ou ap qea.13 n!8nj ! afi!zods!p el sane e uj jjesaaaqu! qup ale2 -aJ e[ap p q a1auIql.e ~ ~ "sznsa gqseaae ! eaopJe 18 !S Jol!aolln3!de'lnzti n ~ l u a d' P J ~ $ u!a '!dln4ualu~3!pa~ 3!j!=ds 1n3~ldaub - o ~ qo - ~ q q qesgqnd !$ so1 un e~ aleunpv so.rlru un au!luaw as .reaeau!s n3 aqeap .a!iequaarnmp q!?n !S VeoJoIea ap l!qas -nd ~ I ~ U ad J ~ fq~pas J dm!? un ~ u a i d -oap a yqu!za~d a l o ~ d e~olasnpoad !!un!jse %O.IJEA !!l!ee.~d !lo? a 3 n . w ~e n ~ ~ u a d .!s ra!l!zoduros !!~alpnls-ln!uaurop uj p ! a a ~ a a wuoFzolaaau ~a!nd aqsa !em nu PUP Iau!IapV e ?3!~!iu!!qS v'aletm133e '!~ednls !T .O % aaej as .leur.rou a m ' ~ e x a u s n3 + A ! nquad !$ e3 !ua!3!vead !!Joqlns!de nap -el74 Snlnw!TIn ~a~ea!lde ~ d n a !, a d *au!m ap ! S !ze ap !yoqw==a= n w a d .!uano~s J O ~ : gtiop mop umqu!wv ! :aseo.rawnu q u ~ s aJeua! nguad aMazaJ ! -raoqlns!de e ,,.me ap eu!qlvu e!lsugs!p q ! m n3 'q!na ap alaure.1 y x e a s e ~ p d ps auyqle ! - I J ~e TL6T u! eAeIs!leJq el ~ e ~ n $ e j s a!pn, v alazne3 ! - F ! O ~ O J ~ le uo!zodur!s !nlnuxpd qzaso n 3 ap e!l!ruq g w J a q a p -aure~ aqsaae ad as-npu5zaSe f -p!j!iu!!~S aqel!a!we ap ! w ap OF, '#u!~nSn ,n3 aweoj ap !lard a J ~ o d au!q ! a p d ap epaopad cr pu1eu!Jdn3 'aqeleu!e.1?~ .-12 ap e!l!urej 'awaaa ?!lenq!s aqtwnue 4 u!p !S ~ d e i u!p 'als!aaa q L!~n$oJq 'aurn1oA u~ 'q<an~zu!.roqyungp aqsa jnapaao~dl a ~ t ~ e ~ o uq o nalesxqnd r tsoj ne f .~o~!q*!~ep .yur8eqa!p ednp '!dnqs ug -ads ~o~!!$nss!p asndns as03 .ne ! ~ q a d < o ~ aiagu, ap a)!lo8 alaureL s z a ~ q s y d'am) ,eqlaur ap a.~euo!leu~a)u! IS a~euo!ieu !rn~oj8 3 -!zodap ap ~nlnljedsesdg U!P ' ~ ~ o q l n+a alnur)sns 15: aqeJoqela qsq ne a)eo& 'q!qu!ura -ide !!un l!qepueuoaaJ aJsa nu ! we-a1 nu am3 ad q a 3 ES alrrnlse !O aseoJo@a 4 ap l!qy lol lu!s -!!Jn?p!de ln!uamoP u3 ! .yquapax:d sun.[ u ! + ! ? !.1oq~3!de ap aqeCeuaure p p a d s ' y u ~ ~ ! y!!~olwoqe1e3 !$ !a!aaIea eugapv a p aqezneaJ ap BAJazaJ na 'alaure~ad aq~zaSequls ! alpp3nl u!p w ~ od !emnu l!lmme mv oqsaae y3op elo.quo9 e nquad awqp !. , 1 '(996s) !a!m~el!ue ap .1.013211w~J D g+muns D ~ J v ~ ? J aW . A ! aag$n!!34 alema .gJSem Bp ~ n l l r ~ M t d ~ t , ! ealrz!l!ln purA!.~d 1lmaala3 t4(9961) !nIns WBIOL~ -!~odo~U"18 ;.5'%01o!q ao~!ina!ado~u =$Ins= 8 r ! . ~ ~ a a a a! 3(9961) qa!lsq3 a w ! m !!~own! Jot . eldnse ~ n ~ q ~ o U oEa oq!A U u ! eaun!) tetloaar !nIns!loUoJb

aunl njjusd i -aml&.

IJpJ3nl

8 1 a led! 3~ Jd 1' ! a i aa!w!ss-oa!zu ! ~ ~ ~ u i l a l: (a9a~ 6 1ap!ou ) !d a e ~~ j a ! & z o d mB!.ro)ep aun!$ae ap !npm

!~ (9161) e ! u ~ w w ur

.
I

_
f

care trebuie sZi 'o facem in luna noicmbrie, intr-o zi calduroasri. .lzolarea termici? gi impachetarea . * stupiZor are mare important& pentru luna iernare. Aceasts lucrare este bine s6 fie fgcutd 1q sfiqitul lunii octombrie, inkputul lunii noiembrie cind s-au inLuna octomhie din acest an se va caraccheiat toat6 1ucrBtile qi nu mai t r e t u i ~ deschis ~ t u p u l .Pentru aceasti4 lucrare -, teriza prin valori de temperatura mai ridicate decft mediile multianuale ale intervalurnetbdele q i materialele folosite sint dilui $i printr-un regim de precjpitatii de ciferite. Noi recomandh- pP cea rnai tar. Climatic, lw~iloc$ombrie ii sint &!hcpractic5 qi accesibilii tuturor apicultotei-istice temperaturi medii cuprinse intrp 10C rn Transilrilor. Putem folosi cu rezulthte foarte . 8-9C en Maramure$, vania, 8-11C in Mold a, 10-11C in Cribune hirtia de sac, rezultaa de la sa- 'sans, 9A12"C in Muntenia, 11-12C i n Eacii de apistim. Procetleul este urmgtonat si Oltenia $i 12-13C in Dobrogea. rul : despicgm sacul in douB buc5ti Canitiifile medif multianuale de precipztatii stnt cuprinse fntre 50-60 l/m2 in Maraprin Were cu foarfeca sau cu yn cutit mure$, 45-55 l/m2 in Cri$aita, 40-50 Zlm2 ascutit bine, dupB aare fiecare parte o Z n Transilvania $i Banat, 40-45 l/m2 iir 01indoirn pe, jurnitate qi din nou o tAiem, tenza, 30-35 llrn2'in Munknia, 3 0 4 0 l/in2 prin a c e s t a obtinind patru bucZi\i de in Moldova ' $i 25-35 l/m2' in Dobrogea. Se Bvteapt.3 pentru luna octombrie dczvoitadimensiunea podi~oruluila stupii verrea pe*e sudul continentului a unui maxim ticali, , fiecare in 4 exemplare. Din barometric intens iar deasupra latituciinilor acestea folosim una pentru dublarea ridicate persistenta unor cimpuri ciclonice. corpului de stup, pe partea in care ierDezvoltarea unui talveg ma1 puternic al deneazg familia: cu una dublBm diafragpresiunii Islamice, P n a doua parte a lunii inspre teritorul european dl U.R.S.S., va dema si alta o punem peste salteluta potermina yientarea temporarri deasupra tedi~orului.Acsst sistem de impachetare ritoriului @rii noastre a circulafiei din seceste uqor .de realizat ~i foarte eficient. tbrul nord-vestic. Asigurarea lini~teifamiliilor de In acest .context sinoptic in regiunile adice temperaturile m m i ~ e zzlnice vor dealbine contra dguniitorilor pe timpul frecvent, + 2 0 T putind urca I n prima iernii are de asemenea mare ilppr~r- p&$i decad5 pPn5 '$3 valori de .+27 - +29 C. ?n tan@. . aceste regiuni vor prcdomjna . d e l e cu cer degajat, ploile ce vor ctidea-vor fi putin . ~ u l b u r a r h a linigtei qi ,a rnodului de viat5 be timp rece -la albine duce ' frecvente $i reduse cantitativ. In Banat, Cri$ana, - Transilvania, . Marala un corisum ex&gerat de hranil, mure$ ~i nordul ~ o l d i v e ifrecventa zilelor acestea se desprind din ghem, se ucu nebnlozitate accentkt5 va fi mai riciizeazil, de multe ori fac diaree qi mor. cat5 iar ploile se vor incadra I n regimul normql a1 lu*. Tot In'aceste regiuni se Lini~tea albinelor este tulburatii de a$teaptd, in a doua parte a lunii- o rcicrre zgomotul ma~inilor, latratul ciinilor, ternp~rat%,~,a vremii care 6 5 ' conducil la lovirea qi mi~careastupilor de cgtre producerea frectentfi, a brumei $i pe alocuri diverse animale ~i pisis8ri de curte sau , a Snghetului la sol. Temperaturile mintme sdbatice. Pagube deosebit. de ~ n a r i nocturne Se vor mentine in general pozitive exceptind zonele depresionare, unde in urma aduc.,Soarecii cind p5trund in stup. Pe r5cirii se vor atinge temperaturi negattve timp de iarn5 pot m o r i familia. Trede pfnd la -7, -9"C.'R&cirea amintits se buie acordatii o mare grijli installirii va resimti atqnuat 9 in regiunile sudice unde temperaturile maxame zzlnice nu w r p a t filor de u r d i n i ~ . mai urca decit pinil la +lSC., Toate cele enOntate le elimingm nuIn cea mai mare parte a h n i i vintul va rnai prin m h u r i de .prevenire care tresufla slab pin5 la moderat. Unele intensifi- , c5ri cu viteze de pln8 la 60 krnloril se vor buiesc luate la timp, Nurnai aqa vom produce in nordul MoldOvei din sectorul avea rezultate bune. nord-vestic, In Dobrogea din sectorul nordic
~

Prognoza meteorologica pentru octombrie

$-

$i P n Cimpia R o d n i l din sectorul vestlc. Corneliu POP

*.,. .
. , . ..
.

Pbtrivit indicktiilor conducdrii superioari d e partid $i d e stat, a fbst ela- - . E . '2 - "borat, ,PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A APICULTURII iN PERIOADA 1 9 8 G

---- . ..

. .
\ ,

mln1~1sn1m1in11m1~3~ 4 ..= = .. =_
,=

'

1990"; obiectivele lui presupunind un salt calitativ vi cantitativ in aceastlr rnnlura - a agrkulturii, i n .fata clrreia stau sarcini d e mare rgspundere. Conform prevede- :g. rilor programului, i n aceastit perioads urmeazlr a se realiza o sporire constant3 :% E .z ' $i ritqic5 a patiimoniului apicol, prin crgterea subStantialH a efeciivului fami- . ..g .== liilor de albine, paralel cu realizarea unor productii superioafe de miere vi alte . y g - ..a . prodwe .apicole. .= . ,= . -. . Pentru , m e l i z a r e a intregii mase d e apicultori i n -vederea trnducefii in faate - a :acestor hotZiriri, se oiganizeaz3 anual ,concursul privind obtinerea. titluhi de : S -5 I ,,APICULTOR FRUNTAS P E TARA", Pot gartiqipa toti apiclltorii, membri A.C.A. . avind cotizatia putit5 Z a zi $i care, dispun d e un numlrr de cel putin 20 familii . . . .= Be albine. Concnrsul este organizat IN DOUA ETAPE din care prima etapg sta- :bile$te,apicultorii fruntagi pe judet, 'iar cea, de a doua stabilegte apicultorii frun-.. = . . - . , ta$i pe tar& :=.= .~. e . Criteriile pentru obtinerea titlului d e ,APICULTOR FRUNTA$ PE JUDq'" ; - precum $i de ,APICULTOR FRUNTAS P E TARA sint : - S ...= , I .

z -= -

-\z
!%

!g

-d

:s

:z

-. =. .-

z . " , z miliile de albine 1-ivratede ciitre.apicultor in cursul anului, filialei . . . = , , . . . . . . , 40 ~ u n c t e ..g' . = '2. ~edia..cezt.mai mare de miere pe familia .de albine predat.5 fi- . .g e lialei A.C.A. judetene,pentw fondul de stat . . . . . .40 puncte . .:g ..= --.-3. Media cea *mai mare de cearg. pe familia e albine predat5 :g -= S . . filialei A.C.A.' judetene' la vinzke sau la schimb ceafii cu faguri . .= = . . , . . .g . artificiali .. , . . , . . . . . . . . . . ' .. 2 0 , ~ u h c t e :I . -. Pe judef vor fi desemln2ifl' (e catre biroul comitetului . filialei ju- :g , = z - detene pe baza pyctajeiok realizate trei apicultori fruntaqi pentru pre;g -. miile.1, I1 si In, ca'i.e:~or 'primi diplome de ,fruntaqi pe judet. P e . baza . . e datelor comunicate' %e citre;fili'ale, comisia de premiere a Comitetului . E . . .Exeoutiv va stabi? apicultorii fruntavi pe tar5 care vor primi o d i p l o d ,. , .1.- -. -S = de fruntasi in produetie ~ i ' p ~ e m in i i bani,@ materiale apicole. . . .. . = -.Premiile in bani Si'materialei apicole ce se vor decerna apicultorilor '$ -. . , . '= -. drunta~i pe far5 vor fi urmiitoarele.: .= . . -. = premiul I in valoare de ' 1 000 lei ; , , .= -. .- premiul I1 in valoare de 800 lei ; = ~. -. . = -, . = . . ,
* z
E

$5

iz .l. Procentul cel, ma'; h a r e de c r e ~ t e t ea num5rului familiilor ;.Jbine pe .care l e .detine conform datelor recensi5mPntului zji evidentelor.. I z e vor adsnga qi. roii qi f a - '"E filialelor A.C.A. .respective, numar la care s
.

'

.&

,=

. .

'

. .

J=

'

. .
,

'!*<

'.

'

IS

. . -

=.
-

- premiu* I11 in valoarel de 500 lei.

. I -

e -

,~

- La concurs pot participa .qi apicultorii ce deservesc stupine' din'. . , .sectorul socialist cu conditia ca aceqtia s i aiba fn' Pngrijire o stupind de ,g -. cel putin 125 fainilii de albine (o norm5 de deservire), realizxnd totodatii . .-productiile r n e n t r o ~ t e pen,tru concurs. --

= -

'

'