Pacemaker

Rolul fundamental al inimii este acela de a pompa sange. Ea poate fi considerata ca fiind alcatuita din doua pompe (stanga si dreapta) dispuse in serie si conectate prin circulatia mare(sistemica) si ciculatia mica(pulmonara), fiecare pompa fiind echipata cu 2 seturi de valve care impun deplasarea sangelui intrun singur sens. Astfel valvele atrio-ventriculare (mitrala si tricuspida) , valvele care separa atriile de ventriculi se deschid in timpul diastolei pentru a permite sangelui sa umple ventriculii. Ele se vor inchide in timpul sistolei(contractiei) astfel interzicand intoarcerea sangelui in atrii. In schimb valvele semilunare (pulmonara si aortica) se vor deschide in sistola si se vor inchide in diastola. Functia de pompa a inimii este realizata cu ajutorul muschiului cardiac, care pe langa faptul ca prezinta anumite propietati ( excitabilitate, automatism, conductibilitate,contractilitate), el este alcatuit din celule cardiace distincte care sunt conectate electric intre ele prin jonctiuni gap. Astfel depolarizarea este transmisa celulelor vecine prin aceste jonctiuni, miocardul devenind un sincitiu functional. Defapt, inima actioneaza ca doua sincitii, unul atrial si unul ventricular care vor fii izolate din punct de vedere electric de catre inele fibroase prin intermediul carora nu se transmit fenomenele electrice. In mod normal la nivelul cordului exista 3 centri de automatism ( automatismul reprezinta propietatea inimii de a se autoexcita) care vor imprima activitatea electrica inimii: Nodul sino-atrial, are frecventa a descarcarilor rapida , astfel el imprima ritmul inimii, inima batand in rimt sinusal. Nodul atrio-ventricular (jonctiunea atrio-ventriculara), are o rata de descarcare mai mica fata de cea a nodului sinoatrial, comanda inimii urmand sa fie preluata de acest centru de automatism daca nodul sinusal (sino-atrial) este scos din functiune. Fasciculul Hiss (cu ramurile sale) si reteaua Prukinje , continuarea nodului atrio-ventricular, care vor imprima ritmul inimii in cazul intreruperii conducerii atrio-ventriculare. Intre atrii si ventricule este o singura conexiune functionala electrica si anume ,nodul atrio-ventricular si continuarea sa, fasciculul Hiss. Acesti centri de automatsim , putem spune ca reprezinta un circuit electric care furnizeaza miocardului impulsuri electrice regulate pentru ca inimia sa isi desfasoare activitatea de pompa.Uneori insa acest 1

circuit electric nu mai este capabil sa transmita aceste impulsuri electrice fapt ce va determina anumite anomalii ale miocardului(brahicardii, tahicardii,aritmii, blocuri, fibrilatii) Atunci cand pacemakerul fiziologic nu mai functioneaza putem recurge la un pacemaker artificial. Ce este un pacemaker artificial? Un pacemaker artificial este un aparat electric implantat in corp, alimentat la o baterie, care simte cand inima bate prea rar sau neregulat ca urmare a unei defectiuni la nivelul pacemakerului fiziologic si care astfel furnizeaza miocardului (muschiului inimii) impulsuri electrice regulate. Descriere - Un stimulator cardiac este constituit dintr-o pila (baterie), care genereaza impulsuri, si dintrun circuit electronic, ce permite emisia si controlul lor. Aceste impulsuri sunt transmise miocarului prin intermediul unui fir conductor, sau al unei sonde de antrenare, care este introdusa pe cale venoasa pana in cavitatile cardiace drepte. Ce rol are un pacemaker cardiac? Acesta transmite inimii impulsuri cu frecventa de 72 pe minut, impunand astfel un ritm normal, regulat inimii. In mod normal centrul de comanda al inimii este nodul sinusal localizat in peretele atriului drept. Acesta transmite impulsuri electrice in atrii si la nivelul nodului atrio-ventricular (zona de joctiune intre atrii si ventricule), de unde prin fascicul lui hiss si reteaua purkinje se raspandeste catre miocard (muschiul inimii) care se va contracta in ritmul impus de frecventa impulsurilor electrice (frecventa cardiaca). Frecventa cardiaca influenteaza direct debitul sangvin impins de inima ca si pompa. Cum functioneaza si unde se implanteaza un stimulator cardiac? Pacemakerul cardiac cu functie de stimulator cardiac are circuite electronice intr-o carcasa metalica. Sursa de energie o costituie baterii miniaturale de litiu care au valabilitate intre 8 si 10 ani sau mai multi. Aparatul se implanteaza intr-un buzunar special creat sub piele pe piept, sub clavicula, sau in zona abdomenului. De ala aparat pleaca un electrod de stimulare care e avansat pe o vena pana la ventricolul

drept. Acesta transporta impulsurile generate de aparat, le inlocuieste pe cele ale inimii si stimuleaza contractia muschilor inimii la o frecventa constanta si stabila de 72 de batai pe minut. Cand este nevoie de un pacemaker (stimulator cardiac)? Un stimulator cardiac se impune atunci cand bolnavul are de obicei un ritm propriu de emisie/transmisie a impulsurilor elecrice mai lent, frecventa cardiaca scazuta influentand direct debitul sangvin care ajunge din inima ca si pompa. De cele mai mute ori acuzele pacientilor care necesita pacemaker sunt reprezentate de ameteli, lipotimimi, sincope cand debitul scade brusc sau simptome progresive de insuficienta cardiaca (lipsa de aer, diminuarea capacitatii de efort). De asemenea este necesar un stimulator cardiac atunci cand centrul de comanda este prea lent (boala de nod sinusal), sau calea de conducere este intrerpta (blocuri atrioventriculare), sau aberanta, sau exista focare care transmit inimii ritmuri neregulate necontrolate, toate afectandu-i acesteia functia corecta de pompa. O investigatie a ritmului cardiac pe 24h cu holter ECG este necesara inaintea deciziei implantului.

Bibliografie: Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu, Cristian Nita, Radu Carmaciu,Carmen Salavastru, Catalina Ciornei - Anatomia si fiziologia omului-Compendiu, Editura Corint, Bucuresti, 2009 Guyton, Hall - Tratat de fiziologie a omului ed.11 Webografie: http://www.cardiacengineering.com/pacemakers-wallace.pdf http://en.wikipedia.org/wiki/Artificial_cardiac_pacemaker http://www.unc.edu/~ashesh/physics24/pacemakers.html

MANEA ANDREI MARIAN GRUPA 106 4