Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Inginerie

Proiect la Managementul Lantului Logistic

Prof. coord. Prof.univ.dr.ing. Achim Muntean

Student Diac Tiberiu Alexandru L.I. , anul I

2013

Produsul propus spre evaluare este birou reglabil pe inaltime.

Se va avea in vedere a se rezolva urmatoarele cerinte : 1. Sa se previzioneze un plan de productie pentru prima luna a anului 2013 cunoscand vanzarile pe anul 2012 pentru produsul birou. 2. Efectuati un PERT pentru omologarea prototipului produsului de la punctul 1. 3. Efectuati un MRP pentru planul estimat la punctul 1. 4. Sa se efetueze programarea productiei.

1. Previzionarea
In fiecare zi exista manageri care iau decizii fara a cunoste ce se va intampla in viitor. Comanda de materii prime si materiale se efectueaza fara a cunoaste ce vanzari viitoare vor fi precum si achizitiile de echipamente si masini fara a se cunoaste care va fi comanda pentru produsele si serviciile firmei. La fel este si in cazul investitiilor, acestea se fac fara a sti care va fi profitul. Astfel managerii au incercat sa reduca cat mai mult nivelul de incertitudine si sa faca estimari cat mai bune a ceea ce se va intampla in viitor. Scopul acestor cautari este de fapt previzionarea. Exita multe cai de a estima, previziona sau prognoza viitorul. Unele se bazeaza pe intuitia si experienta managerilor iar rezultatele sunt mai subiective. Insa, exista si modele cantitative care permit previzionarea dar in conditii mai putin subiective. Indiferent care este metoda aleasa pasii necesari initierii, proiectarii si implementarii unui sistem de previzionare sunt: 1. Determinarea utilizarii previzionarii ce obiective dorim sa obtinem? 2. Selectarea elementelor sau cantitatilor ce trebuie previzionate. 3. Stabilirea orizontului de timp al previzionarii termen scurt (30 de zile), termen mediu (1 luna..1 an) sau termen lung (peste 1 an). 4. Selectarea modelului de previzionare care se potriveste cel mai bine. 5. Colectarea datelor necesare previzionarii. 6. Validarea modelului. 7. Efectuarea previzionarii. 8. Implementarea rezultatelor. Pentru a realiza previzionarea se va folosi modulul Forecasting a programului Win QSB. Pentru anul trecut numarul vanzarilor de birouri este conform tabelului de mai jos :

Modelul mediei mobile Modelul mediei mobile stabileste valoarea previzionata ca o medie aritmetica a valorilor comenzilor pe un anumit numar de perioade anterioare. Formula de calcul este : Media mobila =

Suma _cererilor _din_cele_ n_ perioade_anterioare n


80 + 70 + 66 = 72 3

Media mobila =

Astfel conform modelului mediei mobile pe 3 luni, previziunea cererii pentru luna ianuarie este de 72 de unitati.

Fig.1 Media mobila pe 3 luni

Modelul mediei mobile ponderate Cand exista tendinte se pot utiliza ponderi care sa sugereze o mai mare im portanta a datelor recente in raport cu cele mai vechi. Fomula de calcul este : Media mobila ponderata =

(( ponderea _ perioadei _ n) (cererea _ perioadei _ n))


Suma _ ponderilor

Ponderile pentru cele 3 luni vor fi : ultima luna = 3 acum 2 luni = 2 acum 3 luni = 1
80 *1 + 70 * 2 + 66 * 3 = 69.6667 6

Media mobila ponderata =

Astfel conform modelului mediei mobile ponderate pe 3 luni, previziunea cererii pentru luna ianuarie este de 70 de unitati. (69.6667)

Fig. 2 Media mobila ponderata Netezirea exponentiala Este o metoda usoara si eficienta care necesita putine inregistrari istorice. Formula de calcul este : NP = PUP + (CUP - PUP) Unde : NP = Noua previziune PUP = Previzionarea ultimei perioade CUP = Cererea reala a ultimei perioade = pondere cu valoare intre 0 si 1. Daca = 0.5 atunci netezirea exponentiala se transforma in medie mobila calculata pe ultimele 3 luni. Daca = 0.1 ponderea este plasata pe perioadele anterioare si mai putin pe datele recente, necesitand aproximativ 19 perioade anterioare pentru a deveni egala cu media mobila. Daca > 0.5 ponderea este plasata pe datele mai recente. = 0.6 NP = 74.60426 + 0.6*(66 74.60426) NP = 74.60426 + 0.6 * ( - 8.60426) NP = 69.4417 Astfel conform modelului netezirii exponentiale, si cu ponderea de 0.6 a rezultat o previziune pentru luna ianuarie de 70 de unitati (69.4417).

Fig. 3 Netezirea exponentiala cu = 0.6 Cu o pondere de 0.9 previziunea pentru luna ianuarie a scazut la 67 de unitati. (66.5121)

Fig. 4 Netezirea exponentiala cu = 0.9

Proiectia tendintelor Acesta tehnica incearca sa stabileasca o linie a tendintei evidentiate de datele istorice si apoi, prin proiectia acestei drepte in viitor sa permita previzionari pe termen mediu sau lung. De obicei metoda utilizata este metoda celor mai mici patrate. Ecuatia dreptei care va indica tendinta este data de formula urmatoare : Y = a + b*x Unde : Y = valoarea calculata a variabilei previzionate a = intersectia cu axa Y b = inclinarea dreptei fata de axa X X = variabila independenta (timpul) Valoarea lui b este data de relatia :
b=

XY nXY X n( X )
2

Unde : X si Y reprezinta mediile valorilor X si Y n = nr punctelor de observare Valoarea lui se gaseste cu formula : a = Y bX

Fig. 5 Date intrare (Factor 1 X; Factor 2 - Y)

Luna Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Suma b = 141/110 = 1.2818 a = 763/11 = 69.3636

Perioada (X) Vanzarile (Y) X2 -5 65 25 -4 58 16 -3 70 9 -2 72 4 -1 64 1 0 46 0 1 78 1 2 94 4 3 80 9 4 70 16 5 66 25 0 763 110 Tabel 1 Valorile pentru aflarea ecuatiei dreptei

XY -325 -232 -210 -144 -64 0 78 188 240 280 330 141

Y = 69.3636 + 1.2818 * X

Fig. 6 Rezumatul calcului

Fig. 7 Grafic cu proiectia tendintelor avand ecuatia dreptei : Y = 69.3636 + 1.2818 * X Astfel, vanzarile pentru luna ianuarie pot fi previzionate ca fiind : Y(ianuarie) : 69.3636 + 1.2818 * 6 = 77.0508 sau 77 de birouri. Previziunea pe luna ianuarie prin cele 4 metode de previzionare. Media simpla = 69 (68.75) Media mobila pe 3 luni = 72 Media mobila ponderata pe 3 luni = 70 (69.6667) Netezirea exponentiala cu = 0.6 = 70 (69.4417)

Fig. 8 Cele 4 modele de previziune

Fig. 10 Graficul cu evolutia celor 4 modele de previzionare Conform graficului, dintre cele 4 modele, valoarea cea mai convenabila este cea rezultata prin modelul mediei mobile pe 3 luni 72 de unitati, dar se mai pune problema acuratetii previzionarii.

Acuratetea previzionarii
Unele probleme ale modelelor prezentate : in cazul mediei mobile : este necesar a se stabili un numar de perioade pentru care sa fie facuta media in cazul netezirii exponentiale : este necesar stabilirea constantei de netezire Deviatia absoluta medie care reprezinta media diferentelor absolute dintre valorile previzionate si valorile reale observate Eroarea patratica medie care reprezinta media patratelor diferentelor dintre valorile previzionate si valorile observate Eroarea procentuala medie care reprezinta diferentele absolute intre valorile previzionate si valorile observate (reale) exprimate ca procente din valorile observate. Acuratete Termen scurt (0...3 luni) Termen mediu (3 luni....2 ani) Termen lung (peste 2 ani) Tabel 2 Acuratetea modelelor Prin urmare din punct de vedere al acuratetii si intrucat previzionarea este pe termen scurt modelul cel mai convenabil ar fi proiectia tendintelor cu o valoare a cererii de 77 de unitati. Media mobila Slaba spre buna Slaba Foarte slaba Netezire exponentiala Relativ buna spre foarte buna Slaba spre buna Foarte slaba Proiectia tendintelor Foarte buna Buna Buna

Acuratetea unui model poate fi stabilita cu ajutorul urmatoarelor tehnici :

2. PERT
PERT (Program Evaluation and Review Technique Tehnica de Evaluare si Analiza a Planului) si CPM (Critical Path Method Metoda Drumului Critic) sunt doua foarte populare tehnci de analiza cantitativa care ajuta managerii sa planifice, programeze, monitorizeze si controleze proiecte mari si complexe. Pentru rezolvarea unei probleme prin aceste metode, se propun urmatorii pasi : 1. Definiti proiectul si toate activitatile sau sarcinile semnificative 2. Evidentiati relatiile care exista intre activitati. Stabiliti care activitate precede o alta sau altele sau este precedata de alta sau altele. 3. Trasati grafic reteaua care conecteaza intre ele toate activitatile 4. Atribuiti fiecarei activitati o durata si un cost estimativ 5. Calculati calea cea mai lunga din retea, tinand evident cont de succesiunea stabilita la pasul 2. Aceasta cale poarta denumirea de drum critic. 6. Utilizati reteaua pentru a planifica, programa, monitoriza si controla proiectul

Activitatea Activitatea A B C D E F G H I J K

Descriere

precedenta Elaborarea temei de proiectare A Studiul tehnico economic B Efectuarea calculelor C Alegerea materialului C Elaborarea desenelor de executie E Pregatirea tehnologica D Aprovizionare cu materiale F,G Executarea H Controlul tehnic de calitate I Incercarea I,J Omologarea prototipului Tabel 3. Activitatile

Rezolvarea acestei cerinte se va realiza cu ajutorul modului Pert/Cpm a programului Win QSB.

Fig. 11 Date de intrare Activitatea medie de timp (Activity mean time) se calculeaza conform urmatoarei formule : t=
a + 4m +b 6

unde : a este cel mai optimist timp de indeplinire a activitatii m cel mai probabil b cel mai pesimist

ES(A) = 0 ES(B) = EF(A) = 6 ES(C) = EF(B) = 14.3333 ES(D) = EF(C) = 23.5 ES(E) = EF(C) = 23.5 ES(F) = EF(E) = 29.6667 ES(G) = EF(D) = 25 ES(H) = EF(G) = 52.3333 ES(I) = EF(H) = 58.3333 ES(J) = EF(I) = 59.8333 ES(K) = EF(J) = 61.75 Unde :

EF(A) = ES(A) + AMT(A) = 0 + 6 = 6 EF(B) = ES(B) + AMT(B) = 6 + 8.3333 = 14.3333 EF(C) = ES(C) + AMT(C) = 14.3333 + 9.1667 = 23.5 EF(D) = ES(D) + AMT(D) = 23.5 + 1.5 = 25 EF(E) = ES(E) + AMT(E) = 23.5 + 6.1667 = 29.6667 EF(F) = ES(F) +AMT(F) = 29.6667 + 16 = 45.6667 EF(G) = ES(G) + AMT(G) = 25 + 27.3333 = 52.3333 EF(H) = ES(H) + AMT(H) = 52.3333 + 6 = 58.3333 EF(I) = ES(I) + AMT(I) = 58.3333 + 1.5 = 59.8333 EF(J) = ES(J) +AMT(J) = 58.8333 + 1.9167 = 61.75 EF(K) = ES(K) + AMT(J) = 61.75 + 6 = 67.75

ES timpul cel mai devreme de inceput (TDI) EF timpul cel mai devreme de sfarsit (TDS)

AMT activitatea medie de timp

Fig. 12 Diagrama PERT

Drumul critic este reprezentat in figura precedenta ca fiind A-B-C-D-G-H-I-J-K cu un timp total de 67.75 ore.

Fig. 12 Graficul Gantt In acest grafic Gantt drumul critic este reprezentat prin culoarea rosie iar prin culoarea albastru inchis este reprezentat timpul cel mai devreme de inceput iar prin albastru deschis timpul cel mai tarziu de inceput.

3. MRP
Sa se realizeze necesarul de materiale pentru fabricarea a 77 de bucati pe luna a produsului birou cu ajutorul modulului MRP ( Material Requirements Planning).

Birou

Blatul (1)

Sistemul electric de ridicare (1)

Cadrul metallic (1)

Rola blocabila (2)

Ventuza (2)

Comanda electrica (1)

Buton de actionare electric (1)

Incarcator (1)

Acumulator (1)

Traversa de legatura (1)

Cererea anuala ca urmare a previziunii pe luna ianuarie va fi de 924 de birouri.

Pentru realizarea biroului avem nevoie de 11 componente si planificarea realizandu-se pe o perioada de 4 saptamani. Conform previzionarii de la punctul 1 au reiesit un numar de 77 de birouri pe luna sau o medie de 924 de bucati pe an.

Datele de intrare Item Master

Necesarul de material Bill of material (BOM)

Pentru cele 77 de birouri previzionate pentru luna ianuarie am ajuns sa planificam cate 19 de unitati pentru 3 saptamani din ianuarie iar pentru ultima ramanand sa se produca 20 de bucati. Planul de productie Master Production Schedule (MPS)

Lista de materiale indentata - Indented BOM (Bill of material) for Birou

Lista comenzilor de aprovizionare, respective de fabricatie ce trebuiesc date Action (Planned Order Release) List for Birou

Analiza costurilor planului de productie dat Cost Analysis for Birou

Raportul explodat al articolelor componente ale produsului birou MRP Report for Birou

Nomenclatorul explodat

4. Job Scheduling
Planificarea locului de munca se va realiza cu ajutorul modulului Job Scheduling din Win QSB. Astfel vom avea un numar de 5 joburi si tot atatea masini.

Dupa introducerea datele initiale trebuie introdusi timpii necesari pe masina pentru realizarea fiecarei operatii. De exemplu pentru : Job1 : Operatia 1 necesita 5 minute pe masina 1 Operatia 2 necesita 3 minute pe masina 3 Operatia 3 necesita 4.5 minute pe masina 2 Operatia 4 necesita 6 minute pe masina 4

Operatia 5 necesita 3 minute pe masina 5.

In continuare este prezentat raportul planificarii in functie de locul pe munca si succesiunea masinilor la fiecare loc de munca cat si timpul realizare pe fiecare masina. Astfel pentru Job 1 succesiunea masinilor este : 1,3,2,4,5.

Cmax reprezinta numarul de minute de la toate cele 5 locuri de munca. Wmax reprezinta pauza cea mai mare dintre doua operatii

In imaginea urmatoare este prezentat raportul planificarii in functie de masina.

Astfel pentru Masina 1 succesiunea locurilor de munca (Job-urilor) este urmatoarea 1,5,2,3,4.

In imaginea urmatoare este reprezentarea graficului Gantt pentru succesiunea operatiilor in functie locurile de munca. Astfel pentru Job 1 are loc operatia 1 pe masina 1 ce necesita 5 minute urmeaza apoi operatia 2 pe masina 3 care incepe dupa 1 minut de la terminarea primei operatii si dureaza 3 minute. Cea de a treia operatie dureaza 4,5 minute si incepe imediat dupa terminarea operatiei precedente la fel si in cazul celei de a patra operatie. Ultima operatie incepe dupa 3,5 minute de la finalizarea operatiei 4. Cea mai buna succesiune a operatiilor este cea din cazul locului de munca 4 intrucat nu exista timp lipsa intre 2 operatii succesive. Cea mai mare pauza se poate observa in cadrul locului de munca 5 intre operatia 2 si operatia 3 si care dureaza 7.5 minute.

In urmatoare imagine este reprezentat graficul Gantt pentru succesiunea operatiilor in functie de masinile folosite. Astfel pentru masina 1 succesiunea operatiilor este urmatoare : operatia 1 de la primul loc de munca, operatia 2 de la locul de munca 5, apoi operatia de la locul de munca 2, urmeaza operatia 4 de la locul de munca 3 si ultima operatie de la locul de munca 4.