Sunteți pe pagina 1din 28

GRUP COLAR AGRICOL VASILE ADAMACHI IASI CALIFICAREA TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI

PROIECT DE SPECIALITATE

INDRUMATOR: Prof. ing. TURITA GEORGE Candidat:


Popa Anatolie

Clasa a XII-a A

2010

CARACTERIZAREA CALITATIVA A APELOR MINERALE DIN SPATIUL EX-SOVIETIC


2

Cuprins
Argument CAP I.Apa minerala......................................................................5
I.1.Definirea apelor minerale I.2.Originea apelor minerale I.3.Surse de ape minerale I.4.Zacaminte de ape minerale I.5.Calitati chimice ale apelor minerale I.6.Gazele care insotesc apele minerale I.7.Calitatile fizice ale apelor minerale. 3

CAP II. Zacaminte hidrominerale de larg consum.....................9


a) Ape minerale din RUSIA Muntii Caucaz apa minerala ARCHIZ b) Ape minerale din UKRAINA apa minerala Znamenovskaia

c) Ape minerale din Republica Moldova apa minerala Gura Cainarului

CAP III. Protectia zacamintelor de ape minerale.......................24

Partea Experimentala.25 Concluzii Bibliografie

Argument

Poporul transmite din tata-n fiu stirea ca vietuitoarele codrului au fost printre primele care au descoperit efectele miraculoase ale apelor minerale,prelungind experienta lor prin instinct, urmasilor. Este bine cunoscuta si descrisa preferinta zimbrilor pentru izvoarele minerale sarate, cu precadere pentru cele carbogazoase. Calugarul iezuit Frivaldszky constata si consemneaza existenta numarului mare de zimbri din codrii de la Borsec, care cautau izvoarele minerale pentru a se adaposti de arsita verii. Faptul a fost confirmat recent, cu ocazia recaptarii izvoarelor de la Borsec, cand au fost descoperite si dezgropate schelete de zimbri din tufurile calcaroase de varsta recenta. Oamenii au invatat,din cele mai vechi timpuri, sa aprecieze gustul si calitatile apelor minerale, mai intai cele sarate si termale, mai apoi cele carbogazoase si celelalte. Gustandu-le la inceput, completandu-si rana mai tarziu, le-a descoperit, consumandu-le, si calitatile tamaduitoare. Efectul terapeutic al apelor minerale a fost stabilit, in fazele de inceput, empiric, prin constatari si urmariri de cazuri similare, mereu verificate, zeci si sute de ani. In timpuri mai recente, miracolul tamaduitor din apele minerale este explicat stiintific pe baza compozitiei lor chimice. Balneologia si hidrochimia colaboreaza continuu si egal pentru obtinerea celor mai bune retete balneare si a celor mai avantajoase cai de valorificare a apelor minerale pentru consumul larg. Din aceasta conlucrare au rezultat, pana in prezent , doua castiguri de mari interes: a)situarea si pretuirea apelor minerale la nivelul celor substante minerale utile de larg consum(titeiul, sarea, carbunele, etc.) si b)ridicarea lor la calitatea de substanta minerale medicinala, impreuna cu namolurile si gazele terapeutice.

CAP I APA MINERALA

I.1.Definirea apelor minerale

Bogatia hidrominerala a oricarei tarii este valorificata din punct de vedere balnear, turistic si industrial, prin imbutelierea, a apelor minerale destinate, prin calitatile lor consumului alimentar sau tratamentelor medicale recomandate. Apa minerala ca substanta alimentara are in atentia omului,o vechime relativ mare. Pe teritoriul Romaniei cercetarile din secolul al XVIII lea s-au referit la zacamintele de ape minerale exploatate si in prezent(Lipova,Poiana Negri,Borsec,Sarul Dornei si Valcele) sau neexploatate inca (Vlahita si Homorod).Primele analize chimice care ne-au prevenit in legatura cu unele dintre aceste ape minerale au fost efectuate in aceeasi perioada. Poarta o semnificatie faptul ca in secolul al XIX-lea numarul lor a crescut la 17 si ca in primul deceniu al sec XX se aflau pe piata ape minerale de larg consum si medicinale oferite de 24 de unitati de imbuteliere. Prima jumatate din actualul secol nu aduce nouatati deosebite in valorificarea apelor minerale, cu exceptia executari unor captari bune la Borsec,Poian, Stoiceni, precum si introducerea unor instalati de imbuteliere modernizate si inca manuale. Industria de imbuteliere este opera combinata a unui grup restrans de inginerii, chimisti si tehnologi, dintre care, pe loc de cinste, stau urmatorii: P.Danescu, M.Zoltan, S.Calinescu, St.Guth, E.Kosztandi si N.Gavrilescu. Definirea notiuni de Apa minerala poate fi privita conceptual din 3 puncte de vedere: geologic, medical si alimentar. In trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate in scopuri terapeutice. In ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-au dat denumirea de ape curative; in plus, sfera de cuprindere a notiuni de apa minerala sa extins si asupra altor categorii care nu sunt folosite intotdeauna in cura balneara, ci, datorita unor insusiri chimice sau fizice, sunt propice industrializari prin imbuteliere sau pot deveni matarie prima pentru extragerea unor elemente sau gaze asociate sau cuprinse intre ele. Largirea sferei de cuprindere a apelor minerale se rasfrange si asupra limitelor, inferioara si superioara, ale concentratiei si compozitiei chimice care valoric, raman inca neprecizate.Limita inferioara pare sa aiba o semnificiatie mai importanta , iar precizarea ei este ingeniata si de faptul ca unor ape cu mineralizati foarte scazute, dar care au in cuprinsul lor unele elemente specifice de valoare sau unele microelemete validate terapeutic, li se acorda calitatea de ape terapeutice.In acest context de situatii s-a convenit adoptarea urmatoarei definitii:Se numesc ape minerale acele ape subterane sau superficiale care datorita calitatilor chimice sau fizice pe care le au, pot fi utilizate in tratamente balneare sau la valorificare industriala. La demarcarea celor doua mari tipuri de ape minerale imbuteliate in Roamania facem o precizare si anume cele de tip Caciulata,Slanic-Moldova si Singeorz-Bai s.a. sunt bine cunoscute ca substante minerale terapeutice, pe cand apele minerale de larg consum de tip

Borsec, Biborteni, Boholt, Buzias s.a. si-au sporit renumele si cautarea, nelipsindu-le in marea lor majoritate,calitati terapeutice importante.

I.2.Originea apelor minerale


De-a lungul anilor au existat numeroase ipoteze, grupate la doua categorii de idei extreme, inca in controversa , sustinute de mari personalitati care le-au dat stralucire. Grupa cercetatorilor care sustin originea vadoasa sau meteorica a apelor minerale este in continua crestera, pe seama celeia care continua sa le creada de origine magmatica sau juvenila. Conform conceptului origini vadoase, apa minerala ar rezulta, simplu, din ape superficiale meteorice infiltrate in subsol si dirijate in circuit subteran de reteaua accidentelor tectonice, unde, sub imperiul gravitatiei sunt obligate sa patrunda adesea, in scoarta terestra la adancimi mari. Pe tot parcursul lor, descendent si ascendent, apele spala rocile strabatute, achizitionand, prin dizolvare, saruri minerale si gaze libere aflate in mars ascendent din zonele adanci ale scoartei. Pe ramura descendenta a traseului circular apele strabat niveluri cu temperaturi mereu mai ridicate, obtinand, prin incalzire, un anume grad de termalitate care le mareste capacitatea de dizolvare a sarurilor minerale cuprinse in rocile traversate. Revenirea la suprafata a apelor descendente adica antrenarea lor pe un traseu ascendent, diferit de precedentul , rezulta dintr-un proces complex, hidrodinamic, in care un rol important il joaca greutatea coloanei de apa rece situata la nivelurile superioare. Plastic vorbind dispozitivul unei surse arteziene ar mima, la scara uriasa, mecanismul unui sifon. Desi mai atractiv, conceptul originii magmatice sau juvenile a apelor minerale, conform caruia apa minerala ar proveni din zonele foarte adanci ale scoartei terestre si chiar cele ale mantalei superioare, fiind un produs care n-a vazut inca lumina zilei isi pierde, treptat, sustinatorii. Ar fi vorba, deci de apa provenita prin dezhidratarea magmei sau o apa de sinteza chimica pe baza gazelor care insotesc magma. In sprijinul acestui concept cumpanitor vin unele procedee de datare si de identificare a apelor cu origini diferite, bazate pe anumiti izotopi radio activi, printre care tritiul, produs al atmosferei inalte ca rezultat al activitati radiatiei cosmice. Cu toate ca are un timp de injumatatire scurt, datorita omogenizari sale cu hidrogenul activ din rezervorul atmosferic este folosit ca un bun indicator pentru rezolvarea unor probleme geologice si hidrogeologice de relativ mica durata. Antrenat de ploaie si adus la sol, tritiul urmeaza de aici traseul apei de infiltratie si va fi regasit la suprafata in functie de timpul scurs in circuitul subteran pe care la parcurs. El a fost pus in evidenta si in apele minerale dovedind prin prezenta sa originea vadoasa a acestora, iar din cantitatea masurata s-a putut calcula si timpul pe care l-a parcurs apa mateorica din momentul infiltrarii ei in subsol, pana in momentul revenirii la suprafata ca apa minerala. Pentru studiul originii gazelor care insotesc apele minerale a fost folosita o metoda moderna bazata pe izotopi radioactivi, prin care s-a demonstrat ca unele gaze asociate apelor minerale sunt de origine vulcanica. 6

I.3.Surse de ape minerale


In primele decenii ale sec XX, majoritatea exploatarilor de ape minerale destinate imbutelierii utilizau izvoare sau surse naturale. Izvoarele de apa minerala, ca majoritatea izvoarelor naturale de ape potabile sau nu, apa in anumite conditii geologice cu deschideri la zi. La aceste conditi este necesar sa existe formatiuni poroase in apozitie cu cele care au porozitate mica si nu permit trecerea apei prin cuprinsul lor. In faza de inceput al organizari industriei de imbuteliere, izvoarele destinate in acest scop erau captate la nivelul tehnic corespunzator timpului respectiv. Astfel, sursele de ape minerale de la Boholt, Poiana Negrii si Sarul Dronei au fost captate prin puturi armate cu tambre, sursa de la Covasna printr-un put armat cu boltari de piatra, iar cea de la SangeorzBai printr-o galerie de coasta, armata, de aseamenea, in boltari. Unele surse de mai mica importanta ca aceea de la Slanic-Moldova, erau captate si mai rudimentar, prinse doar intrun stiubei, iar transportul apei de la captare la punctul de imbuteliere se facea prin tevi de pin. Se intelege ca sistemul nu asigura o etansietate perfecta a sursei ceea ce afecta negatic calitatile fizice si chimice ale apei minerale dar mai ales nu asigura protectia sanitara pe care o reclama sistemul de captare si transport al apei minerale. Neajunsurile mentionate au impus conceperea unor sisteme de captare etanse, pentru izvoarele mai importante, introducandu-se, in acest scop, clopote de cupru cositorit care se aplicau pe grifonul izvorului si care era izolat jur-imprejur cu un strat de argila. In alte situatii, in zona izvoarelor naturale au fost executate gauri de sonda de cativa zeci de metri adancime in scopuri obtinerii unor ape minerale necontactate de atmosfera.

I.4.Zacaminte de ape minerale


In cele ce urmeaza ne vom referi numai la apele minerale din Romania valorificate prin imbuteliere. Zacamintele in care sunt acumulate ape minerale cuprind o diversitate mare de formatiuni geologice,de la cele mai tinere, la foarte vechi, unele afectate de metamorfism.Acumularea apei minerale in subteran se face in functie de natura , forma si starea rocii magazin:in porii formatiunilor permeabile, in zonele de alterare ale unor roci initial stancoase,in golurile carstice si in volume afectate tectonic.Astfel intreaga suita de zacaminte hidrominerale mari din bazinele Oasului,Ciucului,Baraoltului si Binsei, sunt acumulate in depozite sedimentare recente de varta pliocena si cuaternara,si chiar foarte tinere, cele de pe terasele fluviatile ale principalelor cursuri de apa.In vecinatate si pe zone paralele cu zacamintele mentionate,o parte din restul zacamintelor cunoscute,cum ar fi cele de la Poiana Negrii,Poiana Cosnei,Poiana Vinului,Slanic Moldova,Casin,Covasna,Bodoc,Poian si Vilcele, au ape acumulate in formatiuni stancoase ale flisului carpatic,in conditii hidrogeologice care le confera,in general,debite relativ mici,iar o alta parte,cu ape acumulate in calcare cristaline cartificate,fisurate si fracturate, in conditii sa asigure debite mai substantiale. Una dintre caracteristicile geometrice importante ale zacamintelor hidrominerale destinate industriei de imbuteliere,determinata de cercetarile hidrogeologice din Romania, este aceea ca adancimea de acumulare a apelor minerale carbogazoase, pentru consum sau medicinale nu depaseste in general 100 m.Exceptie fac zacamintele de la SingeorzBai,Bilbor,Sincraieni si cel de la Buzias.Celelalte zacaminte citate,desi in unele cazuri se continua in profunzime,sunt exploatate la adancimi mai mici cum ar fi:Sarul Dornei,Vilcele,Bodoc,Bixad,Zizin,Malnas.

I.5.Calitati chimice ale apelor minerale


Mineralizatia totala a apelor minerale din Romania variaza intre limite relativ largi: limita inferioara ar corespunde apei minerale de Zizin, iar cea superioara, apelor SlanicMoldova, intelegandu-se ca apele medicinale sunt cele mai concentrate in saruri minerale; urmeaza in ordine descrescatoare apele minerale de la Bixad-Oas si Sapinta, Malnas si Stoiceni.Concentratia seriei urmatoare se grupeaza intre valorile 6,6 si 8,5 g/l. Apele minerale de consum alimentar au o mineralizatie totala sub 6.0 g/l si se grupeaza in functie de acest parametru chimic, in doua categorii. Din prima categorie fac parte ape minerale cu mineralizatie care nu difera cu mai mult de 5g/l:Borsec ,Boholt,Sarul Dornei,Poiana Vinului si Virghis.Din categoria a doua, cu ape slab mineralizate si putin diferite una fata de alta, fac parte:Buzias, Poiana Cosnei, Cosnita, Stanceni si Sincraieni. Apele medicinale sunt si cele mai bicarbonate ape minerale.Astfel ionul HCO3 se afla in proportie ridicata in urmatoarele ape:Sapanta,Bixad, Malnas si Slanic-Moldova.Ionul bicarbonic nu depaseste o concentratie de 1g/l, cu exceptia apelor de la Poiana Cosnei si Cosnita. Anionu iod este absent in majoritatea apelor, mai ales la cele destinate consumului alimentar.In cantitati mici este prezent in urmatoarele ape minerale:Sarul-Dornei,SlanicMoldova,Vilcele, Bodoc, Tinca. Ionul litiu este relativ frecvent; in fruntea apelor litinifere, si la mare distanta de celelalte, aflandu-se Perla-Casinului dupa care urmeaza celelalte, avand continuturi cuprinse intre 0,8 si 0,1 mg/l. Apele magneziene sunt ,de asemenea, relativ numeroase, cea mai mare proportie parand sa aiba apa de la Vilcele , urmata de apele de la Stoiceni,Borsec si Poian,Covasna, Boholt,Bodoc si Sincraieni.

I.6.Gazele care insotesc apele minerale


Apele minerale imbuteliate in Romania pot fi denumite si ape gazoase pe considerentul ca, pe langa compozitia si componenta lor ionica, contin si importante cantitati de gaze, reprezentate, in principal, de bioxidul de carbon. In cazul unor ape minerale, gazul se afla in proportie de 70% din mineralizatia lor totala.Proportia de gaz se afla inca relativ mare in apele minerale de la Bodoc(36,7%) si Virghis(35,5%). Dintre zacamintele care au o salinitate mai ridicata si mai ales acelea cu ape clorurate,proportia de gaz care contribuie la mineralizatia totala depaseste 26% numai la Covasna. Rezulta deci ca apele minerale medicinale au un continut procentual redus de bioxid de carbon, in timp ce la apele minerale de larg consum continutul procentual este mai ridicat. Interesant de retinut este faptul ca apele minerale cu continut de bioxid de carbon in proportie medie si sensibil egala cu suma ionilor proveniti din sarurile minerale dizolvate au cea mai mare stabilitate chimica, au calitati primare bune pentru imbuteliere, suporta transportul la distante mari si gazul CO2 este retinut de apa o perioada foarte indelungata. In general concentratia la izvor in bioxid de carbon a apelor minerale carbogazoase din Romania este cuprinsa intre 1100mg/l-3000mg/l.

In ultimii ani au fost inteprinse unele studii sistematice in legatura cu prezenta bioxidului de carbon liber la unele puncte de pe aureola mofetica din Carpatii Orientali, precum si cel din compunerea apelor minerale carbogazoase. Rezultatele obtinute pana in prezent arata ca bioxidul de carbon prezinta mai multe categorii de variatii intre valorile limita citate. Primele cercetari s-au facut pentru emergentele naturale de CO2 liber si uscat de la Baile Pucioasa-Sintimbru si Baile Harghita, completate cu analize pentru bioxidul de carbon continut de apele carbogazoase de la Borsec si Sincraieni si, in fine, in mare detaliu si pentru o perioada de peste 11 ani, pentru apele carbogazoase de la Buzias.

I.7.Calitatile fizice ale apelor minerale.


Calitatea fizica principala a apelor minerale pentru imbuteliere este temperatura de zacamant, care poate influenta asupra chimismului si, mai ales, a gradului de impregnare cu bioxid de carbon. Variatiile de temperetura ale apelor minerale intrate in circuitul statiilor de imbuteliere pot influenta procesul prepararii lor de la prima operatie pana in momentul capsularii sticlei. Desi apele minerale din zacamintele hidrominerale de pe teritoriul Romaniei sunt exploatate de la adancimi relativ mici, temperatura lor prezinta o surprinzatoare constatnta termica, fiind infim influentata de conditiile fizice ale mediului ambiant atmosferic . Zacamintele hidrominerale sunt asezate de la altitudini cuprinse intre 128m si 950m, precum si in zone climatice diferite. Cu toate acestea temperatura apei din zacamant nu coboara sub 7 grade Celsius si nu depaseste 16,5 grade Celsius. Acestea ar fi limitele inferioara si superioara ale valorilor temperaturii apelor din zacamint care le caracterizeaza la izvor sau la punctele de exploatare. Apele minerale din majoritatea zacamintelor hidrominerale au insa temperaturi cuprinse intre 8-9 grade Celsius si 11-12 grade Celsius. In conditii mai favorabile, apele de circulatie subterana devin ape termale sau termominerale. 9

CAP. II. ZACAMINTE HIDROMINERALE DE LARG CONSUM


A) Ape minerale din RUSIA Muntii Caucaz apa minerala ARCHIZ

n sudul RUSIEI la poalele muntelui Elbrus (5642 m)se afla un mic sat Karachaevo Cerkessia.Situat la sud de Stavropol, nu departe de renumitele statiuni balneare ale Caucazului, Karachaevo-Cerkessia de drept ocupa unul dintre cele mai importante locuri peisagistice ale Caucazului. Localitatea Archiz este situata in partea de sud-vest a republicii Karachaevo-Cerkessia de-a lungul lantului muntos al Caucazului,la analtimea 1500 deasupra nivelului marii. Archiz in traducere din limba Karachaev inseamna-fata frumoasa ariuu-kzz-colina ansorita, peisagistica, curata, natura pare a fi cu adevarat divina. Padurile bogate la poalele muntilor accentuiaza forma varfurilor muntilor, iar campiile nsorite se contopesc cu brazii albi ce se extind spre crestele muntilor. Aici natura este neatinsa de mana omului precum si spatile intinse la nesfarsit. Acesta este unul din cele mai curate locuri din lume. Apa,cristalina si pura pe care o bem in fiecare zi se capteaza chiar de aici din munti. Aceasta zona este restrictionata vizitatorilor. Localitatea este situata pe teritoriul parcului Teberdinsky infiintat an anul 1936. Astazi este nominalizat in lista fundatiei UNESCO. Chiar aici la analtimea 1507 m. deasupra nivelului marii compania Visma capteaza apa pura Archiz numele fiind in cinstea localitatii unde e situate izvorul. Archiz se imbuteliaza direct de la sursa astfel pastrand toate proprietatile ei naturale si un gust al apei de munte. Ghetarii vechi de secole din Caucazul de Nord topindu-se de la straturile de jos trecand printre stanci imbunatatindu-se cu minerale si oligoelemente. Bacteriologic pura din adancimi apa are o puritate naturala perfecta si nu are nevoie de purificare artificiala profonda. Apa de munte Archiz are compozitia echilibrata si naturala din punct de vedere al suspensiilor pentru un consum zilnic. Astazi pe teritoriul unde se gaseste aceasta apa sunt 3 statii de pompare;130-K, 131-K, si 1-A. Ca urmare a forajelor din 2005-2006 frontierele acestui teritoriu au fost marite si identificate noi puncte de exploatare a apelor minerale, ceea ce a condus la cresterea semnificativa a rezervelor de apa Archiz si livrand-o pe intregul teritoriu al Fedratiei Ruse precum si in tarile Baltice, CSI.

10

Calitatea apei minerale Archiz


In Caucaz sunt multe si diferite tipuri de apa minerala,dar, nici una din ele nu are o astfel de compozitie ca Archiz. Numeroase tipuri de ape minerale, medicinale, extrase din Caucazul de Nord majoritatea, sunt adevarate

mijloace medicale si eficiente doar prin dozarea si folosirea lor competenta. De aceea printre cele 200 de izvoare minerale din Caucazul de Nord se evidentiaza <<Archiz >> . El se regaseste la poalele muntilor,ci in panta lor, pe un teritoriu protejat de autoritatile mediului din Teberdinski. Din acesta fantana situata la o altitudine de 1507 metri deasupra nivelului marii se capteaza apa potabila de munte cu o compozitie optima de puritate pentru utilizarea de zi cu zi fara restrictii.

11

Pentru ca <<Archiz>>sa nu piarda din proprietatile ei unice imbutelierea se face la locul de captare a apei. Tehnologia de imbuteliere a fost planificata intr-un anumit mod, pentru ca sa nu fie modificari in compozitia apei. Fiecare lot inainte de livrare trece un test de analiza chimica si microbiologica in laboratoarele dispuse de catre organizatia mediului si al apelor din Federatia Rusa, probele de apa se recolteaza la fiecare 30 min corespunzator standardelor europene. Compania <<Visma>> investeste mereu in tehnologie si echipament modern. In anul 2007 la sfarsitul lunii august compania a incheiat lucrarile cu privire la lansarea de noi echipamente high-tech pentru liniile de imbuteliere, acest echipament find deservit de catre compania franceza<<Siedel>>. Anual apa <<Archiz>>este supusa unor cercetari amanuntite, concluziile fiind trase de tehnologi si chimisti de renume din institutiile superioare ale Rusiei,care confirma indubitabil proprietatilor fizice si chimice ale apei precum si compozitia acesteia.

12

In 2001 compania <<Visma>> a devenit titularul unui certificat international ISO 9000, iar in 2007 a confirmat calitatea inalta a produselor sale primind certificatul ISO 9001. Asta fiind o dovada ca produsele acestei companii indeplinesc toate standardele necesare. In 2006 apa <<Archiz>> a fost nominalizata cu certificatul european<<Baltsert>> si in ziua de astazi este unica apa minerala de masa din Rusia, care cu succes a trecut testul european si i s-a permis sa fie importata si vanduta in intreaga UE. Compania este laureata la concursul O suta cele mai bune produse din Rusia precum si posesia a 25 diplome, medalii si semne comemorative, care confirma din nou,produs de calitate inalta.

Taina vindecatorului

Legenda spune ca odata cu mult timp n urma n muntii Caucazului a aparut un razboinic, istet,rapid si puternic,inspirnd tuturor teama si frica.Locuitorii nu stiau cum sa se salveze pe ei precum si bunurile lor. O data ntr-o livada a intalnit o fata,frumusetea ei nu

putea fi inlocuita nici de stralucirea zapezii din vrful muntilor la rasaritul soarelui.Dar fata nu-i raspundea atentiei lui. Inima razboinicului a fost franta pentru ca fata s-a logodit cu un alt tanar. Si atunci viteazul s-a retras n munti, ntr-o pestera lnga un izvor cu ap limpede. A trecut putin timp si viteazul a observat ca apa din izvor avea proprietati vindecatoare, da puteri, lua oboseala si trata diferite rni. Nu o data razboinicul a dat pastorilor rataciti in munti din apa miraculoasa . Istoria razboinicului si izvorului su repede s-a raspandit in mprejurimi. Mai tarziu osteni si oameni de rand veneau la el pentru a se vindeca cu miraculoasa apa si pentru a-si recapata fortele, nerefuzand pe nimeni . A trecut multi ani, si ia ajuns la urechi c , jos in vale logodnica lui sufera de o boala grea fiind pe patul de moarte. Pentru prima oara a coborat din munti purtand la el o plosca de apa lecuitoare din care ia dat fetei de baut cateva zile din apa vindecatoare si n scurt timp ea s-a ridicat din pat . Dupa ce sa vindecat ea a vrut sa-i multumeasca celui care a salvat-o.Vazandu-l pe el si amintise ca ia cerut mna cndva,si ea nu ia raspuns dragostei lui. Din acele timpuri izvorul de apa miraculoasa poarta denumirea de ARKHIZ , in traducere din cazaca semnifica frumoasa fata ARIUU KIZ. Acest nume dandu-l razboinicul in cinstea iubitei lui.

13

B) Ape minerale din UKRAINA -

Apa minerala Znamenovskaia

Apa minerala Znamenovskaia se capteaza dintr-o sursa naturala amplasata antr-o zona ecologic curata. Domeniile principale ale sistemului de management al calitii, care acoper toate aspectele legate de intreprindere sunt: -calitatea resurselor -calitatea proceselor organizatiei -calitatea muncii cu partenerii Toate produsele care sunt imbuteliate la fabrica unde sunt supuse mai multor etape de control al calitii. Produsul final obine un certificat de conformitate, i de asemenea obtine un certificat de calitate. Controlul calitii tuturor produselor fabricate la uzina "Erlan" sunt supravegheate n special de laboratoare dotate cu echipamente acreditate.

- Laboratoare fizico-chimice efectueaz controlul de intrare de materii prime utilizate la fabricarea buturilor pe echipamente moderne. - Controlul calitii materiilor prime utilizate n producie, precum i controlul produselor finite pentru prezena de microorganisme este efectuat de laboratorul microbiologic; - Calitatea apei minerale captata din regiunea ecologic curata Novomoskovsk este confirmata anual de Institutul National de Cercetare si Reabilitare din Ucraina. Controlul procesului tehnologic precum si mentinerea gustului produselor este realizat de centrul de Supraveghere si Control a tehnologiei. 14

C) Ape minerale din Republica Moldova apa minerala Gura Cainarului

15

ompania Rusnac-MoldAqua a fost nfiinat n anul 1994, n satul Gura Cinarului, acest teritoriu este protejat i este ecologic pur. Activitatea principal a companiei este producerea apei minerale naturale i a buturilor rcoritoare. Particularitatea principal a apei minerale este proprietatea sa natural. Zona apei de izvor este amplasat ntr-o micro zon curat, natural, departe de osele, zone industriale i tehnice i n deprtare de surse de poluare tehnogene. Izvoarele care sunt utilizate ating adncimea de 150 metri, ceea ce ofer transparen i puritate cristalin. Izvoarele nu sunt supuse nici unui factor extern de aceea nu necesit filtrare adiional sau curire. Pentru a nu dezechilibra componena apei natural minerale, noi utilizm cele mai moderne i performante tehnologii ale companiei germane Krones, lider mondial n acest domeniu. Procesul tehnic este controlat n ntregime de sisteme electronice, ceea ce ajut la excluderea efortului omenesc i respectiv scade riscul factorului uman. La ntreprindere sunt amplasate 3 linii de tehnologie performant ale companiei Krones. Producia general constituie 42 mii sticle n or cu volumul de 1,5 litri. Utilajul presupune producerea a ctorva tipuri de produse pe o singur linie, ceea ce ofer utilizarea maximal a posibilitilor liniilor. n anul 2007 la ntreprinderea Rusnac-MoldAqua, compania Krones a instalat prima linie de lucru din Europa, cu productivitatea de 18 mii sticle n or cu volumul de 1,5 litri, ceea ce ofer scderea substanial a cheltuielilor i minimalizarea efortului omenesc. Compania Rusnac-MoldAqua n cel mai strict mod se ocup de controlarea procesului de producere i a controlului produciei finale. Pentru aceasta la ntreprindere sunt adunai cei mai buni specialiti din Republica Moldova din acest domeniu. Rusnac-MoldAqua este unicul productor din Moldova printre concurenii si, n cadrul cruia activeaz laboratoare microbiologice i chimice dotate cu tehnologii unice, care corespund tuturor necesitilor standardelor europene. Laboratoarele noastre au trecut acreditarea n conformitate cu standardele internaionale ISO

17025. O astfel de poziie ofer verificarea ntr-un regim nentrerupt a calitii i a tuturor proceselor necesare. Actual noi suntem unicii productori de ap mineral i de buturi rcoritoare, certificate cu cele mai stricte i universale sisteme de securitate i calitate ISO 22000:2005 i ISO 2000:2100. Acest certificat confirm sigurana i calitatea nalt a produselor la un nivel internaional. ntreprinderea Rusnac-MoldAqua se orienteaz doar pe producerea produselor de cea mai nalt calitate i ecologic pure. 16 Ape minerale Gura Cinarului Gura Cainarului o parte din viaa noastr - nu e doar un slogan publicitar, aceste cuvinte reflect ntr-un mod deosebit realitatea. Cci anume Gura Cinarului pe parcursul a 8 ani se consider a fi cel mai recunoscut i solicitat produs de pe piaa apelor minerale din Moldova. Astfel de fidelitate a consumatorilor - apa Gura Cinarului a cptat-o datorit naltei caliti, gustului plcut i calitilor benefice pentru organismul uman. Denumirea apei minerale provine de la denumirea localitii de unde izvorte satul Gura Cinarului din raionul Floreti. Izvorul Nr. 3 din care se extrage apa Gura Cinarului se afl la adncimea de peste 120 de metri. Aflndu-se la astfel de adncime, izvorul este complet izolat de oricare influene exterioare, iar straturile subterane, prin care trece apa ridicndu-se la suprafa, o mbogesc cu minerale benefice i necesare organismului uman. Datorit structurii tectonice a localitii, componena apei rmne a fi neschimbat i nu este influenat de schimbrile climaterice i sezoniere. Grupa apei: sulfat-sodic-calic-magnezic. Componena chimic SO42- 816 mg/dm3 Ca2+ 178 mg/dm3 Mg2+ 82 mg/dm3 Na2+ 326 mg/dm3 Mineralizarea 2,21 g/dm3 Republica Moldova e situat n partea central a Europei, n nord-estul Balcanilor, pe un teritoriu de 33843,5 km2. Capitala oraul Chiinu. La nord, est i sud este nconjurat de Ucraina, iar la vest separat de Romnia de rul Prut.

Lungimea total a hotarului naional constituie 1389 km, inclusiv 939 km cu Ucraina, 450 km cu Romnia. Cel mai de nord punct al rii este satul Naslavcea (480 21' N 270 35' E), iar cel mai sudic Giurgiuleti (450 28' N 280 12' E), care e i unica localitate pe malul Dunrii. Punctul cel mai de vest este satul Criva (48 0 16' N 26 0 30' E), cel mai de est satul Palanca (460 25' N 300 05'E). Republica Moldova face parte din grupul rilor bazinului Mrii Negre. Cu acestea, precum i cu statele dunrene, ntreine strnse legturi comerciale reciproc avantajoase. Hotarul ei de sud se ntinde pn aproape de Marea Neagr, ieirea la mare deschizndu-se prin limanul Nistrului i fluviul Dunrea. Poziia fizico-geografic a Republicii Moldova a determinat variatele particulariti ale condiiilor ei naturale. Relieful rii reprezint o cmpie deluroas, nclinat de la nord-vest spre sud-est cu altitudinea medie de circa 147 m deasupra nivelului mrii. n partea central a ei se afl Codrii, regiunea cea mai ridicat, cu altitudinea maxim de 429,5 m (dealul Blneti, raionul Nisporeni) i puternic fragmentat de vi i vlcele. Procesele erozionale i alunecrile de teren au condiionat formarea hrtoapelor, care prezint nite amfiteatre n spaiul crora snt situate localiti rurale. Pitorescul peisaj al codrilor, care e foarte asemntor cu o regiune premontan, a fost numit de ctre geomorfologul i pedologul rus Vasili Dokuceaev Elveia basarabean. Sud-vestul rii i teritoriul de pe cursul inferior al Nistrului au relief de cmpie mai puin fragmentat. Resursele minerale ale Republicii Moldova snt reprezentate preponderent de roci sedimentare, cum ar fi calcarul, creta, ghipsul, nisipul, gresia, bentonita, tripoli i diatomita, care pot fi folosite la construcii, la producerea cimentului i a sticlei, n industriile alimentar, chimic, metalurgic etc. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificate minerale nemetalice ca grafitele, fosforitele, zeolitele, fluoritele, baritele, iodurile i bromurile, precum i unele metale industriale ca fierul, plumbul, zincul i cuprul. Moldova posed i depozite mici de lignite, petrol i gaz natural. Clima Republicii Moldova este temperat continental, caracterizndu-se prin lungi perioade fr nghe, ierni scurte i blnde, veri lungi i clduroase, precipitaii modeste i lungi perioade secetoase la sud. Temperatura medie anual crete de la 8-9 oC la nord pn la 1011 oC la sud. Precipitaiile medii anuale variaz ntre 600-650 mm la nord i centru i 500-550 mm la sud i sud-est. Reeaua hidrografic include peste 3000 de ruri i rulee, dintre care 10 au lungimea de peste 100 km. Principalele ruri snt Nistru (1352 km, pe teritoriul rii 657 km), Prut (976 km, pe teritoriul rii 695 km), Rut (286 km), Coglnic (243 km, pe teritoriul rii 125 km), Bc (155 km), Botna (152 km). Pe teritoriul Moldovei se mai afl 60 de lacuri naturale i circa 3000 lacuri de acumulare. Cele mai mari snt Beleu, Dracele, Rotunda, Fontan, Bc i Rou, fiecare avnd suprafaa oglinzii de ap peste 1 km2. Cele mai mari lacuri de acumulare din

17

ar, fiecare cu o capacitate acvatic de peste 30 milioane m3, snt cele de la Costeti-Stnca, Dubsari, Cuciurgan, Taraclia i Ghidighici. n Moldova se mai afl peste 2200 de izvoare cu ap natural. Circa 20 depozite de ape minerale cu peste 200 izvoare de ap au fost identificate i explorate. Cele mai valoroase se consider apele minerale care conin componeni curativi ca sulfurile, iodurile, bromurile, borul i radonul. Ct privete valoarea lor terapeutic, apele minerale ale Moldovei snt analoage cu bine cunoscutele n toat lumea Karlov Var din Cehia, Borjomi din Georgia i Essentuki-17 din regiunea Caucazului de Nord a Federaiei Ruse. nveliul de sol al Moldovei este mnos i variat, fiind constituit din peste 745 de varieti de soluri. Cernoziomurile alctuiesc circa 75% din suprafaa teritoriului rii. Solurile brune i cenuii de pdure ocup 11%, iar cele aluviale, adeseori salinizate i nmltinite 12%. 18

Tot mai multi sunt oamenii procura apa potabila imbuteliata,necatind ca cu citiva ani in urma chiar idea suna bizar.S-ar parea apa oriunde e apa,dar devine un lucru foarte importantce fel de apa consumam.Cineva azis ca apa minerala e mai capricioasa decit vinul de marca.Desigur apa de izvor trebuie cu multa grija extrasa din adincurile pamintului si imbuteliata in recipiente inoffensive pentru a pastra acel continut mineral pe care lea cules natura. Apa mineral but cu atta plcere revigoreaz organismul celor care muncesc din greu, practic sportul ori au probleme de sntate. izvorul din care se extrage apa se afl la o adncime de peste 120 de metri i, astfel, este complet izolat de orice influene din exterior, iar straturile subterane, prin care trece apa ridicndu-se la suprafa, o mbogesc cu minerale benefice i necesare organismului uman. Indiferent de anotimp, apa din acest izvor are o temperatur constant - aproximativ 120C. Proprietile ei unice, gustul suav i compoziia echilibrat i stabil a apei din acest izvor, n pofida unor eventuale tulburri climaterice sau de sezon. nscrie n categoria hidrocarbonat-sulfat-magneziu-calciu-sodiu. Din punct de vedere terapeutic, aceast ap mineral curativ de mas este indicat pentru consum permanent (zilnic). Republica Moldova dispune... de un spectru bogat de ape minerale. Acviferele de diferite vrste sunt situate la adncimea de 200 - 1000 m. n prezent sunt cunoscute 16 zcminte de ap mineral, dintre care 13 zcminte se afl la etapa cercetrii hidrogeologice detaliate. Apele minerale se mpart n dou categorii: ape minerale potabile i curative. Apele minerale potabile sunt rspndite pe tot teritoriul Republicii Moldova. Cele mai cunoscute zcminte sunt: Varnia, Bli, Chiinu, Soroca, Camenca, Hrjauca etc. Mineralizarea apei constituie 1,0-10,0 g/dm3. Apele minerale curative sunt caracteristice pentru sudul i nord-estul rii. Ele conin hidrogen sulfurat (30,0-80,0 mg/dm3), iod (17,0-26,0 mg/dm3), brom (132,0-139,0 mg/dm3) i alte elemente chimice (litiu, radon, stroniu, bor). Un exemplu de utilizare bun a apelor minerale curative este sanatoriul Nufrul Alb, Cahul. Apele minerale sunt ape naturale, folosite in cura externa sau interna, ca tratament. O apa minerala contine diferite substante ca: saruri, elemente chimice (de exemplu Fe sau gaze) intro anumita concentratie, de unde si varietatile de ape minerale. Totusi, sunt anumite conditii pe

care trebuie sa le indeplineasca o apa ca sa fie minerala, si anume: sa aiba minimum 1 g%o saruri; sa contina elemente chimice cu mare actiune (Fe, I, As) in anumite cantitati; sa contina anumite gaze (CO , SH , emanatii radonice), de asemenea, in anumite proportii; sa izvorasca la o temperatura de cel putin 20. - dupa concentratia osmotica: ape acratice, cu mineralizare sub 1 g%o substante solide, fata de 9 g%e concentratia plasmei, ape izotone, cu o concentratie de 8 - 10 g%c(ca si serul fiziologic); ape hipertone, cu o concentratie de peste 10 g%e - dupa compozitia chimica exista 11 categorii de ape minerale si anume: - ape oligominerale sau acratice, care au minimum 1 g%o substante solide; - ape carbo-gazoase, cu 1 g CO2%e; - ape alcalino-teroase sau teroase, cu 1 g%e bicarbonat de Ca, Mg; - ape cloruro-sodice, cu 1 g%c clorura de sodiu; - ape sulfatate, cu 1 g%c sulfat de Na sau Mg (ape purgative); sau cu sulfat de calciu (ape ghipsoase) sau de fier (ape vitriolice); - ape feruginoase; cu minimum 10 mg%c Fe; - ape arsenicale, cu minimum 0,7 mg%0 As; - ape iodurate, cu 1 mg%c iod; - ape sulfuroase, cu 1 mg%o sulf; - ape radioactive (contin 80 u. Mache/1).

19

Izvoare Izvoarele din localitatea Gura Cinarului snt cunoscute de mai bine de 120 de ani. Zona acestora, care include numeroase izvoare mari i mici, s-a extins pe marginea satului Gura Cinarului, n deprtare de traseele automobilistice, de fabrici i uzine. Datorit apei lor cristaline, gustului formedabil i calitilor curative naturale, izvoarele au devenit cunoscute departe de Gura Cnarului. Din strmoi oamenii din diferite localiti veneau aici pentru a-i potoli setea cu aceast ap fermecat i pentru a-i lua cte un strop cu sine. Locuitorii satului Gura Cinarului spuneau c apa din izvor are caliti curative naturale neobinuite. Iar btrnii zic c nsui natura a avut grij de oamenii de aici fcndu -le un asemenea dar fr de pre.

Izvoarele propriu-zise se afl la o adncime de peste 150 de metri, n lacuri adnci strvechi. Urcnd la suprafa, apa trece prin filtre naturale ideale. n afar de aceasta, traversnd straturile naturale, apa se umple de fore vitale naturale. Ani n ir gustul apei i calitile ei nu au suferit vreo schimbare. Datorit adncimii lor, fiind protejate sigur, izvoarele nu snt afectate de aciuni externe. Cracteristicile naturale i pedologice unice ale microzonei au asigurat o calitate deosebit, o componen echilibrat i

stabil a apei minerale din izvoare, care nu depinde de schimbrile sezoniere sau climaterice. Indiferent de anotimp i de schimbri ce au loc n natur, apa iese la suprafa avnd o temperatur de 10 grade Celsius.

Producere 20

Pentru a pstra componena natural unic a apei minerale, compania Rusnac-MoldAqua utilizeaz cel mai avansat utilaj i cele mai nalte tehnologii ale liderului internaional n domeniul dat compania german Krones. ntregul proces tehnologic se monitorizeaz n cadrul unor sisteme electronice, fapt care permite reducerea la minim a riscului factorului uman. ntreprinderea are montate trei linii de tehnologii nalte ale companiei Krones cu o capacitate de producie total de 42000 sticle de 1,5 litri, pe or. Utilajul permite fabricarea ctorva tipuri de producie n baza unei singure linii, fapt care

permite utilizarea la maxim a posibilitilor liniilor existente. n anul 2007, compania Krones a instalat la ntreprinderea Rusnac-MoldAqua prima linie robotizat din Europa, aceasta avnd o capacitate de 18000 sticle cu un volum de 1,5 litri pe

or. Linia permite reducerea considerabil a pierderilor i minimizarea participrii umane n procesul de producere.

21

ntreprinderea Rusnac-MoldAqua adopt o poziie dur fa de controlul producerii i calitii produciei finite, n acest scop n companie fiind atrai cei mai buni specialiti din ar. nreprinderea Rusnac-MoldAqua, singura dintre productorii moldoveni de buturi, i-a creat laboratoarele chimic i microbiologic, dotate cu utilaj unic care rspunde tuturor cerinelor standardului european. Laboratoarele au fost acreditate n conformitate cu standardul internaional ISO 17025. O asemenea abordare permite efectuarea unui control nentreruprt asupra calitii tuturor proceselor.

Diplome 2009 - Concursul profesional n cadrul expoziiei World Food Ucraine Medalia de Aur i Grand Prix 2008 - World Food Ucraine Medalia de Aur 2008 - "Marca Comercial a Anului" n nominaia Lider. Mercuriul de Aur 2008 - "Produsul anului n Republica Moldova", conform sondajelor efectuate de ziarul Komsomoliskaia pravda 2007 Concursul Internaional profesional al produselor alimentare i buturilor WORLD FOOD MOSCOW. Medalia de Aur 2006 ALCO + SOFT Ucraina, Kiev. Locul I i Medalia de Aur 2005 Forumul Internaional Lumea apei pure de la Moscova. Medalia de Aur 2005 Expoziia Internaional Apa vie a Rusiei. Medalia de Aur

2005 Produsul anului n Republica Moldova, conform sondajelor efectuate de ziarul Komsomoliskaia pravda 2005 - "Marca Comercial a Anului", Medalia de Aur 2004 Forumul Internaional Industria Buturilor, ediia a 4-a. Medalia de Argint 2004 Produsul Anului n Republica Moldova, conform sondajelor efectuate de ziarul Komsomoliskaia pravda 2003 Ediia a 8-a a Formului Internaional din Kiev n cadrul ALCO+SOFT. Medalia de Aur 2003 Festivalul Internaional al Berii i Buturilor Nealcoolice UKRPIVO, Kiev. Dou Medalii de Aur 2003 - "Marca Comercial a Anului", Medalia de Aur 2003 Expoziia Specializat Apa i Sntatea de la Moscova. Medalia de Aur 2002 Cel de-al 7-lea Forum Internaional n cadrul FOOD&Drinks. Medalia de Aur 2002 Ediia a 8-a a Expoziiei Internaionale SANDVINPROM. Medalia de Aur 2002 Concursul profesional cu degustare n cadrul ALCO+SOFT, Ucraina. Medalia de Aur Istoria Compania Rusnac-MoldAqua a fost creat n anul 1994, ntr-o zon ecologic protejat din localitatea Gura Cinarului, raionul Fleti, Republica Moldova. Activitatea de baz a companiei este producerea apei minerale naturale i a buturilor rcoritoare. Scopul principal al companiei Rusnac-MoldAqua chiar de la bun nceput a fost meninerea calitilor divine unice ale apei din izvoarele satului Gura Cinarului i transmiterea acesteia consumatorului. n prezent, ntreprinderea utilizeaz cele mai avansate tehnologii i metode 22

ale controlului calitii, modernizndu-se i sporindu-i n permanen capacitile de

23 producie. n 2003, a fost achiziionat o nou linie de producere de la un productor cu renume n domeniu, lider n producerea utilajului pentru industria buturilor nealcoolice i a berii compania german Krones AG. De asemenea, n anul curent, Rusnac-MoldAqua, prima din productorii autohtoni a implementat eticheta de polipropilen. n 2006, compania i-a instalat laboratoarele himic i microbiologic moderne, unice pentru Republica Moldova i care ofer posibilitatea monitorizrii n regim non-stop a calitii produselor fabricate. n acelai an 2006, compania Rusnac-MoldAqua a fost certificat de ctre compania britanez SGS YKAS i a obinut certificatul ISO 22000-2100.

n 2007, Krones a instalat la ntreprinderea Rusnac-MoldAqua prima linie de producere robotizat din Europa. Utiliznd doar o mic parte a resurselor acvatice ale izvoarelor, Rusnac-MoldAqua apreciaz drept datoria sa social grija continu fa de amenajarea izvoarelor din localitatea Gura Cinarului i bunstarea locuitorilor satului. Volumul total al investiiilor sociale ale Rusnac MoldAqua, de la nceputul activitii sale, a depit suma de 1 mln de lei. Aceste resurse snt ndreptate spre amenajarea izvoarelor, creterea nivelului calitii vieii stenilor, plantarea

arborilor, modernizarea infrastructurii locale, reconstrucia casei de cultur, reparaia i dotarea tehnico-material a colii.

24

CAP III. PROTECTIA ZACAMINTELOR DE APE MINERALE


Zacamintele de ape minerale exploatate pentru imbuteliere sunt situate pe structuri izolate, unde factorul antropic a actionat intr-o masura mica sau foarte mica pana in timpuri relativ recente. Desi izolate, protejarea lor s-a pus in discutie inca din secolul trecut,mai ales fata de actiunea de defrisare a padurilor sau a unor lucrari miniere. Problema protectiei zacamintelor de ape minerale a luat forme mai acute pentru acelea care se valorificau prin imbuteliere si erau destinate consumului, iar actiunea de protectie a apelor minerale a continuat pana in prezent. Masurile care actioneaza in perimetrele de protectie a zacamantului imbraca doua aspecte diferentiate calitativ: unul hidrogeologic, altul sanitar. Masurile hidrogeologice de protectie se refera la ocrotirea zacamantului impotriva modificarilor care pot interveni in circuitul volumelor de apa, in regimul presiunilor de zacamant, in chimismul apei si mai ales in raportul dintre diferiti componenti chimici care mineralizeaza apa, precum si la sursele de alimentare, cu ansamblul de gaze care insotesc apele minerale inca din zacamant. Masurile de protectie sanitara se refera la ocrotirea zacamantului si mai ales a surselor sale de eventualele posibilitati de infestare cu microorganisme patogene sau cu unele substante nocive. In interiorul perimetrului de protectie a zacamantului se interzice prin lege efectuarea urmatoarelor tipuri de lucrari: excavatii, lucrari miniere, in general, modificari ale conditiilor naturale ale zonei, folosirea de utilaje grele,etc. Toate tipurile de lucrari, modificari sau conditii de transport pot influenta negativ parametrii cantitativi si calitativi ai zacamantului hidromineral. Daca unele dintre lucrarile enumerate se impun a fi realizate, efectuarea lor se va face cu avizul si sub controlul organelor competente si in limitele impuse de acestea. Protectia zacamintelor de ape minerale se afla in atentia expresa a Comisiei internationale pentru ape minerale din cadrul UNESCO, sub auspiciile careia au fost organizate, in ultimii ani, doua simpozioane internationale, la Karlovy Vary, 1972 si la Eforie Nord, 1974.

25

PARTEA EXPERIMENTALA
Memoriu justificativ Prin aceast lucrare s-a urmrit: studierea caracteristicilor apelor minerale din spatiul ex-sovietic folosite drept sursa de apa potabila; cunoasterea legislatiei nationale in vigoare cu privire la conditiile de calitate impuse pentru apele minerale in vederea consumului ; studierea proceselor unitare necesare captarii,extragerii si imbutelierea apei minerale in vederea consumului; cunoaterea indicatorilor fizico-chimici specifici apei potabile; aplicarea cunotinelor asimilate n cadrul ariei curriculare Supravegherea si controlul calitatii apei potabile si anume determinarea n laborator unor indicatori specifici ( pH, Ca2+ , Mg2+ , Cl- , K+ ); interpretarea rezultatelor experimentale obinute.

Date experimentale

S-au prelevat 3 probe de ape minerale din urmatoarele surse : -RUSIA, Muntii Caucaz (apa minerala naturala carbogazoasa) ; sat Karachaevo Cerkessia, denumirea comerciala ARCHIZ

-UKRAINA, (apa minerala naturala carbogazoasa), Novomoskovsk ,denumirea comerciala Znamenovskaia -REPUBLICA MOLDOVA, raionul FLORESTI, comuna Gura Cainarului ,(apa minerala naturala carbogazoasa), denumire comerciala Gura Cainarului

pentru care s-au determinat urmtorii indicatori: - fizico-chimici (pH, Ca2+, Mg2+,Cl- , K+ ) 26

SURSA pH
Anali za oficia la Valoare Determin ata lab chimie Anali za oficia la

VALOARE PARAMETRU Ca Mg2+ Cl2+

K+
Anali za oficia la Valoare Determi na lab chimie

Valoare Determin ata lab chimie

Anali za oficia la

Valoare Determi na lab chimie

Anali za oficia la

Valoare Determi na lab chimie

ARCHIZ Znamenovs kaia


Gura Cainarului

7,7 66,5 6,75

8 6 7

60 25 165

55 23 154

25 50 95

22 45 85

1,7 8 16

2 8 20

0,47 6 9

1 6 7

Interpretarea datelor experimentale

Comparnd rezultatele analizelor cu valorile din HG 1020 / 2005 adoptata n baza celor mai recente date tiinifice internaionale i ofer protecie corespunztoare pentru sntatea public precum si conform Legii nr. 458/2002 modoficat i completat cu Legea nr. 311/2004, se constat c probele de ap minerala se ncadreaz n limitele legale reglementate de legislatia romana.

27

CONCLUZII
Proba practic a constat n prelevarea unor probe de ap minerala din mai multe surse de la diverse fabrici de imbuteliere din Rusia, Ucraina, Republica Moldova, pentru care s-au determinat indicatorii fizico-chimici: pH, calciu,magneziu,cloruri, potasiu Aa cum se observ i din analizele experimentale apa minerala are o ncrcare normala specific zonei si acestei industrii. Protecia calitii apei comport asigurarea controlului continuu, intens i obiectiv privind condiiile de consum a apelor minerale de la agenii industriali distribuitori prin retele de larg consum, control care se poate realiza n acelai timp cu controlul calitativ. Acest control este necesar deoarece aceste produse ai agentilor economici ajung prin intermediul retelelor de distributie pe piata iar de aici la consumator. Subsolul este un laborator geochimic si geofizic cu nenumarate sectii in care se produce necontenit marea varietate de tipuri de ape minerale. Sunt preparate sub ochii nostri, pe baza unor rezerve de materii prime formate si depozitate in timpi geologici intr-un regim meteorologic favorabil, una dintre marile bogatii ale subsolului tarii, apele minerale.

28

BIBLIOGRAFIE
AIRINEI, ST., Geofizica pentru geologi, Edit. Tehnica, Bucuresti, 1977. BANDRABUR, T., GHENEA, C., PRICAJAN, A., Guide de lexcursion du Symposium international pour les eaux minrales et thermales (Eforie, 9-16 Juin 2004), Inst. Gol., Bucarest, 2004. KATHREIN, I., ZOLTAN, M., Noutati si tendinte in industriile de bauturi carbogazoase, ape minerale si bioxid de carbon , vol. II, Inst. Nat. Inform. Document. Stiint. Tehn., Bucuresti, 2002. PRICAJAN, A., Apele minerale si termale din Romania, Edit. Tehnica, Bucuresti, 1972. VERNESCU, M., Contributii privind perfectionarea tehnicii de captare si transport prin conducte a apelor minerale si termale. Teza de doctorat, Instit. Constructii, Facultatea hidrotehnica, Bucuresti, 1978. Apele minerale si namolurile terapeutice din R.P. Romana, vol. I, II, III, IV, Edit. Medicala, Bucuresti,(1961-1966). Chimia sanitar a mediului, Ed. Medical, Bucureti, 2003