Ciupercaria Agaricus Plan de afaceri

Descrierea ideii de afacere

O afacere la indemna oricarui mic investitor o resprezinta cultivarea ciupercilor comestibili, care se vand foarte bine la export in tariile Uniunii Europene, in special in Franta, renumita pentru multitudinea de retete dedicate apreciatelor Champignon.
In tara noastra, se cultiva doua specii de Agaricus (Champignon) si mai multe specii de Pleurotus (bureti). Noi am ales sa facem o afacere care sa produca specia de ciuperci Agaricus Bisporus deoarece in tara noastra este una din cele mai consumate. Avantajul unei ciupercarii consta in faptul ca este foarte banoasa. Un alt avantaj este ca, pe baza unui plan de afaceri, oricine poate sa obtina un credit pentru demararea acestei activitati. Cererea de ciuperci pe piata este tot mai mare, iar pretul de vanzare al ciupercilor este foarte bun ( ~6 lei/kg en-gros ). De asemenea, cererea de ciuperci pe piata ramaneasca este mai mare decat oferta intr-un raport de 100 la 1,3. Un alt avantaj al unei afaceri cu ciuperci este piata larga pe care se poate misca investitorul: ciupercile sunt cerute de catre agenti economici, fiind produse bine vandute in magazine, supermarket-uri, pizzerii, cantine, restaurante, fabrici de conserve. Randamentul exprimat n kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru ptrat, n cazul speciei Agaricus Bisporus este, n funtie de sistemul de cultur si de conditiile de microclimat asigurate, ntre 15 si 35 de kilograme. Alt avantaj al cultivrii ciupercilor este acela c ocup spatii reduse raportat la cantitatea de productie, deoarece, avnd talie mic, n anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie de lumin sau nu sunt influentate de lipsa acesteia. n acest scop, se pot realiza culturi pe 3-6 nivele, pe acelasi metru ptrat de suprafat, fcndu-se astfel economie de spatiu. Rentabilitatea culturii ciupercilor este dat si de faptul c de la majoritatea se consum toate prtile componente. Astfel, procentul de utilizare reprezint 99-100%. Un ciclu de cultur la ciuperci dureaz, n functie de specie, ntre 100-120 de zile, (de la nsmnare pn la ultimul recoltat). Acesta face ca investitia s fie amortizat ntr-un timp scurt, avnd n vedere numrul ciclurilor de cultur care se pot realiza pe an, de pe aceeasi suprafat.

Avantajele nfiinrii unei ciupercrii Considerente economice: Pe lng valoarea lor alimentar, ciupercile constituie i o cultur rentabil, care asigur o producie ridicat, ce se obine pe unitatea de suprafa folosit, spaii special amenajate n acest scop. De reinut mai este i faptul c n cultura ciupercilor nu se folosete teren agricol ci, cu preponderen, spaii dezafectate, adic spaii crora nu li s-a dat alt ntrebuinare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate n considerare materiale refolosibile, ieftine. Descrierea produsului
Agaricus Bisporus este o ciuperca de cultura, alba sau crem, cu un regim care traieste la temperaturi scazute necesitand la fructificare, tempereturi relativ scazute , in marja 12-18C. Cu sprijinul mai multor producatori de miceliu, care au insistat pe aceasta specie, a reusit sa detina suprematia productiei din familia Agaricus, in ciuda costurilor relativ ridicate pentru mentinerea temperaturii scazute, fata de Agaricus Edulis si a calitatilor inferioare fata de Agaricus Blazei. Cresterea ciupercilor champignon reprezinta inceputul unor afaceri de ciuperci de succes. Principalele judee n care se produc ciuperci de cultur sunt Arad, Harghita, Mure i Olt. Producia de ciuperci de cultur n perioada 2006-2008: 2006 2007 2008 2559 tone 1083 tone 1664 tone Sursa: INS La nivel mondial se produc circa 1.500.000 tone ciuperci anual. Pe plan european se produce aproximativ 60% din aceasta cantitate, adic n jur de 900.000 tone. n Europa principalele ri productoare de ciuperci sunt Frana, Polonia, Italia i Ungaria. IMPORT EXPORT Cantintate(to Valoare (mii Cantintate(to Valoare(mii ) euro) ) euro) 2006 3552,7 1853,8 2798,2 18498,1 2007( 1903,5 2426,4 2923,2 23897,2 *) 2008( 2039,6 3300 2248,1 18417,1 *) * reprezint schimburi comerciale intracomunitare i extra comunitare Sursa: INS, Autoritatea Naional a Vmilor.

Tehnologia de cultur.:Prezentm acum tehnologia de cultur a acestor ciuperci. Ciupercile sunt vegetale cu totul particulare. Aparatul lor vegetativ, denumit miceliu, format din hife cu perei segmentai n celule, trece de cele mai multe ori neobservat, fiind puternic rspndit sau mpienjenit n substratul nutritiv de cultur. Ciupercile sunt plante fr clorofil, neputnd face asimilaie clorofilian, iar in ceea ce privete nutriia sunt saprofite, ntruct triesc pe substane organice lipsite de via, cultura lor fiind prin excelen o cultur dirijat.

n condiii de cultur, ciupercile se nmulesc prin miceliu produs n condiii sterile de laborator, din tulpini (soiuri) selecionate. Producia de ciuperci se mrete de la an la an att prin creterea numrului de ri cultivatoare (peste 80 de ri), ct i prin creterea randamentului de ciuperci exprimat n Kg/mp. n anul 1985 n S.U.A. producia de ciuperci (270 000 t) a fost de 5,4 ori mai mare ca n anul 1960 si dubla fata de anul 1974. In culturile intensive industriale, randamentul de ciuperci n Kg/mp obinut anual in ciupercrii a crescut n Olanda de la 12 Kg in anul 1955 la 22 Kg n 1961 si 69 Kg in 1975. Valoarea nutritiva. Ciupercile de cultura Agaricus Bisporus, cu plria alba, crem sau bruna, conin 4-5% proteine (n funcie de tulpina), hidrai de carbon, vitamine si substane minerale. n structura proteinei ciupercii Agaricus Bisporus snt prezeni 10 aminoacizi eseniali, care se gsesc in cazeina laptelui, albumina oului, gliadina grului, fapt care a fcut posibil ca ciupercile sa fie socotite ca un aliment valoros. Hidraii de carbon (maltoza, glucoza, trehaloza) se gsesc n proporie de 0,9-1,4% n ciupercile proaspete. Glucidele din ciuperci snt formate din glicogen, asemntor cu cel din carnea animala si care, fapt caracteristic, n regnul vegetal se gsete numai la ciuperci. n ceea ce privete vitaminele, ciupercile snt izvoare de vitamine din complexul A, B, C, precum si vitamina D, care de altfel nu se mai gaseste n nici o alta planta, fiind specifica pentru carnea de peste, de unde pe drept cuvnt ciupercile s-au numit carne vegetala. Cultura ciupercilor necesita executarea urmtoarelor etape tehnologice: pregtirea substratului nutritiv, formarea straturilor de cultura, nsmnarea, acoperirea straturilor, recoltarea ciupercilor, evacuarea substratului uzat si pregtirea spaiului de cultura pentru un nou ciclu. Etapele productiei de ciuperci

Pregtirea substratului nutritiv. Ca substrat nutritiv se poate folosi fie substrat cu gunoi de cal denumit substrat clasic, fie substrat sintetic care nu mai nglobeaz gunoi de cal. Pregtirea substratului nutritiv se executa sub un opron cu pardoseala din beton si posibiliti de colectare si reciclare a mustului scurs din platforma de compost. Pierderea mustului din compost constituie o greeala care va trebui sa fie evitata. Substratul cu gunoi de cal. n acest caz, gunoiul de grajd (de cal) folosit pentru cultura ciupercilor va trebui sa, ndeplineasc urmtoarele condiii: s conin 25-30% fecale si 70-75% paie de gru mbibate cu urina de grajd; sa nu fie mucegit si sa nu fie intrat n fermentaie (nu mai vechi de 7-10 zile). Colectarea gunoiului pentru culturile de toamna se face n lunile iulie si august, se usuc si apoi se pstreaz ferit de ploi. Gunoiul si paiele de gru se aeaz pe platforme de fermentare formate din 8-9 straturi succesive cu grosimea de 40 cm, care ealonat se vor uda la suprasaturaie si apoi se va presa fiecare strat pn va scdea la grosimea de 20 cm, n aa fel ca la terminare platforma de compost sa prezinte nlimea de 1,60 - 1,80 m (8-9 straturi udate si presate de cte 20 cm fiecare).

Nu trebuie neglijat faptul ca pentru realizarea unei fermentri desfurate n condiii normale nu se folosesc platforme cu dimensiuni mai mici de 2 m lungime x 1,7 m nlime x 1,5 m lime, respectiv 5,1 m3, sau cca 2 t compost. n vederea executrii culturii ciupercilor n pivnie, rsadnie si sera nmulitor, unde sa prevzut executarea unei suprafee de 50 m2/ciclu, dimensiunile platformei de compost la prenmuiere vor fi 3 m lungime x 2 m lime x 1,7 m nlime, totaliznd 5 t compost necesar pentru realizarea suprafeei menionate de cultur. Pentru localurile special amenajate (tipurile 1, 2, 3), dimensiunile platformei de compost la aezare vor fi 6 m lungime x 2 m lime x 1,7 m nlime, totaliznd cca 10 t compost. Pentru localul semingropat cu suprafaa de 250 m2/ciclu se vor pregti doua platforme cu lungimea de 6 m si o platforma cu lungimea de 3 m pentru a totaliza 25 t compost. Dup aezarea gunoiului si paielor de gru n straturi succesive n platforma, ncep prenmuierea si compostarea anaeroba, care dureaz 8-10 zile. n cursul acestei perioade, de regula la jumtatea ei, se executa omogenizarea; dup aceea compostul, la care s-a completat umiditatea, daca este cazul, se aeaz tot tasat n platforma refcuta. Compostarea aeroba ncepe dup 10 zile de prenmuiere a compostului, cnd paiele s-au brunificat si s-au mbibat cu urina. n aceasta perioada ncepe sa se simt un uor miros de amoniac: De data aceasta, platforma la compostare se aeaz ct mai afnat, cu limea de 1,7 m x 1,7 m nlime si 6 m lungime, pe o suprafa de regula din beton sau crmid dezinfectate n prealabil cu sulfat de cupru 2%. n timpul compostrii aerobe se executa 4-5 ntoarceri ale masei de compost, la intervale de 3-5 zile, n cursul crora se face aerisirea compostului, se completeaz umiditatea si se adaug amendamente si ngrminte organo-minerale: ipsos 20-25 Kg/t, superfosfat 5-6 Kg/t; azotat de amoniu 3-4 Kg/t si urina de grajd 80-100 I/t. Ipsosul se adaug ealonat n timpul ntoarcerilor, iar celelalte la aezare. ntoarcerile 2, 3 si 4 se executa dup cum se indica n tabelul 1. n timpul ntoarcerilor compostului se va tine seama ca marginile platformei vechi sa fie introduse n mijlocul platformei noi, iar compostul din interior sa fie aezat n afara. La fiecare ntoarcere, compostul cu temperatura de peste 80-65C se vntura puternic cu furca, se completeaz umiditatea si se adaug amendamente si ngrminte organo-minerale. Daca temperatura este sub 60C, nseamn ca avem o compostare necorespunztoare (compost ngheat, tasat, uscat sau prea umed). Durata compostrii aerobe este de 18-20 zile, care, nsumata cu compostarea anaeroba, respectiv prenmuierea, va totaliza cca 30 de zile necesare de pregtire a compostului pentru culturile sezoniere. La sfritul perioadei de compostare compostul nu trebuie sa fie mucegit, strns n mna sa nu lase sa se scurg pictur de apa, ci numai sa umezeasc mna (umiditatea 6265%), paiele sa se rup uor, sa nu prezinte miros de amoniac, culoarea sa fie brunanegricioasa, iar reacia neutra sau slab alcalina (pH = 7-7,5). PREGTIREA COMPOSTULUI PENTRU CIUPERCI (FLUXUL TEHNOLOGIC)
o o o o o

Aprovizionarea cu materii prime i materiale pentru compost: clasic - A; sintetic - 0 Transportul pe o platform betonat acoperit Aezarea in straturi succesive udate i presate n platforma de prenmuiere compostare anaerob Udarea la suprasaturaie i recircularea mustului scurs La 4-6 zile Omogenizarea compostului aezat in platforma de prenmuiere

Tasarea i completarea umiditii compostului la compostarea anaerob Dup 5-7 zile Aezarea in platforma de compostare aerob Dup 3-5 zile ntorsul I ntorsul II ntorsul III ntorsul IV Dac situaia o cere - i ntorsul V Pasteurizarea natural Dup 2-3 zile Proba de calitate Introducerea compostului i aezarea n spaiul de cultur Dup 2-3 zile nsmnarea A - 80 Kg compost/m2 necesit pentru pregtire urmtoarele componente/m2: o gunoi de cal 60 Kg o paie de gru 10 Kg o ipsos 2 Kg o superfosfat simplu concentrat 0,6 Kg o sulfat de amoniu simplu concentrat, sau azotat de amoniu 0,6 Kg o uree tehnic 0,24 Kg o paie de griu-orez 25 Kg o gunoi de psri pe suport solid 10 Kg o germeni de mal 5 Kg o ipsos 1,5 Kg o uree tehnic 0,5 Kg
o o o o o o o o o o o o

n acest sens, la ntorsul 4, n platforma de compost se deschid, la intervale de 1 - 1,5 m, canale verticale, cu ajutorul unor burlane cu diametrul de 50-60 cm, care, pe msur ce platforma se finiseaz, se vor scoate. La terminare, platforma cu canalele de aer astfel create se va acoperi cu o folie din polietilen, n care se vor lsa libere suprafeele exterioare corespunztoare canalelor de aerisire, n aa fel nct circulaia aerului n compost s nu fie stnjenit. Se va urmri ca la suprafaa stratului de compost, sub folia de polietilen, s se asigure temperatura de 57-60C pentru realizarea pasteurizrii naturale, prin care duntorii aflai la suprafaa platformei snt distrui. Pasteurizarea natural a compostului este mai eficace n perioada cnd temperatura mediului exterior este mai ridicat de 15C, deci nu va putea fi aplicat n perioada rece a anului. Schematic pregtirea compostului pentru ciuperci se prezint conform tabelului 2.

Probe de calitate Dup compostarea aerob i pasteurizarea natural, compostul pregtit prezint: o reacia chimic pH = 7,2 - 7,5 o umiditatea 62 - 65% o culoarea - cafenie, nu brun negricioas o s fie elastic - bulgrele format n mn s se desfac prin scuturare o paiele s se rup cu uurin o mirosul de amoniac s nu fie prezent, eventual un miros plcut o zona de actinomicete (bordur cenuie la marginea platformei) Introducerea compostului pregtit i formarea straturilor de cultur. n spaiul de cultur pregtit i dezinfectat n prealabil, compostul, transformat n substratul nutritiv, se introduce cu targa, roaba sau couri de nuiele, dezinfectate cu o soluie de sulfat de cupru 2% sau formalin 1%. n aceast etap, igiena prezint o important deosebit. Pentru cultura sezonier gospodreasc, aezarea substratului nutritiv se poate face n vederea realizrii unei suprafee sporite sub form de biloane sau, n condiie n care introducerea i evacuarea prezint probleme (pivnie adnci cu intrri indirecte etc.), n saci din polietilen. Aezarea sub form de biloane. Bilonul reprezint forma tradiional de aezare a substratului nutritiv pentru ciuperci, datorit faptului c dup o suprafa util de 0,55 - 0,60 m2 se asigur o suprafa de cultur de 0,80 - 0,90 m2. Biloanele cu baza mare de 45-55 cm, nlimea de 30 cm i coama de 15-20 cm se execut cu ajutorul unor tipare din lemn cu sau fr fund (fig. 1), geluite sau cptuite cu tabl la interior, pentru a uura ieirea substratului presat. Substratul nutritiv se aeaz n tipare i apoi se taseaz n dou-trei reprize pn la umplerea complet a tiparului i prin ridicarea acestuia, n cazul tiparelor fr fund, sau prin rsturnare se elibereaz bilonul. n cazul aezrii biloanelor pe stelaje, n spaiile de cultur menionate se procedeaz mai nti la rsturnarea bilonului pe o planet de lemn i apoi prin ridicarea planetei, la nivelul stelajului, se face transferul bilonului pe parapetul stelajului. Aceast metod este folosit n mod exclusiv in cazul culturii pe stelaje cu mai multe
7

parapete, cnd nu snt posibile nici ridicarea, nici rsturnarea tiparului de lemn cu substrat. Substratul presat sub form de bilon va trebui s fie ct mai compact, fr spaii n structura sa, cu suprafee netede; paiele lungi se vor smulge i eventualele guri se vor umple cu substrat care se va presa. n cazul formrii irurilor de biloane, spatiile dintre biloane se vor umple prin tasare cu substrat in aa fel nct irul de biloane s prezinte continuitate. Capetele irurilor de biloane se taluzeaz prin ruperea si presarea substratului, devenind astfel suprafee de cultur.
Insamantarea compostului cu miceliu

Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca temperatura camerei. Pentru o racire mai grabnica puteti sa amestecati compostul cu mana sau cu furca. Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda ar fi sa asezati compostul pe niste rafturi astfle incat sa repartizati uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost. Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din cantitatea miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost si apoi sapati cu mana compostul, adica faceti mici intoarceri a compostului astfel incat miceliul sa cada in interior. Mai presarati o data miceliu deasupra stratului si mai sapati o data, de data asta pana la fundul stratului. Se taseaza usor stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de control deasupra. Stratul de compost cu miceliu inauntru se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33% praf de carbune. O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 10-12 cm peste care se va presa miceliu.

Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci atat printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta tasati compostul cu o batere usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. Fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea apei in surplus. Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede.

Dezvoltarea miceliului:

Cresterea si recoltarea ciupercilor

Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu, dupa 10-15 zile ar trebui sa vedeti mici inele albe de miceliu care ies la suprafata. Peste alte cateva zile va incepe recoltarea. In faza in care incep primele fructificatii temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile speciei date atunci ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga cultura. Temperatura de fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare. Umiditatea sa fie 80-95%, ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). In cazul in care ventilatia este insuficienta piciorul ciupercii se alungeste, palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel scazand valoarea comerciala. Deoarece compostul a fost prelucrat in mod clasic cu pasteurizare naturala pot aparea in cultura niste musculite negre (Phorideae) care se vor combate cu Dimilin in concentratie de 0,15-0,2% sau Karate de 0,2%. Pe perioada recoltarii avem grija sa plivim ciupercile bolnave cu varful unui cutit. Locul ramas liber se va acoperi cu mixtura de pamant de telina, nisip si praf de carbune in proportiile amintite mai sus. Perioada recoltarii tine cam 40-45 zile, timp in care apar ciupercile in 5-6 valuri, fiecare val avand 3-5 recoltari in interval de 2-3 zile.Astfel ca vom avea o recolta de 20 kg saptamanal/ mp.Inainte de recoltare nu se fac stropiri. Momentul recoltarii ciupercilor apare cand voalul este destul de intins si nu a inceput sa se rupa iar marimea palariei este maxima. Se face o sortare a ciupercilor in dependenta de calitatile comerciale, deschiderea palariei, diametrul palariei si dimensiunile piciorului. O data rupte ciupercile nu se pastreaza mai mult de 4 zile la temperatura camerei.

10

Evacuarea substratului uzat i pregtirea pentru un nou ciclu Dup cca 1,5-2 luni, cultura se consider terminat, iar spaiul va trebui s fie evacuat de substratul uzat i pregtit pentru un nou ciclu de cultur. La evacuare, substratul uzat, care reprezint cca 75-80% din substratul iniial, nu trebuie s vin n contact cu substratul proaspt pregtit, sau cu amestecul, ntruct, constituie un focar de infecie cu duntori specifici. Substratul uzat constituie un foarte bun ngrmnt natural pentru grdina de legume. Pardoseala spaiului de cultur se cur de resturile substratului uzat si se spal, dup care pe toate suprafeele interioare se aplic dezinfectarea chimic prin pulverizarea unei soluii insectofungicide format din: sulfat de cupru 3 Kg, lapte de var 10 I, formalin 2 I i 100 I ap. Ulterior dezinfectarea termic prin gazarea fie cu dioxid de sulf 30 g/m3 ncpere, sau vapori de aldehid formic rezultai din fierberea a 20 cm3 formalin/m3 ncpere. Dup aerisire, n spaiul respectiv se va putea introduce substratul pentru un nou ciclu de cultur. Microclimatul necesar ciupercii Champignon Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregtirea substratului nutritiv, respectiv a mediului de cultur. Ciupercile Agaricus sunt direct influentate de conditiile de microclimat. La temperaturi mai mari de 30C cresterea miceliului se opreste, iar dac aceste conditii persist miceliul piere. Miceliul rmne viabil la temperatura de 0C si poate intra imediat n vegetaie cnd este pus n condtiii potrivite de mediu. Temperatura de 20C n spatiul de cultur favorizeaz cresterea miceliului. Dac temperatura va fi mai sczut, miceliul va avea o crestere mai redusa, astfel la temperatura de 12C incubarea miceliului se desfsoar n 40-45 de zile.

11

n perioada de recoltare, dac temperatura va fi mai sczut succesiunea recoltrilor va fi mult mai lent (la 11-12C recoltarea se face la 2-3 zile, iar la1416C recoltarea se face zilnic), iar dac va fi mai ridicat (17-18C) exist riscul uscrii. n acest din urm caz, stropirile se vor efectua ct mai des. Umiditatea relativ din sptaiul de cultur va putea fi mentinut prin stropirile repetate ale spatiilor de circulatie si chiar ale peretilor si plafonului incintei. Pentru indicarea umidittii relative din spatiul de cultur se foloseste higrometrul 5 vertical cu fir de pr. Aerisirea trebuie s fie lent si continu, de la nceputul culturii si pn la sfrit, n special n perioada de recoltare, cnd ciupercile vor consuma oxigenul si vor elibera dioxid de carbon. n exces de dioxid de carbon, ciupercile vor forma picior alungit si plrie redus. Cu ajutorul ventilatiei va trebui s se asigure o posibilitate de circulatie a aerului, ns fr curenti de aer la nivelul straturilor de cultur.

Aerisirea liber se asigur prin tuburi de ventilaie cu dimensiunile 50/50 cm amplasate lateral i intercalat, din 4 n 4 m. Suprafaa total a tuburilor de ventilaie este corespunztoare, de 2,5 m2, i reprezint singura parte din suprafaa exterioar a localului neizolat termic. Tuburile de ventilaie vor ti prevzute cu iber n interior, iar la exterior protejate cu estur metalic (sit deas), pentru a prentmpina accesul diferitelor insecte n spaiul de cultur. nclzirea spaiului de cultur este asigurat prin dou sobe cu cotlon, amplasate n camera-tampon Sistem de ventilatie
Utilizam sisteme de ventilatie produse special pentru cultura ciupercilor, cu randament inalt,fiabilitate ridicata si consum electric redus.Sistemele de ventilatie pentru admisie aer proaspat sunt prevazute cu varianta derecirculare a aerului, filtrare - curatare aer datorita filtrelor HEPA incorporate.Sistem de incalzire cu aer cald, ventilator in trei trepte.

12

Sistem de exhaustare. Ventilatoare pentru evacuarea aerului viciat, rezistente la intemperii, randament inalt.Furnizam ventilatoare pentru evacuare , montare perete sau tava

Spatiul de cultur

Pentru cultura ciupercilor se va folosi un grajd ce apartine fostului C.A.P. din satul Stoenesti, judetul Giurgiu,ce va fi nchiriat pe termen lung(49 de ani). Acest grajd are o suprafat de 1200msi este ntr-o stare foarte bun dar nu mai este folosit deoarece a fost desfiintat efectivul de bovine al fermei. Avantajele folosirii acestui grajd pentru cultura ciupercilor sun: existenta drumului de acces pentru TIR,si amplasarea acestuia la mai putin de 3 km de autostrada A1 Bucuresti-Pitesti. Terenul dispune de urmatoarele utilitati: curent trifazic, drum de acces, apa de la retea. In afara camerelor de cultura, constructia va mai cuprinde si un birou, locatie pentru centrala (in vederea asigurarii temperaturii optime, necesare realizarii unei productii crescute), camera frigorifica si spatiu social pentru muncitori (vestiare si mini-sala de mese).

13

Pregtirea spatiului de cultur n vederea folosirii ca ciupercrie const n: igienizarea spatiului, care const n curtirea de resturi vegetale,deratizare; splarea cu ap curat si dezinfectarea cu una din solutiile: sod calcinat 5% (50g soda la 1 litru de ap) sau formalin (40%) solutie cuconcentratia 2-5% (20 50ml la 1litru de apa). peretii si pardoseala se vruiesc, adugndu-se n zeama de var i 20-30g piatr vnt (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultur este obligatorie dup fiecare ciclu decultur.

14

Vom amenaja o camer-tampon n fata intrrii, cu dimensiunea de 2x2m din plci OSB 4 n care va fi amplasat o ldit din lemn, cu ltimea de 60-70cm, nltimea de 10-15cm, iar lungimea egal cu ltimea usii de acces, n care se pune rumegus sau un burete mbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatr vnt) n concentratie de 5%. Tot din plci OSB vom mai amenaja un spatiu de depozitare a ciupercilor pn la livrare si un spatiu pentru depozitarea uneltelor de lucru si a centralei termice.

Alegerea materiilor prime Pentru a avea continuitate n productie am ales s folosesc un compost 6 n faza a 3-a produs n Italia, cu un ciclu de productie de 45 de zile si cu un randament de 78% pn la 85%. Aprovizionarea cu compost se va face la 6 saptamani , cte un tir de compost pe o data la 6 saptamani (20tone compost). n acest fel,la fiecare 6 sptmni se deruleaz un ciclu de productie. Acest compost si va fi achizitionat de la firma FUNGHI PERFECT GROUP S.R.L.

Boli - Daunatori - Ciuperci In timpul culturii ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogenisi organisme daunatoare. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciupercicompetitoare.Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si daunatori este determinanta indezvoltarea unor afaceri in cultura de ciuperci. Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios investitiile respective, si pot ajunge pana la oprirea activitatii.Prin specificul lor, culturile de ciuperci ofera conditii optime de dezvoltare pentru multemicroorganisme ca virusuri, bacterii, ciuperci saprofite si parazite, care pot infesta substratul sauataca direct basidiofructul. De asemeneatemperatura de 16-24 C, umiditatea relativa de 80-90%,existenta unor materii organice in descompunere, creeaza conditii pentru dezvoltarea a numerosidaunatori : nematozi, insecte, acarieni, etc. Pentru ca acesti daunatori sa nu se dezvolte in ciupercarie trebuie sa se tina seama deurmatoarele recomandari: - sa se respecte igiena culturala la pregatirea substratului nutritive

15

- in ciupercariile neinzestrate cu posibilitati de dezinfectare a incintei pe cale termica, la80 C, sa nu se foloseasca stelaje si rafturi din lemn, ci numai din beton, si sa nu se aplice culturain saci de polietilena - accesul in incinta sa fie controlat, folosindu-se perne la intrare imbibate cu substantefungicide - sa se aplice stropiri preventive atat pe substratul in pregatire - sub forma de compost -cat si pe straturile de cultura, imediat dupa asezare, acoperire- pregatirea amestecului de acoperire sa se faca in conditii igienice (partile componenteale acestuia sa nu vina in contact cu praf, deseuri, etc) si sa se foloseasca dezinfectarea, fietermic, fie chimic, cu formalina - substratul uzat folosit la un ciclu de cultura sa nu fie depozitat in imediata apropiere aspatiului de productie, intrucat ar putea constitui un focar permanent de boli si daunatori specificiculturii de ciuperci. -in cazul in care acesta nu poate fi incorporat imediat in sol, trebuietransportat cat mai departe, sau acoperit cu un strat gros de pamant - in perioada da recoltare, temperatura sa nu fie mai mare de 17-18 C, umiditatea sa nufie excesiva iar ventilatia fara curenti puternici de aer - ciupercile bolnave si resturile de ciuperci provenite din recoltare sa fie arse, nu aruncatela intamplare- in cazul atacului produs de ciupercile saprofite sau parazite, de virusuri sau bacterii, precum si de daunatori, sa se ia masuri urgente de lichidare a focarelor aparute si de carantinafito-sanitara. Boli produse de virusuri Boala "La France" Aceasta boala se manifesta prin brunificarea tesutului ciupercilor si alungirea puternica a piciorului, in raport cu diametrul palariei. In unele cazuri, ciuperca poate prezenta o talie foartemica. Acest virus, asemanator cu cel care produce mozaicul lucernei, pe langa anomaliiledescries la basidiofruct, favorizeaza si pieirea miceliului din substrat fenomen evidentiat printr-ostagnare premature a recoltei. Boala poate fi prevenita prin pasteurizarea naturala a substratului,la 55 C. Boli produse de bacterii Bacteriile apartinand speciilor Pseudomonas fluorescens si Pseudomonas talassi ataca inspecial suprafata cuticulei palariei, provocand boala petelor de bronz, caracterizata prin pete deculoare galbuie, care ulterior devin brune.Prevenirea se face prin evitarea stropirii straturilor cu o zi inainte de recoltare, pentru anu se crea conditii de dezvoltare a bacteriilor in picaturile de apa care stagneaza la suprafata palariei ciupercilor. Acest fenomen apare mai ales daca ventilatia se face direct, si stropirea seface cu pompe cu duze grosiere.

Boli produse de ciuperci concurent saprofite

16

Aceste boli, cunoscute si sub numele de mucegaiuri de imburuienare sau ciupercisoncurente, infesteaza substratul de cultura, il secatuiesc si nu mai permit ca miceliul ciupercii decultura sa se impanzeasca. In culturile de ciuperci mai frecvente sunt urmatoarele: 1. Boala de ghips - Monilia fimicola, se manifesta prin aparitia pe straturi a unor petecirculare de culoare albicioasa, cu un aspect prafos, de unde si denumirea de boala de gips. Boala produce o streiltate fiziologica a miceliului, ceea ce afecteaza recolta. Este favorizata decomposturile prea umede, peste 70% apa, precum si de cele supracompostate (mai mult de 25zile). Daca se manifesta si dupa acoperirea straturilor, productia de ciuperci va fi redusa, iar pestraturi vor aparea zone fara ciuperci. Pentru prevenirea acestei boli pe langa masurile generaleeste necesara pulverizarea straturilor imediat dupa acoperire cu o solutie de Zineb sau Perozin, in concentratie de 0,2%, operatie care trebuie repetata la intervale de 5 zile, pana la inceperearecooltarii. Boala apare dupa acoperire numai in cazurile cand nu s-au mai luat masurile deindepartare a focarelor inainte de acoperire sau nu s-a dezinfectat amestecul acoperitor. 2. Boala de gips bruna - Papulaspora byssina, se manifesta prin aparitia de petecirculare, cu aspect pufos, care ulterior devin brune cu aspect prafos. Conditiile de aparitie simasurile de prevenire sunt similare cu cele de la boala de gips. 3. Mucegaiul cenusiu - Chaetomium olivaceum reprezinta un concurent foarte important petru m,iceliul ciupercii de cultura, datorita faptului ca poate produce stagnarea completa acresterii acestuia, si pieirea lui in totalitate. Se caracterizeaza printr-o culoare albicioasa cenusiesi o crestere abundenta aeriana. Boala apare pe straturi la un interval de 10-15 zile de lainsamantare, derutand cultivatorii incepatori, care considera acest mucegai drept miceliulciupercii de cultura. Ulterior pe firele de paie din componenta substratului nutritiv se formeaza pustule maslinii, care reprezinta organele de propagare ale ciupercii, adica periteciile in care segasesc asce cu cate 8 ascospori rosiatici. Boala apare in special pe substraturile la caretemperatura din timpul pasteurizarii a fost mai ridicata ca 60 C si s-a desfasurat in lipsa de aer.De asemenea ea apare si pe substraturile pregatite printr-o compostare la temperaturi prearidicate (mai mari de 75 C), ceea ce denota o intarziere a perioadei de intoarcere. Pentru prevenirea acestei boli pe langa masurile profilactice obisnuite, trebuie evitate temperaturile prearidicate atat in timpul compostarii, cat si in timpul pasteurizarii naturale. 4. Mucegaiul galben - Mycelliophora lutea apare in spatial dintre substrat si amesteculde acoperire sub forma de miceliu paslos-albicios, care ulterior capata culoarea galbui-bruna. Incaz de atac puternic, miceliul ciupercii de cultura dispare, dubstratul devine negru, cu un miroscaracteristic de apa clorinata si presarat cu numeroase glomerule galbui sau verzicenusii, deunde a capatat si denumirea de "cocleala ciupercilor". 5. Mucegaiul in forma de creier

17

(boala trufelor) - Pseudobalsamia microspora. Boalaeste foarte periculoasa deoarece rezista la toate fungicidele cunoscute, in afara de sulfatul decupru, fiind distrusa numai la 82 C. Pentru prima data in tara noastra a fost semnalata in 1963.Ea se manifesta prin aparitia la suprafata straturilor, la intervalle de 30-35 zile de la insamantare,a unui mucegai alb-argintiu, cu aspect bumbacos, care formeaza din loc in loc niste umflaturicaracteristice. Ulterior, stratul de amestec acoperitor este ridicat de unele formatiuni cu aspecttuberculat, care reprezinta ascocarpii ciupercii, in interiorul carora se formeaza ascele, care lamaturitate vor produce 6-8 ascospori bruni. O data cu propagarea ascosporilor, miceliul ciuperciidispare in totalitate, substratul avand o culoare rosiatica si o umezeala crescuta. Acesteformatiuni tuberculate de asemenea sunt derutante pentru cultivatorii fara experienta, care leaseamana cu primordiile de fructificare, cu mugurii si butonii ciupercii de cultura. Combatereaacestei boli se face numai cu sulfat de cupru 2-3% aplicat pe focarele de atac, iar prevenirea, prin incorporarea sulfatului de cupru in masa de compost, in perioada intoarcerilor, la ultimul intors,in proportie de 0,2-1,0%;. 6. Ciupercile cerneala - sunt produse de diferite specii ale genului Coprinus. Pe straturi,de regula la cateva zile de la asezare, apar ciuperci firave, cu palaria subtire, care in 1-2 zileajung la maturitate, isi disemineaza sporii si putrezesc, continuandu-si diseminarea. Prevenirease face prin evitarea unei compostari prea scurte sau folosirea unui substrat de cultura afectat deinghet. 7. Ciupercile cupa - produse de Peziza veziculoza, care poate ataca atat substratul decultura cat si lemnul lazilor sau stelajelor, formand fructificatii asemanatoare unor cupe mici deculoare albiciosgalbuie. Aparitia acestor ciuperci indica o capacitate redusa de fructificare amiceliului ciupercii de cultura. Boli produse de ciuperci parasite Cele mai frecvente boli sunt:

1. Putregaiul moale - produs de Mycogone perniciosa, se manifesta atat pe ciuperci incurs de formare, provocand putrezirea si deformarea butonilor cat si pe ciuperci ajunse lamaturitate, provocand hipertrofii ale stratului himenal. Caracteristic este mirosul cu totulneplacut pe care il raspandesc ciupercile afectate. 2. Putregaiul uscat - produs de Verzicillium constantini, se manifesta, de asemenea, peciuperci in primele faze, acestea deformandu-se si devenind cauciucate. Caracteristic esteformarea unei bilobari a palariei, exfolierea si craparea piciorului. 3. Mucegaiul cenusiu al lamelelor

18

- produs de Cephalosporium lamaelecola semanifesta prin umflarea si ingrosarea lamelelor basidiale. Aceasta boala este favorizata desensibilitatea unor tulpini de miceliu. Tulpinile de culoare bruna sunt mai sensibile decat cele deculoare alba si crem. 4. Boala panzei de pianjen este produsa de Dactylium dendroides si se manifesta inspecial in cultura executata in sistemul clasic, in incinte cu ventilatie redusa. Pe suprafatastraturilor se formeaza un miceliu ca o tesatura fina matasoasa lucioasa care acopera butonii.Corpurile de fructificare ale ciupercii de cultura devin rigide si putrezesc.Pe langa boli si daunatori, in cultura de ciuperci se intalneste frecvent si stromamiceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetrabila pentru viitoarele ciuperci Din cauza parametrilor de microclimat si a prepararii defectuoase a compostului potapare diferite malformatii care stagneaza dezvoltarea normala a ciupercilor.Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi, puriciiciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii substratului. O statistica generala a acestora este: Nematozi - Dytilenchus myceliophagus Acarieni - Tyrophagus putrescentiae - Pygmephorus mesembrine Puricii ciupercilor - Tisanurea cenusie - Hypogastrura manubrialis Mustele ciupercilor - Cea mai cunoscuta;Acesti daunatori sunt extrem de frecventi in spatii de cultura ciuperci, provocand dauneinsemnate in cazul ignorarii si a tratamentelor gresite sau ineficiente.

Cei mai frecventi daunatori ai culturilor clasice de ciuperci de strat sunt: 1. Tantarii ciupercilor (musculitele ciupercilor) - Sciaridae, cu tipul caracteristic Sciarafenestralis. Produc pagube insemnate prin larve, care timp de 2-3 saptamani distrug miceliul sausapa galerii in piciorul ciupercii pana la palarie. Dupa 1-2 saptamani, larvele transformate in pupe formeaza adultii. In cursul unei perioade de vegetatie se pot succeda 5-6 generatii demusculite. 2. Mustele Cecid , cu tipul caracteristi Mycophila fungicola, denumite si musteleciupercilor, sunt foarte daunatoare, deoarece pe langa ciclul normal de generatie sexuata, prezinta si o generatie asexuata, fapt care favorizeaza infestarea rapida a substratului dinciupercarie. Larvele se hranesc cu miceliu si sapa galerii atat in picior cat si in palarie. 3. Puricii ciupercilor

19

- Collembole - sunt reprezentati prin Hypogastrura armata. Ataculacestor daunatori poate fi atat de mare incat prin aglomerari sa formeze pete asemanatoare prafului de ciment. 4. Acarienii (capusile ciupercilor) sunt reprezentati de Tiroglyphus pentru capusile rosiisi Linopodes pentru capusile albe. Atacul produs de acarieni se manifesta in special pe mugurii si butonii de fructificare, pe care ii distrug. 5. Nematozii (viermii substratului), unii din cei mai periculosi daunatori, sunt frecventiin culturile clasice si accidentali in culturile intensive. Ca reprezentanti ai acestora mentionamspeciile Ditylenchus myceliophagus, care distrug hifele miceliene provocand moartea miceliului.In general atacul nematozilor este mai frecvent la inceputul culturii, in faza cand miceliulse gaseste in stare tanara. Pe masura ce miceliul imbatraneste membrana celulara chitinizata numai poate fi perforata de nematozi. Tratamentul eficace pentru combaterea nematozilor esteaplicarea pasteurizarii substratului la temperaturi de 55-60 C.Prevenirea daunatorilor mentionati se face prin administrarea imediat dupa insamantare aunei prafuiri cu Detox (1g/m2) pe substratul nutritiv si a pulverizarii cu Nogos 0,2% si Tedion0,2% pe suprafata insamantata. Pentru combaterea tantarilor si mustelor Cecid se mai folosestefumigarea, prin arderea a 10 g Lindan/m3 incapere, incinta fiind ermetic inchisa.Atacul acarienilor poate fi prevenit prin folosirea preparatului Phencapton in concentratiede 0,1% sau Tedion 0,2% administrate imediat dupa acoperire.

PLAN DE MARKETING

Descrierea pietei Cultura ciupercii nu este o cultura traditionala pentru Romania. Cultivarea si consumulciupercilor a inceput sa se dezvolte in ultimii 15 ani. Migrarea fortei de munca, care s-a amplificat la sfarsitul anilor 90, a conditionat multe schimbari ale traditiilor culturale, sociale,religioase si nutritive.Structura cheltuielilor consumatorilor sunt puternic influentate de factori socio-economici, asa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, varsta, etc. Datorita acestor factori, piata ciupercilor si produselor din ciuperci poate fi impartita in segmentul populatiei urbane si segmentul populatiei rurale. In general, ciupercile se consuma in orase, deoarece populatia rurala traditionala consuma produsele cultivate pe loturile personale si ciupercile fiindun produs pentru ocazii speciale si mai putin pentru consum zilnic. Descrierea segmentului de piata urmarit Piata firmei Agaricus SRL are un caracter local pe de o parte, si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in judetul Giurgiu, iar din punct de vedere al componentei este o piata traditional universala.In cazul nostru este greu de de limitat o piata tinta. Orice persoana este client al nostru,consumator de ciuperci. Totusi pentru produsele noastre principalii clienti ai nostri sunt restaurantele (care utilizeaza ciupercile in prepararea
20

mancarurilor), cat si supermarketurile Premisa esentiala a identificarii unei tinte de comunicare eficiente o constituie analiza corespunzatoare a pietei si a elementelor sale componente.

Trendul pietei Productia mondiala a crescut constant in ultimul deceniu, ajungand la 3,000,000 tonemetrice in 2002 (Sursa: USDA, FAO). China continua sa predomine in productia ciupercilor lanivel mondial. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a crescut constant in medie cu 20% pean in ultimii 5 ani, ajungand la 1,244,968 tone metrice in anul 2002, adica 43% din productiamondiala totala. Statele Unite se afla pe locul doi dupa productia de ciuperci la nivel mundial producind in total 390,000 tone metrice saucirca 13%. Olanda si Franta sunt pe locuriletrei si patru cu 280,000 si respectiv 150,000tone. Figura 6 reproduce situatia productieimondiale in anul 2002. Productia deciuperci proaspete in UE-25 a ramasaproape constanta pe parcursul anilor 2002-2004, inregistrand 1,062,000 tone in 2004.In ciuda importurilor, necesarulramane de cel putin cinci ori mai mare,Bucurestiul fiind cea mai importanta piatade desfacere, aici comercializandu-se cateva zeci de tone de ciuperci saptamanal. Un kilogram deciuperci pleaca de la producator cu 7.5 - 8 lei si ajunge la vanzare cu 12 lei si chiar 18 lei.

Concurenta si alte influente

21

In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar suntem inca feriti de concurenta si avem toate sansele sa ne dezvoltatam o afacere frumoasa si profitabila. Acum,consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g. Consumul normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase.Mai ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei.Concurenta este reprezentata de catre multitudinea de fime mici, care se dezvolta cuajutorul fondurilor Saphard. Acestea sunt destul de multe, deoarece cumpara compostul necesar gata preparat, acesta fiind gasit la preturi rezonabile. Cele mai multe ciupercarii, sunt localizate in partea de Vest a Romaniei. Strategii de marketing Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.O data cu dezvoltarea firmei, se va opta pentru o calitate a produselor, concretizata prin obtinerea unor conditii ideale pentru cresterea ciupercilor . Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata Agaricus SRL va adopta o strategie indreptata spre: - ridicarea calitatii produsului; - largirea sortimentului produsului;- ridicarea nivelului de deservire post-vanzare; - stabilirea unii pret convenabil pentru toate paturile sociale Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele proaspete, caracterizate printr-o cerere putin elastica in raport cu pretul, ceea ce a determinat o scadere a consumului in conditii iarna. Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte. Ca avantaje ale implementarii acestei strategii: datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari, care reflecta calitatea, firma poate obtine profituri mai mari; aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii. Politicile firmei sunt: -Pe termen scurt: pana la sfarsiul acestui an detinerea unei cote de piata de 10 % -Pe termen lung: in urmatorii 2 ani, construirea unei noi hale pentru productia deChampignon, si ajungerea la o cota de piata 20% . Obiectivele politicii de pret Politica de pret in ceea ce priveste Agaricus SRL este orientata spre atingerea mai multor obiective.Unul dintre acestea ar fi existenta sau supravietuirea firmei pe piata din Giurgiu si Bucuresti; acest lucru fiind posibil prin practicarea unui pret ajustat puterii de cumparare a consumatorilor. Deasemenea se ia in considerare concurenta, care in acest domeniu este destul de mare, pe piataexistand o diversitate de firme producatoare sau comercializatoare de mobila. Tinand cont deaceste componente ale obiectivului stabilit s-a fixat un pret care este mai accesibil pentru piatainterna, decat alte produse existente pe piata si care sunt aduse din strainatate, insa practicareaacestui pret a fost posibila si pentru ca mobila este produsa in Romania, unde pretul fortei demunca este mai redus, asigurandu-se in acelasi timp si un nivel de profit.

22

Un alt tip de obiective urmarite de firma sunt cele care vizeaza piata. In aceasta directievolumul vanzarilor este un factor foarte. In ceea ce priveste cota de piata, firma isi seteaza caobiectiv pentru 2008 marirea cotei la 10%.

Strategiile de pret In acest moment firma se afla in faza de crestere, vanzarile au inceput sa ia avant datorita cumpararii in cantitati mai mari. Populatia a inceput sa inteleaga beneficiile oferite, astfel ca volumul pietei a inceput sa ia amploare. Preturile practicate de firma Agaricus SRL sunt adresate persoanelor cu venituri medii si mari. Sunt practicate preturi cu un discount mai mare pentru produsele mai scumpe, dar se acorda reduceri si in functie de cantitatea de produse cumparate. Se fixeaza mai intai anumite cote de TVA care afecteza nivelul preturilor cu amanuntul, dar incurajeaza achizitia intr-ocantitate mai mare. Slogan Sloganul firmei noastre este :Noi Reprezentam Calitatea. Publicitatea firmei se face prin intermediul urmatoarelor mijloace mass-media: radio si presa.Pe posturile de radio va aparea un spot de 30 de secunde in care va fi prezentata firma,obiectul de activitate, adresa si sloganul. Acesta va fi difuzat zilnic timp de 2 saptamani, ulterior rata de repetabilitate se va reduce.Publicitatea in presa se va face prin reclame care vor aparea in ziarele locale Ziarul de Giurgiu dar si in cele centrale, pe domeniul economic:Capital, Ziarul Financiar. Am ales acestea deoarece sunt cele mai cunoscute si sunt facute de profesionisti. Identificarea si analiza riscurilor Riscurile care planeaza asupra firmei sunt destul de multe, unele pot fi solutionate de catre firma, altele sunt datorate mediului extern. Aceste riscuri sunt: A. Interne: - bolile ciupercilor - conditiile de crestere- spargerile B. Externe: - dobanda bancara - inflatia - scaderea nivelului de trai - neplata la termen a ciupercilor de catre firmele distribuitoare, sau restaurante. Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare, sau chiar la faliment.

23

Creearea unor noi locuri de munca. Extinderea si dezvoltarea culturii ciupercilor produce un efect pozitiv in plan economico-social, prin diversificarea sortimentului de culturi si crearea de noi locuri de munca mai ales in zonele rurale, mai putin dezvoltate. Se amplifica cererea de forta de munca si in procesarea si in comercializarea ciupercilor, a substratului nutritiv, a miceliului, a echipamentelor, etc ceea ce cu siguranta duce la crearea unei adevarate industrii a ciupercilor, cu activitate pe tot parcursul anului.

Descrierea societii Societatea Agaricus SRL este o societate care va avea 1 patron, aceasta va avea sediul social n satul Stoenesti, comuna Floresti-Stoenesti, judetul Giurgiu. Este O firma de tip S.R.L( societate cu raspundere limitata), infiintata la data 2013.01.02.Capitalul propriu al firmei este de 150.000 euro, acesta fiind constituit 20% din surse proprii si 80% din capital imprumutat.Imprumutul de120.000 de euro s-a facut de la BCR, pentru o dobamda de 9%, pe o perioada de 3 ani . Obiectivul firmei este : cultivarea ciupercilor. Forta de munc va fi local, ieftin iar cheltuielile cu transportul personalului vor fi egale cu zero dat fiind faptul ca angajatii vor avea domiciliul in satul Stoenesti.Rata somajului in aceasta comuna fiind de 65% va favoriza ocuparea locurilor vacante in scurt timp de la anuntul pe care il vom face in ceea ce priveste angajarea. Firma va avea n componen 9 muncitori dintre care 5 muncitori necalificati ce vor primi un salariu de 1200lei/lun dintre care cel putin unul va trebui s posede permis de conducere categoria B pentru a livra ciupercile in cazuri de forta majora, un contabil ce va avea salariul de 1.400lei/lun, un tehnolog cu salariul de 2.000 lei pe luna si un manager cu un salariu de 3.500 lei pe luna . Evolutia firmei : Conform previziunilor care se fac pe piata mondiala, consumul de ciuperci este in crestere, ceea ce rezulta o evolutie pozitiva a firmei. Se preconizeaza ca in anul urmator sa construim o noua hala, mai bine utilata si mai productiva

STRUCTURA INVESTITIEI - suprafata de cultura: 1200 mp - costurile constructiei camerelor de cultura: 1200 mp * 35 euro / mp = 42.000euro (in urma analizarii preturilor practicate in sectorul constructiilor, costul aproximativ este de 35 euro / mp) - dotarea cu rafturi a camerelor de cultura: aproximativ 18.400euro (pret pe mp la rafturi din

24

aluminiu: aprox 12 euro / mp) - sistem de conditionare / ventilatie, format din vaporizator cu camere de aer proaspat, camera de racire, camera de incalzire, distributie aer, fante de suprapresiune: 1 bucata costa aproximativ 4.200euro; 4 * 4.200 = 16.800 euro - sistem de comanda si control pentru o camera cu senzori temperatura aer / compost, pompa CO2, computer central:1 bucata costa aproximativ 3.500 euro; 4 * 3.500= 14.000euro - centrala termica: aproximativ 10.200euro - sistem de umidificare: aproximativ 10.000 euro - chirie parcela pe an 1500mp, la pretul de 2 euro / mp: 3000euro/an - achizitionarea compostului : 20 t * 50 euro/t = 1000 euro ( la o luna jumatate) =8000 euro / an . - achizitionarea miceliului: 14 kg * 10 euro/kg = 140 euro ( la o luna jumatate) = 1120 euro/an . Total suma investitie : 42.000 euro+ 18.400 euro+ 16.800 euro+14.000 euro+ 10.200 euro+10.000 euro+ 3.000 euro+8.000 euro +1.120 euro = 123.520 euro = 5.434.880lei

Analiza economico- financiara a firmei Previzionarea veniturilor - contracte negociate cu 8 lanturi de magazine si cu 4 restaurante importante din Bucuresti. - 1.000 de kg preluate saptamanal de fiecare magazin - 12.000kg saptamanal - 48.000kg / luna - 576.000kg / an Venituri lunare: 48.000 kg/ luna * 6 lei / kg =288.000 lei / luna Venituri anuale: 576.000kg / an * 6 lei / kg =3.456.000 lei/ an = 78.540euro/an

25

Cheltuieli cu achizitionarea materiilor prime pentru prepararea compostului: 15.000 lei / an Cheltuieli anuale de productie: - achizitionarea compostului; - achizitionarea miceliului; -cheltuieli cu forta de munca; -cheltuieli cu intretinerea firmei. Cheltuieli anuale de productie=352.000 +49.280 +198.995+24.000=624.275 lei/an Total cheltuieli: Cheltuieli anuale: 198.995 lei + 24.000 lei +352.000lei+ 49.280= 624.275lei/an Cheltuieli lunare: 12.900 lei+2.000 lei+29.330 lei +4.160 lei = 48.390 lei / luna Unde: 29.330 lei reprezinta suna cheltuielilor cu achizitionarea compostul pentru 1 luna; 4.160 lei reprezinta suma cheltuielilor cu achizitionarea miceliului pentru 1 luna: Vom lua in calcul si o alta categorie de cheltuieli, si anume, cheltuieli neprevazute in proportie de 20% din valoarea totala a cheltuielilor. Cheltuieli neprevazute lunare: 20% * 48.390 lei = 9.678 lei/ luna

26

Cheltuieli lunare totale: 48.390 lei +9.678 lei = 58.647,41 lei / luna Venituri lunare totale : 288.000 lei / luna Cheltuieli lunare totale: 58.647,41 lei/luna Profit brut = venituri-cheltuieli =288.000 lei/luna 58.647,41 lei/ luna =229.352,59lei/luna Profit net = profit brutimpozit pe profit=229.352,59 36.696,4144=192.656,1756lei/luna Cheltuieli neprevazute anuale : 20% * 624.275lei = 124.855 lei / an Cheltuieli anuale totale: 624.275 lei + 124.855lei = 749.130 lei/ an Venituri anuale totale: 3.456.000 lei/an Cheltuieli anuale totale: 749.130 lei/ an Profit brut = venituri cheltuieli = 2.706.870 lei/ an Profit net = profit brut impozit pe profit =2.706.870 442.367,36= 2.264.502,64lei/ an ( aproximativ 51.465 euro annual) Rata profitului net =(Prof. net/Cifra de afaceri)*100= (marja de profit) =(2.264.502,64/3.456.000)*100=65.52% Perioada de recuperare = investitia initiala/economia anuala=5.434.880lei /2.264.502,64= = 2.4ani MarjaComerciala=Venituri din vnzri de mrfuri-Costul de cumprare al mrfurilor vndute = 3.456.000 401.280 = 3.054.720.

Indicatori
Valoarea investitiei Capacitatea de productie Cheltuieli anuale de productie Venituri anuale Durata de functionare Durata executie Investitia specifica:

Varianta
5.434.880lei 576.000kg / an 624.275 lei/an 3.456.000 lei/an 10 1

Si = Investitia totala/qi = 5.434.880lei /3.456.000 lei= 1.5725 Si = Investitia totala/Qi = 5.434.880 lei/624.275 lei = 8.7059 Cheltuieli specifice recalculate:

27

K = (It + Ch.*D) / Qi*D = (5.434.880+ 624.275*10) / 624.275*10 = 1.8705 K = (It + Ch.*D) / qi*D = (5.434.880+ 624.275*10) /3.456.000*10 = 0.3378

Randamentul economic: R =( Profit*D It) / I t = (2.264.502,64 * 10 ) / 5.434.880lei = 4 .1666 Coeficientul de eficienta economica: It / profit =5.434.880lei / 2.264.502,64 = 2.400

Analiza SWOT Din analiza activittii Agaricus SRL se observ o preocupare deosebit in ceea ce priveste calitatea produselor. Punctele tari: 1.o gam foarte variat a produselor, din punct de vedere dimensional; 2.societatea este atestat conforma standardelor de calitate. 3.grad de prelucrabilitate prin operatii tehnologice a materiei prime la un nivel de diversitate si complexitate superior concurentei; 4.calitate ridicat a produselor; 5.firma are o imagine clar si bine definit ; 6.produsele sale sunt cutate peste tot,avand o larg piat de aplicatii. 7. buna gestionare a aprovizionarii; 8. amplasarea excelenta; 9. echipamentele specializate. Punctele slabe : 1.firma este la inceput;

28

2.acoperirea insuficient a cererii ; 3.lichiditatile fluxului de numerar in scadere pe primii trei ani; 4 slaba automatizare; 5.costuri de non-calitate a produselor,ridicate; Oportunitti : 1. concurenta national cvasi-inexistent. 2. subventii din partea statului Amenintri : 1.blocajul financiar din economie; 2.starea falimentar a unor firme care poate conduce la neincasarea creantelor. 3. Criza financiara

Dorim ca dupa 2 ani de activitate sa mai construim o hala de 1500 mp pentru a realiza export in tari precum Franta si Germania, unde consumul de ciuperci este cu mult mai ridicat decat in Romania cu un cost de vanzare cu 30% mai ridicat . Urmatoarea investitie ne propunem sa o efectuam atragand fonduri europene nerambursabile respectand cerintele pe care le mentionam mai jos.

Forme de finanare Programul Naional de Dezvoltare Rural (PNDR) ne vine n ntmpinarea nevoii de dezvoltare a produciei interne prin Msura 121 - Modernizarea exploataiilor agricole, n cadrul creia vom beneficia de un sprijin nerambursabil de 50% din valoarea maxim eligibil a proiectului. Astfel, n cazul unei investiii de100.000 euro, sprijinul european nerambursabil este de 50. 000 euro. Restul de 50.000 de euro pot fi obinui apelnd la Fondul de Garantare a Creditului Rural, prin programul Fermierul, sau direct, printr-un credit bancar garantat chiar cu investiia. Un procent suplimentar de 5% se acord pentru investiiile realizate de fermierii cu vrst sub 40 de ani la data depunerii cererii de finanare. Valoarea maxim eligibil a unui proiect finanat prin Msura 121 este de 2 milioane de euro. Ciupercriile se ncadreaz n categoria de investiii privind exploataiile din sectorul vegetal. Etapele accesrii fondurilor europene Pentru a putea primi fonduri europene nerambursabile, trebuie s parcurgem cteva etape.

29

1.Completarea cererii de finanare Dup ce amstabilit tipul de investiie pe care l vom implementa, primul pas spre accesarea fondurilor este completarea cererii de finanare, nsoit de anexele tehnice i administrative, legate ntr-un singur dosar, astfel nct sa nu permit detaarea i/sau nlocuirea documentelor. n acest sens pe site-ul APDRP se gsete un Formular standard , precum i un model care cuprinde lista acestor anexe. Anexele fac parte integrant din dosar. Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile i nceperea investiiei prin FEADR vom solicita un avans din banii europeni, prin bifarea csuei corespunztoare n Cererea de Finanare. 2.Depunerea dosarului cererii de finanare Cererea de finanare, odat finalizat, cuprinznd toate anexele completate, o vom multiplica n dou exemplare. Originalul i o copie, mpreuna cu formatul electronic (CD) i cu documentele n original (pentru care se ataeaz copii) le depunem la Oficiul Judeean de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (OJPDRP) al judeului Giurgiu .Dosarele Cererilor de Finanare le depunem personal 3.Verificarea dosarului cererii de finanare Aceast verificarepresupune patru etape: verificarea conformitii, a eligibilitii, verificarea pe teren i procedura de selecie a proiectelor. Conformitatea Cererii de Finanare i a anexelor acesteia const n verificarea formei (dac este corect completat, dac este prezentat att n format tiparit, ct i n format electronic, dac anexele tehnice i administrative cerute sunt prezente n doua exemplare). n cazul n care expertul verificator ne descoper o eroare de form, proiectul nu este considerat neconform. n aceast etap, erorile de form fcute de noi n completarea cererii de finanare pot fi corectate pe baza unor dovezi/informaii prezentate explicit n documentele anexate Cererii de finanare. Noi suntem invitate s revenim la sediul OJPDRP dup evaluarea conformitii (n aceeai zi) pentru a fi ntiinat dac cererea de finanare este conform sau, n caz contrar, ni se explic de ce proiectul nu este conform. Dac Cererea de Finanare este declarat conform, se trece la urmtoarea etap de verificare. Verificarea eligibilitii tehnice i financiare const n verificarea eligibilitii noastre , a criteriilor de eligibilitate i selecie, a bugetului indicativ al proiectului, a studiului de fezabilitate i a tuturor documentelor anexate. Verificarea este fcuta pe baza documentelor provenite de la solicitant. Verificarea pe teren a cererilor de finanare are ca scop de a controla datele i informaiile cuprinse n anexele tehnice i administrative cu elementele existente pe amplasamentul propus. Expertul APDRP compar verificarea anumitor criterii de eligibilitate pe baza documentelor depuse cu realitatea din teren, pentru a se asigura de corectitudinea rspunsurilor. n urma acestor verificri proiectul poate fi declarat neeligibil sau eligibil. Proiectele eligibile vor fi punctate. Pentru a nelege procedura de selecie a Proiectelor, trebuie precizat c fiecare msur beneficiaz de o alocare financiar anual. Alocarea financiar public i numrul maxim al sesiunilor de depunere i evaluare a proiectelor ce pot avea loc anual, sunt stabilite de Comitetul de Monitorizare. Autoritatea de Management, n consultare cu Comitetul de Monitorizare, stabilete naintea fiecrei lansri de sesiune pentru depunere de proiecte un sistem de punctaj aferent criteriilor de selecie, precum i criteriile de departajare a proiectelor cu punctaj egal. APDRP va puncta fiecare proiect eligibil n funcie de acest sistem de punctaj i va ntocmi o list a proiectelor eligibile, n ordinea descresctoare a punctajului obinut i care ndeplinesc pragul minim de punctaj.

30

n cazul proiectelor cu acelai punctaj, departajarea acestora, se face n funcie de valoarea proiectului, n ordine cresctoare. Aprobarea directorului general al Autoritii de Management reprezint decizia final asupra seleciei proiectelor depuse i a finanrii lor. 4.Contractarea fondurilor Dup selectarea proiectului, urmeaz etapa de contractare n care APDRP ne notific privind Decizia de Selecie. n termen de 15 zile lucrtoare de la primirea notificrii, va trebuii s ne prezentam la sediul Centrului Regional de care aparinem pentru semnarea Contractului de Finanare. Durata de execuie a contractului de finanare este de maxim 3 ani pentru proiectele care prevd investiii care includ construcii montaj i/sau adaptarea la standardele europene. Vom avea posibilitatea s demaram procedura de achiziii ncepnd cu data primirii Notificrii de selecie a proiectului (inclusiv semnarea contractelor de achiziii). Ne obligam s depun la OJPDRP dosarele de achiziii, n maxim 3 luni pentru achiziii simple, sau la CRPDRP-Serviciul Achiziii n maxim 4 luni Proiectul Tehnic i cel puin un Dosar de achiziii (ex.: Dosar achiziii prestri servicii), pentru achiziii care prevd construcii i/sau montaj, de la semnarea contractului de finanare. 5.Plata Principiul de baz al finanrii prin PNDR este acela al rambursrii cheltuielilor efectuate n prealabil de ctre beneficiar. Dosarul Cererii de Plata il depunem la Oficiul Judeean de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit. Termenul de rambursare a cheltuielilor eligibile aferente unui dosar cerere de plata este de maxim 90 de zile calendaristice de la data cnd cererea de plata este completa. Documente depuse Documentele pe care societatea le-a depus pentru ntocmirea cererii de finanare au fost: studiul de fezabilitate (proiectul presupune lucrri de construcii-montaj) documente solicitate pentru terenul agricol: o copie dup actul de proprietate al terenului documente solicitate pentru imobilul (cldirile i/sau terenurile) pe care sunt sau vor fi realizate investiiile: o actul de proprietate/inchiriere asupra cldirii; certificat de urbanism sau autorizaie de construire pentru proiecte care prevd Construcii (noi, extinderi sau modernizri). Certificatul de urbanism nu trebuie nsoit de avizele menionate ca necesare fazei urmtoare de autorizare. adeverin sau Acord de mediu nsoit de studiu de impact (dac este cazul) sau dovada ca a iniiat procedura pentru obinerea acordului de mediu eliberate de autoritatea competent pentru protecia mediului; declaraie pe proprie rspundere a reprezentantului legal c va asigura cofinanarea proiectului i cu precizarea sursei de cofinanare; document privind datele de identificare ale bncii i ale contului aferent proiectului FEADR (denumirea, adresa bncii, codul IBAN al contului n care se deruleaz operaiunile cu APDRP); certificate care atest lipsa datoriilor restante fiscale i sociale emise de Direcia General a Finanelor Publice i de primriile pe raza crora i au sediul social i puncte de lucru ; cazierul fiscal eliberat de Direcia General a Finanelor Publice n conformitate cu legislaia naional n vigoare; aviz sanitar privind conformitatea proiectului cu condiiile de igien i sntate public sau notificare privind conformitatea proiectului cu condiiile de igien i sntate public sau notificare c investiia nu face obiectul evalurii condiiilor de igien;
31

pentru unitile care se modernizeaz i se autorizeaz / avizeaz conform legislaiei n vigoare: o Autorizaie sanitar / Notificare de constatare a conformitii cu legislaia sanitar emise cu cel mult un an naintea depunerii cererii de finanare; o Autorizaie sanitar-veterinar / Dovada nregistrrii unitii sanitar-veterinare i pentru sigurana alimentelor / Notificare de constatare a conformitii cu legislaia sanitar-veterinar i sigurana alimentelor emise cu cel mult un an naintea depunerii cererii de finanare; o Nota de constatare privind condiiile de mediu pentru unitile n funciune, emis cu cel mult an naintea depunerii Cererii de Finanare; o Autorizaie fitosanitar vizat sau emis cu cel mult un an naintea depunerii cererii; o Autorizaii de producere, prelucrare i comercializare semine i material sditor; copia actului de identitate pentru reprezentantul legal; certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerului care specific faptul c: solicitantul are capital social privat 100%, codul CAEN conform activitii pentru care solicit finanare, existent punctului de lucru i c nu se afla n proces de lichidare, fuziune, divizare (Legea 31/1990, republicata), reorganizare judiciar sau faliment, conform Legii 85/2006, republicat; certificat de nregistrare n scopuri de TVA eliberat de Ministerul Economiei i Finanelor; certificatul de nregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerului conform legislaiei n vigoare sau hotrre judectoreasc definitiv pronunat pe baza actului de constituire i a statutului propriu (n cazul Societilor agricole) nsoit de Statutul Societii agricole; document emis de ctre grupul de productori / societatea cooperativ / cooperative agricol/ asociaia profesional cu profil agricol din care s reias c solicitantul este membru al acesteia nsoit de documentul de nfiinare a formei asociative (inclusiv act constitutiv); declaraie pe propria rspundere n care s se menioneze c beneficiarul proiectului i/sau responsabilul legal de proiect va / vor urma un curs de pregtire profesional, pn la finalizarea proiectului, naintea ultimei pli a ajutorului; raport de evaluare a cldirii care se renoveaz ntocmit de un evaluator autorizat; adeverin de la Direcia Agricol pentru Dezvoltare Rural Prahova care atest c investiia este amplasat ntr-o zon defavorizat.

Actele necesare pentru eliberarea autorizaiei de renovare: -Cerere tip completat; -Certificatul de urbanism pentru imobilul n cauz (copie); -Dovada titlului de proprietate asupra terenului; -Proiectul pentru autorizaia de construire (PAC), n dou exemplare, ntocmit de un proiectant autorizat, care conine: -Piese scrise memoriu succint pentru fiecare specialitate; -Piese desenate; -Plan de ncadrare n teritoriu; -Planul de situaie al imobilelor; -Plan fundaii; -Planurile tuturor fundaiilor; -Seciuni ( transversal i orizontal); -Planul nvelitorii;
32

-Toate faadele; -Alte piese scrise i desenate solicitate prin Certificatul de urbanism. -Avizele, acordurile, punctele de vedere, studiile i verificrile solicitate prin Certificatul de urbanism; -Dovada achitrii taxei pentru eliberarea autorizaiei de construire (chitan sau ordin de plat). Taxa se poate achita la Trezorerie sau cu numerar la casieria consiliului. Avizele necesare realizrii renovarii: -Aviz de amplasament; -Avize i acorduri pentru utiliti ap, curent electric, gaze; -Aviz de la Compania de Pompieri; -Aviz de la Comandamentul de Protecie Civil; -Aviz de la Inspectoratul pentru Sntate Public; -Aviz pentru Protecia Mediului. Aceste avize sunt nscrise n certificatul de urbanism pe care investitorul trebuie s-l solicite de la administraia public local nainte de a ncepe elaborarea proiectului.

33