Sunteți pe pagina 1din 5

Ce este iubirea ? What is love? Was ist Liebe? Qu'est-ce que l'amour? Dan Mirahorian http://www.danmirahorian.

ro/ Copyright 2013 All Rights Reserved Este corect sau in concordanta cu realitatea celebrul citat al lui Antoine de Saint-Exupry din "Pmnt al oamenilor" ( "Terre des hommes"; "Wind, Sand and Stars"; "Wind, Sand und Sterne"): "A iubi nu nseamn a ne uita unul la cellalt, ci a privi mpreun n aceeai direcie"/ Aimer, ce nest pas se regarder lun lautre, cest regarder ensemble dans la mme direction. / "To love is not to look at one another: it is to look, together, in the same direction.

"Die Erfahrung lehrt uns, dass Liebe nicht darin besteht, dass man einander ansieht, sondern dass man gemeinsam in gleicher Richtung blickt." ( Wind, Sand und Sterne, Karl Rauch Verlag 1941, S. 216; 18. Auflage 1989, S. 178, bersetzung Henrik Becker)

; [ Love - it does not mean looking at each other, to love - means to look together in the same direction] ( ) Pentru a nu rmne cu o alt semnificaie dect cea indicat de autor, citatul complet mai precizeaz c privirea in aceeai direcie este indreptat ctre ceva din afar : "Viaa ne inva c iubirea nu const in a ne privi unul pe celalalt, ci in a privi impreun in exterior, in aceeai direcie"/ "La vie nous a enseign que l'amour ne consiste pas en regardant l'un l'autre mais en regardant l'extrieur ensemble en mme direction" / "Life has taught us that love does not consist in gazing at each other, but in looking outward together in the same direction" ( Antoine de Saint-Exupery "Wind, Sand and Stars") ( ) Ce se intampla in realitate ? "Citatul lui Antoine de Saint-Exupery nu definete iubirea, ci indic un efect al iubirii, un rezultat al acesteia, care const in realizarea coerenei. Ca s existe o privire in aceeai direcie in mod permanent ( iar nu doar intmpltor ori ocazional ) trebuie s se realizeze un cuplu, o singur inim, alctuit din dou inimi, o fiin unic in dou corpuri, iar aceasta incepe cu faza in care dou fiine se privesc i devin absorbite una in cealalt. Cu alte cuvinte se petrece ceea ce putei vedea in orice imagine care surprinde dou fiine care se iubesc, care se sorb din priviri, pentru care intregul univers dispare. In concluzie: " A se iubi inseamn a se privi unul pe celalalt"/ "S'aimer, c'est se regarder l'un l'autre"/ "Love is looking/ gazing/ staring at each other"/"Liebe ist anstarren einander" (Mirahorian) Concluzie Cauza pentru care acest citat al lui Antoine de Saint-Exupry a fost apreciat pretutindeni pe planeta Terra este c reprezint o formulare sintetic a colaborrii funcionale, in care fiecare membru al unei echipe imbraieaz i urmrete acelai obiectiv comun , iar nu un el individual (auto-evidenierea, obinerea unui rezultat egoist, care arunc in aer obiectivul comun al echipei). Aceast utilitate practic a fcut ca oamenii s treac cu vederea peste faptul c acest citat nu reprezint o definire a iubirii, ci o evideniere a unui rezultat al ei: instalarea coerenei sau a unei singure fiine in dou corpuri .

DESCRIERE IMAGINI STANGA: Limbajul trupurilor a dou lebede care se privesc, atunci cand incepe ritualul iubirii sau al imperecherii deseneaz simbolul inimii noii fiine care ia natere . DREAPTA: Privirea in aceeasi direcie ("L'amour signifie regarder ensemble dans la mme direction") este efectul fazei de realizare a coerenei, de constituire a unitaii unei noi fiine ( alcatuit din cele dou care au fuzionat subtil), adic "A se iubi inseamn a se privi unul pe cellalt".

NOTE DM Antoine de Saint-Exupery defineste iubirea printr-un efect , care consta in realizarea coerenei sau a unei singure fiine in doua corpuri. Credeti ca doua fiinte care se afla sub farmecul iubirii ( transa centrifuga accidentala) sunt interesate sa priveasca in afara la ceva. Si daca privesc in afara, credeti ca vad si altceva in afara de chipul fiintei iubite. Gandirea obsesiva este punctul central in iubirea reactiva. Zi si noapte, cele doua fiinte reactive nu se gandesc decat la "ea" sau la "el" . Totul se petrece ca si cum o fiinta a prins literalmente rdcini n capul si in inima celeilalte fiinte( cei doi centrii secundari). Ceea ce vrea cu adevrat o fiinta indragostita este o expresie a dorintei (dorului) de apropiere de cealalta fiinta; incepe sa o caute, sa astepte sa fie chemata, sunata, sa i se scrie, sa simta ca o durere orice separare, iar toate actiunile si planurile pe care si le imagineaza, incep sa fie construite in comun, impreuna cu cealalta fiinta ( " partea cu privitul in aceeasi directie "), fata de care simte cele trei cuvinte celebre si pe care le asteapta sa fie spuse cu voce tare si de cealalta fiinta: "Eu Te iubesc" Nevoia de iubire este un instinct uman existential, care nu pot fi suprimat, ca si setea ori foamea. Se spune ca iubirea da aripi, dar in acest caz de ce fiinta cazuta in sub farmecul iubirii prezinta toate semnele de dependenta, de pierdere a centrului in sine si de plasare a centrului sau in cealalta fiinta. Acesta este efectul programarii reactive, care nu are nimic in comun cu iubirea autentica, care nu cere, ci doar se daruieste, care nu se ocupa de cealalta jumatate, ci doar de propria jumatate. Doar o fiinta reactiva isi face dumnezeu si centru din cealalta fiinta, asteptand ca un cersetor ca cealalta fiinta sa-i dea o reactie, o firimitura de iubire . Intalnirea cu iubirea unei fiinte reactive este un blestem, in loc de o binecuvantare. O astfel de fiinta nu intelege ca izvorul iubirii nu este in afara, ci in noi insine, si nu realizeaza ca ceea ce ne face fericiti nu este ceea ce primim, ci ceea ce daruim. Atunci cand ne dam seama de ceea ce spunea Don Miguel Ruiz, ca nu conteaza iubirea pe care ne-o daruiesc altii , ci doar aceea care izvoreste din noi putem intelege de ce cealalta jumatate poate fi un nor, un pom, o pisica sau un catel. In iubirea fiintelor reactive cealalta jumatate este acuzata si facuta vinovata ca nu raspunde in mod egal, ca intr-un schimb comercial. O fiinta reactiva se comporta ca un dependent de droguri, fiindca o astfel de fiinta crede ca cealalta fiinta poate considerata un obiect care poate furniza fericirea. In realitate placerea efemera este identificata cu fericirea care vine din afara, din cauza orbirii provocate de axarea pe un singur obiectiv extern, care ii acapareaza intreaga sa atentie, ca in orice transa hipnotica. Realitatea interna devine invizibila, iar cea externa este deformat ( transformata in cauza). Actiunile unor astfel de fiinte devin ilogice, iar pericolul este ignorat si nicio masur de protejare nu e luat pentru implinirea scopului de a obtine obiectul dorintei. O astfel de fiinta centrata in afara este rupta de propriul centru si de ACUM si astept cu nerbdare intalnirea cu obiectul dorintei si este in stare sa sufere ca un cine, dac nu-l obtine. Observati acumularea de suferinta si de resentimente ( cauza bascularii iubirii reactivilor in ura ). Din cauza confuziei, dintre iubire si posesia unei surse exterioare de fericire efemera, se spune ca in ciuda tuturor acestor inconveniente rasa uman trieste pentru iubire, ucide pentru iubire si moare pentru iubire. In realitate toate sunt consecinte ale lipsei de iubire, care nu apare la fiintele care nu si-au descoperit izvorul interior de iubire si fericire, la fiintele care nu s-au vindecat de orbire si de separare de ele insele (adica care nu s-au trezit din morti). De ce alearga fiintele umane dupa iubire ca mustele dupa miere ? Pentru c zburam atunci cnd iubim si ne daruim iubirii. Fiindca iubirea este procesul care ne conduce cu blandete inapoi la noi insine ( "Perhaps love is the process of my leading you gently back to yourself") . "Fiindca iubind, daruind noi

realizam un pod peste abisul singuratatii si izolarii noastre in care dispare dualitatea sau prapastia dintre eu si tu"/ "In giving you are throwing a bridge across the chasm of your solitude."/En donnant vous jetez un pont sur l'abme de votre solitude." Teme de meditatie 1. De ce se spune ca cineva se afla sub farmecul iubirii ?/ Sous le charme de l'amour/ Under the spell (the charm ) of love/ Im Bann der Liebe ( transa accidentala si scopul speciei ) 2. De ce ne ndragostim ? / Pourquoi tombons-nous dans l'amour ? / Why do we fall in love? Warum wir uns verlieben ? ( transa accidentala si scopul speciei ) 3. De ce iubirea ne face sa ne simtim att de bine ? / Pourquoi l'amour nous fait sentir si bien ?/ Why love makes us feel so good ? / Warum die Liebe so gut anfhlt ? ( fiindca emisia de iubire inseamna racordare la centrul nostru si are drept umbra fericirea, nu si receptia ) BIBLIOGRAFIE 1. "Programarea reactiva- Cele trei programari ale fiintelor umane si trezirea" sau "Rugaciunea reactivului": A. subiectivi (non-reactivi, creativi, lideri ); B. obiectivi (reactivi, sclavi); C . divini (eliberati, treziti) http://www.scribd.com/doc/118410590/CELE-TREI-PROGRAMARI-CENTRARIALE-FIINTELOR-UMANE-SI-TREZIREA http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/cele-treiprogramari-ale-fiintelor-umane-si-trezirea 2. Eliminarea bombei neexplodate care este programarea reactiva https://www.facebook.com/groups/zamoksha/doc/10151175182911065/ FOARTE IMPORTANT ESTE FORMATUL AUDIO 13.1(PARTEA I-A) http://youtu.be/MsgN3a13FbM http://www.youtube.com/watch?v=MsgN3a13FbM&feature=related FORMAT AUDIO 13.2 (PARTEA A II-A) http://youtu.be/6tjmA1Ronzg http://www.youtube.com/watch?v=6tjmA1Ronzg&feature=related 3. Mirahorian: Dehipnotizarea De-Hypnotization De-Hypnotisation Lumea se trezeste, adica iese din transa hipnotica ( se de-hipnotizeaza )/ The World is Awakening, namely is going out of hypnotic trance (de-hypnotising) Transa hipnotica, fie ca este auto sau hetero indusa, este o transa centrifuga, ancorata in periferie ( parinti, fiinta iubita, lucru dorit, obiectul care ne-a fascinat; mintea proprie sau mintea altuia- terapeut, lider,..). Dehipnotizarea este un proces in care se inverseaza fluxul centrifug al atentiei si incepe cu eliminarea programarii reactive [1] si sfarseste cu transa mistica (samadhi, satori), care conduce la eliberare si trezire ( trecerea la regimul direct , divin sau non-dualist de functionare ). http://www.scribd.com/doc/135698197/Dehipnotizarea-De-Hypnotization-DeHypnotisation

4. Portile raiului si iadului / The Gates of Heaven and Hell/ Les Portes du Paradis et de l'Enfer

Mintea (prizonieratul in minte) este iadul iar non-mintea(eliberarea din minte; trezirea) este raiul /Mind is hell and no-mind is heaven http://www.scribd.com/doc/136015883/Portile-raiului-si-iadului-The-Gates-ofHeaven-and-Hell-Les-Portes-du-Paradis-et-de-l-Enfer

5. "Stapanul visului / The Dream Master" Abstract: Aceasta articol va ajuta sa intelegeti utilitatea practica a mesajului lui Don Miguel Ruiz (Ce este parazitul ? Ce reprezinta caderea in minte ? Care este cauza dorintei de a avea dreptate? Ce este programarea reactiva? ) din cartea "Maiestria in iubire" / "The Mastery of Love" http://www.scribd.com/doc/134869469/Stapanul-visului-The-Dream-Master 6. "The finger pointing at the moon is not the moon"/" Degetul care arata Luna, nu este insasi Luna" / "Le doigt montrant la Lune n'est pas lui-mme la Lune"/ "The finger showing the Moon is not the Moon itself " (Taoist and zen buddhism wisdom) "Daca un om ii arata Luna, un idiot se va uita la deget"/ "Si un homme indique la lune, un idiot va regarder le doigt"/" Celui qui regarde le doigt qui montre la lune est un imbcile"/ Le matre montre l'imbcile la lune et l'imbcile regarde le doigt... /"If a man points at the moon, an idiot will look at the finger." (Sufi wisdom) http://www.scribd.com/doc/141379450/Degetul-care-arata-Luna-nu-este-insasiLuna

Evaluare