Hartuirea cibernetica: natura si impactul asupra elevilor de gimnaziu

Peter K. Smith, Jess Mahdavi, Manuel Carvalho, Sonja Fisher, Shanette Russell, and Neil Tippett Goldsmiths, Universitatea din Londra, UK

Rezumat. Hartuirea cibernetica este tipul de hartuire ce se foloseste de telefoane mobile si de Internet. Majoritatea studiilor precedente s-au axat pe preponderenta hartuirii prin intermediul SMS-urilor si a email-urilor. Metode: Au fost chestionate doua grupuri de elevi cu varste de 1116 ani: (1) 92 de elevi de la 14 scoli, suplementat de focus-grupuri; (2) 533 de elevi de la 5 scoli, pentru a evalua generalizabilitatea rezultatelor primului studiu si pentru a investiga relatia dintre hartuirea cibernetica si utilizarea generala a internetului. Ambele studii au diferentiat hartuirea cibernetica din scoli de cea din afara scolii, si au identificat 7 tipuri de hartuire cibernetica. Rezultate: Ambele studii au ajuns la concluzia ca, desi are o frecventa semnificativa, hartuirea cibernetica este mai putin frecventa decat hartuirea traditionala, si hartuirea cibernetica este mai frecventa in afara scolii decat in interiorul ei. Predomina hartuirea prin intermediul apelurilor telefonice si a SMS-urilor, si in al doilea studiu s-a descoperit ca predomina hartuirea prin intermediul mesageriei instant; s-a stabilit ca impactul lor este comparabil cu cel al hartuirii traditionale. S-a stabilit ca, desi are loc mai rar, hartuirea prin intermediul telefonului mobil/a clipurilor video are un impact negativ mai mare. Diferentele de varsta si de sex au un efect diferit in cele doua studii. Studiul 1 a descoperit ca majoritatea hartuirii cibernetice este realizata de un elev/ de cativa elevi ce fac parte din acelasi ani. De obicei dureaza doar o saptamana, insa uneori poate dura mult mai mult. Al doilea studiu a descoperit ca a fi o victima cibernetica, nu un hartuitor cibernetic, este relationat cu utilizarea Internetului; multe victime cibernetice erau in acelasi timp si victime traditionale. Elevii au recomandat ca moduri de a face fata hartuirii blocarea/evitarea mesajelor si informarea unei alte persoane; insa multe victime cibernetice nu au vorbit cu alte persoane despre hartuirea lor. Multe evenimente au loc in afara scolii. Sunt discutate implicatii de ordin practic si teoretic. Cuvinte cheie: victima, mediul cibernetic, telefon mobil, internet, adolescenti, agresivitatea, computere Bullying este definit ca un act sau comportament intentionat de agresivitate ce este realizat in mod repetat si de-a lungul timpului de catre un individ sau de catre un grup, victima neputanduse apara cu usurinta. (Olweus, 1993) Formele traditionale de hartuire sunt de mai multe tipuri: fizica, verbala, relationala (ex: excluderea sociala) si indirect (ex: raspandirea zvonurilor). Exista tendinte de varsta si de sex bine stabilite. (Smith, Madsen, & Moody, 1999). In ultimii ani a aparut hartuirea prin intermediul mijloacelor electronice, in special prin intermediul telefoanelor mobile si a internetului, hartuire numita hartuirea cibernetica. Definitia corespunzatoare a hartuirii cibernetice este urmatoarea: Un act sau comportament intentionat

de agresivitate ce este realizat in mod repetat si de-a lungul timpului de catre un individ sau de catre un grup, folosindu-se de mijloace electronice de comunicare si victima neputandu-se apara cu usurinta. Potentialul hartuirii cibernetice a crescut o data cu intrarea in viata tinerilor a computerelor conectate intr-o retea si a telefoanelor mobile. MobileLife Report (2006) a descoperit ca 51% din copiii de 10 ani si 91% din copii de 12 ani din Marea Britanie au un telefon mobil. Oamenii din Marea Britanie au inceput sa devina constienti de hartuirea cibernetica in jurul anului 2001. Pachetul DfES Nu suferi in tacere (2000) nu mentiona hartuirea cibernetica; insa o editie revazuta si corectata publicata in 2002 mentioneaza trimiterea de pe telefoanele mobile a email-urilor si a SMS-urilor malitioase (p.9). De atunci raporturile facute de presa au devenit din ce in ce mai frecvente. Hartuirea cibernetica s-a diversificat dincolo de hartuirea prin SMSuri si prin email-uri. Metodele mentionate in raporturile facute de presa, pe website-uri si de catre elevi implica telefoanele mobile( hartuirea prin apeluri telefonice, prin SMS-uri si prin poze/clipuri video incluzand si fenomenul happy-slapping- reprezinta palmuirea sau ridiculizarea unei victime, filmarea actului de catre alte personae si punerea in circulatie a clipului video filmat) si utilizarea internetului (hartuirea prin email-uri, in camerele de chat, prin mesageria instant; si pe website-uri). Unele forme de hartuire cibernetica combina caracterul anonim al agresorului ce realizeaza acte de agresivitate conventionale indirecte cu atacul centrat caracteristic actelor de agresivitate conventionale directe. Cercetarile anterioare despre hartuirea cibernetica Cercetarea hartuirii cibernetice este la un nivel incipient. In Marea Britanie Oliver si Candappa (2003) au mentionat intr-un mod concis hartuirea prin intermediul SMS-urilor in randul elevilor de 1213 ani; 4% din ei au primit SMS-uri rautacioase si 2% au primit email-uri rautacioase. Balding (2005) a oferit elevilor de 10-11 ani un chestionar legat de sanatate ce continea o intrebare referitoare la hartuirea cibernetica; 1% au fost hartuiti prin intermediul telefoanelor mobile. NCH (2005) a chestionat 770 de tineri de 11-19 ani; 20% au raportat ca au fost hartuiti in mediul cibernetic( 14% prin intermediul SMS-urilor, 5% in camerele de chat, 4% prin email-uri); 28% din victime nu au spus nimanui ca au fost hartuite. Intre anii 2002-2005 Noret si Rivers(2006) au chestionat 11000 de elevi din Marea Britanie; in anii 2002-2003 aproape 6% din ei au spus ca primeau ocazional SMS-uri si email-uri rautacioase sau amenintatoare, acest procent ajungand la 7% in anii 2004 si 2005. Fetele au raportat aceste lucruri mai des de cat baietii, numarul victimelor crescand in ultimii 4 ani. Aceasta crestere a ratei de hartuire cibernetica este in contrast cu ratele hartuirii cu caracter general in Marea Britanie, rate ce au scazut datorita impactului campaniilor anti-hartuire. ABA Factsheet, 2006). In SUA Ybarra si Mitchell (2004) au chestionat 1501 tineri de 10-17 ani, chestionarul fiind legat de utilizarea internetului. De-a lungul ultimului an, 12% au raportat ca au fost agresivi cu alte persoane in mediul online, 4% ca au fost tintele agresiunilor si 3% ca au fost atat agresori cat si victime. Cei care foloseau internetul acasa aveau o tendinta mai mare de a fi agresori sau victime; si agresorii/victimele foloseau mai des internetul decat tinerii neimplicati. Acesti autori au emis ipoteza ca o parte din victimele hartuirii traditionale foloseau internetul pentru a ataca alte persoane, aceasta fiind o forma de recompensare sau de razbunare mai putin periculoasa

pentru ei decat confruntarea fata-in-fata. Ybarra, Mitchell, Wolak, si Finkelhor (2006) au descoperit ca 9% din tineri au fost tintele hartuirii pe internet, 38% din ei fiind tristi din cauza acesteia. Raskauskas si Stoltz (2007) au chestionat 84 elevi de 13-18 ani din SUA, 49% din ei fiind victime cibernetice(in comparatie cu procentul de victime traditionale- 71%) si 21% fiind hartuitori cibernetici (in comparatie cu procentul de hartuitori traditionali- 64%) cel putin o data sau de doua ori in decursul ultimului an scolar. Multe victime cibernetice erau si victime traditionale si majoritatea hartuitorilor cibernetici erau si hartuitori traditionali. Ipoteza ca o parte din victimele traditionale aveau si rolul de hartuitori cibernetici (de la Ybarra & Mitchell, 2004) nu a fost sustinuta. Scopurile prezentului studiu Studiile anterioare s-au axat in general doar pe o forma/cateva forme comune ale hartuirii cibernetice ( SMS-uri, email-uri); si/sau evaluat hartuirea cibernetica ca o categorie globala. Cu toate astea, fiecare forma are caracteristici diferite; distingem 7 forme de hartuire cibernetica. Examinam diferentele de varsta si de sex, diferente ce nu au fost consistente in studiile anterioare. De asemenea, avand in vedere ca unele scoli incearca sa blocheze/sa monitorizeze folosirea telefoanelor mobile si a internetului in interiorul institutiei, locul de desfasurare al hartuirii cibernetice (in interiorul sau in afara scolii) trebuie luat in considerare. Hartuirea virtuala produce tristete (Ybarra et al., 2006) insa impactul ei in comparatie cu impactul hartuirii traditionale este incert. Marimea ariei publicului-tinta al hartuirii cibernetice (pe website-uri sau prin intermediul clipurilor video) poate augmenta impactul insa posibilitatea de a bloca hartuirea in mediul electronic, spre deosebire de hartuirea fata-in-fata, poate micsora impactul. Raportam informatii referitoare la modul in care hartuirea cibernetica este perceputa de elevi, in comparatie cu cea traditionala. In stransa legatura, multe din victimele hartuirii traditionale nu apeleaza la ajutor (Whitney & Smith, 1993) ; oare acest lucru e valabil si in cazul hartuirii cibernetice? In sfarsit, trebuie clarificate rolurile relative prezente in cadrul hartuirii traditionale si a hartuirii cibernetice. Ipoteza lui Ybarra si Mitchell (2004) conform careia multi hartuitori cibernetici sunt de fapt victime traditionale nu a fost confirmata de Raskauskas si Stoltz (2007); vom examina acest lucru in al doilea studiu. Vom prezenta rezultatele celor doua studii. Primul studiu, realizat in iunie/iulie 2005, a fost publicat partial intr-o publicatie concisa a DfES (Smith et al., 2006); este prezentat mai amplu aici, fiind incluse si raspunsurile la intrebarile cu raspuns deschis. Rezultatele chestionarului au fost comparate cu cele ale focus-grupurilor formate din elevi diferiti pentru a evalua adecvabilitatea rezultatelor. (Guba & Lincoln, 1981). Al doilea studiu, realizat in martie 2006, a fost conceput pentru a verifica generalizabilitatea rezultatelor din primul studiu la o scara mai mare si pentru a relationa experientele de hartuire cibernetica cu utilizarea internetului. Metode Ambele studii au folosit un chestionar de tip autodeclarativ ce evaluaza cele sapte tipuri de hartuire cibernetica. In ambele studii elevilor li s-a spus ca participarea este optionala, ca

raspunsurile si numele scolii lor vor ramane anonime, si si-au dat consimtamantul informat. Consimtamantul pasiv a fost obtinut de la parinti (consimtamantul activ in cazul focusgrupurilor). Elevilor li s-au dat pliante informationale ce contineau numere de contact si websiteuri pentru eventualitatea in care ei sau prietenii lor aveau nevoie de ajutor sau de sfaturi. Procedurile au fost aprobate de comitetul institutional de etica. Studiul unu In urma instructajului, a fost folosit un chestionar, chestionar ce urmareste partial chestionarul Hartuitor/Victima a lui Olweus(chestionar care a stabilit validitatea constructiva si discriminanta). (Solberg & Olweus, 2003). Dupa intrebarile initiale cu caracter demografic, a fost prezentata o definitie a hartuirii(la fel ca si in chestionarul lui Olweus), urmata de o afirmatie referitoare la hartuirea cibernetica, fiind prezentate toate cele 7 forme : prin SMS-uri, prin poze/clipuri video, prin apeluri telefonice, prin emai-uri, in camerele de chat, prin mesageria instant si pe website-uri. Doua intrebari generale verificau daca elevul a fost implicat in fenomenul de hartuire, si apoi daca a fost implicat in mod specific in fenomenul de hartuire cibernetica pe durata ultimelor luni(este folosita o scala cu 5 itemi: niciodata, o data sau de doua ori, de 2-3 ori pe luna, o data pe saptamana, de mai multe ori pe saptamana). Au fost folosite si intrebari cu variante multiple de raspuns ce acopereau cele 7 forme, raportand numarul de dati in care elevii au fost victime cibernetice sau hartuitori cibernetici( folosindu-se aceeasi scala cu 5 itemi), ori in interiorul scolii ori in afara ei; cazul in care elevii au auzit de incidente de hartuire cibernetica in scoala lor sau in grupul lor de prieteni in ultimele luni (da/nu); raportand impactul perceput al hartuirii cibernetice in comparatie cu cea traditionala(mai mic/ acelasi/ mai mare); raportand numarul/sexul/clasa persoanelor ce i-au hartuit in mediul cibernetic; raportand durata hartuirii cibernetice; raportand eventualitatea in care elevii au spus cuiva de faptul ca au fost victime ale hartuirii cibernetice; si raportand parerea elevilor cu privire la posibilitatea evitarii hartuirii cibernetice prin intermediul interzicerii folosirii telefoanelor mobile si a internetului in scoli. Intrebarile cu raspund liber au permis elevilor sa ofere raspunsuri mai detaliate referitoare la exemplele de hartuire cibernetica, la impactul perceput si la solutiile ce pot opri hartuirea cibernetica. Intervalul de timp in care a avut loc studiul a fost format din ultimele luni. Participanti Au fost invitate sa participe scolile gimnaziale din Londra. 20 de scoli au fost de acord cu participarea si a fost ales un profesor care sa se ocupe de administrare, pe la sfarsitul lui linie 2005 fiecare profesor a dat cate un chestionar unui baiat si unei fete(alesi in mod aleator), cu varste de 7-10 ani. Chestionarele au fost completate individual si au fost sigilate in cate un plic. 14 scoli au trimis chestionare completate; numarul total de chestionare a fost de 92( dupa ce 2 au fost respinse deoarece au fost incomplet completate). Acestea au venit de la 43 baieti( 19 mai mici, 24 mai mari) si de la 49 fete( 24 mai mici, 25 mai mari); copiii mai mici aveau 11-13 ani si copiii mai mari aveau 14-16 ani. 54 elevi erau de rasa alba, 10 erau Afro-Caribieni, 7 erau Africani, 7 erau indieni, 1 era chinez, 3 erau de rasa mixta si 10 faceau parte din alte etnii, astfel fiind reprezentata intr-un mod adecvat varietatea de etnii in Londra. Scolile reprezentau o varietate de paturi ale societatii insa cateva se aflau in zone defavorizate. Focus-grupurile

Rezultatele chestionarelor au fost testate cu ajutorul focus-grupurilor formate din elevi de 11-15 ani, grupurile provenind din 6 scoli gimnaziale din Londra(altele fata de cele din studiu). Au participat 47 baieti si fete. Grupurile( fiecare cu cate 7-8 membri) au fost tinute de catre realizatorii studiului intr-o camera rezervata anterior in scoala si totul a durat 40 de minute. Fiind folosit un format semi-structurat, elevii au fost intrebati ce credeau ca ar fi descoperit studiul( rata generala a existentei hartuirii cibernetice, folosirea mijloacelor media, hartuirea cibernetica in interiorul/in afara scolii, diferentele de varsta si de sex, impactul perceput) si li s-a cerut sa ofere motive cu privire la raspunsurile lor; dupa aceea li s-au dat rezultatele reale. De asemenea, li s-a cerut elevilor sa ofere sfaturi practice cu privire la cum se poate stopa fenomenul de hartuire cibernetica. Raspunsurile au fost stranse si continutul lor a fost analizat pentru a se descoperi temele principale; un codificator independent a codat afirmatii pentru aceleasi teme cu o concordanta de 83,5%. Vor fi prezentate exemple edificatoare pentru acestor teme. Studiul 2 Urmarind informatiile demografice, acest chestionar a fost format din intrebari legate de utilizarea internetului ( numarul de utilizari pe saptamana- cu o scala de 5 puncte si activitatile principale realizate pe internet). Intai au fost prezentate definitiile hartuirii si ale hartuirii cibernetice si apoi au fost puse intrebarile legate de hartuire( fara hartuirea cibernetica) si de hartuirea cibernetica; elevii au fost intrebati: daca au cunoscut pe cineva care sa fi fost hartuit(hartuit cibernetic) in interiorul sau in afara scolii, daca au fost victimele hartuirii(hartuirii cibernetice), ce mediu a fost folosit, acum cat timp s-a intamplat si daca au spus cuiva; dupa aceea au fost puse intrebari complementare referitoare la posibilitatea elevilor de a fi luat parte in hartuirea(hartuirea cibernetica) a altor persoane. Cele 7 forme ale hartuirii cibernetice au fost prezentate separat, si elevii au evaluat cat de periculoase sunt fiecare din ele in comparatie cu hartuirea traditionala.(mai putin, la fel, mai periculoasa). La sfarsit elevii au ales dintr-o lista de alternative cele mai bune solutii contra hartuirii traditionale si a hartuirii cibernetice. Participanti Din cele 20 de scoli gimnaziale abordate, 5 au fost de acord sa participe; 2 din Leicestershire, una din Hertfordshire, una din Norfolk si una din Staffordshire. Trei scoli aveau elevi ce proveneau din clase sociale medii, intr-o scoala se gasea o mare varietate de clase sociale si o scoala avea elevi ce proveneau din clase sociale oarecum defavorizate. Chestionarele au fost trimise scolilor si au fost distribuite in clase de catre profesori ce au avut parte de un scurt instructaj metodologic; au fost analizate 533 de chestionare( dupa ce 7 au fost respinse deoarece au fost incomplet rezolvate): 116, 182, 69,73 si 93. Acestea proveneau de la 261 baieti si 267 fete( 5 aveau sexul nespecificat); 243 erau de la clasa a 7-a (11-12 ani), 97 + 68=165 erau de la clasele a 8-a si a 9-a(12-14 ani) si 76 + 36=112 erau de la clasele a 10-a si a 11-a(14-16 ani) (13 chestionare nu aveau mentionata clasa elevilor). Majoritatea elevilor erau albi (82,8%), (6.1%) erau indieni, (3.4%) erau de rasa mixta, (2.9%) erau din Pakistan si Bangladesh, (1.5%) erau din alte etnii din Asia, (1%) erau negri, (.8%) erau chinezi si (1.7%) faceau parte din alte etnii; cu exceptia procentajului mic de negri, restul etniilor au fost reprezentate intr-un mod ce corespunde situatiei prezente din Marea Britanie.

Rezultate Rata existentei hartuirii cibernetice in scoli in comparatie cu cea traditionala In primul studiu rata existentei hartuirii/victimizarii in ultimele cateva luni a fost: pentru hartuirea generala, 14.1% des( de doua sau de trei ori pe luna, o data pe saptamana sau de mai multe ori pe saptamana), 31.5% numai o data sau de doua ori si 54.3 % niciodata; pentru hartuirea cibernetica, procentajele corespunzatoare au fost 6.6% des, 15.6% numai o data sau de doua ori si 77.8% niciodata. In focus- grupuri majoritatea elevilor au indicat procente ridicate ale victimelor hartuirii cibernetice, valorile medii fiind intre 67-100% in grupuri; procentele au fost justificate de raspunsuri ca Toata lumea poate primi astfel de SMS-uri pentru ca toata lumea are telefon mobil. Acest procent este mult mare decat cel de 22% indicat de chestionare ( incluzand raspunsurile o data sau de doua ori), cand au aflat procentul, elevii au facut afirmatii de tipul putina lume ar recunoaste, pentru ca sunt amenintati daca recunosc. In studiul doi, cand elevii au fost intrebati acum cat timp au fost hartuiti(nefiind inclusa hartuirea cibernetica): 13.5% au raspuns in ultima saptamana, luna; 5.9% au raspuns in acest semestru; 13.7% in ultimul an scolar; 25% acum un an si 41.9% niciodata; cand au fost intrebati acum cat timp au fost hartuiti cibernetic, 5.3% au raspuns in ultima saptamana, luna, 5.1% in acest semestru, 3.7% in ultimul an si 82.7% niciodata. In mod corespunzator, cand au fost intrebati acum cat timp au participat in hartuirea altor persoane, 9.2% au raspuns ca in ultima saptamana, luna, 4.4% in acest semestru, 4.8% in ultimul an scolar, 7.4% acum un an si 74.3% niciodata. Cand au fost intrebati acum cat timp au luat parte in hartuirea cibernetica a altor persoane, 6.5% au raspuns ca in ultima saptamana, luna, 2.8% in acest semestru, 1.8% in ultimul an si 87.6% niciodata. Rata existentei si constiinta legata referitoare la diversele forme de manifestare ale hartuirii cibernetice Tabelul 1 prezinta informatiile referitoare la cele 7 forme ale hartuirii cibernetice, rezultatele indica procentele elevilor ce au avut parte de hartuirea cibernetica o data sau de doua ori, procentele hartuirii din interiorul si din afara scolii fiind separate, si procentele elevilor ce au semnalizat existenta unei anumite forme de hartuire cibernetica in scoala sau in grupul lor de prieteni pe durata ultimelor luni;(studiul 1) si procentajul elevilor ce au avut parte de-a lungul vietii de hartuire cibernetica( studiul 2). Comentariile facute de elevi au fost scrise in apendicele eletronic al tabelului 1. In primul studiu hartuirea prin intermediul SMS-urilor si a email-urilor erau cele mai comune forme ale hartuirii cibernetice, atat in interiorul cat si in afara scolii. Cu toate astea, elevii erau mai constienti de hartuirea prin intermediul pozelor/clipurilor video, celelale forme urmand tiparul prezentat in experientele raportate. Cand au fost intrebati care era cea mai comuna forma a hartuirii cibernetice, multi elevi din focus-grupuri au raspuns hartuirea prin intermediul SMS-urilor datorita caracterului anonim: ei nu stiu cine esti. Cand au aflat ca hartuirea prin intermediul apelurilor telefonice este cea mai

comuna forma, una din explicatii fiind lipsa dovezilor concrete in comparatie cu hartuirea prin SMS-uri: SMS-ul poate fi folosit ca proba; o alta explicatie a fost satisfactia pe care o are hartuitorul atunci cand isi apeleaza victima: Hartuirea prin intermediul telefonului este mai personala decat cea prin intermediul SMS-ului pentru ca hartuitorul chiar rosteste cuvintele. Cu toate astea, cand au fost intrebati de care forma de hartuire cibernetica au auzit cel mai mult, elevii au raspuns in general hartuirea prin intermediul pozelor/clipurilor video, la fel ca si in studiu: cum este fenomenul happy-slapping. Au ghicit corect ca hartuirea in camerele de chat este cea mai putin cunoscuta forma: Pentru ca nu-i cunosti pe oamenii de acolo. In studiul doi cel mai frecvent tip de hartuire cibernetica a fost hartuirea prin intermediul apelurilor telefonic, urmata de hartuirea prin intermediul mesageriei instant si hartuirea prin intermediul SMS-urilor. In ambele studii procentul hartuitorilor a fost mai mic decat cel al victimelor, hartuirea prin intermediul apelurilor telefonice si cea prin intermediul SMS-urilor fiind cele mai frecvente. Rata de existenta a victimelor cibernetice in interiorul si in afara scolii In studiul unu toate formele victimizarii si a hartuirii cibernetice au avut loc mai des in afara scolii decat in interiorul ei(indiferent de criteriul luat in considerare), cu exceptia Elevii din focus-grupuri au raspuns de asemenea ca hartuirea cibernetica avea loc mai des in afara scolii. Sansele de a avea loc in interiorul scolii erau mai mici deoarece accesul in scoli cu telefonul mobil este interzis, profesorii le pot monitoriza in scoli, in timp ce in afara scolii nimeni nu te poate verifica, ei vor sa le foloseasca si in afara scolii. In studiul doi mai multi elevi au raspuns ca au fost victimele hartuirii (neincluzand hartuirea cibernetica) in interiorul scolii (37% numai in interiorul scolii si 12.4% atat in interiorul scolii cat si in afara ei) decat in afara scolii( 4.7% numai in afara scolii si 12.4% atat in interiorul scolii cat si in afara ei); insa mai multi au fost victime ale hartuirii cibernetice in afara scolii( 11.1% numai in afara scolii si 2.6% atat in interiorul scolii cat si in afara ei) decat in interiorul scolii( 3.4% numai in interiorul scolii si 2.6% atat in interiorul scolii cat si in afara ei); comparatia este semnificativa, X2(1)= 67.7, p < .001 Cine erau hartuitorii cibernetici? In primul studio au fost cate trei intrebari referitoare la identitatea hartuitorilor cibernetici pentru fiecare forma de hartuire cibernetica. Un numar mic de elevi a avut parte de fiecare din formele de hartuire cibernetica; curentele erau similare asa ca au fost folosite cifrele generale. Din 82 raspunsuri cu privire la clasa/anul de studiu in care erau hartuitorii, unele raportau ca hartuitorul si victima erau in aceeasi clasa (20.7%), sau in alta clasa dar in acelasi an( 28%) si din cateva raspunsuri reiesea ca hartuitorul era dintr-un an mai mare(6.1%) sau dintr-un an diferit (2.4%), niciodata hartuitorul fiind dintr-un an mai mic; unii hartuitori nu mergeau la aceeasi scoala cu victima (22%). O parte din elevii care au raspuns au zis ca nu cunosteau identitatea hartuitorilor (20.7%). Din 70 de raspunsuri cu privire la sexul hartuitorilor, acestea au fost: necunoscut( 25.7%), un baiat (24.3%), o fata (21.4%), mai multe fete (18.6%), mai multi baieti (7.1%) sau si baieti, si fete (3.0%). Din 74 de raspunsuri cu privire la numarul hartuitorilor, raspunsurile au

fost un elev (39.2%), 2-3 elevi(24.3%), numar necunoscut (18.9%), 4-9 studenti (16.2%), mai multe grupuri (.9%), nimeni nu a ales raspunsul mai mult de 9 elevi. Tabel 1. Incidenta celor 7 forme ale hartuirii cibernetice: Studiul 1 si Studiul 2

Tipul hartuirii Apel telefonic SMS Email Poze/ Mesagerie instant Website Chatroom Cibernetice clipuri Video Studiul unu:procentul victimelor/hartuitorilor(mai des de o data sau de doua ori)(in paranteze sunt puse procentele raspunsului o data/de doua ori) Victima in Interiorul scolii 3.3 (14.3) 3.3 (14.3) 3.3 (5.5) 0 (6.5) 0 (5.5) 0 (5.5) 0 (1.1) Victima in afara scolii Hartuitor in interiorul Scolii Hartuitor in afara scolii Studiul unu: Procentul elevilor constienti de hartuirea virtuala in cadrul scolii sau al grupului de prieteni Constiinta hartuirii cibernetice Studiul doi: procentul elevilor ce au fost victime sau hartuitori Victima Hartuitori Diferentele de varsta/an scolar din cadrul hartuirii/victimizarii cibernetice In cadrul studiului unu au fost folosite ANOVA-uri cu doi factori (an, sex) pe doua frecvente, cea de a fi hartuit si cea de a fi hartuit cibernetic si s-a folosit si o MANOVA pentru cele sapte forme ale hartuirii cibernetice in interiorul si in afara scolii, luand valorile de pe o scala cu 5 puncte (1=niciodata, 5= de mai multe ori pe saptamana). Nu au fost gasite efecte sau interactiuni legate de varsta. In focus- grupuri majoritatea ori nu stiau, ori nu s-au gandit la diferentele de varsta din cadrul hartuirii cibernetice. Un elev a raspuns ca din cauza discretiei nu se cunoaste varsta si altul a raspuns ca nu se stie ce le trece prin capul celor mai mari; un motiv al lipsei diferentei de varsta e copiii mai mari se cred puternici asa ca o fac.copiii mai mici cred ca ii pot copia si nu intra in belele pentru ca nu sunt suspectati. Cu toate astea, unul din raspunsuri a fost cand esti mai mic, ai sanse mai mici de a fi victima hartuirii cibernetice In studiul doi, studiu ce avea un esantion mai mare, era mai probabil ca elevii mai mari sa fie hartuitori cibernetici, X2(2) =14.20, p < .001; 8% in anul 7, 12% in anii 8-9, 23% in anii 10-11. Examinand mediul si folosind corectia Bonferroni, (asa ca p < .007), s-au calculat rezultatele pentru hartuirea prin intermediul SMS-urilor a fost semnificativ, X2(2) =14.01, p < .001, pentru poze/clipuri video X2(2) =11.93, p < .003 si pentru mesageria instant X2(2) =21.01, p < .001. In

general nu a fost raportata o tendinta a elevilor mai mari de a fi hartuitori cibernetici(14% in anul 7, 19% in anii 8-9, 26% in anii 10-11) insa fost raportata o tendinta semnificativa a elevilor de a if hartuitori prin intermediul website-urilor X2(2) =9.88, p < .007