CREDITE OFERITE DE BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE

Cuprinsul
CUPRINSUL..................................................................................................................................................1 1. INTRODUCERE........................................................................................................................................2 2. DELIMITRI CONCEPTUALE.............................................................................................................3 2.1. CONCEPTUL...........................................................................................................................................3 2.2. TRASATURILE........................................................................................................................................3 2.2.1. Subiectele raportului de credit.....................................................................................................4 2.2.2. Promisiunea de rambursare.........................................................................................................4 2.2.3. Termenul de rambursare..............................................................................................................4 2.2.4. Dobanda.......................................................................................................................................5 2.2.5. Tranzactia, acordarea creditului..................................................................................................5 2.2.6. Consemnarea si transferabilitatea...............................................................................................5 2.3. FUNCTIILE CREDITULUI.........................................................................................................................5 2.3.1. Functia de mobilizare , ameliorare si redistributie......................................................................6 2.3.2. Functia de emisiune......................................................................................................................6 2.3.3. Functia de reflectare si stimulare a eficientei activitatii agentilor economici.............................6 3. CLASIFICAREA CREDITELOR............................................................................................................7 3.1. FORMELE CREDITELOR .........................................................................................................................7 3.2. CLASIFICAREA CREDITELOR BANCARE..................................................................................................8 4. CREDITE ACORDATE DE BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE.............................................10 4.1. PREZENTARE GENERALA.....................................................................................................................10 4.2. ISTORICUL SI EVOLUTIA BRD.............................................................................................................10 4.2.1. Momentul istoric al nfiintarii...................................................................................................11 4.2.2. Principalele etape si evolutia.....................................................................................................11 4.3. CREDITE ACORDATE DE BRD ............................................................................................................12 4.4. RAPOARTE ANUALE AL BRD PRIVIND CREDITELE..............................................................................13 4.4.1. Raport 2002 privind creditele acordate.....................................................................................13 4.4.2. Raport 2003 privind creditele acordate.....................................................................................14 4.4.3. Raport 2004 privind creditele acordate.....................................................................................15 4.4.4. Raport 2005 privind creditele acordate.....................................................................................16 4.4.5. Raport 2006 privind creditele acordate.....................................................................................17 4.4.6. Raport 2007 privind creditele acordate.....................................................................................18 5. CONCLUZII.............................................................................................................................................19 6. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................20

Proiect la Moneda si Credit

1.

Introducere

Componenta definitorie a intermedierii financiare, creditarea constituie totodata fluxul principal de finantare a economiei , formele si instrumentele de credit diversificadu-se adaptandu-se cerintelor clientelei, transformarii technologiilor de transfer ci concurenti dintr-un mediu caracterizat prin incertitudine si riscuri. In ultimii 30 de ani , ponderea creditului, a creditului bancar in portofoliul activelor bancare a fost de peste 50%, adesea ajungand la 75%. In ultima perioada, patrunderea bancilor pe pietele financiare, inovatiile financiare, securizarea creditelor au reorientat fluxurile de imprumuturi spre titlurile financiare, insa creditul ramane cel care sustine , direct si indirect, ansamblul procesului de finantare , managementul creditului, al riscurilor de credit reprezentand , de fapt , problema centrala a functionarii intregului sistem bancar si finaciar.1 Scopul referatului este de a definii conceptul de credit si de a prezenta cat mai concis tainele acestuia. Pe parcursul lucrarii vom analiza fenomenul creditarii din toate unghiurile , realizand chiar o clasificare a creditelor. Dupa acestea vom trece la partea practica adica la rpezentarea volumului creditelor acordate de Banca Romana de Dezvoltare. In fiecare etapa al referatului vom acumula cateva cunostinte noi care in perspectiva va forma baza pe care ne vom putea cladii cunostintele acumulate in viitor, totodata ne ajuta in a alege in viitor un credit favorabil noua.

Gheorghe Manulescu , Banci si Credit, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti , 2006 , p. 106-

107

Proiect la Moneda si Credit

2.

Delimitri conceptuale
2.1. Conceptul

Creditul este operatiunea prin care se ia in stapanire imediata resurse , in schimul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza pe imprumutator. Operatiunea priveste doua parti. O parte acorda creditul iar cealalta parte il primeste sau altfel spus se indatoreaza. Relatiile de credit au existat si in conditiile premergatoare . Deci creditul poate exista si in economiile fara moneda. Evident ca, in ansamblul lor, relatiile de credit astazi nu se pot emancipa de haina monetara. Operatiunile de credit pot interveni intr-o gama ampla de relatii indivizi sub forma unor acorduri personale simple , pana la tranzactiile formalizate ce se efectueaza pe pietele monetare sau financiare foarte dezvoltate si formulate in cadrul unor contracte complexe. O parte importanta a relatiilor de credit priveste mobilizarea capitalurilor disponibile sia economiilor. Partile implicate , tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit , sunt extrem de diverse si in contiuna evolutie. Dispozitivul institutional varieaza de la tara la tara. Esential ramane acelasi peste tot: o valoare actuala se transmite de un creditor asa numit investitor sau inprumutator unei debitor sau asa numit inprumutat, care se angajeaza sa-l rambureseze, dupa un timp , in conditiile specificate in acordul de credit, in cadrul caruia debitorul promite , de asemenea a plati dobanda pentru a remunera pe creditor.2 2.2. Trasaturile

In amplitudinea sa esenta raporturilor de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilor caracteristice: Subiectele raportului de credit Promisiunea de rambursare Termenul de rambursare Dobanda Tranzactia, acordarea creditului Consemnarea si transferabilitatea3

2 3

Victor Stoica, Petre Deaconu, Bani si credit, Editura Economica, Bucuresti , 2003 , p.289 Idem , Victor Stoica, Petre Deaconu, Bani si credit, p. 289

Proiect la Moneda si Credit 2.2.1. Subiectele raportului de credit

Subiectele raportului de credit nu sunt altcineva decat debitorii si creditorii. Acestea prezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale, astfel ca ierarhizarea acestor laturi , in amanunt este dificila. O apreciere generala asupra naturii participantilor la procesul de creditare : creditorii si debitorii , contureaza trei categorii principale si de ampla cuprindere: intreprinderile, statul si populatia. Se afirma preponderant in calitate de creditori , intreprinderile, care pe de o parte , manevreaza importante disponibilitati monetare, din circuitul carora au loc considerabile degajari cu caracter temporar ce pot fii angrenate in procesul de creditare. Pe de alta parte , intreprinderile , prin repartizarea profitului , constituie fonduri si rezerve , remunereaza actionarii , fapte ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva in procesele economice, prin nivelul inalt al productivitatii muncii si prin amplitudinea spiritului de prevedere si economisire , caracteristici ale evolutiei contemporane in tarile dezvoltate , a facut din populatie un factor major in desfasurarea raporturilor de credit , in primul rand, in postura de creditor. In tarile dezvoltate aportul populatiei in formarea resurselor de creditare tinde sa-l ajunga pe cel al intreprinderilor . In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma amplu , in toate tarile dezvoltate si statul.4 2.2.2. Promisiunea de rambursare

Este elementul esential al relatiei de credit, presupune riscuri care necesita in consecinta angajarea unor garantii. In raporturile de credit riscurile probabile sunt riscurile de nerambursare si riscul de imobilizare. Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, deficientelor inprumutatului, prevenirea riscului putandu-se realiza prin diversificarea sau garantarea inprumutului. Riscul de imobilizare survine la banca sau la detinatorul de depozite , care nu sunt in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite , din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. Prevenirea unei asemenea risc se poate obtine prin administrarea judicioasa a depozitelor si creditelor de catre baci , angajarea de credite pe hartii de valoare, mobilizarea efectelor prin rescont si prin alte operatiuni. In acest sens , banca trebuie sa-si intareasca pozitia de creditare prin garantii personale si garantii reale.5 2.2.3. Termenul de rambursare

Termenul de rambursare este caracteristica esentiala a creditului si are o mare varietate. De la termene foarte scurte (24 ore) se ajunge la termene de la 30 la 50 de ani si chiar 100 de ani. Pentru creditele pe termen scurt se specifica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe
4 5

Lucian Savu, Moneda si credit, Editura Dimitrie Cantemir, Targu Mures , 2004, p.109 Gheorghe Manulescu , Banci si Credit, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti , 2006 , p. 108-

109

Proiect la Moneda si Credit termen mijlociu si lung implica adesea rambursarea esalonata, fapt ce inseamna ca, pe parcurs, la termene stabilite, lunare , trimestriale, etc., odata cu platile cuvenite pentru dobanzi se ramburseaza o parte din imprumut.6 2.2.4. Dobanda

Reprezinta caracteristica definitorie a creditului. Clauza dobanzii fixe , convenita in cadrul acordului de credit , este acceptabila pentru ambele parti , pentru intregul inprumut si pe toata durata creditului. Sub presiunea inflationista s-a instituit regimul dobanzilor variabile , situoatie in care dobanzile se modifica periodic , in functie de nivelul dobanzilor pe piata. In cadrul acordului de credit se poate prevedea cumularea dobanzii cuvenite si plata integrala a acesteia la incheierea contractului.7 2.2.5. Tranzactia, acordarea creditului

Creditul poate fii constituit in cadrul unei tranzactii unice: acordarea unui inprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit. In cadrul sistemelor de credit deschis (linii de credit) inprumuturile efective intervin la intervale liber alese de catre debitor, cartile de credit fiind modalitatile cele mai raspandite pentru aceasta forma. Consimtirea tranzactiei , respectiv, acordarea creditului , fiind un act de mare importanta , creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului.8 2.2.6. Consemnarea si transferabilitatea

Acordarea de credite sunt consemnate in marea lor majoritate prin inscrisuri , instrumentele de credit a caror forma de prezentare inplica aspecte multiple si diferentiate. Esential in aceste instrumente este obligatia ferma a debitorului privind rambursarea imprumutului , respectiv dreptul creditotului de a is se platii suma angajata. Transferabilitatea intrumentelor de credit si deci transferul acordurilor de credit de la un beneficiar la altul este, in primul rand, o expresie a lichiditatii portofoliului de creante, posiilitatea pentru fiecare creditor de a transforma creanta in bani, potrivit unei necesitati sau unei noi optiuni.9 2.3. Functiile creditului Princilalele trasaturi distinctive ale relatiilor decredit sunt finatarea agentilor economici pe seama disponibilitatilor latente ale economiei . in conditiile rambursabilitatii si perceperii de dobanda, si emisiunea monetara. Functiile creditului, ca expresie a dezideratelor fundamentalefata de existenta si menirea operationala a relatiilor de credit sunt:
6 7

Idem , Gheorghe Manulescu , Banci si Credit , p.109 Idem , Gheorghe Manulescu , Banci si Credit , p.109 8 Idem , Gheorghe Manulescu , Banci si Credit , p.109 9 Lucian Savu, Moneda si credit, Editura Dimitrie Cantemir, Targu Mures , 2004, p.112

Proiect la Moneda si Credit Functia de mobilizare, de ameliorare calitativa s disponibilitatilor banesti si de redistribuire Functia de emisiune Functia de reflectare si stimulare a eficientei in activitatea agentilor economici

2.3.1.

Functia de mobilizare , ameliorare si redistributie

Formarea disponibilitatilor latente in activitatea agentilor economici , institutiilor, populatiei si concentrarea lor la banci constituie premisa principala pentru acordarea de credite. Are loc, de fapt, crearea de catre banca a unei noi puteri de cumparare , pe care detinatorii de moneda pasiva nu au utilizat-o , producandu-se si o reasezare a cererii de valori de intrebuintare. Cererea titlurilor de disponibilitati , care nu este in conditiile date decat potentiala, este inlocuita cu cererea efectiva a beneficiarilor de credite, diferite materiale de cea a detinatorilor de depozite monetare, cu implicatii asupra structurii materiale a productiei. Functia redistributiva nu poate pune in evidenta dinamica masei monetare in circulatie, intrucat in ea se regaseste si se reflecta doar inlocuirea monedei pasive cu moneda activa, cantitatea ramanad aceeasi . 2.3.2. Functia de emisiune

Manifestarea functiei de emisiune a creditului consta in crearea de noi mijloace de plata in economie, a unei mase monetare suplimentare. Daca fondurile agentilor economici , resursele bugetului administratiei publice si ale populatiei sunt, in fiecare moment, limitate, creditul bancar apare ca fiind singura resursa liberaa, a carei marime ar putea lua valori in functie de deciziile subiective ale bancilor. Aceasta aparenta este insa falsa. Emisiunea monetara nu poate fii arbitrara, ci ea trebuie corelata cu relatiile economiei , deoarece supracreditarea, cat si subcreditarea au efecte perturbatoare pentru economie.10

2.3.3. Functia de reflectare si stimulare a eficientei activitatii agentilor economici Eficienta economica a activitatii intreprinderilor se reflecta sensibil in situoatia lor financiara , iar aceasta din urma in volumul fondurilor utilizate pentru un nivel dat de activitate, precum si in gradul de asigurare a capacitatii de plata. Cu cat eficienta economica a unei activitati date este mai ridicata, celelalte conditii fiind invariabile , cu atat necesarul de fonduri este mai redus. Nivelul de eficienta se gaseste in marimea fondurilor totale necesare, insa, si mai pregnant, in situoatia creditelor, intrucat acestea intervin ca resursa marginala de completare , a carei dimensiune este determinata de evolutia fondurilor proprii. Creditul nu este doar un seismograf al eficientei economice , ci si un instrument de influentare in directia stimularii activitatii calitativ superioare, prin acordarea de credite fara restrictii agentilor economici ca buna activitate si prin aplicare de restrictii sau neacordarea de
10

Victor Stoica, Petre Deaconu, Bani si credit, Editura Economica, Bucuresti , 2003 , p.295-296

Proiect la Moneda si Credit credite celor care se confrunta cu deficiente in gestiunea lor si dificultati in returnarea imprumuturilor.11

3.

Clasificarea creditelor
3.1. Formele creditelor

Creditul poate fii structurat dupa mai multe criterii, ceea ce permite mai buna lui cunoastere si analizare. Aceste criterii sunt: Natura economica si participantii Destinatia data creditului Natura garantiilor ce servesc ca acoperire Termenul ca care trebuie rambursat Fermitatea scadentei Modul de stingere al obligatiilor de plata 1. Dupa natura lui economica si participanti: Creditul comercial Creditul bancar Creditul de consum Creditul obligatar Creditul ipotecar Creditul comercial este creditul pe care il acorda intreprinzatorii la vanzarea marfurilor sub forma amanarii platii. Aceasta forma de credit se manifesta nu numai in relatiile de vanzare cumparare dintre intreprinzatorii productivi si cei din comert, ci si, mai ales, intre intreprinzatorii producatori. Datorita creditului comercial , intreprinzatorii isi pot desface productia fara sa mai astepte pana cand cumparatorii vor dispune de bani, creditul comercial accelerand circiutul capitalului real. Creditul comercial cuprinde : creditul de vanzator si creditul de cumparator . Creditul de vanzator are ca obiect vanzarea marfurilor cu plata amanata. Creditul de cumparator se identifica cu platile de avans. Creditul bancar este un credit sub forma baneasca acordat de bancheri intreprinzatorilor si populatiei. Daca in cazul creditului comercial , participantii la relatiile de credit sunt intreprinzatorii in cazul creditului bancar numai unul dintre participanti este un agent nefinanciar, celalat participant fiind banca, iar participantii se afla in raporturi de reciprocitate. Creditul obligatar exprima relatii intre unitati economice si institutii, in calitate de debitori, care emit obligatiuni, pe de o parte, si pe de alta parte , subscriptorii de obligatiuni in calitate de creditori care isi avanseaza capitalul in scopul obtinerii unei dobanzi. Rezulta ca obligatiunea , in calitate de titlu de credit , serveste atat la formarea capitalului fix, cat si la formarea capitalului circulant. Creditul de consum consta in vanzarea , cu plata in rate, a unor bunuri de consum personal de valori mari si folosinta indelungata, cum sunt mobila, articolele de uz casnic etc.

11

Idem, Victor Stoica, Petre Deaconu, Bani si credit, p.296

Proiect la Moneda si Credit Creditul ipotecar este creditul garantat cu proprietatea imobiliara si are ca principal obiectiv sustinerea dezvoltarii acestei proprietati. Dupa natura garantiei creditul ipotecar poate fii rular sau urban. In timp ce creditul ipotecar rural are drept garantie a rambursarii proprietatea asupra terenului, creditul ipotecar urban este garantat cu ipotecarea cladirii.

2. Dupa distinctia data creditului: Credite productive-sunt cele destinate unei activitati productive Credite neproductive-au ca destinatie consumul individual 3. Dupa natura garantiilor: Credit real Credit personal Creditul real este creditul acordat pe temeiul unor garantii materiale, certe, care acopera cu prisosinta valoarea creditului, punand la adapost pe creditor de orice risc. Creditul personal are la baza increderea de care se bucura debitorul, reputatia lui de as-si inteplinii prompt obligatia, calitatile morale ale solicitatorului, dar si situatia lui materiala 4. Dupa termenul la care trebuie rambursat: credit pe termen credit fara termen 5. Dupa fermitatea scadentei: credit denuntabil credit nedenuntabil 6. Dupa modul de stingere al obligatiilor Credite amortizabile Credite neamortizabile12 3.2. Clasificarea creditelor bancare In cadrul produselor si serviciilor bancare oferite clientilor de catre o societate bancara un rol important il detine activitatea de creditare. In acest sens pot fii identificate o multitudine de credite ce sunt acordate agentilor economici: Credite pentru plafon de lucru Credite pentru nevoi temporare Credite pentru productia destinata exportului Credite pentru investitii Credite pentru import de materii prime13 Tinand seama de nivelul performantelor clientilor si de natura serviciului datoriei se poate realiza clasificarea creditelor. Performantele financiare ale clientilor Bun Serviciul datoriei Slab Necoraspunzator

12

Gheorghe Manulescu , Banci si Credit, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti , 2006 , p. 117Lucian Savu, Moneda si credit, Editura Dimitrie Cantemir, Targu Mures , 2004, p.148

122
13

Proiect la Moneda si Credit Categoria A Categoria B Categoria C Categoria D Categoria E Standard In observatie Sub standard Indoielnice Pierdute In observatie Sub standard Indoielnice Pierdute Pierdute Sub standard Indoielnice Pierdute Pierdute Pierdute

Creditele de nivel standard sunt acelea ce nu implica riscuri in administrarea datoriei, rambursarea efectuanduse la timp ceea ce presupune ca debitorii sunt solvabili. Creditele in observatie sunt acelea acordate unor clienti cu performante foarte bune dar care temporar intampina anumite dificultati in ceea ce priveste rambursarea. Spre deosebire de primele doua categorii creditele substandard prezinta un risc ridicat in ceea ce priveste lichidarea datoriei. Creditele indoielnice sunt acelea care din punct de vedere al rambursarii si garantiei lor prezinta o stare de totala incertiturdine, se mai numesc si credite neprotejate. Creditele pierdute sunt cele mai neperformante credite pe care le poate inregistra o banca , ceea ce presupune luarea unor masuri deosebite in vederea lichidarii lor.14

14

Idem, Gheorghe Manulescu , Banci si Credit, p.135-136

Proiect la Moneda si Credit

4.

Credite acordate de Banca Romana de Dezvoltare

4.1. Prezentare generala

BRD Groupe Socit Gnrale este cea mai importanta banca privata si a doua banca din Romania, avand a doua capitalizare bursiera la Bursa de Valori Bucuresti ( 1,8 miliarde la februarie 2005). Actionarul principal al BRD este Socit Gnrale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro. Directiile principale de dezvoltare ale Bancii sunt: Banca persoanelor fizice Banca intreprinderilor Banca de investitii Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului sau de comert pe aceste piete, in cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clientii sai. Strategia sa de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Socit Gnrale: profesionalismul, inovatia si spiritul de echipa. Principalele obiective ale dezvoltarii BRD sunt: Adaptarea organizarii si a metodelor la strategia clientilor Cresterea selectiva a activelor Inovatia Reducerea coeficientului de exploatare Rentabilitate durabila Prin intermediul filialelor sale specializate BRD Sogelease, in domeniul leasing-ului operational si financiar, BRD / SG Corporate Finance, care acorda servicii de consiliere in domeniul privatizarilor, fuziunilor si achizititilor, BRD Securities, una dintre primele societati de brokeraj de piata romaneasca, BRD Finance Credite de Consum, prin care se deruleaza mare parte din activitatea de creditare a populatiei, BRD Groupe Socit Gnrale este capabila sa ofere o gama completa de produse si servicii de inalta calitate, care sa raspunda exigentelor clientilor sai persoane individuale si societati.15 4.2. Istoricul si evolutia BRD

15

http://www.fininfo.ro/index.php?page=lista_banci&file=index&func=ShowBanks&id=11

10

Proiect la Moneda si Credit 4.2.1. Momentul istoric al nfiintarii

Momentul istoric al nfiintarii Bancii Romne pentru Dezvoltare SA are loc n anul 1990 prin Hotarrea Guvernului nr. 1178 din 2 noiembrie 1990 publicata n M.Of. nr. 132 din data: 11/19/90. Principalele repere ale statutului BRD cuprins n hotarre sunt: BRD - S.A. este constituita ca societate pe actiuni, organizata n conformitate cu legile n vigoare in Romnia, functionnd ca persoana juridica, potrivit prevederilor prezentului statut; ncepnd cu data publicarii n Monitorul Oficial al Romniei a documentelor de nfiintare, durata de activitate a bancii va fi de 99 de ani; Obiectul de activitate al bancii l constituie: oferirea spre vnzare a unor produse de creditare, n lei si n valuta pentru diferite activitati: de investitii, de productie, activitate comerciala si de prestari de servicii; realizarea operatiunilor si serviciilor bancare pentru proiectele de investitii economice si financiare ale statului; acestea provin, integral sau partial, din fonduri de la buget si din mprumuturi n valuta de la bancile de dezvoltare internationale, institutii financiare si de la alte banci. 4.2.2. Principalele etape si evolutia

n anul 1923 are loc nfiintarea Societatii Nationale de Credit Industrial, ca institutie publica. Statul detinea 20% din capitalul social, Banca Nationala a Romniei 30%, iar restul era detinut de particulari, dintre care un grup de fosti directori ai Marmorosch Blank & Co., prima banca moderna din Romnia. Unul dintre obiectivele nfiintarii acestei institutii era finantarea primelor etape ale dezvoltarii sectorului industrial din Romnia. n anul 1948 Societatea Nationala de Credit Industrial este nationalizata, devenind Banca de Credit pentru Investitii. Mai trziu, n 1957, Banca de Credit pentru Investitii obtine monopolul n Romnia pentru finantarea pe termen mediu si lung a tuturor sectoarelor industriale, cu exceptia agriculturii si industriei alimentare. Acesta ia numele de Banca de Investitii. n anul 1990, Banca Romna pentru Dezvoltare se constituie ca banca comerciala, sub forma de societate pe actiuni, si preia activele si pasivele Bancii de Investitii, primind o autorizatie de functionare generala. Anul 1998 este dedicat semnarii contractului de vnzare - cumparare de actiuni ntre Socit Gnrale si Fondul Proprietatii de Stat, autoritea romneasca care se ocupa de participatiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% si cumpara un pachet de actiuni care-i permite sa devina proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD. Fondul Proprietatii de Stat vinde, n anul 1999, Bancii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din capitalui social al BRD. n 2001 BRD este listata la Bursa de Valori Bucuresti, n prima categorie, devenind n scurt timp una din cele mai tranzactionate societati. n urma unei campanii de rebranding, din anul 2003, Banca Romna pentru Dezvoltare devine BRD - Groupe Socit Gnrale. Noua identitate a bancii consolideaza astfel pozitia sa, facnd mai vizibila identitatea Grupului - mama. Cu un an mai trziu, Socit Gnrale cumpara pachetul rezidual de actiuni detinut de statul romn n capitalul BRD, participatia sa crescnd astfel de la 51% la 58,32%.16
16

http://facultate.regielive.ro/proiecte/banci/monografie_banca_romana_pentru_dezvoltare-43022.html

11

Proiect la Moneda si Credit

4.3. Credite acordate de BRD Creditele acordate BRD se pot inpartii in doua categorii mari. In primul rand avem credite destinate persoanelor fizice si credite destinate persoanelor juridice. Credite destinate persoanelor fizice : Credite de consum Credite pentru nevoi personale Descoperit autorizat de cont (o rezerva de bani atasata cardului BRD) Expresso (Credit de consum pentru nevoi personale nenominalizate n Lei sau n valut.) Expresso NonStop (Credit de consum pentru nevoi personale nenominalizate, rencrcabil, n Lei sau n valut, cu garanie imobiliar.) Credit pentru nevoi personale garantat cu ipotec, destinat romnilor care lucreaz n strintate Credite auto: Credite pentru achiziionarea unui autovehicul Dacia / Renault / Nissan Credite pentru achiziionarea unui alt model de autovehicul Credite imobiliare: Habitat (credit in lei , pana la 30 de ani) Habitat plus (credit in valuta , pana la 30 de ani) Habitat ipotecar (credit in lei sau valuta , pana la 30 de ani ) Habitat extra (in caz special in caz de cumparare a unei locuinte noi, cand deja exista una) Credite destinate persoanelor juridice : Finantarea activitatii curente Nevoi de trezorerie Credite de trezorerie Garantii bancare(in caz de vanzare de marfa, plata in viitor) Credite de export Dezvoltarea vanzarilor Finantare facturi Preluarea riscului de neplata a debitorului Credite pentru investitii Credite de investitii din surse BEI 12

Proiect la Moneda si Credit Credite de investitii din surse BERD Credite imobiliar invest IMO Credite imobiliare invest IMO plus Finantare IMM : Credite pentru afaceri cu activitate de pana la 1 an Credite pentru IMM-uri cu activitate de peste 1 an Simplis credit(finantare rapida) Cofinantarea programelor ANIMMC(credite pe termen mediu si lung)17

4.4. Rapoarte anuale al BRD privind creditele La fiecare sfarsit de an BNR realizeaza raportul activitatii sale. In cadrul acestui raport sunt prezentate si volumul creditelor acordate de banca comparand cu anii precedenti. 4.4.1. Raport 2002 privind creditele acordate 31 decembrie 2002 31 decembrie 2001 30.623.370 26.515.085 1.803.350 1.640.349 28.820.020 24.874.736

Credite, brut Provizioane pt. dep. Creditelor Total

Totalul creditelor acordate la 31 decembrie 2002 i 2001 avea urmtoarea structur: Credite de trezorerie Credit pentru echipamente Comert Finantare export Achizitii imobiliare Credite guvernamentale Altele Total 31 decembrie 2002 31 decembrie 2001 17.843.428 15.501.080 6.985.739 6.557.869 513.767 509.241 121.315 206.371 687.061 947.679 29.647 40.776 2.639.063 1.111.720 28.820.020 24.874.736

Creditele guvernamentale i cele aferente sectorului public la 31 decembrie 2001 includ doar creditele acordate conform Ordonanei Guvernului 1/1994, n valoare de 39.620. Aceste credite au fost garantate de ctre MFP prin emisiunea unor bonuri de tezaur pe 15 ani fr rambursare a principalului nainte de 1 septembrie 1998. Rambursarea principalului va avea loc n 10 rate anuale egale de la aceast dat. Dobnda la bonurile de tezaur este pltit trimestrial la nivelul ratei dobnzii oferit de BNR pentru "linii de credit". La 31 decembrie 2002 soldul operaiunilor de factoring este de 226.571 (180.514 la 31 decembrie 2001) i al operaiunilor de forfeiting este de 309.048 (286.426 la 31 decembrie 2001). Operaiunile de factoring se refer la finanarea operativ a agenilor economici romni. BRD cumpr creane comerciale ale exportatorilor romni, riscul de credit fiind asumat de ctre societile de factoring corespondente n schimbul unui comision de 1,1%, sau creane garantate cu scrisori de credit.
17

www.brd.ro

13

Proiect la Moneda si Credit La 31 decembrie 2002, creditele acordate ntreprinderilor reprezint 83,27% din totalul creditelor (87% la 31 decembrie 2001).

Structura pe tipuri de proprietate i pe valute la 31 decembrie 2002: Tipde propriet a-te Privat Public Pers. fizice Total Total credite Credite in Rol 22.237.437 1.761.928 4.820.655 28.820.0 20 55 7.231.449 304.390 4.681.616 12.217.4 65 Din care Credite in valuta 15.005.988 1.457.538 139.039 16.602.5 % % 77,16% 6,11% 16,73% 100,00

4.4.2.

Raport 2003 privind creditele acordate 31 decembrie 2003 31 decembrie 2002 50.193.909 34.949.812 (2.464.585) (2.058.126) 47.729.324 32.891.686

Credite, brut Provizioane pt. dep. Creditelor Total

Totalul creditelor acordate la 31 decembrie 2003 i 2002 avea urmtoarea structur: Credite de trezorerie Credit pentru echipamente Comert Finantare export Achizitii imobiliare Credite guvernamentale Altele Total 31 decembrie 2003 31 decembrie 2002 23.533.421 21.612.570 13.363.585 8.459.691 490.494 611.291 124.371 147.508 2.419.621 835.399 24.414 33.836 10.238.003 3.249.517 50.193.909 34.949.812

Creditul guvernamental este garantat cu bonuri de tezaur pe 15 ani este rambursat n 10 rate anuale ncepnd cu 1998. Dobnda la bonurile de tezaur este pltit trimestrial la nivelul ratei dobnzii de refinanare oferit de BNR.

14

Proiect la Moneda si Credit La 31 decembrie 2003 soldul operaiunilor de factoring este de 284.824 (258.581 la 31 decembrie 2002) i al operaiunilor de forfaiting este de 205.670 (352.710 la 31 decembrie 2002). Structura pe tipuri de proprietate i pe valute la 31 decembrie 2003: Tipde proprieta-te Privat Public Pers. Fizice Total Total credite 32.046.591 3.794.471 14.352.847 50.193.9 09 Credite in Rol Credite in valuta 12.362.392 19.684.199 1.458.425 2.336.046 12.678.959 1.673.888 26.499.7 23.694.133 76

La 31 decembrie 2003, suma total a creditelor acordate clienilor reprezint 49.298 miliarde lei (1.199 milioane euro), n cretere cu 43 % n termeni reali fa de anul precedent. Portofoliul de credite acordate persoanelor fizice a cunoscut o puternic dezvoltare n 2003, atingnd, la sfritul anului, 28 % din totalul creditelor acordate. La 31 decembrie 2003, depozitele de la clieni au atins 61.145 miliarde lei (1.487 milioane euro), n cretere cu 11 % n termeni reali n comparaie cu anul 2002.
n miliarde lei 2002 2003 Evoluie 03 / 02 (*)

In miliarde lei Pers. Fizice Pers. Juridice Credite catre clienti Din care lei Valuta Depozite de la clienti Din care lei Valuta

2002
4.989 17 % 25.240 83 % 30.229 100 % 12.623 42 % 17.606 58 % 48.438 100 % 25.749 53 % 22.689 47 %

2003
13.597 28 % 35.701 72 % 49.298 100 % 25.181 51 % 24.117 49 % 61.145 100 % 34.008 56 % 27.137 44 %

Evolutia 03/02
+139 % + 24 % + 43 %

+ 11 %

4.4.3.

Raport 2004 privind creditele acordate 31 decembrie 2004 31 decembrie 2003 67.980.769 49.924.453 (4.815.157) (4.131.015) 63.165.612 45.793.438

Credite, brut Provizioane pt. dep. Creditelor Total

Totalul creditelor acordate la 31 decembrie 2004 si 2003 avea urmtoarea structur: Credite de trezorerie Credit pentru echipamente Comert Finantare export 31 decembrie 2004 31 decembrie 2003 28.816.386 23.358.951 17.012.411 13.268.600 922.334 490.494 107.060 124.371 15

Proiect la Moneda si Credit Achizitii imobiliare Credite guvernamentale Credite de consum Altele Total 5.409.510 19.558 13.214.056 2.479.454 67.980.769 2.419.621 24.414 9.295.299 942.703 49.924.453

Creditul guvernamental este garantat cu bonuri de tezaur pe 15 ani si este rambursat n 10 rate anuale ncepand cu 1998. Dobnda la bonurile de tezaur este platit trimestrial la nivelul ratei dobnzii de refinanare oferit de BNR. La 31 decembrie 2004 soldul operaiunilor de factoring este de 825.938 (284.824 la 31 decembrie 2003) si al operatiunilor de forfeiting este de 96.396 (205.670 la 31 decembrie 2003).

Structura pe tipuri de proprietate i pe valute la 31 decembrie 2003: Tip de proprietate Privat Public Pers. Fizice Total Total credite 39.045.277 6.309.712 22.625.780 67.980.7 69 Credite in Rol Credite in valuta 14.616.751 24.428.526 3.675.534 2.634.178 16.444.948 6.180.832 34.737.2 33.243.536 33

La 31 decembrie 2004, totalul creditelor acordate clientelei reprezint 66.427 miliarde lei (1.675 milioane euro), n crestere cu 23% n cifre reale fa de anul precedent. Portofoliul de credite pentru persoane fizice a cunoscut o dezvoltare puternic n 2004 si reprezenta, la sfrsitul anului, 32% din totalul creditelor acordate. Depozitele clientelei la 31 decembrie 2004 sunt de 85.427 miliarde lei (2.154 milioane euro), n crestere cu 28%, n termeni reali, fat de 2003. In miliarde lei Pers. Fizice Pers. Juridice Credite catre clienti Din care lei Valuta Depozite de la clienti Din care lei Valuta 2003 13.597 28% 35.701 72% 49.298 100% 25.181 51% 24.117 49% 61.145 100% 34.008 56% 27.137 44% 2004 21.579 32% 44.848 68% 66.427 100% 33.004 50% 33.423 50% 85.427 100% 48.284 57% 37.143 43% Evolutia 04/03 45% 15% 23% 28%

4.4.4.

Raport 2005 privind creditele acordate 31 decembrie 2005 31 decembrie 2004 10.075.922 6.798.077 16

Credite, brut

Proiect la Moneda si Credit Provizioane pt. dep. Creditelor Total (554.119) 9.521.803 (481.516) 6.316.561

Totalul creditelor acordate la 31 decembrie 2005 si 2004 avea urmatoarea structur: 31 decembrie 2005 Credite de trezorerie Credit pentru echipamente Comert Achizitii imobiliare Credite guvernamentale Credite de consum Altele Total 3.279.199 2.056.407 159.494 763.018 1.441 3.291.296 525.067 10.075.922 31 decembrie 2004 2.881.639 1.701.241 102.939 540.951 1.956 1.515.919 53.432 6.798.077

Creditul guvernamental este garantat cu bonuri de tezaur pe 15 ani i este rambursat n 10 rate anuale ncepnd cu 1998. Dobnda la bonurile de tezaur este pltit trimestrial la nivelul ratei dobnzii de refinanare oferit de BNR. La 31 decembrie 2005 soldul operaiunilor de factoring este de 107.811 (82.594 la 31 decembrie 2004) i al operaiunilor de forfeiting este de 50.795 (9.640 la 31 decembrie 2004). Structura pe tipuri de proprietate i pe valute este urmtoarea: Tip de proprietate Companii Private Companii Publice Pers. Fizice Total Total credite 5.524.290 443.170 4.108.462 10.075.9 22 Credite in lei Credite in valuta 2.456.344 3.067.946 140.871 302.299 2.464.718 1.643.744 5.061.93 5.013.989 3

4.4.5.

Raport 2006 privind creditele acordate 31 decembrie 2006 31 decembrie 2005 18.143.770 10.075.922 (567.135) (554.119) 17.576.635 9.521.803

Credite, brut Deprecierea creditelor Total

Totalul creditelor acordate la 31 decembrie 2006 i 2005 avea urmtoarea structur: 31 decembrie 2006 Credite de trezorerie Credit pentru echipamente Comert 17 5.369.790 3.468.645 242.793 31 decembrie 2005 3.279.199 2.056.407 159.494

Proiect la Moneda si Credit Achizitii imobiliare Credite guvernamentale Credite de consum Altele Total 899.175 968 7.213.996 948.403 18.143.770 763.018 1.441 3.291.296 525.067 10.075.922

Creditul guvernamental este garantat cu bonuri de tezaur pe 15 ani i este rambursat n 10 rate anuale ncepnd cu 1998. Dobnda la bonurile de tezaur este platit trimestrial la nivelul ratei dobnzii de refinanare oferit de BNR. La 31 decembrie 2006 soldul operaiunilor de factoring este de 189.332 (107.811 la 31 decembrie 2005) i al operaiunilor de scontare este de 53.307 (50.795 la 31 decembrie 2005).

Structura pe tipuri de proprietate i pe valute este urmtoarea: Tip de proprietate Companii Private Companii Publice Pers. Fizice Total Total credite 8.345.459 499.204 9.299.107 18.143.7 70 Credite in lei Credite in valuta 3.862.724 4.482.735 355.229 143.975 6.890.119 2.408.988 11.108.0 7.035.698 72

4.4.6.

Raport 2007 privind creditele acordate 31 decembrie 2007 31 decembrie 2006 25.988.188 18.143.770 (763.239) (567.135) 25.224.949 17.576.635

Credite, brut Deprecierea creditelor Total

Totalul creditelor acordate la 31 decembrie 2007 si 2006 avea urmtoarea structur: 31 decembrie 2007 Credite de trezorerie Credit pentru echipamente Comert Achizitii imobiliare Credite guvernamentale Credite de consum Altele Total 7.331.317 5.438.940 315.619 1.757.424 9.429.144 1.715.744 25.988.188 18 31 decembrie 2006 5.369.790 3.468.645 242.793 899.175 968 7.213.996 948.403 18.143.770

Proiect la Moneda si Credit La 31 decembrie 2007 soldul operaiunilor de factoring este de 261.915 (189.332 la 31 decembrie 2006) si al operaiunilor de scontare este de 53.471 (53.307 la 31 decembrie 2006). Structura pe tipuri de proprietate si pe valute este urmtoarea: Tip de proprietate Companii Private Companii Publice Pers. Fizice Total Credite in lei Credite in valuta 12.030.559 8.345.459 391.031 499.204 13.566.598 9.299.107 25.988.1 18.143.770 88

5.

Concluzii

In lumea contemporana credutul joaca un rol important. Acesta se manifesta in economia unei trai sau in economia lumii sub forma de imprumuturi banesti care urmeaza sa fie inapoiate creditorului insa pe care este pus o dobanda. Pe parcursul lucrarii am aflat ce este creditul formele acestea , chiar si clasificare acestea. Noi am pus accentul pe creditele bancare deoarece aceste forme de credit se manifesta cel mai des in lumea contemporana. Avand in vedere aspectele legate de continutul , functiile si rolul creditului acum putem afirma urmatoarea definitie: Creditul reprezinta o categorie economica ce exprima relatii de repartitie a unei parti din produsul national brut sau din venitul national, prin care se mobilizeaza si se redistribuie disponibilitatile existente in economie , se creaza noi mijloace de plata in economie , in scopul satisfacerii unor nevoi obiective de capital si realizarii anumitor obiective de politica economica Parcurgand partea teoretica am ajuns la partea practica adica la implementarea propriu zisa a teoriei despre credit in practica. Am analizat creditele oferite de Banca Romana de Dezvoltare din 2001 pana in 2007. Aici am putut observa a crestere constanta a creditelor acordate de BNR si totodata o crestere a numarului clientilor bancii. Toate acestea dovedesc ca in Romania exista o economie de piata care este in curs de dezvoltare si care are nevoi de credite pentru a se dezvolta cat mai repede . Astfel si intreprinderile comerciale au sansa sa se dezvolte si sa patrunda pe piata europeana.

19

Proiect la Moneda si Credit

6.

Bibliografie

1. Gheorghe Manulescu , Banci si Credit, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti , 2006 2. Lucian Savu, Moneda si credit, Editura Dimitrie Cantemir, Targu Mures , 2004 3. Victor Stoica, Petre Deaconu, Bani si credit, Editura Economica, Bucuresti , 2003 4. http://www.fininfo.ro/index.php?page=lista_banci&file=index&func=ShowBank s&id=11 5. http://facultate.regielive.ro/proiecte/banci/monografie_banca_romana_pentru_ dezvoltare-43022.html 6. www.brd.ro 7. rapoartele anuale BRD

20