Crima gulerelor albe

n pragul noului secol, omenirea pare prins ntr-o stare de incertitudine, dar sfritul de mileniu aduce o i mai adnc tulburare, datorat sentimentului general de schimbare rapid i a nesiguranei care-l nsoete. Trecerea de la era n care oamenii erau vntori i nomazi, la cea a agriculturii, a posibilitii de a cultiva pentru hran, s-a desfurat la scara mondial n cteva zeci de mii de ani. Omul a evoluat o dat cu apariia industriei, a noilor tehnologii, a schimbrilor din societate. Omul a sesizat destul de trziu c este n acelai timp creaia i creatorul mediului su. Specia uman n goan dup ctig material , se ndreapt cu o vitez uluitoare spre distrugerea planetei i a ei nsi. n acest context a aprut un nou factor care amenina societatea: globalizarea crimei. Criminalitatea este apreciat ca o ameninare netradiional la ordinea, sigurana i securitatea omenirii. Coninutul conceptului de criminalitate cuprinde ansamblul infraciunilor svrite ntr-o perioad determinat, n cadrul unui teritoriu naional-statal. Odat cu evoluia societii, apare ns i un regulator al relaiilor sociale normele de drept. Lupta criminalitate-societate reprezint un proces ndelungat n timpul cruia omenirea a cunoscut att realizri ct i eecuri. Zilnic asistm la diversificarea activitilor ilegale: crim de violen,contra proprietii, organizat, profesional sau criminalitatea gulerelor albe. Actualmente, la nivel internaional se pune problema criminalitii gulerelor albe. Criminalitatea gulerelor albe, pus tranant de E. Sutherland cu mai mult de aizeci de ani n urm, rmne a fi i pn n prezent un obiect de cercetri profunde n rile dezvoltate. Dei exist diferite opinii, savanii nu pun la ndoial faptul existenei acestui fenomen social negativ. Edwin Sutherland argumenteaza comportamentul criminal ca fiind deprins, invatat, iar acest fapt implica ceva mai mult decat simpla imitare. Cei ce devin criminali cunosc o asemenea evolutie atat datorita contactului lor permanent cu cei care incalca legea cat si datorita relativei lor izolari de cei care respecta legea. Sociologii au aratat ca anumite zone hranesc delicventa si au devenit terenuri propice pentru bande si structuri ale crimei organizate. Acolo unde nu exista alternativa, succesul traficantilor de droguri si a altora implicati in activitati criminale constituiau modele demne de urmat pentru tineri. Sursa crimei organizate isi gaseste astfel locul in destramarea si proasta functionare a sistemului. In Republica Moldova pn n prezent problema criminalitii gulerelor albe rmne a fi nestudiat. Exist totui unele lucrri n care sunt abordate anumite manifestri ale criminalitii gulerelor albe, cum ar fi corupia sau infraciunile economice. Gradul de laten a acestui gen de criminalitate este att de nalt nct puini ncearc s vorbeasc despre acest fenomen. Prin urmare este util abordarea acestei probleme care exist n societate i este actual. Noiuni generale privind criminalitatea gulerelor albe. Termenul de crima gulerelor albe reflect o preocupare de aproape jumtate de

secol de a redefini conceptul de criminalitate. Profesorul i sociologul Edwin Sutherland este cel care a introdus acest termen ntr-un raport al su adresat Societii americane de sociologie, iar de atunci aceast expresie a cunoscut o larg i o rapid rspndire n rndul cetenilor. Sociologul american ncearc s drme teoriile tradiionale despre criminalitate fcnd abstracie de prezumia de nevinovie i de mobilul crimei (dac exista ntr-adevr o intenie de a comite un act sau nu) deoarece, considera el, aceste doua principii nu sunt obligatorii n toate anchetele judiciare iar numarul de excepii motivate prin statutul persoanei anchetate este din ce n ce mai mare. Viziunea lui Sutherland totui conine anumite puncte de vedere cu tent socialist i anti-afacerist deoarece modul n care sunt anchetate persoanele nu ine n mod necesar de ct de intenionat a fost persoana sau de gravitatea faptei ci se bazeaz mai degrab pe sistemul de clase sociale i tratamentul diferit aplicat membrilor acestora. Tocmai din aceasta cauz este foarte puin probabil s se ntmple ca un mare manager, de exemplu, s fie judecat i condamnat la ani grei de nchisoare. Sutherland a ncercat s ofere n lucrarea sa retiprit n 1983 mai multe explicaii pentru a se vedea clar c exist o anumit tendin n a trata inculpaii. Astfel, presupunnd c rata criminalitii n rndul celor din clasele superioare este mai ridicat dect a cea nregistrat n clasele inferioare (cei bogai dein mai multe mijloace prin care pot comite infraciuni), Sutherland susine ca proceduri diferite sunt folosite de justiie n cazul celor ce provin din clasa superioara sau din clasa inferioara. O alt cauz pentru aceste diferene este i modul n care este organizat aprarea astfel nct cei mai saraci nu i pot permite un avocat de top, de multe ori fiind aprai de unul din oficiu. El susine c o metod prin care s-ar putea diminua un asemenea tratament ar fi reconceptualizarea termenului de criminalitate prin introducerea celui de criminalitate a gulerelor albe. De altfel este recunoscut faptul ca in lege exista multe portite de scapare pentru asemenea acuzatii, iar insasi urmele lasate de ei sunt de cele mai multe ori acoperite prin folosirea unui sistem de tranzactii si contracte foarte complexe. Este totusi uimitor cat de permisiv poate fi sistemul juridic, avand in vedere ca pedepsele cele mai des aplicate includ amenzi, detentie la domiciliu, munca in folosul comunitatii, destituirea din functie, eliberare conditionata si de putine ori pedeapsa cu inchisoarea, exista si posibilitatea ca aceste pedepse, extrem de usoare, sa fie si mai atenuate daca inculpatul isi asuma responsabilitatea si ajuta politia in elaborarea anchetei. Desi o definitie data de Justitie nu face referire la vreo deosebire de clasa sau statut economic intre cei anchetati, in realitate lucrurile nu stau chiar asa, deoarece chiar si la nivelul simtului comun se poate intui ca procurorii vor ancheta mai degraba pe un manager de la o mare firma, de exemplu, decat pe cineva in varsta care isi cumpara medicamentele fara reteta dintr-o alta tara. De aici si tratamentul in functie de clasa sociala sau de statutul economic al anchetatului. Sutherland a incercat sa ofere in lucrarea sa retiparita in 1983 mai multe explicatii pentru a se vedea clar ca exista o anumita tendinta in a trata inculpatii. Corupia economic este un concept relativ nou, dat fiind faptul c acesta poate fi nregistrat n lucrrile cercettorilor economici de nu mai mult de 25 ani. Termenii recunoscui ca sinonime fenomenului de economie subteran sunt: corupie economic,

economie paralel, ascuns, nearg sau crima gulerelor albe. Economia de pia, ca accepiune, presupune un sistem economic n care fiecare individ se ncadreaz din i n vederea propriului interes. Proprietatea privat, n accepiunea economiei tenebre, este interpretat exagerat, fapt clar sugerat de anumite exemple pe care le ntlnim n viaa real. n statul african, Somalia (cea mai corupt ar din lume), companiile sunt mputernicite cu dreptul de a printa banii proprii. Avnd n proprietatea ta o companie i ntreinnd relaii bune cu guvernanii, poi avea i propriii ti bani privai. Existena multiplelor monede face, astfel, imposibil determinarea nivelului de inflaie. Costurile actuale ale economiei subterane vor crete necontenit dat fiind creterea importanei pieelor i consumatorilor din rile srace, care, de altfel, sunt i cele mai corupte ri. Mai mult dect att, muli economiti susin c anume rile srace vor conduce lumea n viitor. Explicaia acestui fapt se face prin ceea c populaia n cele mai srace ri crete n mediu de 3 ori mai repede dect n cele mai dezvoltate ri, presupunndu-se n aa fel c majoritatea consumatorilor viitorului se vor concentra anume n regiunile defavorizate n prezent, adic n cele mai corupte. Unul dintre cele mai corupte acte a fost depistate n 2007 n activitatea companiei transnaionale Siemens. Mita a $40 milioane a fost oferit pentru a ctiga un contract de $1 miliard care conferea dreptul producerii buletinelor de identitate n una din rile Americii Latine. Topul celor mai corupte personaliti din ntreaga lume a fost fcut pn n anul 2004. Explicarea stoprii efecturii acestuia pot fi poziiile pe care le au cele mai corupte persoane i ruinea pe care o aduc rilor pe care le guverneaz. Conform unui sondaj independent realizat, am concluzionat c cele mai corupte domenii din practica celor 100 respondeni participani la sondaj sunt: poliia (37%), sectorul juridic (17%), servicii medicale (19%), educaie (12%), servicii de eliberare a actelor (3%) i alte activiti (9%). Astfel, putem spune c aceasta corupie economic este un fenomen selectiv, rspndit neuniform n economie i afectnd cu diferit intensitate diferite ramuri.Dincolo de aceste cifre i clasamente este demonstrat practic faptul c corupia economic este o parte component, integrat a economiei de pia, iar avansarea mecanismului economic, produce o avansare n modalitile de ajustare a economiei subterane la aceasta, n vederea satisfacerii egoistului interes propriu. ntr-o Romnie n care criminalitatea economico financiar a cptat amploare, am ajuns s ocupm un nedorit loc doi n Europa la aceast categorie. Evaziunea fiscala mprejurarile si cauzele n care are loc fenomenul evaziunii fiscale a conduc la definirea unei functii generale ale acesteia, determinata de o singura variabila politica fiscala.Fenomenul de evaziune fiscala se afla sub incidenta a doua categorii de factori: endogeni, concretizati n autoritatile fiscale (Parlament, Guvern) si exogeni, exprimati prin variabile economice, sociale, culturale, psihologice. n Romnia fenomenul de evaziune fiscala este ntr-o forma destul de avansata, deoarece societatea romneasca se afla nu doar intr-un moment de cotituri n existenta sa, ci ntr-o mare criza de natura economica. Evaziunea fiscala are o functie generala, propusa n literatura de specialitate cu un caracter empiric si a carui valoare variaza de la o tara la alta si de la o perioada la alta.

n economia politica, legea utilitatii marginale crescnde precizeaza ca cu ct creste cantitatea dintr-un ban sau serviciu, cu att va fi mai mica valoarea care se atribuie unitatilor aditionale din acest bun. Aceasta lege se poate aplica si banilor (capitalului) dar nu n totalitate. Utilitatea marginala a banilor scade pe masura abundentei lor, datorita faptului ca banii au o caracteristica si anume aceea ca ei se pot economisi, se pot investi, ceea ce nu se ntmpla cu bunurile care pe masura acumularii lor duc la o satisfacere maxima a individului, pierzndu-si din utilitate. Exceptie fac si bunurile imobile. Aceasta caracteristica a banilor mpreuna cu caracterul egoist al omului, care nu priveste cu ochi tocmai buni ceea ce i se ia prin constrngere, face ca evaziunea fiscala sa fie considerata daca nu legala, cel putin morala, justificata. De aceea apare permanenta tentatie de mpotrivire prin forma confiscarii unei parti din veniturile obtinute. Motivatiile sustragerii contribuabililor de la plata impozitelor sunt de ordin psihologic. Omul este constient de scurtimea vietii, mai ales a vietii active, si de aceea el nu poate renunta cu usurinta la ceea ce el considera ca i se cuvine, pentru niste scopuri publice pe care el nu le ntelege iar alteori nici nu sunt evidente. Aceasta eludare a banilor din sfera de cuprinderea a legii utilitatii marginale descrescnde, explica de ce marile evaziuni fiscale sunt nfaptuite tocmai de cei cu patrimonii personale mari, care gasesc o cale de a-si mari patrimoniul prin evaziune, expunndu-se unor riscuri mari. Dincolo de ilegalitatea acestui fenomen si de consecintele pe care le implica n planul politicii evaziunii fiscale, ca actiune a individului, evaziunea fiscala nu este lipsita de rationalitate. Multe din dificultatile cu care se confrunta oamenii pornesc de la relatia utilitate (placere) cost. Individul, persoana privata, si doreste sa obtina maximum de utilitate cu un minim de cheltuieli, pe de-o parte, iar pe de alta parte, persoana publica doreste sa obtina un maxim de utilitate, dar daca este posibil fara nici un cost, n speta, fara a plati impozite. Lucrarea lui Gary Becker numita Comportamentul uman, o abordare economica le-a sugerat specialistilor o abordare a fenomenului de evaziune fiscala prin prisma comportamentului uman. O data cu cresterea rapida a taxelor, se nregistreaza o escaladare considerabila a fenomenului de evaziune fiscala. Desi autorul foloseste termenul de crima, el declara ca analiza intentioneaza sa fie suficient de generala pentru a acoperii toate contraventiile, nu numai crimele cum sunt omorul, jaful dar si evaziunea fiscala asa-numitele crime ale gulerelor albe, comertul ilicit si alte contraventii. Aceasta analiza era si este necesara pentru ca privita n linii mari crima este o activitate economica importanta sau o industrie, desi este aproape total neglijata de economisti. Evaziunea fiscala care este o parte integranta si de asemenea importanta a crimei, este una din marile industrii ale acesteia prin proportia veniturilor pe care la atinge si a numarului de autori implicati. O data cu cresterea rapida a taxelor si cu alte legiferari, au crescut se pare mult mai repede evaziunea fiscala si alte tipuri de delicte ale gulerelor albe dect crimele. O dovada indirecta a cresterii numarului de crime este cresterea mare a banilor lichizi aflati n circulatie.

Metoda folosita n aceasta analiza care priveste evaziunea fiscala ca pe o crima, masoara pierderea sociala din astfel de infractiuni si determina acele cheltuieli de resurse si pedepse care minimalizeaza aceasta pierdere. Evaziunea fiscala, pna n 1990 a fost un fenomen aproape necunoscut, dupa aceasta data apare o nflorire continua. n perioada de declin a productiei reale, evaziunea fiscala a cunoscut totusi un curs ascendent. Despre o nclinatie a contribuabilului romn spre evaziune fiscala putem vorbi la o cota foarte redusa, datorita rautatii acestei stari de spirit pentru el. n aceasta perspectiva, variabila, cea mai semnificativa de care depinde amploarea evaziunii fiscale este politica fiscala n care includem marimea presiunii fiscale adoptate de stat, permisivitatea legislatiei fiscale, rigurozitatea aplicarii acestora si severitatea sanctiunilor. Slabiciunile politicii fiscale de pna astazi n Romnia sunt: o presiune fiscala relativ ridicata si neadaptata fiecarui factor de activitate,o legislatie dezlnata, incoerenta si cu vadite portite de evaziune (legea 12/1991 privind impozitul pe profit), o aplicare timida si oscilanta a acestei legislatii, lipsa unor instrumente de procedura fiscala (lipsa unui Cod fiscal). Criminalitatea "gulerelor albe" este cel mai greu de dovedit, din cauza faptului ca are un nivel de contrareactie extrem de puternic, comparativ cu celelalte forme de criminalitate ntlnite la noi n tara. Devalizatorii de banci, marii contrabandisti si evazionisti, spalatorii de bani, vor ajunge extrem de greu dupa gratii. Nu demult acestora li sa facut un cadou neasteptat, prin cteva modificari aduse Codului penal si Codului de procedura penala. n viitor, probatoriul "gulerelor albe" va fi aproape imposibil de realizat, din cauza unor ngradiri execesive, poate unele provocate de abuzurile unor procurori "penali", ale interceptarilor convorbirilor telefonice, invinuitul trebuind sa fie revenit imediat ca-i vor fi ascultate convorbirile, perchezitiile devenind cvasi-inoperante. Compania de consultanta si audit KPMG da o definitie "gulerelor albe", fiind de parere ca n cea mai mare parte a cazurilor, un membru al acestor grupuri este un barbat, cu vrsta de 30-40 de ani, care ocupa, de regula, o functie de conducere n cadrul compartimentului economic a firmei unde este angajat. Este lacom si oportunist, meticulos si extrem de capabil sa identifice si sa exploateze la maximum vulnerabilitatile structurii de control financiar intern. Este portretul-robot al haiducului modern, asa cum a fost el identificat de catre KPMG, o celebra companie internationala de audit, consultanta financiara si fiscala, care a finalizat de curnd un studiu ce a avut drept scop alcatuirea profilului infractorilor cu "gulere albe". Diferenta cifrelor este explicata de faptul ca politia instrumenteaza un anumit numar de cazuri pe care le nainteaza la parchet, aici o parte din ele primesc diferite solutii care infirma rezolvarea data de catre politie, mai departe, din ce a ramas, parchetul ntocmeste rechzitoriile de trimitere n judecata si le nainteaza instantelor. Din ceea ce a trimis politia, dupa filtrul de la parchet, condamnarile definitive a "gulerelor albe" sunt foarte rare. Fac puscarie doar cei care nu au bani ndeajuns sa plateasca avocati si cei care nu au relatii. Criminalitate economico-financiara nu este un fenomen specific societatii romnesti, ci este o consecinta nedorita a globalizarii economiei. Esential pentru cei n drept este identificarea acestor "gulere albe", a celor care spala bani, utilizeaza firme fantoma sau recurg la paradisuri fiscale pentru a eluda plata taxelor vamale. Responsabilitatea

combaterii acestui fenomen revine att organismelor de stat abilitate, ct si mediului de afaceri local, care trebuie sa se autoproteajeaze. Ca membrii cu drepturi depline a UE, oamenii de afaceri, patronii ar trebui sa aiba multiple obligatii n combaterea infractiunilor comise de "gulerele albe", concretizate prin atentionarea entitatilor statului asupra oricarui tip de amenintarecare care ar putea constitui o agresiune la stabilitatea economica. Nu ar trebui sa uitam, ca aceste asa-zise "gulere albe" au provocat cascada falimentelor dureroase ale colosilor americani, Xerox, Enron, Andersen, care au adus pagube de circa 80 de miliarde de dolari. La fel nu ar trebui uitat cazul Parmalat, care a costat economia Italiei, 1% din PIB. Situatia n acest domeniu de infractionalitate este grava, nu din cauza lipsei legislatiei sau a institutiilor abilitate, ci a lipsei de actiune eficienta. Marile probleme le ridica firmele fantoma, adica acele entitati economice care deruleaza activitati de import, cu marfa subevaluata si care n complicitate cu anumiti operatori vamali sau cu functionari publici corupti reusesc sa spele sume imense de bani. Datorita legislatiei excesiv de permisive, retele specializate de "gulere albe" retrag zilnic din banci sume mari de euro si dolari cash, pentru a fi folosite, chipurile la achizitia de produse agricole sau animale. Una din cele mai predilecte oportunitati pentru mafia "gulerelor albe" este restituirea ilegala de TVA. Prin adevarate inginerii financiare, sau dupa cum plastic le-a numit cineva, adevarate figuri de gimnastica financiara, paguboase pentru statul romn, bugetul de stat a fost pagubit cu zeci de miliarde de lei. Aceasi metoda, a figurilor de gimnastica financiara, este des practicata de acesti adevarati haiduci moderni, "gulerele albe", mai ales n domeniul achzitiilor publice, a folosirii unor documente cu regim special, sau a unor instrumente de plata falsificate sau cesionarea fictiva a partilor sociale. Trebuie nteles faptul ca infractiunile comise de "gulerele albe", n marea majoritate a cazurilor ar putea avea loc, daca nu ar exista o complicitate, reciproc avantajoasa, din partea unor functionari publici din institutiile cu atributii de control, n domeniul economico-financiar, iar acest fapt a dus la o escaladare fara precedent a acestui gen de criminalitate n Romnia. La ora actuala se duc discutii privind competenta de cercetare a acestor infractiuni. Proasta functionare a sistemului, intelegand sistemul in ansamblul sau, a facut ca, dupa schimbarile survenite in fostele state totalitare, crima organizata sa se dezvolte cu mare repeziciune, aproape la vedere, sa surclaseze structurile de drept, sa spulbere circuitele bancare, sa acapareze clasa politica, sa intimideze ori sa copleseasca sistemul represiv, sa domine si sa conduca societatea. De la zi la zi, formele de manifestare ale crimei organizate s-au diversificat, acestea trecand de la domenii traditionale, cum sunt jocurile de noroc, camata si prostitutia, la traficul international de automobile furate, furtul obiectelor de arta si arheologie, frauda cu carti de credit, comert cu animale rare etc., ajungandu-se la organizarea activitatii infractionale dupa modelul companiilor legale. Fata vazuta a profiturilor ilicite, realizata prin spalarea banilor, cunoaste mijloace din ce in ce mai sofisticate, iar sumele uriase obtinute sunt valorificate de cartelurile criminale pentru a tine sub control importante institutii financiar bancare ori institutii economico-sociale, creandu-se de multe ori adevarate monopoluri prin inlaturarea concurentei. Prin coruptie, arma cea mai teribila si perfida, crima organizata urca spre varfurile societatii, cuprinzand institutii vitale ale statului, sugrumand libertatea si independenta acestuia, punand in pericol siguranta sa.

Crima gulerelor albe

-Sociologie-

Anul II - FR