Organizaia Cooperrii Economice la Marea Neagr (OCEMN)

I. Istoricul i obiectivele cooperrii La 25 iunie 1992, efii de stat i de guvern din unsprezece ri, au semnat la Istanbul, o declaraie care a dat natere Organizaiei de Cooperare Economic la Marea Neagr (OCEMN). Ea a luat fiin ca un model unic i promitor de iniiative multilaterale politice i economice care au ca scop stimularea interaciunii i armoniei ntre statele membre, precum i de asigurare a pcii, stabilitii i prosperitii, dar i relaiilor de bun vecintate n regiunea Mrii Negre. Odat cu intrarea n vigoare a Cartei de la 1 mai 1999, OCEMN a dobndit identitate juridic internaional i a fost transformat intr-o organizaie economic regional: Organizaia de Cooperare Economic la Marea Neagr. Odat cu aderarea Serbiei (apoi Serbia i Muntenegru) n aprilie 2004, numrul de membri a crescut la doisprezece. Fondatorii OCEMN sunt unsprezece state: cinci ri balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Romnia, Turcia), trei ri riverane (Moldova, Rusia, Ucraina) i trei ri caucaziene (Armenia, Azerbaidjan i Georgia) i Serbia care a aderat ulterior. Regiunea cuprins in cadrul organizaiei acoper o suprafa ce se intinde de la Marea Adriatic la Oceanul Pacific, i care, pe lang Marea Neagr, este scldat de alte apte mri: Marea Azov, Marea Marmara, Marea Egee, Marea Caspic, Marea lonic, Marea Adriatic i Marea Mediteran. Importana regiunii este dat de resursele umane i naturale, de potenialul surselor de energie, in special petrol i gaz i de amplasarea pe trasee de tranzit semnificative din punct de vedere strategic. Evoluia cooperrii economice in jurul Mrii Negre poate fi imprit in trei etape: a) prima, de formare, lipsit de rezultate i fr o organizare clar, a durat pan la intlnirea de la Bucureti, din anul 1995, cnd minitrii de externe au adoptat un "Plan de aciune" care a dus la consolidarea mecanismelor de cooperare; b) in cea de a doua, s-a introdus sistemul Troicii ministeriale, a inceput finanarea comun a Secretariatului Internaional Permanent (PERMIS) de la Istanbul, s-au intensificat reuniunile la toate nivelele si s-a semnat "Carta OCEMN", la Yalta, la 5 iunie 1998; c) dupa semnarea Cartei, OCEMN i-a asumat toate caracteristicile unei organizaii internaionale regionale i a imbrcat o form instituionalizat, cu o larg varietate de structuri de cooperare i un mare numar de organisme abilitate s adopte documente cu valen internaional. La 30 aprilie 1999, cu ocazia reuniunii minitrilor afacerilor externe ai rilor membre OCEMN de la Tbilisi, a luat fiin efectiv Organizaia Cooperrii Economice a Mrii Negre, ca urmare a depunerii instrumentelor de ratificare de ctre 10 state membre, printre care i Romnia. OCEMN a devenit, de la acea dat, o structur regional de cooperare economic i a dobndit statutul de observator al ONU incepnd cu 8 octombrie 1999. Cele dou documente adoptate la Istanbul la 25 iunie 1992, "Declaration on Black Sea Economic Cooperation" i "Bosphorus Statement" indic, printre principalele obiective ale OCEMN, 1

accelerarea dezvoltrii economice i sociale a statelor membre in perspectiva integrrii lor in Uniunea European, prin intensificarea cooperrii multilaterale i folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografic i complementaritatea economiilor naionale. Regiunea Mrii Negre are o importan strategic recunoscut, care este dat de resursele naturale foarte bogate, n special petrol i gaz i de o piat potenial de peste 350 milioane consumatori. Comerul cumulat al regiunii reprezint peste 5% din comerul mondial. Componenta strategic a regiunii s-a accentuat, n ultimul timp, ca urmare a declanrii campaniei antiteroriste; SUA sunt interesate de evoluiile din regiune, iar UE si substaniaz asistena pentru rile din zona prin Politica de Noua Vecintate. La 25 iunie 2002, la Istanbul, efii de stat i de guvern din regiunea Mrii Negre au marcat, in cadrul unei reuniuni extraordinare, aniversarea a 10 ani de la crearea Cooperrii Economice a Mrii Negre oferindu-li-se posibilitatea evocrii realizrilor Organizaiei in cei 10 ani care au trecut de la lansarea procesului de cooperare in zona Mrii Negre, precum i a semnrii "Declaraiei Deceniale" prin care se marcheaz trecerea organizaiei intr-o nou etap de evoluie i in care sunt creionate domeniile viitoare de aciune, cum ar fi cele legate de securitatea i stabilitatea regional, cooperarea cu Uniunea European, colaborarea cu alte iniiative i structuri regionale. II. Organizare i structuri instituionale Naiuni cu statut de observator: Austria, Belarus, Croaia, Cehia, Egipt, Frana, Germania, Israel, Italia, Polonia, Slovacia, Tunisia, Statele Unite n prezent, presedinia este deinut de ctre Ucraina (noiembrie 2007 - mai 2008). Alte organizaii i instituii internaionale care sprijin activitile OCEMN: Uniunea European, OSCE(Organizaia pentru Securitate si Cooperare in Europa), Consiliul Europei, CEE/ONU(Comunitatea Economic European), ONUDI(Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial) , BERD(Banca Europeana pentru Reconstrucie si Dezvoltare), BEI(Banca European de Investiii), Organizaia Meteorologic Mondial (WMO) i FAO(Food and Agriculture Organization). Consiliul Minitrilor Afacerilor Externe Forul de decizie al OCEMN este Consiliul Minitrilor Afacerilor Externe (Consiliul ministerial) care se intrunete semestrial in ara care deine Preedinia in exerciiu. La reuniunile minitrilor de externe, deciziile se adopt prin consens pentru primirea unor noi membri, acordarea statutului de observator, crearea de noi mecanisme sau modificarea structurii acestora, adoptarea sau modificarea regulilor de procedur i a regulamentelor financiare. Pentru alte decizii este nevoie de o majoritate de 2/3 din voturile exprimate. Comitetul Inalilor Funcionari (CIF) din ministerele de externe ale statelor membre analizeaza principalele probleme ale organizaiei i se formuleaz propuneri inaintate Consiliului ministerial. Reuniunile CIF pot fi:

Ordinare - in perioada premergtoare reuniunilor Consiliului ministerial, fiind destinate 2

pregtirii acestora; Extraordinare - care pot fi convocate de Preedinia in exerciiu.

Grupurile de lucru, la care se adaug intlniri ale grupurilor de lucru ad-hoc i ale experilor acoper urmatoarele domenii: 1. energie; 2. turism; 3. stiin i tehnologie; 4. ocrotirea sntaii si farmaceutic; 5. reele de transport; 6. reele electrice; 7. promovarea i protejarea investiiilor; 8. cooperare industrial i comercial; 9. finane i bnci; 10. schimb de date statistice i informaii economice; 11. agricultur si industrie alimentar; 12. mediu. Organisme inrudite: 1. 2. 3. 4. 5. Adunarea Parlamentar a OCEMN (PABSEC) Consiliul OCEMN al oamenilor de afaceri Centrul Internaional de Studii la Marea Neagr Banca pentru Comer i Dezvoltare a Marii Negre (BSTDB) Centrul Coordonator al OCEMN privind schimbul de date statistice si informaii economice

Proiecte i aciuni prioritare Prin decizia Consiliului ministerial de la Tirana, la 25 octombrie 2002 a fost constituit Fondul de Dezvoltare a Proiectelor (FDP), iar in perioada 14-15 iulie 2003, a avut loc la Istanbul, o reuniune preliminara de constituire a Comitetului Director a FDP (PDF Steering Committee). Scopul crearii Fondului respectiv a fost facilitarea elaborarii i promovarii proiectelor de importanta regionala inalta, care corespund scopurilor i prioritatilor OCEMN, fiind lansate sub auspiciul Grupurilor de Lucru sectoriale ale Organizaiei. Dupa definirea unor domenii prioritare de cooperare, OCEMN se orienteaz ctre proiecte de dezvoltare regional, intre care mai importante sunt: a) b) c) d) Interconectarea reelelor electrice i conectarea lor la sistemele din vestul Europei; dezvoltarea infrastructurilor de transport, prin prelungirea ctre Est a marilor magistrale europene; construirea unor conducte pentru transportul petrolului i gazelor naturale; modernizarea i interconectarea sistemelor de comunicaii (aflate in execuie).

Organizaia pentru Democraie si Dezvoltare Economic (GUAM) GUAM este o structur de cooperare regional format din 4 ri: Georgia, Ucraina, Azerbaidjan i Republica Moldova, care au decis s-i uneasc eforturile in scopul meninerii pcii i securitii regionale, dezvoltrii democraiei si stabilitii economice la nivel regional, precum i pentru rezolvarea problemelor ce vizeaza conflictele din zon, separatismul i extremismul agresiv. n perioada aprilie 1999 - aprilie 2005, Gruparea a purtat denumirea de GUUAM, la activitile acesteia participnd i Uzbekistanul care, la 29 aprilie2005, s-a retras definitiv din Grupare. Dei GUAM i propunea iniial dezvoltarea cu preponderen a interaciunii economice ntre statele membre, aceast Grupare i-a extins treptat cooperarea pe o arie de domenii de interes comun care include:

mbuntirea climatului de securitate; Crearea unei zone de liber schimb, avnd ca baz intermediar proiectul Facilitarea Comerului i Transporturilor; Cooperarea n domeniul transportului i tranzitului de hidrocarburi, avnd ca proiecte de baz TRACECA (traseu complex terestru, aerian i naval) i INOGATE (tranzit i depozitare de hidrocarburi provenite din zona caspic); n planul creterii securitii, nfiinarea Centrului Virtual pentru combaterea criminalitii transfrontaliere i a terorismului, precum i stabilirea unui sistem interstatal de management al informaiilor, aflat n diverse stadii de derulare; n urmrirea acestor obiective, s-a cristalizat necesitatea instituionalizrii GUAM. Acesta constituie de altfel i unul din obiectivele principale care au fost subliniate cu prilejul celui mai recent Summit al GUAM, care a avut loc la Chiinu, 22 aprilie 2005, la care Romnia a participat n calitate de invitat.

Etapa initiala in crearea acestei organizatii a fost demarata in cadrul Summitului Consiliului Europei, din 10 octombrie 1997, cand cele patru tari au decis crearea unui organ consultativ pentru realizarea unei cooperari practice, la care in aprilie 1999 a aderat si Uzbekistanul (ceea ce a transformat organizatia in GUUAM). Principalele obiective ale asociatiei interstatale nou create se refereau la initierea unor actiuni de cooperare multidimensionala mai activa, asigurarea unui dialog constant intre liderii statelor membre, colaborarea in domeniul prevenirii conflictelor si cel al managementului de crize, precum si pe marginea proiectului privitor la crearea coridorului de transportare pe traseul Europa-Caucaz-Asia. In afara de aceasta, presedintele Ucrainei din acea perioada, Leonid Kucima, evidentia de asemenea, perspectivele crearii unei zone pentru libera circulatie a bunurilor, capitalului si a persoanelor. Perioada secunda in constituirea acestei organizatii s-a caracterizat prin semnarea Statutului GUAM, in cadrul Summitului de la Ialta din 6-7 iunie 2001. Acest document viza realizarea urmatoarelor obiective: consolidarea legaturilor sociale si economice dintre partile constituente; dezvoltarea si utilizarea in interesele statelor GUAM a retelelor de transport, de comunicatii si infrastructurii relevante de pe teritoriul statelor membre; fortificarea securitatii regionale in toate sferele; dezvoltarea relatiilor in sferele de stiinta, cultura, umanitara; initierea unor actiuni pentru a contracara terorismul, crima organizata si traficul de droguri. Adoptarea acestui Statut a prezentat inceputul formalizarii actiunilor in cadrul GUAM, precum si activizarea cooperarii intra-regionale. In lumina transformarilor politice din Georgia si Ucraina (Revolutia "rozelor" din 2003, Revolutia "oranj" din 2004. Etapa finala in edificarea GUAM a avut loc in doua ipostaze omplementare: semnarea Declaratiei 4

de la Chisinau a sefilor de state GUAM "In numele democratiei, stabilitatii si dezvoltarii" si crearea Organizatiei pentru Democratie si Dezvoltare Economica-GUAM, in cadrul Summitului de la Kiev, din 23 mai 2006. Acest document continea prevederi inedite privitoare la prioritatea procesului de integrare europeana pentru membrii GUAM. Declaratia data a abordat in mod complex, in premiera pentru GUAM, problema conflictelor inghetate, precum si cea a consecintelor si conditiilor necesare spre indeplinire pentru reglementarea lor. Preedinii au remarcat necesitatea dezvoltrii cooperrii cvadrilaterale pentru ntrirea stabilitii i securitii n Europa bazandu-se pe urmtoarele principii:

respectarea suveranitii; integritatea teritorial; inviolabilitatea hotarelor statului; democraiei; supremaiei legii i respectrii drepturilor omului.

Comunicatul de la Strasbourg prevede n mod formal apropierea politic crescnd i intensificarea practic a cooperrii ntre aceste state n mai multe domenii att pe arena internaional ct i n relaiile bilaterale. La 24 aprilie 1999, n cadrul ntrunirii la nivel nalt a Consiliului Parteneriatului Euroatlantic la Washington a avut loc ntlnirea Preedinilor statelor GUAM si a fost aprobat Declaraia de la Washington. La 6 noiembrie 2002, Preedinii statelor GUAM s-au ntrunit intr-o nou componen. Memorandumul de la New York a dat un impuls intensificrii cooperrii n cadrul GUAM, asigurnd un caracter multidimensional al Organizaiei. Mai mult dect att, a fost luat decizia de organizarea a Summit-ului efilor de stat i a ntrunirilor Minitrilor Afacerilor Externe GUAM n mod regulat. n acelai timp Comitetul Coordonatorilor Naionali a primit funcia de coordonare a aciunilor. Crearea condiiilor pentru contactele interramurale i legturilor directe ntre organele statale corespunztoare i organele statelor GUAM a constituit baza cooperrii. Funcionarea eficient a coridoarelor de transport Europa Caucaz Asia i dezvoltarea infrastructurii sale au fost declarate ca prioritile de baz. Prima ntlnire la vrf a efilor de stat GUAM a avut loc pe 7 iunie 2001, care a devenit cel mai important eveniment n crearea i instituionalizarea acestui grup regional n calitate de organizaie regional. Carta GUAM de la Ialta care a fost semnat de ctre Preedini n timpul Summit-ului care stabilete scopurile, principiile i sferele de colaborare a Statelor membre. Principiile structurii organizaionale stabilite de Cart au iniiat funcionarea practica a mecanismului de cooperare ntre statele participante i a reuit deja s-i demonstreze eficiena. A doua ntlnire la vrf a GUAM a avut loc pe 20 iulie 2002. La 23 mai 2006 s-a desfurat la Kiev Summit-ul GUAM, prilej cu care a fost adoptat Declaraia privind crearea Organizaiei pentru Democraie i Dezvoltare Economic (ODDE) GUAM, , precum i nfiinarea unui Secretariat cu sediul la Kiev, ceea ce reprezint finalizarea procesului de instituionalizare a acestei structuri de cooperare regional.

Structura organizaional: Organul Suprem al GUAM este Reuniunea anual a Preedinilor statelor membre GUAM; Organul Executiv al GUAM l reprezint Consiliul Minitrilor Afacerilor Externe, care are loc de regul de dou ori pe an; Organul de Lucru GUAM este Comitetul Coordonatorilor Naionali n componena cruia intr Coordonatori Naionali desemnai de ctre Minitrii Afacerilor Externe, cte unul din partea fiecrui stat membru; Oficiul informaional n Kiev (Ucraina) exercit funcia secretariatului i de asemenea este Centrul Informaional GUAM; Coordonarea cooperrii ntre statele GUAM la nivel ramural este exercitat de 8 Grupuri de Lucru n urmtoarele domenii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. energetic; transport; economie i comer; informatic i telecomunicaii; cultur i educaie; turism; lupta mpotriva terorismului; crima organizat i traficul de droguri;

La 6 decembrie 2002, n Porto a avut loc cea de-a doua edin a Consiliului Minitrilor Afacerilor Externe (CMAE) GUAM. CMAE a examinat ntrebarea despre determinarea statelor-coordonatoare ale Grupurilor de lucru ramurale ale GUAM pe principalele direcii de colaborare i a aprobat n calitate de stat-coordonator al Grupurilor de lucru:

pentru combaterea terorismului, crimei organizate i traficului ilicit de droguri - Republica Azerbaidjan; pe problemele culturii - Georgia; pe problemele tiinei i nvmntului - Georgia; pe problemele informaticii i telecomunicaiilor- Republica Moldova; pe problemele economiei i comerului Ucraina.

Prioritile cooperrii Prioritile cooperrii n cadrul GUAM au fost stabilite n Carta de la Ialta: 6