MEMORIU TEHNIC STRUCTURA OB. 1 ATELIER 1.

GENERALITATI

Conform expertizei din data de 27 noiembrie 2007 incadrarea constructiei in grupe si categorii este urmatoarea: In conformitate cu punctele 11.1.8 si 11.1.9 din Normativ P100/92, incadrarea constructiei etajate existente se face dupa urmatoarele criterii : ; perioada in care a fost executata : 1970 ; numar de niveluri: P+E ; sistemul structural: constructie in cadre in interactiune cu peretii din zidarie cu samburi si centuri din beton armat ; clasa de importanta a constructiei: conform tabel 5.1 din Normativ P100 este II, respectiv cladiri de importanta deosebita, anexate scolilor. Incadrarea obiectivului conform Normativului P100-92 Conform prevederilor din Normativul P100-92, obiectivul expertizat se incadreaza in clasa II de importanta (cf. 5.3.3, tabel 5.1.), constructii de importanta deosebita, anexate scolilor. In conformitate cu aceasta clasa de importanta, parametrii care intra in calculul incarcarilor seismice (cf. 5.3 din P100-92), sunt: o coeficientul de importanta al constructiei = 1.2 pentru clasa II de importanta (tabel 5.2); o zona seismica de calcul: zona E (BAIA MARE); o coeficientul seismic al zonei: ks = 0.12 pentru zona seismica E (tabel 5.3); o perioada de colt corespunzatoare amplasamentului Tc = 1.5 (tabel A1); o coeficientul de amplificare dinamica: = 2.5 ( 5.3.5); o coeficientul de reducere a efectelor actiunii seismice: = 0. 25 (tabel 5.4). In conformitate cu prevederile capitolului 11 ( 11.1.7) din P100-92, privitoare la elaborarea expertizelor si evaluarea nivelului de asigurare a constructiilor existente, structura expertizata se incadreaza in categoria constructii in cadre in interactiune cu pereti din zidarie de caramida inramata cu elemente din beton armat. Ansamblul structural se incadreaza in categoria configuratiei regulate conform art. 4.1. 2. Constatarile expertului privind starea tehnica a constructiei urmatoarele: DESCRIEREA STARII GENERALE A CONSTRUCTIEI 2.1 sunt

Fundatiile, soclurile si canalele tehnice Terenul de fundare este din argile prafoase care in timp s-au consolidat,

caracteristicile mecanice ale pamantului fiind imbunatatite. Tasarile neuniforme s-au produs indeosebi in terenurile de umplutura din jurul cladirii, datorita compactarii insuficiente inainte de realizarea trotuarelor. Actinea apei se constata la partea superioara a fundatiilor din beton armat prin desprinderi ale stratului de acoperire ale armaturilor din fundatii si socluri. Betonul B75-120 (C4/5-C8-10) utilizat la data executiei fundatiei era relativ poros, avand un grad relativ mare de absorbtie a apei in straturile superficiale. Desi cota inferioara a fundatiilor este mai mare decat cota de inghet a zonei, prezenta sezoniera a apei si a infiltratiilor din pierderile din retelele de apa si canalizare a condus la degradari superficiale ale betonului de fundatii. Soclurile si scarile exterioare sunt afectate de fenomene inghet-dezghetcare au condus la despriderea betonului in straturi si la coroziunea armaturilor. Canalele tehnice din interiorul si exteriorul cladirii sunt afectate de coroziunea armaturilor si desprinderea locala a stratului de acoperire din beton, in prezenta umiditatii excesive. Placile din beton armat care acopera canalele sunt deasemenea degradate local, prin coroziunea armaturilor. 2.2 Elementele suprastructurii Stalpii si grinzile planseelor au suferit fenomene de fisurare locala in urma actiunilor seismice, acoperite in prezent cu tencuieli. Placile planseelor, prezinta fisuri locale la intrados. In zonele rosturilor dintre tronsoane, se constata fisuri verticale. Peretii exteriori din caramida prezinta fisuri locale vizibile in zonele de rost si la parapetii din dreptul ferestrelor. Peretii interiori de compartimentare au prezentat fisuri in urma seismelor, in parte acoperite in prezent de finisaje. 2.3 Acoperisul si invelitoarea Acoperisul de tip terasa a avut deficiente de calitate, care au favorizat infiltratii pana la placa planseului cauzand degradari superficiale ale betonului si ale armaturilor. In acelasi timp, adaugarea unor straturi succesive de hidroizolatie bituminoasa a condus la incarcari gravitationale mai mari decat cele avute in vedere la proiectarea initiala. 3. SOLUTIILE DE INTERVENTIE PROPUSE

Cladirea parter si etaj are o vechime de peste 30 de ani, timp in care nu s-au facut lucrari de consolidare de ansamblu, cladirea suferind o degradare continua in urma agentilor atmosferici si a tasarii neuniforme a terenului. Descrierea solutiilor proiectate Cresterea performantelor structurale ale cadrelor din beton armat s-a obtinut prin interventii care nu schimba esential caracteristicile structurii initiale. Solutia de

consolidare aleasa este camasuirea cadrelor din beton armat cu profile metalice laminate. Ca urmare solutia de interventie prin camasuirea elementelor cadrelor conduce si la cerinta de rezistenta si rigiditate a infrastructurii si fundatiilor, sensibil mai mici comparativ cu tehnicile de interventie localizate (prin adaos de pereti structurali, cu cadre cu pereti de umplutura sau contravantuire). Consolidarea stalpului a fost realizata cu corniere L 100x100x10 solidarizate cu conectori 25 PC 52 pana la cota -0.05 si platbanda din tabla neagra 440x100x10 pe zona parterului conform detaliilor de executie. Premergator montarii confectiei metalice asupra cadrelor din beton armat se vor efectua urmatoarele operatii : ; sapatura manuala pana la partea superioara a cuzinetului ; desfacere pereti din zidarie de caramida pe o lungime de 50 cm de la fata stalpului ; taierea placii pe zona perimetrala stalpului conform detaliilor de executie ; este interzisa spargerea placii cu spitul sau barosul ; pregatirea suprafetelor din beton pentru torcretare: curatirea cu peria de sarma a suprafetelor din beton, suflarea cu jet de aer sub presiune si spalarea cu jet de apa sub presiune pentru indepartarea oricarui element care ar periclita legatura dintre structura existenta si betonul nou aderat. ; gaurile forate pentru montarea conectorilor vor fi injectate cu rasini epoxidice ; aplicarea unui strat de 5 mm de beton imbogatit cu rasini epoxidice autointaritoare pentru a solidariza stalpul si cornierul (se va executa prin presare) ; pana la cota -0.05 se va aplica un strat de torcret de 5 cm ce va imbraca toate elementele metalice care in prealabil vor fi protejate prin vopsire ; de la cota -0.05 se va aplica un strat de torcret de 2 cm grosime intre aripile cornierului conform detaliilor de executie Consolidarea stalpului a fost realizata cu cornier L 70x70x7 pentru preluarea momentului inconvoietor, iar pentru preluarea fortei taietoare si fixarea cornierului de la partea inferioara s-au folosit bride 12 OB 37 dispuse din 20 in 20 cm. Pregatirea suprafetei din beton armat a grinzilor pentru montarea confectiilor metalice a fost realizata cu aceleasi procese tehnologice ca la stalp. Intocmit, Ing. Huma Bogdan