Sunteți pe pagina 1din 5

Tema 1: 1.conditiile care au stat la baza aparitiei F.constau in :aparitia relatiilor bani-marfa si a statului. 2.F.

reprezinta relatii ec-ce exprimate in forma baneasca. 3.F.exprima relatiile banesti dintre:1)intreprinderi,in procesul crearii valorilor materiale si realizarii bunurilor si serviciilor.2)intreprinderile si institutiile publice(ministere,agentii),in procesul formarii fondurilor centralizate de mijloace banesti si a distribuirii lor.3)stat si intreprinderi,in momentul achitarii impozitelor si a taxelor in sistemul bugetar,si finantarii cheltuielilor.4)stat si cetateni,in momentul achitarii impozitelor si a altor plati.5)intreprinderi ,cetateni si fondurile bugetare,la efectuarea platilor si obtinerea resurselor banesti.6)verigile sistemului bugetar.7)companiile de asigurari,la achitarea primelor de asigurare si la recuperarea despagubirilor.8)fondurile banesti ale intreprinderilor cu diferite forme de proprietate.9)diferiti participanti si directii de activitate in cadrul grupurilor fin-re si de productie,corporatiilor interantionale.10)diferite directii si etape de activitate ale intreprinzatorilor individuali.11)cetateni,care se ocupa cu activitatea investitionala,si emitenti. 4.Relatiile fin-re sunt parte componenta a :a)rel.banesti;rel.ec-ce.b)rel.sociale;rel.de productie. 5.Rel-iile fin-re au loc organizat,adica pe baza legala si de regula cu caracter de continuitate(stabilit prin lege:obiectivitatea,cuantumul si termenul ce caracterizeaza relatia data). 6.3 categorii de relatii:1)relatii care exprima un transfer de resurse banesti fara echivalent si cu titlu nerambursabil:acestea sint relatii clasice:impozite si taxe.2)relatii care exprima un imprumut de resurse banesti pe o perioada de timp determinata,pt care se percepe dobinda:sunt re-tii de credit.3)relatii care exprima un transfer obligatoriu de resurse banesti,in schimbul unei contraprestatii. 7.Relatiile fin-re pot fi clasificate astfel:-re-tii fin-re publice si re-tii fin-re private.R.fin.pub.sunt :1-clasice si 2speciale(de credit si de asigurari).R.fin.priv.:a)la nivelul agentilor ecci,b)la nivelul populatiei. 8.Functia de repartitie cunoaste 2 faze distincte:1)constituirea fondurilor;2)distribuirea acestora. Functia de control. 9.Necesitatea functiei de control deriva din faptul ca fondurile de resurse fin-re constituite la dispozitia statului apartin intregii societati. 10.Functia de control se refera la modul de constituire a fondurilor in economie,la repartizarea acestora pe beneficiari si la eficienta cu care unitatile ec-ce cu capital de stat si institutiile publice utilizeaza resursele de care dispun. Tema 2: 1.Mecanismul fin-ar- ansamblul metodelor si instrumentelor de conducere sau reglare a aconomiei nationale,de catre factorii de decizie ai societatii,impreuna cu obiectivele ce guverneaza aceasta conducere sau reglare si intregul sistem organizational prin intermediul caruia o efectueaza. 2.Structura complexa a mecan.finar:1)sistemul fin-ar;2)pirghiile ec-cofinanciare;3)metodele administrative de conducere;4)cadrul institutional;5)cadrul juridic. 3.functia de repartitie si de control. 4.Conceptul de sistem fin-ar poate fi interpretat sub mai multe aspecte:1)ca un sistem de re-tii ec-ce,in expresie baneasca;2)ca un sistem de fonduri de resurse fin-re ce se constituie in economie la anumite esaloane;3)ca un sistem de institutii care participa la organizarea rel-lor,la constituirea si distribuirea fondurilor;4)ca un sistem de planuri fin-re care reflecta anumite procese prevazute a se produce in economie.

5.Sistemul fin-ar public cuprinde:-BS si BL;BASS;-Bugetele institutiilor publice autonome;-B.institutiilor pub.finanteate integral sau partial din BS,BL sau BASS;B.institutiilor publice finantate integral din veniturile proprii;-B.trezoreriei Statului;B.fondurilor externe rambursabile;B.creditelor externe nerambursabile;-Creditul public. 6.Sistemul fin-ar privat cuprinde: -Creditul bancar;-Asigurari de bunuri,persoane si raspundere civila;-Finantele intreprinderilor. 7.Criterii de clasificare ale sistemului fondurilor de resurse fin-re:a)dupa nivelul la care se constituie distingem fonduri:-la nivel central sau macroec.;-la nivel mediu sau intermediar(fond.bugetare ale raioanelor,oras.);-la nivelmicroec.(fond.proprii ale intreprinderilor)b)dupa destinatia data resurselor din fond.fin-re:-fond.de inlocuire si dezvoltare;-fond.de consum;-fond.de asigurare;-de rezerva;c)dupa forma de proprietate:-fond.fin-re pub.si private;d)dupa titlu cu care se fac prelevari:-prelevari cu titlu definitiv si caracter obligatoriu(impozite si taxe);-prelevari cu titlu rambursabil si caracter facultativ(depuneri la banci);-transferuri externe rambursabile sau neramburs. (dotatii,ajutoare). 8.Pirghiile ec-co-fin-re-instrumente de natura ec-ca sau fin-ra,cu ajutorul carora statul actioneaza pt stimularea interesului ec-ic al unei colectivitati determinate sau al membrilor acesteialuati in mod individual pt realizarea unui obiectiv anumit stimulind evolutia in directiile dorite. 9.Caracteristicile pirgh.ec-co fin-re:a)sunt concepute sa actioneze automat la producerea evenimentelor ec-ce sau la punerea lor in functiune de catre organele publice;b)metode de prelevare si de plata actioneaza ca pirghii numai in masura in care influenteaza pozitiv anumite laturi ale activitatii ec-ce;c)statul poate interveni in economie sub multiple forme:reglarea volumului de productie si a masei monetare,stimularea acordarii de credite,etc;d)optiunea pt o pirghie sau alta ori pt un complex de pirghii depinde de politica urmarita de guvern in domeniile cresterii ecce,veniturilor,preturilor,cit si faza ciclului ecic in care se afla. 10.Metode administrative de conducere a economiei:a)intocmirea de prognoze,programe ec-ce si planuri;b)tinerea evidentei contabile;c)stabilirea de catre stat a unor preturi si tarife;d)reglementarea imprumuturilor din fondurile publice;e)reglementarea regimului valutar;f)supravegherea importului si exportului;g)sanctionarea speculei ilicite si a evaziunii fiscale. Tema 3: 1.La nivel macroec.politica fin-ra este o parte componenta a politicii generale a statului si constituie o activitate de influentare de catre autoritatile publice a proceselor ec-ce si sociale prin metode si instrumente de natura fin-ra in vederea realizarii scopurilor macroec.si obtinerii echilibrului general in economie. 2.La nivel microec.pol-ca fin-ra poate fi definita ca ansamblu de metode si instrumente cu caracter fin-ar antrenate in procurarea,alocarea si gestionarea resurselor banesti,in vederea realizarii obiectivului suprem al intreprinderii si maximizarea valorii de piata. 3.Politica bugetar-fiscala-activitatea de influentare a proceselor ec-co sociale prin venituri si chelt.publice pt realizarea unor scopuri macroec.si obtinerea echilibrului general in economie. 4.Obiectivele politicii bugetar-fiscale:minimazarea efectelor fluctuatiilor ciclului ecic;-stabilitatea ritmului cresterii ec-ce;-reglarea conjuncturala si relansarea economiei;minimizarea inechitatilor sociale;-asigurarea unui nivel optim de ocupare a forteei de munca si a unei inflatii reduse;-alocarea si repartizarea optima a resurselor intre sectorul public si privat.

5.Elementele politicii bugetar-fiscale sunt:politica fiscala si bugetara. 6.Coordonatele functionale ale pol.fiscale:1)stabilirea volumului resurselor fin-re ale statului necesare realizarii functiilor si sarcinilor sale.2)provenienta resurselor finre.3)stabilirea numarului si a modalitatilor de prelevare a contributiilor la fondurile publice.4)rata fiscalitatii,nivelul careia difera in functie de o serie de factori proprii sistemului fiscal si de factori independenti de sistemul fiscal. 7.Coordonatele functionale ale politicii bugetare:a)echilibrul bugetar.b)cresterea paralela a chelt.publice si a PIB.c)limitarea deficitului bugetar ca pondere in PIB.d)alegerea metodelor si instrumentelor de repartizarea resurselor fin-re 8.In sens larg,politica monetara poate fi definita ca activitate de influentare a proceselor ec-co-sociale printr-o serie de instrumente monetare in vederea realizarii principalelor scopuri macroec.si obtinerii echilibrului general in economie. 9.Politica monetara include 3componente de baza:monetara,creditara si valutara.Politica monetara include deciziile si actiunile vizind oferta de moneda si derularea circulatiei monetare in economia nationala,asigurarea echilibrului monetar si mentinerea puterii de cumparare a monedei in scopul realizarii unor obiective ale politicii generale.Politica creditara-ansamblul deciziilor,metodelor si tehnicilor care vizeaza reglementarea si supravegherea volumului de credite in economie si a ratei dobinzii.Politica valutara se refera la modalitatile de procurare si utilizare a resurselor valutare si echilibrarea balantei de plati externe,crearea rezervelor de valute,etc. 10.Instrumentele politicii monetarcreditare:a)operatiuni pe piata deschisa cu HVS;b)rata dobinzii;c)rata rezervelor obligatorii;d)interventia valutarae)crearea monedei so controlul masei monetare. 11.Vinzarea HVS conduce la diminuarea ofertei de bani rezultata din din retragerea unei parti din masa monetara din circulatie,ca rezultat rata dobinzii creste,creste puterea de cumparare a valutei nationale si se diminueaza volumul investitiilor in economia nationala. 12.Banca Centrala micsorind rata rezervelor obligatorii influenteaza direct volumul creditelor acordate de bancile comerciale si ca rezultat micsorea oferta de bani. 13.Prin interventia valutara. 14.prin operatiuni pe piata deschisa cu HVS. Tema 4: 1.Ca veriga centrala a sistemului fin-ar,bugetul public-expresia sintetizata a rel-lor ec-ce ce se manifesta in procesele formarii si utilizarii fondului de mijloace banesti al statului si a fondurilor unitatilor administrativ-teritoriale,in vederea finantarii activitatilor destinate cresterii calitatii vietii,cercetarea stiintifica,constituirea rezervelor de stat,apararea nationala,etc. Ca principala balanta fin-ra,bugetul public este documentul de baza,cu putere de lege,care stabileste natura si marimea veniturilor ce se mobilizeaza la dispozitia statului si felul si volumul alocatiilor bugetare ce se vor dirija de catre stat pt finantarea diverselor activitati. 2.Categorii de legi:a)legea anuala sau leagea bugetului initial,in care se prevede si se autorizeaza ansamblul resurselor si chelt.statului.b)legile rectificatoare ale finantelor sau ale bugetului rectificat au ca obiect rectificarea a dispozitiilor legii bugetului initial.c)legea de reglementare a finantelor prin care se constata executia reala a bugetului si aproba diferentele dintre rezultatele pe care le-a inregistrat,etc 3.Din punct de vedere ec-ic,bugetul reprezinta o pondere semnificativa de PIB si ca,prin impozitele prelevate si chelt.efectuate,statul dispune de instrumente previlegiate de interventie in viata ec-ca si sociala. 4.Functiile bugetului:1)controlul chelt.,prin care este supravegheata executia bugetului de catre autoritatile publice care au conceput

limitele si conditiile si chiar in mod indirect,de catre cetateni,care sunt si finantatori si beneficiarii bugetului.2)gestiunea eficace a activitatii publice prin care executantii se asigura de utilizarea eficace a resurselor fin-re si a personalului pus la dispozitia pt a conduce si realiza activitatile prevazute si autorizate prin buget.3)proiectarea activitatilor statului prin care obiectivele urmarite sunt formulate in diferite programe alternative,fiind evaluate si insotite de posibilitatile de finantare. 5.Sistemul bug-ar cuprinde ansamblul relatiilor si al formelor organizatorice prin care se asigura formarea,repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare.Deosebim sistemu bug-ar de tip federal si de tip unitar.Sistemul bugetar de tip federal este constituit din 3 verigi:bug.federatiei;-bug.unitatilor teritoriale constituente al federatiei;-bug.localSistemul de tip unitar are 2 verigi:-bug.administratiei centrale de stat;-bug.local al unitatilor administrativ-teritoriale. 6. Sistemul bug.al RM este de tip unitar.In legatura cu Legea RMprivind sistemul bug.si procesul bug.,Nr.847 din96 mentioneaza:,,Sistemul bug.este un sistem unitar de bugete si fonduri,care constituie bugetul public national,cuprinzind:a)bug.de stat;b)bug.asigurarilor sociale de stat;c)bug.unitatilor administrativteritoriale;d)fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. 7.Procesul bug.poate fi definit ca ansamlu de activitati si operatiuni,integrate coerent si convergent orientate,derulate stadial si cuprinzind:elaborarea proiectului de buget;adoptarea acestuia;executia bugetului;incheierea si aprobarea contului de executie bugetara;controlul bugetar. 8.Trasaturile procesului bug.:PB este unul de decizie care consta in ordonarea prioritatilor si in alocarea resurselor necesare finantarii obiectivelor vizate,avind utilitate publica.PB este predominant politic intrucit deciziile privind alocarea resurselor bugetare mobilizabile au la baza obiectivele din programul de guvernare,fixate de partidul care detine majoritatea parlamentara.PB are caracter complex ca urmare a faptului ca este realizat prin participarea unui numar mare de subiecti,de natura diferita,fiecare cu interesele si nevoile sale. 9.PB,in RM,este reglementat prin legea 847din 96 care defineste in articolul 3,PB ca ,,procesul care incepe cu elaborarea bugetului si se termina cu aprobarea darii de seama despre executarea lui pt anul bug.respectiv.Anul bug. In RM incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie al fiecarui an. 10.Ministerul Finantelor este responsabil de elaborarea proiectului bugetului de stat. 11.Parlamentul este responsabil de examinarea si aprobarea legii bugetare anuale. 12.Examinarea in I lectura:Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei pt buget si finante asupra proiectului legii bugetare anuale si examineaza:a)directiile principale ale politicii bug.fiscale.b)conceptiile de baza ale proiectului.Parlam.adopta proiectul legii bug.anuale si il remite Comisiei pt buget si finante.Examinarea in a II lectura: Parlamentul examineaza:a)veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor;b)chelt.estimate,structura si destinatia lor;c)deficitul sau excedentul bugetului de stat.Parlamentul aproba proiectul legii bugetare anuale si il remite Comisiei pt buget si finante pt pregatirea pt a 3 lectura.Examinarea in a III lectura:Parlam.:a)examineaza alocatiile detaliate pt autoritatile publice;b)stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;c)examineaza alte detalii din legea bugetara anuala.Pina la 5 decembrie al fiecarui an,Parlam. Adopta legea bugetara anuala. 13. Controlul asupra executarii bugetului de stat reprezinta o etapa a procesului bug.,a carei necesitate se bazeaza pe restrictiile ce trebuie luate in considerare in alocarea pe destinatii si

utilizarea resurselor bugetare,avindu-se in vedere caracterul limitat al acestora. 14.Controlul politic se exercita de catre Parlament prin dezbaterea si aprobarea proiectelor de buget impreuna cu anexele lor.Controlul jurisdictional se efectueaza de organismele specializate ale statului in scopul stabilirii raspunderii juridice a subiectilor implicati in procesul executiei bugetare in cazul administrarii defectuoase a fondurilor politice.Controlul administrativ include atit controlul exercitat de organele specializate ale MIN.FIN,cit si controlul realizat in interiorul fiecarei institutii sub forma controlului ierarhic exercitat de ordonatorii principali de credite bugetare asupra modului cum aceste credite sunt consumate de subordonati.In functie de momentul efectuarii sale,contr.bug.poate fi:C.preventiv este cel mai eficient deoarece se poate opri derularea operatiunilor ilegale sau a celor apreciate a fi inoportune si ineficiente.C.concomitent are o eficienta limitata,dar nu trebuie de subestimat,deoarece se preintimpina initierea unor actiuni similare in viitor.C.post-operativ nu mai poate repara ceea ce s-a realizat,dar se pot institui masuri de recuperari ale prejudiciilor aduse statului. Tema 5: 1.Chelt publ.exprima relatii ec-co-sociale in forma baneasca,care se manifesta intre stat,pe de o parte si persoane fizice si juridice pe de alta parte,cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor fin-re ale statului,in scopul indeplinirii functiilor acestuia. 2.Distinctiile dintre chelt.publ. si bug.vizeaza:1)modul de efectuare:chel.publ.-in baza fondurilor constituente;Chel.bug.conditionate de prevederile din buget.2)modul de aprobare:chel.pub.-de catre ordonatorii de credite;chel.bug.-de catre Parlam.sau consiliile locale. 3.Clasificarea administrativa:1)criteriul institutional(structura chel.pub.se va intocmi in dependenta de ministere)2)administrativ teritorial(distributia chel.publ.intre judete,orase raioane)Clasificarea ec-ca : 1)chelt.de capital(procurarea localurilor pt scoli,spitale,cladiri )2)chelt.curente(cuprind chelt.de personal:salarii,premii;chelt.materiale pt prestarea de servicii si intretinere:manuale medicamente;transferuri:subventii,pensii,burse ) .Clasificarea finra:1)chelt.definitive;2)chelt.temporare:acordar e de imprumuturi;3)chelt.virtuale sau posibile:in cazul acordarii unor garantii pt imprumuturi.Clasificarea folosita de institutiile specializate ale ONU criterii:1)functionala-grupeaza chelt.pe actiuni si obiective-servicii publice,aparare,educatie; 2)ec-ca-chel.privind consumul de venit national;dobinzi aferente datoriei publice;transferuri de capital. 4.Factorii ce influenteaza cresterea chelt.publ.:a)f.demografici,care se manifesta prin cresterea populatiei si modificarea structurii acestuia pe virste si categorii socialprofesionale.b)f.ec-ci,ce tin de obligatiile ec-ce ale statului de a finanta actiunile ec-ce costisitoare,intretine infrastructura de productie;c)f.sociali,care se manifesta prin largirea finantarii catre stat a actiunilor socialculturale si asistenta si asigurarile sociale,invatamintul,sanatatea.d)f.militari,ce tin de cercetari si producerea noilor genuri de arme si tehnica militara,distrugerea si lichidarea cantitatilor de arme nucleare,chimice si biologice.e)f.istorici,care actioneaza prin transmiterea de la o perioada la alta a nevoilor sporite de chelt.si de suportarea poverii facute in anii anteriori,prin imprumuturi interne si externe.f)f.politici,care se refera la cresterea sarcinilor statului contemporan datorita transformarii conceptiei politice cu privire la rolul si functiile autoritatilor publ.in conditiile actuale. 5. Chelt.pub.curente include:b)chelt.pt plata salariilor si premiilor;c)chelt.pt prestare de servicii si intretinere. 6.Clasificarea ec-ca a chelt pub delimiteaza in:a)chelt.de capital;d)chelt.curente.

7.Care factori nu influenteaza cresterea chelt.pub:c)etnici si religiosi. 8.Chelt.de capital se caracterizeaza prin faptul ca:a)se materializeaza in bunuri de folosinta indelungata. 9.Chelt.curente se caracterizeaza prin faptul ca:b)asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice;c)trebuie reinoite permanent. Tema 6: 1.Resursele fin-re- totaltatea mijloacelor banesti necesare realizarii anumitor obiective ec-ce,sociale sau de alta natura. 2.Res.fin-re pub include:1)res.fin-re ale administartiei centrale de stat;2)res.fin-re ale administratiei de stat locale;3)resursele intreprinderii publice;4)resursele asigurarilor sociale de stat. 3.Factorii care determina cresterea finantelor pub:1)f.ec-ci care determina cresterea PIB si pe aceasta baza sporirea veniturilor impozabile.2)f.monetari(dobinda creditul)care isi transmit influenta lor prin pret.3)f.sociali implica redistribuirea resurselor in scopul satisfacerii nevoilor de educatie,sanatate si securitate sociala.4)f.demografici prezinta sporirea numarului contribuabililor.5)f.politici si militari care pot genera cresterea productiei si a veniturilor,cresterea contributiilor la asigurari sociale si a fiscalitatii.6)f.de natura fin-ra care generalizeaza influenta celorlalti factori exprimata prin modificarea marimii chelt.pub. 4.Dupa regularizarea cu care se incaseaza la buget,resurs.fin-re se impart in:a)resurse ordinare si extraordinare. 5.Din punct de vedere al provenientei lor,resurs.fin-re pub se pot grupa:b)resur.interne si externe. 6.Principala categorie de resur.fin-re pub o constituie:c)impozitele si taxele. 7.Care din acesti factori nu determina cresterea res.fin-re pub:e)toate categoriile de factori mentionati determina cresterea lor. 8.Care din urmatoarele modalitati de constituire a res.fin-re pub au ca efect aparitia inflatiei:e)finantarea prin emisiune monetara fara acoperire. 9.Resursele ordinare cuprind:a)veniturile fiscale;b)veniturile nefiscale. Tema 7: 7.1 Definitia impozitelor. Numiti trasaturile specifice impozitului . Impozitul este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu ine de efectuarea unor actiuni determinate i concrete de catre organul imputernicit sau de catre persoana cu funcii de raspundere a acestuia pentru sau in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata.Principalele trasaturi ale impozitelor: Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune ca institurea de impozite se face in baza autorizrii conferite prin lege.Obligativitatea impozitelor. Aceasta inseamna ca plata nu este benevol, ci are caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obin venituri sau dein bunuri din categoria celor supuseimpozitarii,conform legilor in vigoare.Nerestituire impozitelor. Prevede ca prelevarile de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv si nerambursabil.Nonechivalena impozitelor. Poate fi inteleasa, pe de o parte, ca o plata in schimbul careia contribuabilii nu beneficiaza de contraservicii imediate i directe din partea statului, pe de alta parte, ca o diferen intre cuantumul impozitelor platite i valoarea serviciilor primite in schimb in viitor.Taxa constitue plata efectuata de persoanele fizice

sau juridice pentru serviciile prestate acestora de instituiile publice care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, presteaza servicii i rezolv alte interese legitime. 7.2. Definitia taxelor. Care sunt trasaturile specifice taxelor. Taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit. Trsturile specifice ale taxelor sunt: Plata neechivalenta pentru servicii sau lucrari efectuate de organe sau instituii care primesc, ntocmesc sau eliberez diferite acte, presteaz servicii i rezolv alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice.Subiectul plailor este determinat precis din momentul cind aceasta solicit efectuarea unei activiti din partea unei instituii de stat.Taxele reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane n mod direct i imediat. 7.3. Funciile impozitelor si specificul fiecarei functii Funcia fiscal a impozitelor se manifest prin contribuia permanent i sistematic a impozitelor la formarea resurselor financiare ale statului.Aceast funcie contribuie la redistribuirea venitului naional n folosul pturilor sociale. Funcia de stimulare a impozitelor se manifest att prin favorizare, ct i prin pedepsirea contribuabililor. Prin intermediul ei, impozitul devine un instrument viabil al politicii sociale a statului. Funcia de redestribuire a impozitelor comport un caracter obiectiv i pornete de la funciile de baz ale statutului.Aceast funcie asigur procesul de redistribuire a unei pri a produsului intern brut.Redistribuirea unor venituri primare sau derivate reprezint operaiunea de preluare a unor resurse in vederea repartizrii lor pentru satisfacerea unor trebuine acceptate n folosul altora, dect posesorii iniiali al resurselor. Funcia de reglare a impozitelor a aprut din necesitatea reglementrii de ctre stat a unor procese economice i sociale .Reglarea unor fenomene economice sau sociale acioneaz, n mod diferit, n cazul unitilor economice sau a persoanelor fizice. n procesul de reglementare fiscal, statul efectueaz o analiz multilateral a activitii economice. Funcia de control a impozitelor, care reflect corectitudinea derulrii, din punct de vedere cantitativ i calitativ, a procesului de distribuie, permite de a verifica dac ncasrile fiscale sunt colectate la timp, corect i complet i, n consecin, poate determina necesitatea i direciile efecturii reformei fiscale. 7.4. Clasificarea impozitelor. Impozitele sunt caracterizate prin eterogenitatea lor, determinat de deosebirile care privesc att trsturile de form, ct i de fond. Dup principalele trsrturi de fond i de form, impozitele se mpart in impozite: directe; indirecte; Aceasta este cea mai important grupare a impozitelor. Dup obiectul impunerii, deosebim: impozite pe venit, care afecteaz veniturile persoanelor fizice sau juridice; impoyite pe avere, care afecteaz bunurile mobiliare sau imobiliare ale contribuabilului; impozite pe consum, care afecteaz cheltuielile de consum (TVA, accizele); Dup scopul urmrit la instituirea lor impozitele se grupeaz n: impozite cu caracter fiscal; impozite cu caracter de ordine; Impozitele cu caracter fiscal sunt instituite n vederea realizrii de venituri pentru acoperirea cheltuielilor statului. Impozitele de ordine sunt

introduse, n primul rind, pentru limitarea unei aciuni sau in vederea atingerii unui scop, care nu are caracter fiscal Dup frecvena care se ncaseaz la buget, impozitele pot fi: a) permanente, cnd se ncaseaz periodic ( de regul,anual ); b) incidentale, cind se instituie i se ncaseaz o singur dat ( de regul, de situaii excepionale ). Dup instituia care le administreaz: 1) n statele de timp federal, deosebim: a) impozite federale ; b) impozite ale statelor membre ale federaiei; c) impozite locale. 2) n statele de tip unitar, distingem: a) impozite gestionate de administraia central de stat; b) impozite gestionate de administraiile locale; 7.5. Principalele caracteristici ale impozitelor directe. Impozitele directe se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice sau juridice, n funcie de veniturile i averea acestora i pe baza cotelor de impozit prevzute de lege.Impozitele directe se pot grupa in impozite reale i impozite personale. Impozitele reale se caracterizeaz prin faptul c se stabilesc n legtur cu anumite obiecte materiale, fcndu-se abstracie de la situaia personal a subiectului impunerii. Impozitele personale in cont, n primul rnd, de situaia personal a pltitorului, motiv pentru care se mai numesc i impozite subiective.Impozitele personale sunt ntlnite sub forma impozitelor pe venit i pe avere. Impozitele pe venit se impart in dou grupe: 1) impozitul pe veniturile persoanelor fizice; 2) impozitul pe veniturile persoanelor juridice; Impozitele pe avere se mpart,la rndul lor, n: 1) impozite pe averea propriu-zisa a) impozite asupra avierii; b) impozite din substana avierii. 2) impozite pe circulaia avierii a) impozite pe succesiuni; b) impozite pe donaii. 3) impozite asupra creterii avierii a) impozite pe plusul de valoare imobiliar; b) impozite pe sporul de avere dobndit n razboi. 7.6. Principalele Caracteristici ale impozitelor indirecte. Impozitele indirecte sunt acelea impozite care se stabilesc asupra vnzrii bunurilor sau a prestrii unor servicii. Ele nu se stabilesc direct i normativ asupra contribuabililor.Din categoria impozitelor indirecte, fac parte: taxele de consumaie, monopolurile fiscale, taxele vamale, taxele de timbru i nregistrare. Taxele de consumatie sunt impozite cuprinse in pretul de vinzare al marfurilor produse si realizate in interiorul tarii. Ele se intilnescsub diverse forme: taxe de consumatie pe produs(speciale)si taxe generale pe vinzari. taxe de consumatie pe produs (accizele) se aseaza asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite cu altele. taxe generale pe vinzari se intilnesc sub forma impozitului pe cifra de afaceri. In practica internationala se cunosc 3 forme de asezare a impozitului pe cifra de asezare: forma impozitului cumulativ, forma impozitului unic (monofazic) si forma impozitului unic cu plata fractionala.TVA se poate calcula prin dou metode: 1) prin aplicarea cotei asupra valorii adugate, calculat ca diferena dintre preul de vnzare i preul de cumprare, la fiecare stadiu pe care l parcurge marfa;

2) prin aplicarea cotei asupra preului de vnzare din stadiul respectiv, obinndu-se, astfel, colectat, din care se deduce taxa deductibil, calculat prin aplicarea cotei la preul de vnzare din stadiu anterior.Monopolurile fiscale sunt instituite asupra produciei i vnzrii anumitor produse .Ele,n sfera de cumprare pot fi depline i pariale. Monopolurile fiscale depline se instituie de ctre stat att asupra produciei, ct i asupra comerului cu ridicata i amnuntul. Monopolurile fiscale pariale se instituie fie numai asupra produciei i comerului cu ridicata. 7. 7. Elementele impozitului . 1.Obiectul impozitului, reprezint concret care st la baza aezrii acestuia i poate fi diferit n funcie de proveniena impozitului, scopul urmrit,natura pltitorului.Astfel,ca obiect al impozitului poate aprea: Venitul, care poate fi profitul agenilor economici i veniturile persoanelor fizice; Averea, care este reprezentat de cldiri, terenuri, mijloace de transport; Cheltuielile, care constituie produsul sau bunul importat n cazul impozitelor indirecte; Actele i faptele realizate de organele statului pentru care datoreaz taxe de timbru i nregistrare. 2. Baza de calcul reprezint elementul pe care se fundamenteaz evaluarea impozitului . 3. Subiectul impozitului este persoana fizic sau juridic deintoare sau realizatoare a obictului impozabil i care potrivit legii este obligat de plata acestuia. 4. Suportatorul impozitului este persoana care suport n ultima instan impozitul. 5. Sursa impozitului arat din ce anume se pltete impozitul. 6. Unitatea de impunere reprezint unitatea n care se exprim obiectul sau materia impozabil . 7. Cota impozabil reprezint impozitul aferent unei uniti de impunere. Impozitul poate fi stabilit ntr-o cot fix sau n cote procentuale. Cota fix este o sum absolut, invariabil pe unitatea de masur Cota procentual este un procent de impozit asupra bazei de calcul. Cota procentual poate fi : proporional progresiv regresiv 8. Asieta impozitului reprezint ansamblu msurilor privind identificarea subiectelor i obiectelor impozitului,evaluarea obiectului impozabil, determinarea impozitului datorat statului. 9.Termenul de plat indic data la care sau pn la care impozitul trebuie achitat fa de stat . El apare ca : interval de timp n care sumele trebuie vrsate la buget data fix la care obligaiunile trebuie achitate 10. Perioada fiscal este perioada de timp pe parcursul creia se calculeaz obligaia fiscal. 11. nlesnirile fiscale reprezint un alt element prevzut de actele normative fiscale i se refer la reduceri, scutiri, bonificaii, amnri i ealonri ale plii la buget . Scutirile se aplic n vederea favorizrii anumitor activiti care folosesc fora de munc cu randament sczut. Reducerile vizeaz att scopuri sociale ct i economice, cum este cazul reducerii bazei impozabile la impozitul pe venit reinvestit n anumite scopuri prevzute de lege. Bonoficaiile se acord pentru a stimula anumii pltitori de impozite i taxe s-i achite

obligaiile nainte de expirarea termenelor prevzute de lege, de regul, pn la primul termen de plat. Amnrile i ealonrile au n vedere decalarea termenelor de plat respective, fragmentarea sumei de plat n mai multe trane ce urmeaz s fie vrsate la buget. 12. Sanctiunile sunt un element pe care legea fiscal l cuprinde, avnd scopul de a ntri, odat n plus, caracteru obligatoriu al achitrii impozitelor i taxelor, precizndu-se totodat penalizrile aplicate pltitorilor ce se abat de la aceast ndatorire legal. 7.8. Principiile impunerii. Impunerea reprezint un complex de msuri i operaii, efectuate n baza legii, care au drept scop stabilirea impozitului ce revine n sarcina unui contribuabil. Principiile clasice ale impunerii 1. Justeea: egalitatea n faa impozitului, adic fiecare trebuie s contribuie la formarea veniturilor bugetului de stat cu o parte di veniturile sau averea sa. 2. Certitudenea: realizarea unei asiete fiscale obiective, care sa elimine arbitrajul n stabilirea impozitului i care s fie viabil. 3. Comoditatea: stabilirea unor reguli simple din punct de vedere al nelegerii pentru contribuabil, deci pentru a favoriza acceptabilitatea social a sistemului fiscal. 4. Eficacitatea: finanarea cheltuielilor publice cu cel mai mic cost, adic cheltuielile de ntreinere a aparatului fiscal trebuie s fie cu mult mai mici dect ncasrile din impozite. Principii moderne de impunere 1.Principiul impunerii echitabile presupune egalitatea n materie fiscal. Se cunoate egalitatea n faa impozitelor i egalitate prin impozit. Egalitatea n fata impozitelor presupune c impunerea s se fac n acelai mod pentru toate persoanele fizice sau juridice, indiferent de locul unde domicilizeaz sau i au sediul, deci s nu existe deosebiri de tratament fiscal de la o zon la alta a Republicii. Egalitatea prin impozit presupune diferenierea sarcinii fiscale, de la o persoan la alta, n funcie de: mrimea absolut a materiei impozabile, natura i proveniena veniturilor i altele. 2. Principiul politicii financiare. De acest principiu ine stabilitatea i elasticitatea impozitului. Un impozit este considerat stabil cnd nu se modific, adic nu crete n raport cu sporirea produciei i nu scade n fazele de criz, cnd se reduce materia impozabil. Un impozit este considerat elastic, atunci, cnd este capabil de a se adapta nevoilor bugetare, s poat fi majorat sau diminuat cnd cheltuielile bugetare cresc sau se reduc. 3. Principiul politicii economice. ncurajarea dezvoltrii unei ramuri sau subramuri economice poate fi efectuate prin msuri de ordin fiscal, cum sunt: stabilirea unor taxe vamale ridicate la import; reducerea sau scutirea m[rfurilor autohtone de plata impozitelor indirecte; acordarea facilitilor fiscale ntreprinztorilor care i plaseaz capitalurile n ramurile sau subramurile strategice .a. 7.9. Ce impozite si taxe formeaza sistemul impozitelor si taxelor generale de stat: a) impozitul privat; b) TVA; d) taxele rutiere 7.10.Ce impozite si taxe unt surse de reglementare a veniturilor bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale? 7.11. Ce organe cu atributiii de administrare fiscala sunt in R.M b) curtea de conturi; d) posturile fiscale; e) organele fiscale Tema8

8.1 Definitia asigurarilor. Abordarea juridica si economica. Definiia asigurrilor asigurarea reprezint constituirea, pe principiul mutualitii, de ctre un asigurtor, a unui fond de asigurare, prin contribuia unui numr de asigurai, expui la producerea anumitor riscuri i indemnizarea celor care sufer un prejudiciu in urma producerii riscurilor asigurate Abordarea juridica este frecvent i justificat, ntruct asigurarea, pentru a fi operant, trebuie s mbrace forma juridic. O asemenea form i-o confer contractul, care constituie legea prilor, precum i legea propriu-zis. Contractul de asigurare i Legea cu privire la activitatea de asigurare, n calitate de izvoare de drepturi i obligaii n materie de asigurri, se completeaza reciproc. Din definiia contractului de asigurare se pot desprinde caracterele juridice ale acestuia: contract personal deoarece chiar dac obiectul asigurrii poate fi o proprietate, un bun sau un interes, prin contractul de asigurare se asigur persoan/persoanele i nu proprietatea; contract cu caracter consensual deoarece se formeaz solo consensu, este valabil ncheiat prin simplul acord de voin al parilor, fr s fie nevoie de vreo form special de manifestare a voinei prilor; contract cu caracter unic pentru ntreaga sa durat; contract cu executare succesiv, ealonare n timp a plii primei de asigurare; contract cu caracter aleatoriu deoarece efectele sale depind de un eveniment viitor i incert care pot duce la obinerea de cstig sau pierdere pentru oricare dintre pri, etc Abordarea economic a asigurrii pune accentul pe modul de acoperire al pagubelor datorate producerii anumitor fenomene sau evenimente, de unde rezult trsturile caracteristice ale asigurrii: existena asigurrii este indisolubil legat de necesitatea constituirii unui fond de resurse baneti destinat acoperirii pagubelor provocate de anumite fenomene. asigurarea presupune existena unei comuniti de risc, oferind astfel avantajul ca membrii comunitii, afectai de producerea riscului asigurat, primesc de la fondul de asigurare, cu titlu de indemnizaie de asigurare, sume care pot ntrece de cteva ori cuantumul contribuiei acestora la fondul respectiv (acest lucru fiind posibil datorit principiului mutualitii pe care se bazeaz asigurarea n primul rnd), mprindu-se paguba provocat de producerea riscului asigurat la toi membrii comunitii; asigurarea exprim relaii de distribuire i redistribuire a valorii adaugate brute, relaii ce apar n procesul constituirii i utilizrii fondului de asigurare n vederea desfurrii nentrerupte a activitii economice, pstrrii integritii bunurilor asigurate, protejrii persoanelor fizice, mpotriva anumitor evenimente ce le-ar putea afecta viaa ori integritatea corporal, precum i onorarea obligaiilor de raspundere civil ce revin persoanelor fizice i juridice fa de teri; 8.2 Cele mai utilizate forme de cedare a riscului sunt:

Autoasigurarea, denumit asigurarea individual, reprezint o form de constituire descentralizat a fondurilor de rezerv de ctre unii dintre agenii economici, potrivit creia, asiguratul i asigurtorul sunt una i aceieai persoan. Aceast modalitate de cedare a riscului se folosete de ctre unitile agricole pentru constituirea unor fonduri de rezerv, de semine, de furaje, alimente, materii prime. Asigurarea, este o activitate specific domeniului prestrilor de servicii. n acest domeniu de activitate se vinde o marf care nu se vede, nu se palpeaz. Se vinde o promisiune: Dac vei avea un accident de munc, te voi despgubi n funcie de gradul de invaliditate ce va fi stabilit!, Dac i loveti automobilul te voi despgubi cu contravaloarea reparaiilor etc. Acest dac are un rol crucial n asigurri, pentru c el certific caracterul aleator, viitor i nesigur al aperiiei evenimentului. n asigurri, se lucreaz cu nesigurana asupra apariiei evenimentului. Co-asigurarea, reprezint o modalitate de cedare a riscului potrivit creia, datorit valorii mari a bunurilor asigurate, riscul este subscris de mai muli asigurtori. Asiguratul ncheie contracte de co-asigurare cu cteva companii care accept preluare a unei pri din valoarea riscului. Reasigurarea constituie un mijloc de egalizare, de divizare, a rspunderilor ntre mai muli asigurtori, dispersai pe arii geografice ct mai ntinse, de meninerre a unui echilibru ntre primele ncasate i despgubirile datorate la fiecare asigurtor n parte. Retrocesiunea (retrocedarea) este o divizare i mai mare a riscului, potrivit cruia reasigurtorul poate i el s cedeze o parte din riscul pe care i la asumat prin reasigurare. Reasigurtorul se numete retrocedent, iar societatea care preia riscul se numete retrocesionar. 8.3 In ce consta principiul mutalitatii. Principiul mutalitatii este specific asigurarilor, numarul asiguratilor la care s-a produs riscul asigurat este mult mai mic de cit numarul total de asigurati care au participat la formarea fondului de asigurare 8.4 Functiile asigurarilor. funcia de repartiie compensarea financiar a pierderilor cauzate de producerea unui anumit risc asigurat este prima i cea mai important funcie a asigurrii, manifestndu-se sub forma fondului de asigurare la dispoziia societilor de asigurare pe seama primelor de asigurare pltite de asigurai, i n procesul de dirijare a fondului de asigurare ctre destinaiile sale legale (constituirea rezervelor, acoperirea unor cheltuieli, finanarea unor msuri de prevenire). funcia de control urmrete modul cum se constituie fondul de asigurare pe baza primelor de asigurare ncasate, modul cum se ncaseaza alte venituri ale societatilor de asigurare, modul n care se efectueaza plata (indemnizatiile de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor sau cheltuielile generale i administrative etc), corecta determinare a sumelor cuvenite asigurailor, gestiunea fondului de asigurare, ndeplinirea integral i la termen a obligaiilor financiare ale asiguratorului. 8.5 Principiile de clasificare a asigurarilor. Asigurrile pot fi clasificate dup mai multe criterii, dintre care menionm: Dup domeniul la care se refer, asigurrile pot fi grupate astfel: asigurri de bunuri, asigurri de persoane i asigurri de rspundere civil.Asigurrile de bunuri au ca obiect diferite valori materiale aparinnd persoanelor fizice sau juridice, care pot fi supuse aciunii unor fenomene naturale sau accidentelor. Asigurrile de bunuri cuprind o gam variat de valori materiale, cum sunt: mijloacele de producie fixe i circulante, culturile agricole i rodul viilor, animalele domestice, navele maritime i fluviale,i alte categorii de bunuri aparinnd populaiei.Asigurrile de persoane au ca obiect persoana fizic n sine, ele

ncheindu-se pentru diminuarea consecinelor negative cauzate de calamiti naturale, accidente, boli etc. sau pentru plata sumelor asigurate n legtur cu producerea unor evenimente n viaa persoanelor (deces, mplinirea unei anumite vrste, pierderea capacitii de munc etc.). Prin asigurrile de rspundere civil, asigurtorul i asum obligaia de a plti despgubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unor tere persoane. Dup obiectul de activitate stabilit prin contractul de asigurare , societile comerciale din domeniul asigurrilor pot practica urmtoarele categorii de asigurri: asigurri de via, asigurri de persoane, altele dect cele de via; asigurri de autovehicule; maritime; de incendiu i alte pagube la bunuri; de rspundere civil; asigurri de credite i garaniiect. Dup forma juridic de realizare, asigurrile de bunuri, persoane i rspundere civil se grupeaz n asigurri prin efectul legii (obligatorii) i asigurri facultative (contractuale). 8.6. Sursele de formare a fondului de asigurare propriu-zis sunt: b) prime de asigurare 8.7 Caracterul economic al activitatii de asigurare se manifesta prin; c) incasarea primelor de asigurare si acordarea sumelor asigurate si a despagubirilor de asigurare membrilor comunitatii de risc. 8.8 trei principii valabile la acordarea despgubirii: 1)principiul rspunderii proporionale despgubirea este stabilit n aceeai proporie fa de pagub n care se afl suma asigurat fa de valoarea bunului asigurat. n cazul n care suma asigurat este egal cu valoarea real a bunului asigurat, despgubirea este i ea egal cu paguba suferit de bunul respect. D = P *Sa/Vr unde: D- despgubirea; P- paguba; Sasuma asigurat; Vr- valoarea real a bunului n momentul producerii riscului asigurat. 2)principiul primului risc Despgubirea acoper paguba fr a depi mrimea sumei asigurate. Valoarea sumei asigurate este considerat ca reprezentnd maximum de pagub previzibil pentru bunul respectiv. La acest principiu, raportul dintre suma asigurat i valoarea bunului nu mai influeneaz nivelul despgubirii, aceasta depinznd numai de valoarea pagubei i a sumei asigurate. 3)principiul rspunderii limitate (clauza cu franchiz) se caracterizeaz prin faptul c despgubirea se acord numai dac paguba depete o anumit valoare prestabilit. Astfel, o parte din pagub va cdea n rspunderea asiguratului, numit franchiz. Aceasta poate fi: - atins sau simpl asiguratorul acoper n ntregime paguba, pn la nivelul sumei asigurate, dac aceasta este mai mare dect franchiza; -deductibil sau absolut - aceasta se scade, n toate cazurile, din pagub, indiferent de volumul pagubei. Asigurtorul asigur numai partea din pagub care depeete franchiza. Indiferent de tipul de franchiz, nu se acord despgubire dac valoarea pagubei se ncadreaz n limitele franchizei. 8.9 Care sunt principalele elemente tehnice ale asigurarii: a) franciza 8.10 Evaluarea n vederea asigurrii reprezint operaia prin care se stabilete valoarea bunurilor, n vederea cuprinderii lor n asigurare. Aceast valoare este necesar s fie stabilit n deplin concordan cu valoarea real a bunului respectiv, deoarece orice exagerare, ntr-un sens sau n altul, poate avea consecine negative pentru asigurat. Valoarea de asigurare poate fi mai mic sau cel mult egal cu valoarea bunului respectiv, nregistrat n evidena contabil sau stabilit la preul de vnzare-cumprare practicat

pentru acel bun pe pia, n momentul ncheierii asigurrii. Valoarea n asigurare este un element pe care l ntlnim numai n asigurrile de bunuri. 8.11. Dupa felul raporturilor ce se stabilesc intre asigurator si asigurat asigurarile pot fi: b) asigurati directe; d) asigurari indirecte 8.12. Contractul de asigurare este: a) actul juridic prin care asiguratul se obliga sa plateasca asiguratorului prima de asigurare, iar aceasta se obliga sa plateasca, la producerea riscului asigurat, asiguratorului sau unui tert(beneficiarului asigurarii) suma asigurata ori despagubirea, in limitele si in termenele convenite Tema 13 13.1. Care sunt obiectivele financiare ale intreprinderii? Obiectivele financiare ale intreprinderii pot fi urmarite atit pe TS cit si pe TL. Pe TS obiectivul financiar trebuie sac onste in lichiditatea, asigurarea echilibrului financiar pe TS, ceea ce presupune asigurarea permanenta, el putin al unei egalitati intre incasari si plati. Gestiunea permanenta a capitalului, aflat sub diverse forme:L des toc sau de active in curs de transformare a formelor functionale, estimarea riscurilor, la care este supusa activitatea intreprinderiii, estimarea permanenta a evolutiei pietii si acomodarea intreprinderii la schimbarile de mediu, pe TL , la cresterea profitului intreprinderii, la sporirea averii actionarilor si corespunzator, la maximizarea valorii de piata a aceteia. De aici rezulta 3 obiective financiare ale intreprinderii: lichiditatea, maximizarea profitului, maximizarea valorii de piata a intreprinderii. 13.2.Sursele de finantare a intreprinderii. Finantarea se poate face din surse proprii si surse atrase Surse proprii de finantare se formeaza din: 1)contributiile proprietarilor. O intreprindere nu poate fi finantata, daca nu dispune, initial de un capital minimu 2)propria activitate pe care o desfasoara intreprinderea, reprezentind partea din prifitul obtinut din activitatea economica-financiara. 3)Dezinvestitii sub forma de incasari banesti ce rezulta din vinzarea activelor ca urmare a incasarii activitatii unei sectii, neutilizarii unor tehnologii ect. 4)Din rezerve constituie in limita nivelului legal 5)Subventii de la stat Surse atrase de finantarea a activitatilor intreprinderii cuprind: a)Creditul bancar este creditul acordat de catre bancile comerciale intreprinderilor sub forma baneasca fiind rambusabil si purtator de dobinda. b)Creditul comercial este creditul pe care si-l acorda intreprinzatorii la vinzarea marfurilor sub forma aminarii platii c)Creditul leasing presupune operatiunea prin care o institutie financiara specializata cumpara, la cererea unei intreprinderi, bunuri pentru a le inchiria acesteia, in schimbul unei plati periodice d)Imprumutul obligatar unele intreprinderi, societati pe actiuni, pun in circulatie pe linga actiuni, si obligatiuni. Emitentii de obligatiuni sunt agentii car edoresc sa-si procure capital pentru a finanta o investitie pe TL. Ofertantii de capitalsunt agentii economicicare doresc sasi valorifice propriile capitaluri, persoanele fizice. Obligatiunea este o creanta ce da posesorului ei dreptul sa primeasca anul un venit fix sub fora de dobinda. 13.3. Structura financiara a intreprinderii se difinaste ca raportul dintre: a) capital propriu si datorii 13.4. In componenta surselor interne de finantare a intreprinderii, se includ:a) profit net; b) sursele provenite din emisiuni de actiuni 13.5. Majorarea capitalului propriu se poate realiza prin: b)emisiuni de actiuni; c) subventii; d) convertirea datoriilor in actiuni; 13.6 .Conform criteriului destinatiei fondurilor, ATL trebuie sa fie finantate din: a) capital propriu si DTL

13.7 . Sursele de finantare a MF Achizitionarea MF fixe necesita surse de finantarea pe TL, Acestea pot proveni din propria activitate autofinantare, la care se refera: a) Fond de uzura b) Profitul net pentru dezvoltare c) Crestere de capital propriu si atragerea de noi actionari Si din finantari externe d) Credite bancare pe TL e) Credit obligatoriu f) Leasingul 13.8.Uzura MF contribuie la: a.Recuperarea valorii MF; d. finantarea inlocuirii MF 13.9. Viteza de rotatie a AC va fi mai accelerata in cazul cind: a) numarul de rotatii este mai mare 13.10 Ce reprezinta rentabilitatea si care sunt indicatorii de calcul a acesteia? Rentabilitatea repre capacitatea intreprinderii de a realiza profit necesar reproductiei, dezvoltarii si remunerarii capitalurilor intreprinderii Rata rentabilitatii vinzarilor ; Rv= Profit brut/Venit din vinzari*100% Rentabilitatea activelor; Ra = profit pina la impozitare/ total active*100% Rentabilitatea financiara; Rf = Profit net/capital propriu*100% 13.11. Ce reprezinta lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii, care este necesitatea calcularii indicatorilor ce exprima nivelul de lichidate si solvabilitate? Lichiditatea repre capacitatea intreprinderii de a transforma activele sale in bani, iar gradul de lichiditate caracter. Capacitatea de plata a intreprinderii. Masura in care intreprinderea poate face fata datoriilor pe TS exprima solvabilitatea acesteia. Rata lichiditatii imediata; Li = MB/DTS Rata lichiditatii relative; Lr = MB+creante/DTS Rata lichiditatii curente; Lc = Ac/DTS 13.12. Care suntindicatorii ce caracterizeaza valoarea de piata a intreprinderii? Indicatorii valorii de piata caracterizeza, in mod generalizator, performantele unei intreprinderi,intrucit ele stabilesc legatura dintre pretul actiunilor pe piata si valoarea contabila atasate acestor actiuni. In acest scop se calculeaza: Coeficientul de capitalizarea bursiera (C/B) C/B = pretul actiuni/Profit p-ru o actiune Coeficientul Valoarea de piata Valoarea contabila Valoarea de piata/Valoarea contabila=Pretul de piata p-ru o actiune/ Valoarea contabila p-ru o actiune Randamentul/actiune=divident pe actiune/valoarea bursiera a actiunii Profit net/actiune=profit net / numarul de actiuni comune

S-ar putea să vă placă și