Sunteți pe pagina 1din 50

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA MANAGEMENT ECONOMIC

Proiect Modelare Economica

STUDENT: GRUPA: AN II C=26

2012-2013 BUCURESTI

Situatia tehnico-economica si de productie a societatii comerciale "PROMOD S.A." Societatea Comerciala PROMOD S.A. opereaza pe piata unui bun de consum de folosinta curenta si realiseaza, de 2 ani, doua tipuri de produse A si B cu urmatoarele caracteristici: - Volumul vanzarilor variaza intamplator de la o luna la alta, cu toate ca aceste produse au castigat pozitii importante pe piata; - Pregatirea productiei pentru cele doua produse A, si B in lunile urmatoare (octombrie, noiembrie, decembrie), necesita cunoasterea in avans de catre S.C. PROMOD S.A. a cererii viitoare pentru cele doua produse ale sale; - Produsul A este in concurenta cu alte trei produse similare C1, C2, C3, realizate de firme concurente, astfel ca variatia cererii pentru produsul A este cauzata de evolutia ponderii pe piata a produselor concurentiale C1, C2, C3. - Produsul B nu are concurenta semnificativa pe piata, dar cererea pentru acest produs variaza in functie de conjunctura economica: rata inflatiei, cresterea preturilor unor produse de consum curent, etc. Pentru acest produs, S.C. PROMOD S.A. are contracte ferme numai in lunile noiembrie 1000 u.f. si decembrie 3200 u.f.; - In evidenta contabila si statistica a SC PROMOD SA exista informatii privind costurile unitare de productie, productivitatea utilajului si a angajatilor, suprafata de stocare (Tabelul 1), despre numarul agentilor de vanzari pentru produsul A si despre vanzarile din produsele A si B (Tabelul 2). Tabelul 1. Produsul Costul unitar de Profitul unitar producie A 20 u.m./u.f. 5 u.m./u.f. B 10 u.m./u.f. 3 u.m./u.f. Tabelul 2. Nr.crt. Luna 1 2 Octombrie (anul precedent) Noiembrie (anul precedent) Vnzri din produsul B (uniti fizice) 1426 1526

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Decembrie (anul precedent) Ianuarie (anul curent) Februarie (anul curent) Martie (anul curent) Aprilie (anul curent) Mai (anul curent) Iunie (anul curent) Iulie (anul curent) August (anul curent) Septembrie (anul curent)

1226 1326 1126 1376 1476 1176 1226 1126 1336 1276

Modulul 1.
Evolutia pe piata a unor produse concurentiale. Estimarea cererii produsului A. La inceputul lunii septembrie a.c., S.C. PROMOD S.A. a organizat o ancheta asupra unui esantion reprezentativ de 1026 consumatori, cu scopul de a determina numarul utilizatorilor produsului A cat si al utilizatorilor produselor concurente C1, C2, C3. S-au inregistrat urmatoarele rezultate: 426 cumparatori s-au declarat utilizatori ai produsului A; 220 cumparatori s-au declarat utilizatori ai produsului C1; 230 cumparatori s-au declarat utilizatori ai produsului C2; 150 cumparatori s-au declarat utilizatori ai produsului C3. In luna septembrie a.c., SC PROMOD SA a lansat o campanie de publicitate pentru produsul A. La inceputul lunii octombrie s-a efectuat o noua ancheta asupra aceluiasi esantion reprezentativ de cumaparatori si s-au obtinut urmatoarele rezultate: - dintre utilizatorii produsului A (la inceputul lunii septembrie a.c.): 80% au ramas fideli produsului A; 10% s-au orientat catre produsul C1;

5% s-au orientat catre produsul C2; 5% s-au orientat catre produsul C3; - dintre utilizatorii produsului C1 (la inceputul lunii septembrie a.c.): 60% au ramas fideli produsului C1; 20% s-au orientat catre produsul A; 10% s-au orientat catre produsul C2; 10% s-au orientat catre produsul C3; - dintre utilizatorii produsului C2 (la inceputul lunii septembrie a.c.): 50% au ramas fideli produsului C2; 25% s-au orientat catre produsul A; 10% s-au orientat catre produsul C1; 15% s-au orientat catre produsul C3; - dintre utilizatorii produsului C3 (la inceputul lunii septembrie a.c.): 40% 30% 20% 10% au ramas fideli produsului C3; s-au orientat catre produsul A; s-au orientat catre produsul C1; s-au orientat catre produsul C2.

Se fac urmatoarele ipoteze: - Alegerea unuia dintre produsele A, C1, C2, C3 in luna urmatoare depinde numai de alegerea din luna curenta; - Se considera ca matricea reorientarilor ramane neschimbata pentru fiecare din urmatoarele 3 luni; - Fiecare consumator cumpara un singur tip de produs, iar cantitatile cumparate raman neschimbate in urmatoarele trei luni. Pe baza datelor furnizate de anchetele efectuate rezulta: 0.8 0.2 0.25 0.3 0.1 0.6 0.1 0.2 0.05 0.1 0.5 0.1 0.05 0.1 0.15 0.4

P=

P = matricea reorientarilor; So = 0.41 0.22 0.23 0.14

So = vectorul cotelor de participare pe piata ale produselor A, C1, C2, C3 in luna t. Analiza economica a rezultatelor Reprezentarea grafica si analiza evolutiei ponderilor pe piata a celor 4 produse concurentiale se rezinta in figura urmatoare:
0.6000 Ponderi pe piata 0.5000 0.4000 0.3000 0.2000 0.1000 0.0000 Sept Oct Noi Perioade de timp A1 C1 C2 C3 Dec Steady State

Produsul A se afla in luna septembrie a.c. in perioada de crestere si se propune intensificarea reclamei. Produsul C1 se afla in luna septembrie a.c. in perioada de maturitate, se propune intensificarea reclamei si a vanzarii si pe alte piete. Produsul C2 se afla in luna septembrie a.c. in perioada de decline, se propune revizuirea politicii de vanzare. Produsul C3 se afla in luna septembrie a.c. in perioada de decline, se propune revizuirea politicii de vanzare.

2) Campania de publicitate a avut un efect maxim in luna octombrie cand produsul A a castigat 6,15% pe piata.

In celelalte luni, influenta campaniei publicitare a fost mai redusa. 3) Ponderea limita pe piata la care poate ajunge produsul A daca matricea de tranzitie ramane neschimbata un numar mare de perioade este 54.34 %. 4) Evolutia fidelitatii fata de A si a reorientarilor de la A la celelalte produse in raport cu luna septembrie este reprezentata grafic in figura urmatoare:
1 Fidelitati/Reorientari 0.8 0.6 0.4 0.2 0 Oct Noi Luni A C1 C2 C3 Dec 0.1 0.05 0.05 0.155 0.08 0.0775 0.1853 0.0976 0.0929 0.8 0.6875 0.6242

Starea de echilibru a pietei.

In starea de echilibru, un client poate reveni la produsul A la fiecare 1.84 luni. 5) Plecand de la estimarile obtinute rezulta urmatorul volum al vanzarilor produsului A: - octombrie: 0.4715 * 6000 = 2829 u.f.; - noiembrie: 0.5048 * 6000 = 3029 u.f.; - decembrie: 0.5226 * 6000 = 3136 u.f..

6) Evolutia profitului asociat produsului A: - octombrie: 5 * 2829 = 14145 u.m.; - noiembrie: 5 * 3029 = 15145 u.m.; - decembrie: 5 * 3136 = 15680 u.m.. 7) Produsul se afla in perioada de crestere, iar campania de publicitate a dat rezultatele asteptate, propunem amplificarea campaniei de publicitate prin alocarea unei sume mai mari pentru aceasta.

Modulul 2. Cazul produsului B


Societatea Comerciala PROMOD SA are contractate ferme pentru produsul B, numai in lunile noiembrie si decembrie a.c. Pentru estimare volumului vanzarilor produsului B in luna octombrie a.c., conducerea firmei a hotarat sa utilizeze datele din lunile anterioare (Tabelul 2), care, in reprezentarea grafica sunt redate in figura urmatoare:
Date reale 2100 Vanzari 2000 1900 1800 1700 1600 1500 oct nov dec ian feb mar apr mai Luni Date reale iun iul aug sep

Din grafic se observa ca nu exista trend si variatii sezoniere. Analiza economica a rezultatelor 1) Reprezentarea grafica a datelor reale, a mediei vanzarilor si a estimatiilor vanzarilor pentru constantele de nivelare =0,2 =0,9 si optim in raport cu eroarea medie patratica se prezinta in figura urmatoare:

Cu negru-date reale Cu albastru-alpha 0.2 Cu rosu-alpha 0.9 Cu roz-alpha optim in raport cu MSE Media vanzarilor reale=1301,833 2) Estimatiile obtinute cu =0,9 reproduc vanzarile reale din luna imediat precedenta, iar estimatiile cu =0,2 si optim realizeaza o nivelare a vanzarilor in jurul mediei.

3) Volumul vanzarilor recomandat sa fie luat in considerare pentru productia din luna octombrie a.c. este 1272.031 deoarece eroarea medie patratica este mai mica in cazul estimatiilor cu optim. 4) Daca este aprope de 1, vanzarile din ultimele perioade au o influenta mare asupra previziunii pentru perioada urmatoare. Daca este mai aproape de 0, vanzarile din ultimele perioade au o influenta mica asupra previziunii pentru perioada urmatoare (previziunile de la o perioada la alta vor tinde sa fie constante). Estimarea volumului vanzarilor produsului B pentru luna octombrie a.c. s-a realizat cu produsul informatic WINQSB/Fc/SES, rezultatele se prezinta in continuare:

Modulul 3. Decizia manageriala in conditii de incertitudine si risc


Conducerea SC PROMOD realizeaza in principal doua produse A si B. Pentru produsele A si B, volumul vanzarilor variaza intamplator de la o luna la alta, iar conducerea societatii este interesata in planificarea programului de productie pe ultimul trimestru a.c. astfel ca oferta sa se apropie cat mai mult de cererea manifestata pe piata. Ajustarea nivelului productiilor pentru produsele A si B este estimata in functie de volumul previzionat al vanzarilor corelat cu vanzarile reale din produsele concurente existente pe piata (produsele C1, C2 si C3 pentru produsul A si produsele substitut pentru produsul B a carui cerere fluctueaza in functie de conjunctura economica). Sunt evidentiate urmatoarele situatii obiective de evolutie a vanzarilor: Starea naturii SN1: situatie favorabila societatii PROMOD (conditii slabe de concurenta) - cota de participare pe piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna octombrie = 0.4715 * 6000 = 2829 u.f. - 1,10 * cota de piata (din modelul Markov) * 6000 uf in luna noiembrie = 1,10 * 0.5048 * 6000 = 1,10 * 3028.8 = 3331.68 u.f. - 1,15 * cota de piata (din modelul Markov) *6000 uf in luna decembrie = 1,15 * 0.5226 * 6000 = 1,15 * 3135.6 = 3605.94 u.f. Rezulta ca in cazul starii naturii SN1, cererea pentru produsul A se situeaza la nivelul: 2829 uf + 3331.68 uf + 3605.94 u.f. = 9766.62 u.f. - cererea pentru produsul B sa fie in luna octombrie la nivelul de 1275 u.f. prognozat prin modelul Brown pentru = 0,9, apoi in luna noiembrie la nivelul de 1400 u.f. si in decembrie 3500 u.f. Rezulta ca in cazul starii naturii SN1, cererea pentru produsul B se situeaza la nivelul: 1275 + 1400 + 3500 = 6175 u.f. Starea naturii SN2: conditii medii de concurenta pe piata produselor A si B - cererea pentru produsul A se estimeaza astfel: - cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna octombrie = 0.4715 * 6000 = 2829 u.f, - cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna noiembrie = 0.5048 * 6000 = 3028.8 u.f.

- cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna decembrie = 0.5226 * 6000 = 3135.6 u.f. Rezulta ca in cazul starii naturii SN2, cererea pentru produsul A se situeaza la nivelul: 2829 + 3028.8 + 3135.6 = 8993.4 u.f. - cererea pentru produsul B sa fie in luna octombrie la nivelul de 1278.74 u.f. prognozat prin modelul Brown pentru = 0,2, apoi in luna noiembrie la nivelul de 1200 u.f. si in decembrie la 3200 uf. Rezulta ca in cazul starii naturii SN2, cererea pentru produsul B se situeaza la nivelul: 1278.74 + 1200 + 3200 = 5678.74 u.f. Starea naturii SN3: situatie nefavorabila pentru SC PROMOD (concurenta agresiva a celorlalte produse) - cererea din produsul A se situeaza la nivelul: - cererea pentru produsul A se estimeaza astfel: - cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna octombrie = 0.4715 * 6000 = 2829 u.f. - 0,95 * cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna noiembrie = 0,95 * 0.5048 * 6000 = 0,95 * 3028.8 = 2877.36 u.f. - 0,90 * cota de piata (calculata prin modelul Markov) * 6000 uf in luna decembrie = 0,90 * 0.5226 * 6000 = 0,90 * 3135.6 = 2822.04 u.f. Rezulta ca in cazul starii naturii SN3, cererea pentru produsul A se situeaza la nivelul: 2829 + 2877.36 + 2822.04 = 8528.4 u.f. - cererea pentru produsul B sa fie in luna octombrie la nivelul de 1267.03 u.f. prognozat prin modelul Brown pentru optim, apoi in luna noiembrie la nivelul de 1000 u.f, si in decembrie la 3200 u.f. Rezulta ca in cazul starii naturii SN3, cererea pentru produsul B se situeaza la nivelul: 1267.03 + 1000 + 3200 = 5467.03 u.f. Sunt luate in cosiderare urmatoarele variante decizionale referitoare la oferta de productie pentru urmatoarele trei luni: V1 - oferta pentru produsul A sa fie egala cu cererea totala estimata pe baza cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c. obtinute cu modelul Markov = 0.4715*6000 + 0.5048*6000 + 0.5226*6000 = 2829 + 3028.8 + 3135.6 = 8993.4 u.f, iar oferta pentru produsul B sa fie egala cu (cererea pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru =0,2 + cererea de 1000 uf pentru luna noiembrie + cererea de 3200 uf pentru luna decembrie) = 1278.745 + 1000 + 3200 = 5478.74 u.f.

V2 - oferta pentru produsul A sa fie cu 5% mai mare fata de cererea totala estimata pe baza cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c. obtinute cu modelul Markov = 1,05 * 8993.4 = 9443.07 u.f. iar oferta pentru produsul B sa fie cu 5% mai mica decat (cererea pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru = 0,2 + cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie + cererea de 3200 uf pentru luna decembrie) = 0,95 * 5478.74 = 5204.8 u.f. V3 - oferta pentru produsul A sa fie cu 5% mai mica fata de cererea totala estimata pe baza cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c. obtinute cu modelul Markov = 0,95 * 8993.4 = 8543.73 u.f, iar oferta pentru produsul B sa fie cu 5% mai mare decat (cererea pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru = 0,2 + cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie + cererea de 3200 uf pentru luna decembrie) = 1,05 * 5478.74 = 5752.68 u.f. Compararea diferitelor posibilitati de desfasurare a productiei se face prin prisma unor consecinte de tip profit calculat pentru fiecare varianta decizionala Vi, i = 1,2,3 si stare a naturii SNj, j = 1,2,3. Profit(Vi,SNj)=(profitul unitar A)*MIN{(ofertaVi produs A),(cererea SNj produs A)} + (profit unitar B)*MIN{(ofertaVi produs B),(cererea SNj produs B)} - (costul unitary productie A) * MAX {0,(oferta Vi produs A) - (cererea SNj produs A)} - (costul unitar productie B) * MAX {0,(oferta Vi produs B) - (cererea SNj produs B)} Din Tabelul 1: profitul unitar A = 5 um/uf; profitul unitar B = um/uf; costul unitar productie A = 20 um/uf; costul unitar productie B = 10 um/uf. Conducerea societatii doreste ierarhizarea variantelor decizionale in functie de profitul care ar putea fi obtinut atat in conditii de incertitudine, cat si in situatia in care, din experienta anterioara se estimeaza ca probabilitatile pj asociate starilor naturii sunt: p1 = 0.4 pentru SN1, p2 = 0.4 pentru SN2 si p3 = 0.2 pentru SN3.

Tabelul 3.1 Starea naturii SN1 p1 = 0.4 Ce A Ce B Varianta decizionala V1 Oferta A 8993.4 Oferta B 5478.74 Varianta decizionala V2 Oferta A 9443.07 Oferta B 5204.8 Varianta decizionala V3 Oferta A 8543.73 Oferta B 5752.68 Starea naturii SN2 p2 = 0.4 Ce A Starea naturii SN3 p3 = 0.2

Ce A 9766.62 8993.4 8528.4 Ce B Ce B 6175 5678.74 5467.03

61403.22

61403.22

49625.99

62829.75

51588

39963

59976.69

59015.47

55879.99

Analiza economica a rezultatelor 1) Potrivit criteriului Wald (maxmin), varianta optima este varianta 3, profit = 55879.99 Potrivit criteriului maxmax, varianta optima este varianta 2, profit = 62829.75 Potrivit criteriului Savage (minmax regret), varianta optima este varianta 3, profit = 2853.06 Potrivit criteriului Laplace (equal likelihood), varianta optima este varianta 3, profit = 58290.72 Potrivit criteriului Hurwicz, varianta optima este varianta 3, profit = 56699.33 Recomandri de alegere a celei mai potrivite reguli de decizie din cele folosite: Wald (minmax), maxmax, Savage (minmax regret), Laplace (equal likelihood), Hurwicz. Criteriul MAXMAX: se recomand alegerea variantei care aduce cel mai mare profit (respectiv cea mai mic pierdere posibil, n cazul consecinelor de tip costuri) n cea mai defavorabil stare a naturii. Criteriul echiprobabil - Laplace: se recomand alegerea variantei care aduce cea mai mare valoare medie a profiturilor (respectiv cea mai mic valoare medie a pierderilor), n ipoteza c toate strile naturii au aceeai probabilitate de apariie. Criteriul Savage:se recomand alegerea variantei care s aduc cel mai mic regret posibil, prin regret nelegndu-se utilitatea pierdut ca urmare a selectrii unei alte variante decizionale dect cea optim, n condiii de informaie complet. Regretul Rij = diferena dintre rezultatul variantei optime pentru o anumit stare a naturii i rezultatul unei alte decizii. Criteriul WALD (pesimist): se recomanda alegerea variantei optome carec aduce cel mai mare profit (respectiv cea mai mare pierdere posibila,in cazul consecintelor de tip costuri) in cea mai defavorabila strare a naturii. Criteriul lui Hurwicz (optimist): recomanda sa se aprecieze pentru fiecare strategie in parte o probabilitate p1 de realizare asituatiei celei mai avantajoase(coeficient optimist) si o probabilitate p2 de realizare a situatiei celei mai dezavantajoase (coeficient pesimist), astfel ca p1+p2=1. Cu

ajutorul acestor doua probalitati se calculeaza sprerantele matematice si se alege strategia care corespunde sperantei matematice celei mai avantajoase. Pt. coeficientul de optimism [0, 1] ales de decident se determin varianta decizionala potrivita. Pot exista valori [0, 1] care s conduc la surclasri diferite ale variantelor.

2) Costul maxim pentru achizitionarea unor informatii complete asupra starilor naturii este de 1,821.41. 3) h1: * 61403.22 + (1 - ) * 49625.99 h2: * 62829.75 + (1 - ) * 39963 h3: * 59976.69 + (1 - ) * 55879.99 h1 = h2 => 1 = 0.87 > 0.87 => h2 > h1 h1 = h3 => 2 = 0.81 > 0.81 => h1 > h3 h2 = h3 => 3 = 0.85 > 0.85 => h2 > h3 -> (0 ; 0.81) => V3, V1, V2 -> (0.81 ; 0.85) => V1, V3, V2 -> (0.85 ; 0.87) => V1, V2, V3 -> (0.87 ; 1) => V2, V1, V3 4) In conditii de risc se va alege varianta 1, profit = 59047.77

Modulul 4. Calculul profitului maxim probabil (speranta matematica a profitului) in cazul in care se va lansa pe piata produsul D
Departamentul de cercetare al S.C. PROMOD S.A. a creat un nou produs D care a fost testat pe piata si care este acceptat de catre utilizatori. Pentru realizarea produsului conducerea S.C. PROMOD S.A. are in vedere mai multe variante. Alegerea variantei convenabile depinde in principal de evolutia vanzarilor produsului peste 2 ani, acesta fiind timpul de amortizare a utilajelor. Dupa primul an se vor lua noi decizii in functie de situatia vanzarilor. Datele privind variantele si starile naturii pentru cele 2 momente de decizie sunt prezentate in Tabelul 4.
Tabelul 4. Anul t Starile naturii Variantele Instalarea unui utilaj nou 46 u.m. Conjunctura favorabila (probabilitatea=0,7 ) Ore suplimentare de Lucru 28 u.m. Conjunctura nefavorabila (probabilitatea=0,3 Utilizarea capacitatii existente Variantele Instalarea unui nou utilaj 46 u.m. Starile naturii Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Anul t+1 Profitul estimat 826 626 526 626 526 426 526 426

Conjunctura Ore suplimentare de lucru 28 u.m. favorabila (probabilitatea=0,7 )

Instalarea unui nou utilaj 46 u.m. Instalarea unui nou utilaj si ore suplimentare de lucru 74 u.m. Ore suplimentare de lucru 28 u.m.

Conjunctura nefavorabila (probabilitatea=0,3 )

Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1)

226 626 526 226 526 426 226 426 426 226

Conducerea S.C. PROMOD S.A. doreste sa cunoasca actiunea pe care trebuie sa o intreprinda in prima si, respectiv, a doua etapa pentru a obtine maximum de profit.

Analiza economica a rezultatelor 1) Prezentam in continuare arborele decizional cu valorile asociate tuturor nodurilor:

2) Pentru calcularea valorilor se porneste de la dreapta la stanga. De exemplu: - valoarea nodului 10 (Utilizare capacitate existenta) s-a calculat astfel: 30% * 526 + 60% * 426 + 10% * 226 = 436. - valoarea nodului 5 (Conjunctura nefavorabila), se preia valoarea nodului 10 deoarece nu mai exista alt nod cu care sa se compare valoarea si nici nu exista un cost care sa diminueze valoarea. - valoarea nodului 2 (Instalare utilaj nou), se calculeaza astfel:

70% * 630 + 30% * 436 = 571.8. - valoarea nodului initial, se compara valoarea nodului 2 diminuata cu costul atasat deciziei respectiv (571.8 - 46 = 525.8), cu valoarea nodului 3 diminuata cu costul atasat deciziei respective (449.4 - 28 = 421.4), si se alege valoarea cea mai mare (nodul 2 cu valoarea 525.8).Pentru primul an decizia optima este: Instalare Utilaj, care in cazul unei conjuncturi favorabile ar duce in anul t+1 la decizia Instalare Utilaj, iar in cazul unei conjuncturi nefavorabile ar duce in anul t+1 la decizia Utilizarea capacitatii. 3) Daca probabilitatea de realizare a starilor naturii se modifica, astfel in cazul conjuncturii favorabile creste de la 70% la 80%, iar in cazul conjuncturii nefavorabile scade de la 30% la 20%, valorile nodurilor 2 si 3 vor fi: - valoarea nodului 2 ajunge de la 571.8 la 591.2. - valoarea nodului 3 ajunge de la 449.4 la 459.6.

Modificarea probabilitatilor atat asupra starilor naturii din anul t, cat si asupra probabilitatilor cererii din anul t+1 are ca efect cresterea profitului total de la 525,80 u.m in situatia initiala la 545,20 u.m.

MODULUL 5. Decizia managerial n condiii de multicriterialitate: alegerea unei variante de retehnologizare pentru produsul B Departamentul de investiii al S.C. PROMOD S.A. a analizat posibilitatea ca n anul urmtor s retehnologizeze secia de producie n care se realizeaz produsul B. n acest sens, au fost identificate trei variante de investiii diferite n ceea ce privete valorea investiiei i productivitatea echipamentelor, suprafaa ocupat, durata de exploatare, si a cheltuielilor de mentenan (Tabelul 5.1). Valoarea investitiei Productivitatea (u.m.) (u.f./zi) 565026 69.22353 485026 66.22353 644026 73.22353 Suprafata ocupata (mp) 100 140 155 Durata de Cheltuieli de exploatare mentenanta (ani) (u.m./luna) 14 2282.6 12 2452.6 16 2102.6

V1 V2 V3

Managerii firmei au decis ca alegerea variantei de retehnologizare ce se va implementa s fie realizat pe baza urmtoarelor criterii: 1. Termen minim de recuperare a investitiei (ani) calculat ca raport ntre valoarea investitiei si profitul mediu anual. Profitul mediu anual se va determina n functie de productivitatea zilnic a liniei de productie (u.f./zi), numrul de zile lucrtoare dintr-un an (255 zile) si profitul unitar al produsului B (u.m./u.f.). 2. Suprafata minim ocupat de linia de productie (mp). 3. Durata maxim de exploatare a liniei de productie (ani). 4. Cheltuieli de mentenant minime (u.m./lun) n urma dezbaterilor asupra ponderii fiecrui criteriu n luarea deciziei, managerii au stabilit coeficientii de important ce vor fi acordati celor 4 criterii, astfel: 0,37 pentru criteriul 1 (termen de recuperare investitie), 0,15 pentru criteriul 2 (suprafata ocupat), 0,25 pentru criteriul 3 (durata de exploatare) si 0,23 pentru citeriul 4 (cheltuieli de mentenant).

Analiza economic a rezultatelor Raportul managerial va include: 1. Matricea atributelor si a utilittilor pentru cele trei variante analizate
Matricea atributelor

Criterii de decizie Variante Termen de Suprafata decizionale recuperare a ocupata(mp investitiei ) (ani) 10.6697 V1 100,00 9.574 V2 140,00 11.4972 V3 155,00 Sens min min criteriu Coef. de 0,37 0,15 importanta

Cheltuieli Durata de de exploatare(ani) mentenanta (u.m/luna) 2282.6 14 2452.6 12 2102.6 16 max 0,25 min 0,23

termen de recuperare a suprafata investitiei(ani ocupata(mp ) ) 11 var1 100 10 var2 140 12 var3 155 sens criteriu min min coef.importanta 0.37 0.15

durata de cheltuieli de exploatare(ani mentenanta ) (u.m./luna) 2282.6 14 2452.6 12 2102.6 16 max min 0.25 0.23

valoarea profit investitiei unitar

565026 485026

3 3

nr zile lucratoare/a productivitatea profit n (u.f./zi) anual 52953. 69.22 255 3 50620. 66.22 255 3

termen de recuperare 11 10

644026

255

73.22

55975. 3

12

Matricea utilitatilor Criterii de decizie Variante Cheltuieli Termen de decizionale Suprafata Durata de de recuperare a ocupata(mp) exploatare(ani) mentenanta investitiei(ani) (u.m/luna) V1 V2 V3 Sens criteriu Coef. de importanta 0.44 1 0 min 0.37 1 0.27 0 min 0.15 0.5 0 1 max 0.25 0.48 0 1 min 0.23

2. Ierarhizarea variantelor i indicarea variantei optime din punct de vedere multiciterial.


Calculul utilitatii globale Variante Cheltuieli Termen de decizionale Suprafata Durata de de recuperare a ocupata(mp) exploatare(ani) mentenanta investitiei(ani) (u.m/luna) V1 0.16 0.15 0.125 0.11 V2 0.37 0.04 0 0 V3 0 0 0.25 0.23 Variante Cheltuieli Termen de decizionale Suprafata Durata de de recuperare a ocupata(mp) exploatare(ani) mentenanta investitiei(ani) (u.m/luna) V1 0.16 0.14 0.13 0.11 V2 0.37 0.04 0 0 V3 0 0 0.24 0.23

total 0.54 0.41 0.44

Ierarhizarea variantelor: Varianta cu utilitatea maxima este V1, urmata de V3 si V2

3. Analiza senzitivitii soluiei la variaia coeficientilor de important acordati celor 4 criterii.

Matricea atributelor Criterii de decizie Variante Termen de Suprafata decizionale recuperare a ocupata(mp investitiei(ani ) ) V1 100,00 11 V2 140,00 10 V3 155,00 12 Sens min min criteriu Coef. de 0.3 0.21 importanta

Cheltuieli Durata de de exploatare(ani) mentenanta (u.m/luna) 2282.6 14 2452.6 12 2102.6 16 max 0.17 min 0.32

cheltuieli termen de de recuperare a suprafata durata de mentenanta investitiei(ani) ocupata(mp) exploatare(ani) (u.m./luna) 2282.6 11 var1 100 14 2452.6 10 var2 140 12 2102.6 12 var3 155 16 sens criteriu min min max min coef.importanta 0.3 0.21 0.17 0.32

valoarea investitiei

profit unitar

nr zile lucratore/a productivitatea profit n (u.f./zi) annual

termen de recuperare

565026 485026 644026

3 3 3

255 255 255

69.22 66.22 73.22

52953. 3 50620. 3 55975.

11 10 12

Matricea utilitatilor
Criterii de decizie Variante decizionale Cheltuieli Termen de Suprafata Durata de de recuperare a ocupata(mp) exploatare(ani) mentenanta investitiei(ani) (u.m/luna) 0.44 1 0 min 0.3 1 0.27 0 min 0.21 0.5 0 1 max 0.17 0.48 0 1 min 0.32

V1 V2 V3 Sens criteriu Coef. de importanta

Calculul utilitatii globale Variante decizionale V1 V2 V3 Cheltuieli Termen de Suprafata Durata de de recuperare a ocupata(mp) exploatare(ani) mentenanta investitiei(ani) (u.m/luna) 0.13 0.21 0.085 0.15 0.3 0.057 0 0 0 0 0.17 0.32

Variante Cheltuieli Termen de decizionale Suprafata Durata de de recuperare a ocupata(mp) exploatare(ani) mentenanta investitiei(ani) (u.m/luna) Total V1 0.13 0.14 0.09 0.16 0.52

V2 V3

0.3 0

0.06 0

0 0.17

0 0.31

0.36 0.48

Analiza senzitivitatii pentru schimbarea valorilor coeficientilor de importanta acordati criteriilor releva ca ierarhizarea variantelor ramane neschimbata, respectiv V1,V3,V2.

MODULUL 6.
Estimarea ofertei de produse pentru A si B cu luarea n considerare a resurselor limitate. Pe baza datelor obinute privind estimarea cererii produsului A, a estimrii vnzrii produsului B i din contractele ncheiate rezult c cererea pentru produsele A i B n lunile octombrie, noiembrie i decembrie a.c. este urmtoarea: Tabelul 6.1 Produsul A B Cererea in luna octombrie(u.f)
2829 1272

Cererea in luna noiembrie(u.f)


3029 1026

Cererea in luna decembrie(u.f)


3136 3226

n perioada considerat, costurile unitare de stocare reprezint 1,5% din costul unitar de producie. Pe lng profiturile si costurile unitare ale produselor exist informaii privind productivitatea utilajelor si a angajatilor, precum si suprafata de stocare pe unitate fizic de produs (Tabelul 6.2). Tabelul 6.2 Produsul Productivitatea Productivitatea Suprafata de utilajului muncii stocare (u.s./u.f.) (ore/u.f.) (ore/u.f.) A 0,1 0,05 2 B 0,08 0,07 3 Capacitatea disponibila a utilajelor si a resursei umane se prezinta in tabelul 6.3. Tabelul 6.3 Luna Capacitatea Resursa umana Capacitatea de

Octombrie Noiembrie Decembrie

disponibila a utilajului(ore) 406 506 606

disponibila(ore) 303 303 303

stocare disponibila(u.s.) 6000 6000 6000

Se observ c cererea pentru produsul B este fluctuant, iar din datele Tabelului 6.3 rezult c i timpul de lucru disponibil al utilajului variaz de la o lun la alta n aceast perioad din cauza reparaiilor curente i medii. In aceste condiii, pentru satisfacerea cererii n perioada urmtoare, S.C. PROMOD va lucra cu stocuri. Conducerea societii dorete s determine programul lunar de producie care minimizeaz cheltuielile totale de producie i stocare considernd c cheltuielile unitare sunt independente de cantitile realizate i stocate din fiecare produs. Modelul liniar pentru stabilirea programului de producie-stocare Programul lunar de producie care minimizeaz cheltuielile totale se poate determina cu un model de programare liniar. Variabilele modelului x1 = cantitatea din produsul Arealizat n luna octombrie a.c.; x2 = cantitatea din produsul A stocat n luna octombrie a.c.; x3 = cantitatea din produsul A realizat n luna noiembrie a.c.; x4 = cantitatea din produsul A stocat n luna noiembrie a.c.; x5 = cantitatea din produsul A realizat n luna decembrie a.c.; x6 = cantitatea din produsul Brealizat n luna octombrie a.c.; x7 = cantitatea din produsul B stocat n luna octombrie a.c.; x8 = cantitatea din produsul B realizat n luna noiembrie a.c.; x9 = cantitatea din produsul B stocat n luna noiembrie a.c.; x10= cantitatea din produsul B realizat n luna decembrie a.c.; Funcia obiectiv : minimizarea cheltuielilor totale de producie i stocare: (min) f(x) = 20 x1 + (0,015*20)x2 + 20 x3 + (0,015*20)x4 + 20 x5 + 10 x6 + (0,015*10)x7 + 10x8 + (0,015*10)x9 + 10 x10 = = 20 x1 + 0.3x2 + 20 x3 + 0.3x4 + 20 x5 + 10 x6 + 0.15x7 + 10x8 + 0.15x9 + 10 x10

Restrictiile problemei: - pentru satisfacerea cererii produsului A in luna octombrie a.c.: C1: x1 - x2 = 2829 - pentru satisfacerea cererii produsului B in luna octombrie a.c.: C2: x6 - x7 = 1272 - pentru satisfacerea cererii produsului A in luna noiembrie a.c.: C3: x2 + x3 - x4 = 3029 - pentru satisfacerea cererii produsului B in luna noiembrie a.c.: C4: x7 + x8 - x9 = 1026 - pentru satisfacerea cererii produsului A in luna decembrie a.c.: C5: x4 + x5 = 3136 - pentru satisfacerea cererii produsului B in luna decembrie a.c.: C6: x9 + x10 = 3226 - pentru timpul de lucru disponibil al utilajului: C7: 0.1x1 + 0,08x6 405.2 (luna octombrie a.c.) C8: 0.1x3 + 0,08x8 505.2 (luna noiembrie a.c.) C9: 0.1x5 + 0,08x10 605.2 (luna decembrie a.c.) - pentru timpul de lucru disponibil al resursei umane: C10: 0,05x1 + 0,07x6 302.6 (luna octombrie a.c.) C11: 0,05x3 + 0,07x8 302.6 (luna noiembrie a.c.) C12: 0,05x5 + 0,07x10 302.6 (luna decembrie a.c.) - pentru capacitatea de stocare: C13: 2x2 + 3X7 6000 (luna octombrie a.c.) C14: 2x4 + 3x9 6000 (luna noiembrie a.c.) Restrictiile de nenegativitate: xi 0, i=1,,10.

Analiza economica a rezultatelor Programul lunar de productie-stocare, modul de utilizare a resurselor disponibile (utilaj, resursa umana), costul de productie, costul de stocare, costul total si profitul total se prezinta astfel:

Octombri e a.c. Productia (u.f.): Produsul A: Produsul B: Stocul (u.f.): Produsul A: Produsul B: Utilajul: Timpul ocupat (ore) Timpul nefolosit (ore) Resursa umana: Timpul ocupat (ore) Timpul nefolosit (ore) Costul total (u.m.): Costul de productie Costul de stocare Profit net total (u.m.): 2,829.00 1,281.86 0 9.857

Noiembri e a.c. 3,029.00 2,159.29 0 1,143.14

Decembrie a.c. TOTAL 3,136.00 2,082.86 0 0 8,994.00 5,524.00 0 1,153.00

385.449 19.751

475.643 29.557

480.229 1341.321 124.971 174.279

231.18 71.42 69400.05 69398.57 1.479 17989.09

302.6 0 82344.33 82172.86 171.471 21451.39

302.6 0 83548.57 83548.57 0

836.38 71.42 235293 235120 172.95

21928.57 61369.05

2. Problema dual i interpretarea valorilor variabilelor duale. Variabilele:

u1: cererea pentru produsul A in luna octombrie u2: cererea pentru produsul B in luna octombrie u3: cererea pentru produsul A in luna noiembrie u4: cererea pentru produsul B in luna noiembrie u5: cererea pentru produsul A in luna decembrie u6: cererea pentru produsul B in luna decembrie u7: timpul de lucru disponibil al utilajului in luna octombrie u8: timpul de lucru disponibil al utilajului in luna noiembrie u9: timpul de lucru disponibil al utilajului in luna decembrie u10: timpul de lucru disponibil al resursei umane in luna octombrie u11: timpul de lucru disponibil al resursei umane in luna noiembrie u12: timpul de lucru disponibil al resursei umane in luna decembrie u13: capacitatea de stocare in luna octombrie u14: capacitatea de stocare in luna noiembrie max f(u) = 2829u1 + 1272u2 + 3029u3 + 1026u4 + 3136u5 + 3226u6 + 405.2u7 + 505.2u8 + 605.2u9 + 302.6u10 + 302.6u11 + 302.6u12 + 6000u13 + 6000u14 Restrictii: u1 + 0.1u7 + 0,05u10 46 -u1 + u3 + 2u13 0.69 u3 + 0.1u8 + 0,05u11 46 -u3 + u5 + 2u14 0.69 u5 + 0.1u9 + 0,05u12 46 u2 + 0,08u7 + 0,07u10 36 -u2 + u4 + 3u13 0.54 u4 + 0,08u8 + 0,07u11 36 -u4 + u6 + 3u14 0.54 u6 + 0,08u9 + 0,07u12 36

Interpretarea economica a variabilelor duale: U1 = 20 Aceasta nseamn c, n cazul creterii cu 1 u.f. a cantitii de produs A realizat n luna octombrie, cheltuielile totale de producie stocare vor crete cu 20 u.m. Evident, cheltuielile totale de producie stocare se vor reduce cu 20 u.m. n cazul reducerii cu 1 u.f. a cantitii de produs A. Preul de evaluare = u1 = 20 u.m. poate fi aplicat pentru variaia cantitii de produs A realizat n luna octombrie a.c. numai n intervalul [0 u.f., 3026,5140 u.f.] U2 = 10. Aceasta nseamn c, n cazul creterii cu 1 u.f. a cantitii de produs B realizat n luna octombrie, cheltuielile totale de producie stocare vor crete cu 10 u.m. Evident, cheltuielile totale de producie stocare se vor reduce cu 10 u.m. n cazul reducerii cu 1 u.f. a cantitii de produs B. Preul de evaluare = u2 = 10 u.m. poate fi aplicat pentru variaia cantitii de produs B realizat n luna octombrie a.c. numai n intervalul [-9,8571 u.f., 1518,8930 u.f].

16 R

3) Managerul societatii ar putea sa suplimenteze resursa umana in decembrie, deoarece cresterea cu o ora de lucru a resursei umane, atrage dupa sine o scadere cu -4.2857 a valorii functiei obiectiv, si cum aceasta este de minim, alegem valoarea care o diminueaza cel mai mult. Intervalul de variatie a timpului de lucru al resursei umane este [285.5775 ; 303.13]. In acest interval solutia optima a problemei nu se modifica, insa valoarea functiei obiectiv se modifica in sens crescator sau descrescator. 4) Facem analiza de senzitivitate si a analizei parametrice pentru C11 care reprezinta timpul de lucru disponibil al resursei umane in luna noiembrie a.c. Analiza de senzitivitate: In noiembrie C11 este 302.2. Shadow Price are valoarea -2.1429. Sa presupunem ca C11 = 303, rezulta ca valoarea functiei obiectiv se modifica cu -1.7143, de la 235173.8 la 235172.08568. Analiza parametrica: Daca resursa umana creste de la 302.2 la 303.13 valoarea functiei obiectiv scade cu o panta de -2.1429. Daca resursa umana creste de la 303.13 la infinit, valoarea functiei obiectiv nu se modifica deoarece panta este zero. Daca resursa umana scade de la 302.2 la 285.5775 valoarea functiei obiectiv scade cu o panta de -2.1429.

5) Facem analiza pentru C3 care reprezinta cererea satisfacuta din produsul A in luna noiembrie. Aceasta cerere se obtine adunand stocul din luna octombrie la productia din noiembrie, dupa care se scade stocul din noiembrie. Daca C3 este 3029 si toate celelalte date ale problemei raman neschimbate. Daca valoarea lui C3 variaza intre 3010.4 si 3361.45 solutia optima a dualei ramane neschimbata, iar valoarea functiei obiectiv a dualei se modifica cu 20.1071*C3. Valoarea functiei obiectiv a primalei se modifica cu (20.1071*C3). Sa presupunem ca C3 este 3049, rezulta ca valoarea functiei obiectiv se modifica cu: 20.1071*(3049-3029) = 402.142. Analiza parametrica: Daca costurile de productie-stocare cresc de la 3029 la 3361.45 atunci valoarea functiei obiectiv a primalei se modifica cu valoarea pantei (20.1071). Daca C3 creste de la 3361.45 la infinit solutia nu este fezabila. Daca C3 scade de la 3029 la 3010.4 atunci valoarea functiei obiectiv a primalei scade cu 20.1071. Daca C3 tinde spre zero, atunci valoarea functiei obiectiv a primalei ajunge la valoarea 174591.7.

6) In cazul unor produse indivizibile, modelul se schimba astfel: Se schimba restrictiile: C1: x1 - x2 = 2928 C2: x6 - x7 = 1308 C3: x2 + x3 - x4 = 3083 C4: x7 + x8 - x9 = 1062 C5: x4 + x5 = 3166 C6: x9 + x10 = 3262

7) Programul de productie obtinut nu asigura o utilizare uniforma a utilajelor si a resursei umane. Modelul care permite minimizarea cheltuielilor de productie-stocare si incarcarea uniforma a utilajului si a resursei umane difera de cel initial doar la restrictiile: C7-C12.

Modulul 7 Cazul duratelor deterministe i analiza cost durat. Programarea activitatilor unui proiect pentru introducerea in fabricatie a produsului D.
Realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea in fabricatie a unui nou produs D la S.C. Promod S.A. implica activitatile prezentate in Tabelul 7.1. Pentru aceste activitati s-au estimat atat duratele normale si costurile corespunzatoare, cat si duratele si costurile activitatilor in cazul suplimentarii resurselor umane si financiare necesare urgentarii acestor activitati.
Tabelul 7.1 Costul duratei urgentate (u.m.) 161

Denumire Simbol activitate Proiectare A produs Elaborare program marketing Pregatire documentatie tehnica Construire prototip Elaborare prospect de marketing Estimare cost de productie Testare tehnica a productiei Studiul pietei Estimare cerere si pret de vanzare

Activitati precedent e -

Durata Durata Costul normala urgentata normal (saptamani) (saptamani) (u.m.) 12 7 116

42

56

C D

A A

6 11

3 6

29 126

30 146

E F G H

A C D B, E

4 3 6 8

3 2 4 4

32 28 86 46

33 29 96 76

28

29

Redactare studiu final

F, G, I

28

29

Conducerea S.C. Promod S.A. doreste sa stie care este durata normala si durata cea mai mica de realizare a studiului de fezabilitate cat si costurile totale corespunzatoare. De asemenea conducerea este interesata in determinarea duratei medii de realizare a studiului, a costului optim asociat acestei durate si esalonarea in timp a activitatilor pentru obtinerea duratei medii, durata optima in cazul unui buget total de 620 u.m. Analiza economica a rezultatelor 1.
18 26 4 A 1 2 B 5 3 16 18 2 1 2 11 4 E 23 H 8 24 6 D 5 23 6 26 3 G 6 I 3 J 7 3 29 8 29 32 32

1 0 0

12

Drumul critic

2) Din tabelele din winqsb rezulta: In cazul realizarii proiectului in 32 saptamani, costul total este 561 u.m

1R

Daca proiectul se urgenteaza si se incearca realizarea acestuia in 19 saptamani, costul total optim este 685 u.m.

Daca proiectul se realizeaza in 25 saptamani, costul total optim este 598 u.m

Daca proiectul se realizeaza in 19 saptamani, costul total este 661.5 u.m.

3) Dupa cum reiese din tabelul winqsb durata optima in cazul unui buget de 620 u.m. este de 22.56 saptamani.

4) Avem doua drumuri critice pentru proiectul cu durata medie, acestea sunt: ADGJ AEHIJ Timp de 25 saptamani.

5) Din analiza tabelului 1/R rezulta: - activitatea A este pe drumul critic, se desfasaora pe o perioada de 12 saptamani; nu poate incepe mai devreme de prima saptamana si nu se poate termina mai tarziu de a 12 a saptamana; - activitatea B nu este pe drumul critic, are o rezerva de timp de 13 saptamani adica se poate incepe in saptamana a 13-a si se poate termina in a 18-a deoarece dureaza 5 saptamani, se mai poate incepe in prima saptamana si se poate termina in a 5-a; - activitatea C nu se afla pe drumul critic, are o durata de 6 sapatamani, poate incepe cel mai devreme in a 12-a saptamana si termina in a 18-a sau se poate incepe cel mai tarziu in a 20-a si termina in a 26-a. Are o rezerva de 8 saptamani; - activitatea D se afla pe drumul critic, are o durata de 11 saptamani, poate incepe cel mai devreme in saptamana a 12-a si termina in a 23-a, nua are rezerva de timp; - activitatea E nu se afla pe drumul critic, dureaza 4 saptamani, poate incepe cel mai devreme in a 12-a saptamana si termina in a 16-a sau poate incepe in

a 14-a saptamana si termina in a 18-a. Are o rezerva de timp de 2 saptamani. 6) Reprezentarea grafica a curbei costului proiectului pentru planificarea activitatilor la termenele lor minime sau la termenele lor maxime de incepere se prezinta in figura urmatoare:

7.2. Cazul duratelor probabiliste Activitile din cadrul proiectului de introducere n fabricaie a produsului nou la S.C. PROMOD S.A. prezint un grad mare de imprecizie n ceea ce privete durata acestora datorit faptului c acest proiect nu a mai constituit preocuparea firmei n trecut. n aceste condiii, li s-au solicitat specialitilor estimri ale duratelor activitilor care au fost grupate n trei categorii: durata optimist, durata cea mai probabil i durata pesimist. Tabelul 7.2
Simbo Denumire l activitate A B C D E F G H I J Proiectare produs Elaborare program marketing Pregtire documentaie tehnic Construire prototip Elaborare prospect de marketing Estimare cost de producie Testare tehnic a produciei Studiul pieei Estimare cerere i pre de vnzare Redactare studiu final Activiti precedente 9.26 3.26 A 3.26 A 8.26 A 2.26 C 1.26 D B, E H F,G,I 1.26 3.26 6.26 4.26 5.26 2.26 6.26 8.26 3.26 9.26 11.26 5.26 3.26 6.26 4.26 6.26 11.26 14.26 6.26 9.26 5.26 8.26 12.26 15.26 Durata optimist (sptmni) Durata cea mai probabil (sptmni) Durata pesimist (sptmn i)

Conducerea S.C.PROMOD S.A. dorete s analizeze care este durata de realizare a proiectului n condiiile lurii n considerare a duratelor probabiliste ale activitilor.

Analiza economic a rezultatelor Raportul managerial n care se analizeaz rezultatele obinute va include: 1. Termenele minime i maxime de ncepere, respectiv, de terminare a fiecrei activiti, precum i rezerva total de timp;
1R

Termenul minim de incepere al activitatilpr se gaseste in coloanaEarliest Start; Termenul mimim de terminare se gaseste ij coloana Earliest Finish; Termenul maxim de incepere se gaseste in coloana Latest Start; Termenul maxim de terminare se gaseste in coloana Latest Finish Rezerva totala se gaseste in coloana Slack. Dupa cum reiese din tabelul 1/R termenele minime si maxime de incepere, respectiv, de terminare, precum si rezerva totala de timp pentru fiecare activitate sunt: - activitatea A se afla pe drumul critic se desfasoara pe o perioada de 12.22 saptamani, incepe in prima saptamana si se termina in a 12.22-a, nu are rezerva de timp. - activitatea B nu se afla pe drumul critic, se desfasoara in 5.3867 saptamani, incepe cel mai devreme in prima saptamana si se termina in a 5.3867-a, sau poate incepe in a 12.833-a saptamana si se poate termina in a 18.22-a. Rezerva de timp este de 12.833 saptamani.

- activitatea C nu se afla pe drumul critic, se desfasoara in 6.22 saptamani, incepe cel mai devreme in a 12.22-a saptamana si se poate termina in a 18.44-a, sau poate incepe cel mai tarziu in a 20.22-a si se poate termina in a 26.44-a, are o rezerva de 8 saptamani. 2) Durata medie totala de realizare a proeictului este de 33.21 saptamani. 3) Probabilitatea de realizare in: 31.4 saptamani este de 16.2299; 33.18 saptamani este de 49.2773; 37.4 saptamani este de 98.8512; 39.18 saptamani este de 99.9402.
2R

4) Determinarea prin simulare Monte Carlo a distributiei de probabilitate a duratei totale de realizare a proiectului este prezentata in tabelul 2/R si figura urmatoare:

Durata medie total de realizare a proiectului, obinut prin simulare, este de 33,28 sptmni, iar acestei durate i corespunde o probabilitate de 0,5. ansa de a se termina n 33,21 sptmni este de 49 %.