Sunteți pe pagina 1din 118

CUPRINS

Cap. 1. ELEMENTELE DISPOZITIVELOR 9I ALEGEREA ACESTORA 1.1. Definilia, locul qi clasificarea dispozitivelor 1.1 .1. Definifia, locul qi rolul dispozitivelor in construclia de magini. 1. 1.2. Structura dispozitivelor 1.2. Condiliile cerute dispozitivelor. I .3. Clasificarea dispozitivelor. 1.4. Avantajele utilizdrii dispozitivelor. cap.2. ORTENTAREA SEMIFABRICATELOR iN prSpO ZrTtVF.. 2.1 . Orientarea completd qi redusd a semifabricatelor in dispozitive 2.1.1. Orientarea completa qi redusa a semifabricatelor prismatice in dispozitive. 2.I.2. Orientarea completa gi redusa a semifabricatelor cilindrice in dispozitive. 2.2. Construclia elementelor de rcazem. 2.4.L Elemente de reazem fixe: (cepuri, pldcufe, mese). 2.4.2. Elemente de reazem principale reglabile: (cepuri reglabile; pldcule reglabile). 2.4.3 . Reazeme autoreglabile 2.3 . Orientarea semifatrricatelor pe suprafele cilindrice exterioare. Construcfia elementelor de orientare. 2.4. Onentarea semifabricatelor pe suprafeJe cilindrice interioale. Construc{ia elementelor de orientare. 2.5. Orientarea semifabricatelor pe bolluri. 2.6. Ortentarea semifabricatelor pe suprafele conice interioare qi exterioare. Construclia elementelor de orientare. Cap. 3. Precizia orientirii semifabricatelor in dispozitive. 3.1. Determinarea erorilor de orientare in cazul semifabricatelor orismatice. (abateri liniare gi abateri unghiulare). 3.2. Determinarea erorilor de orientare la semifabricate cilindrice exterioare in prisme. 3.3. Determinarea erorilor de orientare pe dornuri sau bucge conice. Cap. 4. Fixarea semifabricatelor in dispozitive 4.1 . Forfele de prestrdngere a semifabricatelor. 4.2. Forlele gi momentele de aqchiere. 4.3. Forlele masice. 4.4. Forlele secundare. 4.5. Fo(ele de str6ngere. Cap. 5. Construcfia qi exploatarea mecanismelor de strf,ngere 5.1. Construclia gi exploatarea mecanismelor cu bride. 5.2. Mecanisme de strdngere cu filet. 5.3. Mecanisme de strdngere cu pene. 5.4. Mecanisme de fixare cu pene gi plunjere. 5.5. Mecanisme de fixare cu pene multiple 5.6. Mecanisme de fixare cu mai multe pdrghii 5.7. Mecanisme de fixare cu pArghii articulate gi excentrici 5.8. Mecanisme de fixare cu excentrici. 5.8.1. Mecanisme de fixare cu excentrici circulari 5.8.2. Mecanisme de fixare cu excentrici curbilinii 5.9. Mecanisme de fixare cu hidrorrlast.

)
1

2 J

4
+
5
A

t2
1a

IJ IJ

1a

15
1a

-to

18

20
21

z)
ZJ ^a 25

27
28 30
J/. ,a JJ aa JJ

J+
ai )+

35 35

35
36 38 A' +J 45

46
A1 '+t

47
48

48
50
53

\,- t,li.'{'' t"i


i,,
y

-. ,: '1 \""t- '- t-,,".,

::\'

,-,

':..t.L

.N

I
a.-.Y

\,

1 j

-r,

, U-)' thlA I
{

tl 'n^- 'lrI';'J,
r-tt

t-1:-,(it,Lf
&-e-'t' "/L

, k-l.L'd .
7

4./

t L.{,L{

IIr"

itf i

i*,

Cr,r-); 1 t

I i t,

1 {-.,.,. J, ii"rL

c'a'L( - L ' J ' I' c,,'a'Ltti '^'L'LL ,*lo ,:,,Q )'Lt*"^:tt'U i' t 1 ; l L"3l1'-L'";1 l-',ttt'1)tv' fr*'tttt< i.r iL"i-L , t,i.vLi , i
|.,.r f!
i l.-, - ,1-i nt',k',4cztl ft" fi-rt"tis'httt* l'r; c...1u.,i-

WLt ,1^ C+1-( +., uLLl ' o /:

:,\

\.-

\-/

.t

t'i

'L't'-t 1tv, St

r Lt.,;z J

)tn,]-'t"'":4

tn

d;-tt

,t \
i

,v1.1 r ' uv/ rr r{ |

i,'l

t{-utC & Lll.c

,l ,"{

lhhr-'"', I | . ./ .i\. c d'' i,lI )!",i',


.

:ifri"'i
\, r-/" {
L-':J

i1- i a,"l.'"

r'

.^{

?|

! , Li .- / . ." ! . u 4 !L,^ L L 'ei "'

"i

l. Memoriu tehnic
1. Defini{ia, rolul gi clasificarea dispozitivelor
Dispozitivul reprezintd un eomponent auxiliar al unui sistem tehnic, o unita're din punct devedere func{ional, alcituit din elemente, cel pu{in in parte solide, ale ciror legituri le permit o mobilitate limitd 9i care rimdn in serviciu de repaus relativ.

- este un grup d elemente (organe de magini), cel pulin in parte solide, legate intre ele ?ntr-un fel determinat gi care formeazd o unitate; - elemntele care-l compun nu se deplaseazd intre ele ?n timpul lucrului, intrucit Tn acest caz dispozitivul se transformd Tn mecanism; - ?ndeplinegte o anumltd functie intr-un sistem tehnic , in care este inclus in sistemul tehnologic al maginilor-unelte pentru prelucrdri prin agchiere,
dispozitivele sunt incluse in doud locuri. ln unul din locuri dispozitivul leagd semifabricatul de magina-unealtd avdnd rolul de orientare gi fixare a semifabricatului fa{d de traiectoria descrisa de tdigul principal al sculei, iar in cel de al doilea loc leagi scula de maginaunealti avind rolul de orientare gi fixare a acesteia pe magina-unealtd. La asamblare, dispozitivele au rolul sa orienteze reciproc piesele, sau subansamblurile care urmeazi sd fie asamblate 9i sd le menlind in pozi{ia respectivd pe tot timpul cdt dureazd operatia de asamblare. Astfel de dispozitive se folosesc atdt la asmbl5rile fixe gi
l^ uutc ta ^^l^ -l^'.^^+^l-.ila uct I iui t(duilc

Caracteristicile de bazi ale unui dispozitiv sunt:

Rolul dispozitivelor de control este de orientare gi flxare a pieselor in vederea controlului parametrihrr care caracterizeazd una sau mai multe suprafete ale unei piesesau ansamblu.

Dispozitivele utilizate in tehnologia constructiilor de magini se pot clasifica dupd: locul unde sunt utilizate in tehnologie, gredul de universalitate, felul ac{iondrii, gradul de automatizare etc.
Dupd locul unde sunt utilizate
?n

tehnologie se deosebesc:

dispozitive de orientare gi fixare a semifabricatelor la prelucrare, denumite dispozitive pentru magini-unelte ( dispozitive de: trezat, gdurit, alezat, strunjit, danturat etc dispozitive de orientare gi fixare a sculelor, denumite portseule ( portcu{ite, porttarozi, msndrine gi dornuri pentru freze etc. ) dispozitive de orientare 9i fixare a pieselor sau subansamblelor la asamblare, denumite dispozitive de asamblare ( dispozitive de. nituit, sudat, presat, etc. ) dispozitive de coRtrol ( dipozitive de control al paralelismului, coaxialitatii, planitatii, etc. )
;

Dupd gradul de universalitate se deosebesc:

dispozitiveuniversale dispozitvespecializate dispozitive speciale dispozitivemodt:lare

Proiectdren si cconstr

Cap. 1. ELEI{E\TII-E DISPOZITIT./ELOR gI ALE:EREA

ACESTOR,{
1.1.

Definitia, Iocul ;i clasificarea dispozrtlvelor


gi

1.1.1. Definifia, locul

rolul dispozitivelor

'

-P1g.SA
UE

Lcgdtt;;o pr'n
interoctiuDea

PEELUCRAT

dffi ptoatsul d. a$xhirrt

DtspcztTtv
O{rF !:^

Si;r,r
" !o -:

Ai

l:
r

an,li,,r.r

n:.-

eicrrel;ie or
pcztlionore

Fig. 1.1. Dispozitivul in interar:{iunea functionali cu clementele sistemului tehnologic.

1.1.2. Structura dispozitivelor

F5cdnd o .-nalizd a oricdrui dispozitiv foiosit la prelucriri pe mapini unelte.

lezulta umdtoareie elemente :

elemente de orientare a semifabricatului in laport cn snla. nnmite reazelrl. elemente necesare menlinerii poziliei san orientdrii semifabricateior

numite elemente de fixare (mecarrisnre de fixare);


elemente de legiturd cu maqinile

unelte;

eiemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor; elenrente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.

La dispozitivele rotitoere sau deplasabile" intervin elemente specifice care


servesc la ridicarea. iotrrea. denlasarea s:rtr blocarc'a senrifabricatului.

Proiectarea si constructia dkpozitivelor 1......,.....................................,...............3


inclus.

Din definilie rezultd cd locul dispozitivelor trebuie plasat in diferite sisteme


tehnice, care, in procesele tehnologice din construclia de maqini in principal sunt:

de prelucrare; de control; de asamblare.

in fiecare

sistem tehnic dispozitivele constituie verigi de legdturd cu o parte

sau cu totalitatea elementelor componente.

Dispozitivele folosite la prelucrarea pe magini unelte reprezintd (80...90)% din

intregul parc de dispozitive cu care sunt inzestrate procesele tehnologice din


construcfia de maqini. De aceea

in

cele ae urrneazd vom detalia,

in

principal,

problemele specifice proiectdrii qi construcfiei acestei categorii de dispozitive.

Sistemul tehnic in procesul tehnologic de prelucrare pe rnaqinile unelte este


reprezentat prin sistemul tehnologic elastic constituit din: maqind

- unealtd, dispozitiv,

semifabricat, sculd, maqind


dintre sculd qi semifabricat.

unealtd, un sistem care se ?nchide prin interacliunea

in fig.
dispozitivele
componente.

1.1

Dispozitivul

in

interdependenld func{ionald

cu

elementele

sistemului tehnologic, este reprezentat un model al sistemelor tehnologice,

in

care

se

gdsesc

in

interdependenld funclionalS

cu toate elementele
ale

Rolul dispozitivelor este de a orienta suprafelele de prelucrare


cdt dureazd. procesul de prelucrare.

semifabricatului in raport cu tdigurile sculelor qi de a menline orientarea in tot timpul

1,1.2. Structura dispozitivelor

FdcAnd
r

analizd a oricdrui dispozitiv folosit la prelucrdri pe maqini unelte,


el emente
:

ezultd urmdto arele

ltiq -

elemente de orientare a semifabricatului in raport cu sula, numite reazem;

elemente necesare menlinerii poziliei sau orientdrii semifabricatelor


numite elemente de fixare (mecanisme de fixare);
elemente de legdturd cu maqinile

unelte;

elemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor;

Proiectarea si constructiu dispozitivelor 1.....,.........,...,........,...............................4

.elemente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.

La dispbzitivele rotitoare sau deplasabile, intervin elemente specifice care


servesc la ridicarea, rotirea, deplasarea sau blocarea semifabricatului.

1.2.

Condi{ii cerute dispozitivului

Dispozitivele folosite la prelucrarea pe maqini rolului lor

unelte, pentru a corespunde

- trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condilii debaz6: t sd fie concepute qi realizate rafional cu gradul de mecanizare
automatizarc pentru arcaliza o cregtere a productivitSlii;

sau

a I I I

sd asigure securitatea sd sd sd

muncii qi reducerea efortului fizic;

fie comode de transportat, manipulat qi depozitat; fie simple de intrelinut qi exploatat; fie ieftine
qi

justificate din punct de vedere economic.

1.3. Clasificarea dispozitivelor

A)

dupa locul unde sunt utilizate in tehnologie, se deosebesc:

dispozitive de orientare

qi fixare a

semifabricatelor

la

prelucrare

denumite qi dispozitive pentru maqini

unelte (dispozitive pentru frezat,

strunjit, magini de gdurit, maqini de rectificat, etc.);

dispozitive de orientare dispozitive de orientare

qi fixare a sculelor, denumite qi


;

portscule:

portcuf ite, portarozi, portfi liare

gi fixare a

pieselor sau subansamblelor la

asamblare (dispozitive de nituit, dispozitive de sudat, dispozitive de sudat etc.)

B)

dispozitive

de control

(dispozitive pentru controlul paralelismului,

coaxialitalii, planeit5lii, etc.).


dupd gradul de universalitate

se deosebesc

dispozitive:

universale

permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu

dimensiuni qi forme foarte apropiate;

Proiectarea

i constructia

disp ozitivel or 1....

specializate

- permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu


gi piese
cu

dimensiuni qi forme apropiate; speciale

- permit orientarea qi fixarea unor semifabricate -

dimensiuni qi forme foarte apropiate , la o singurd operafie;

din elemente modulare

sunt construite din elemente modulare cu grad

ridicat de universalitate qi se oblin prin asamblarea unor module dupd


necesitate, (se folosesc pentru operalii de gdurire, frezare, alezare, etc.)

C)

dupd felul acliondrii dispozitivelor:

dispozitive aclionate manual

- la care lucru mecanic necesar fixdrii - la care lucru mecanic necesar fixdrii

semifabricatului se rcalizeazd folosind energia musculard a operatorului;

dispozitive aclionate mecanic semifabricatului

se

realizeazd folosind energia electric[, magnetic6,

hidraulicd, vacum, etc.;

D)

dupd gradul de automatizare, dispozitivele pot

fi:

dispozitive automate

orientarea qi fixarea semifabricatelor se face frrd


;

intervenlia muncitorului, (maqinile automate, liniile automate) dispozitive aclionate mecanic

la care orientarea qi comanda fixdri se face electrrc,

de cdtre muncitor, iar lucru mecanic necesar se realizeazd


pneumatic, hidraulic, magnetic sau electromagnetic.

1.4. Avantajele

utilizirii dispozitivelor

rJtilizarea dispozitivelor la prelucrare, control qi la asamblare, prezintd o serie


de avantaje:

duc la cregterea productivitalii muncii


timpilor auxiliari la prelucrare;

- prin diminuarea, eliminarea

permit oblinerea sigurd apreciziei de prelucrare;


necesitd o calificare mai scdzutd a muncitorului decdt la prelucrarea

ftrd

dispozitive; reduc efortul fizic al muncitorului qi imbundtSlesc condiliile de muncd al


acestora;

imbundtdlesc esenlial condiliile de proteclie

a muncii, prin eliminarea

riscului de desprindere a piesei sau semifabricatului de pe maqina unealtd


la orelucrare.

Proiectarea si construqtia dilpozitivelor L...,.......................................................a

oportunitateautilizdrii unui dispozitiv, precum qi gradul de complexitate al


acestuia se stabilegte in urma unui calcul economic, lindnd seama de seria
de fabricalie qi de al{i factori.

CAP. 2. ORIENTAREA SEMIFABIUCATELOR iN DISPOZITIVE

Orientarea corecti

semifabricatului asigurd repartilia judicioasd

adaosulului de prelucrare, pe mdsurd ce piesa se apropie de forma qi dimensiunile


finale.

Orientarea semifabricatului comportd particularitdfi specifice determinate de forma gi dimensiunile acestora, precum qi de tipul suprafelelor care le infrqoard.

O schemd a clasificdrii elementelor de determinare a bazelor de orientare,


indiferent de complexitatea formei piesei este prezentatd in fig- 2.1.
Elemente de determinare a bazelor de orientare:

suprafald: - plan6: - intinsd;

ingustd.

cilindricd: - exterioard;
interioard.
:.

conic6: - exterioard; interioard.

sferic6: - exterioard; interioard.

canelatd cilindricd: - exterioard;

interioard.

canelatd, conicd: - exterioard;

interioard.

filetatd: - exterioard;
interioard.

danturatd cilindricd: - exterioard; interioard.

danturatd conicS: - exterioard; interioard.

muchie: - deschisd: - dreapt6;

Proiectarea si constructia disnozitivelor L

are

curb6.

inchisd: - contur poligonal;

punct.

contur circular.

in general un semifabricat raportat la axele unui sistem


6
grade de libertate: - 3

cartezian de referintd

rotalii qi 3 translalii dupa axe, fr5.2.2.


numeqte

La orientarea suprafelelor prismatice: - suprafala cea mai mare se


bazd principald de aqezare (BPA); intre ea qi dispozitiv existd 3 legdturi

I, 2, 3, qi

determind anularea a 3 grade de libertate ( translalie dupd"z qi rotalii dupd x, y).

interloaro

//+exteriodrd ----interiooni
/,-+exteri}ord .-r*intariooru Ejemenfe de determinore a
bdze[or de

,_>rungd

[""*

1*scurta
COnttO
dnntttrnti
coHco

csnelaro *+e.xlerioor! +/nfeflO0rd


exterioqrfi interioard

orientore

\ t- danljirgtd

dllndncd '- \-,

t+exterioord
ntcrto1ro
ex terioord

----+-

\L,, :.
'.-+

muchie

1litrf3#it#f.r
punCl

-1------* in

,*descnisci -'/+dresqts r-+curbo

chrsri

<i1;'il',0,7,,,!J,2,'

Fig.2.1. Schema clasificirii elementelor de orientare a bazelor de orientare.

Suprafala cea mai lungd se numeqte bazd,prrncipald de ghidare (BPG), intre ea gi dispozitiv existd doud legdturi care asigurd anularea a
dupd axa z qi translalie dupd axa y).

2 grade de libertate ( rotalie

Suprafala cea mai micd se numeqte bazd prrncipala de oprire (BPO), ea


anuleazd, translalia dupd axa x.

Pentru

a simplifica transmiterea unor informalii cu privire la

orientarea

semifabricatelor, se folosesc simboluri care se trec de cdtre proiectantul tehnologiei pe

schilele din planele de operalii pentru a indica proiectantului de dispozitive qi celor


car e r e alize azd pr elucrare a, ori entarea s emi fabri
c

atului.

Proiectarea si constructia disoozitivelor

L...............

........8

Existd mai multe simbolizdri dar cea mai completd simbolizare este prezentatd in tabelul 2.1.

in realitate aceste legdturi sunt materi alizate prin reazem e fig. 2.3.

in general la prelucrarea unui semifabricat prismatic nu


qase grade de libertate.

se anule azd toate cele

Suprafala cilindricd interioard lungd a semifabricatului anuleazd.

grade de

Fig.2.2. Orientarea unui corp prismatic in spa{iu

a_.-Y4\
;pt

itR ^M' ;t, ",'i r/l1


. t.'{l --t-:-r-

/n

I I

'- (Fl+
:-T-

Fig. 2.3. Exemplu de materializare

legflturilor prin reazeme

libertate qi se numegte bazd dublS de centrare (BDC), frg. 2.4, frg. 2.5. Suprafala frontald a semifabricatului anuleazd un grad de libertate, se numeqte

bazdprincipald de oprire (BPO).

Proiectarea si constructia disnozitivelor L

'l
rf
I

[\:l-s. -sr

r-s.

-t.,(

-!__ -: -rn-h{} J i: 6iJI!.

'

$.lQ

LIU
$-1 L. \

,v; ll f
SJ

il'-,.'JiS
in

Fig.2.4. Bazele de orientare determinate de suprafe{e cilindrice exterioare: lungio respectiv scurte. cazul semifabricatelor cilindrice exterioare lungi, definim

ii.-!

+< I

I t<<d

-bazd dubld de

ghidare (BDG)

anuleazd.

grade de libertate, frg. 2.6; suprafald frontald numitd,bazd

principald de oprire (BPO)

un grad de libertate; semifabricatul are un singur grad de

libertate ( rotalie in jurul axei proprii).

Proiectarea si constructia disnozitivelor 1..........,.................................................t0 Tabelul2.l.


orientalc

Baa

de

dc orlcntare

Elemen tul

lixcnrplc rle trtiliz:irc

*.
H

Ptun

*
LJ JJ

I dreaptd

feazerne

pentrLtl

suprafe{e plane

| nrn"t
I plan de sirnetric ] dreaPtd de simetri
gl-ildaje rigide

rJi
+-)

rD l'."'..F +l -D +a

r+

punct de simetrie plan, <Ireapti, punctl'liFeanisnre au:ode simetrie alel central]'.e inunor suprafete ex-l tr-un plan ilt

terioare

I
j

sinctrle

+3{+ H H

plan, dreaptd, punctl

de simetric ale unor suprafele in-l terroare

o
V
V
cilindrici

tt

axd sau punct de pei dcr.n

axd

risiclr I |

sau

br"t:tfri-re ri+1 , fi;_@,J

+ +l+ ol

r-ta a

I 'i ":::?I:i" +i+llfe{ee-xterioare u Hl


+ +
"*" I 4L:e"r'!'!\'d'E T I ietcinterioare+ l I
i

r-r rirrl| | aXa

.l SaU Duncl del pe axa unei supra-l

atrru-i

A 44 Al | sau punr:t delqoflturr au:oL ? Y i *a unei supra-! iranre ! t I p. ","

I I

u*"

conutui

,.rl oorr,.,', .u., o.,,-1 F<ssrr


Se atateazi sinlelementul orientare mobil.

1'lr
bolului pe directia pe carP
de este

Pentru semifabricatele cilindrice scurte avem, fig.2.6.

bazd simpld de ghidare (BSG)

anuleazd doud grade de libertate;

bazdprincipald de aqezare (BPA)

anuleazd 3 grade de libertate.

rl

L:^-tr:'rS.:-',\\i\
I f rc,
I

\sT\-\a\.sTr. \s\ri

Fig.2.5. Orientarea semifabricatelor lungi pe un dorn cilindric

Proiectarea si constractia dispozitivelor 1........,.,..............,..................................11

ffi A ffi

H,

' 61*t
*-*-l---*.-:.-'j

I
I -

-- ---Fr--

V
b

Fig. 2.6. Orientarea semifabricatelor cilindrice in prisme

Fig.2.7. Orientarea corectl a semifatrricatului de formi complexl. Orientare cu reazeme suplimentare.


Orientarea semifabricatelor de formd complexA

comporta particularitalii specifice. Pentru exemplificare


semifabricat

ludm

un

in trepte cu dgiditate

redusd, unde urmeazd sd actioneze o

forld de aqchiere P,.

-corpuldispozitivului;

2
3

- plunjer;

qurub;

4-arc;
5-cepfiletat;

6-stiftfiletat:

Proiectarea si constructia disnozitivelor

L...............

........12

7 -capac;
8

garniturd;

9 -reazeme principale;

Pentru prelucrarea suprafelei


Prelucrarea semifabricatului

A la o

cotd

H, se folosegte un reazem

suplimentar cu autoaqezare cu plunjer gi qurub, conform fig.2.7.

nu este posibild frrd, folosirea reazemului


rigiditalii

suplimentar, deoarece la o fo4d de prelucrare Pz care produce un moment mai mare


decAt forfa de strdngere Sr, semifabricatul tinde sd se rdstoame sau datorita

scdzute a semifabricatului se provoacd incovoiere lui ?n zona de prelucrare.

Pentru o aqezare corectd a semifabricatului pe reazemele principale 9, qurubul


3 trebuie sd fie retras pentru a permite plunjerului 2, aflat sub acliunea arcului 4, sd se

opreascd

in

pozilia impusd de semifabricat. DupI acfionarea mecanismului


forlei
S1),

de

strdngere (aplicarea

plunjerul trebuie blocat cu ajutorul qurubului 3.

$tiftul filetat 6 asigurd orientarea suprafelei de blocare a plunjerului pe direclia qurubului 3. Capacul 7, frxat prin quruburi in corpul dispozitir,ului 1, preseazd
gamitura 8 care impiedicd pdtrunderea particolelor materiale in ajustajul plunjerului.
Pentru sprijinul qi reglarea fo4ei arcului 4 se foloseqte cepul filetat 5.

2.1. Orientarea completi gi redusi a semifabricatelor in dispozitive

La orientarea semifabricatelor in vederea prelucrdrii, nu este obligatoriu


intotdeauna sd se anuleze toate cele gase grade de libertate

ca

cdnd suprafala de

prelucrat este compl et raportatd prin cote la toate prin toate cele trei plane ale unui

sistem cartezian de referin{d, atunci semifabricatul necesitd


respectiv se vor anula qase grade de libertate, ftg.2.8. a,

orientare completd,

Dacd suprafala de prelucrat este legatd prin cote de mai pu{in de 3 plane, vom avea o orientare redusS, respectiv vom anula mai pulin de 6 grade de libertate, fig.

2.8.b:2.8.c.

Cdnd

se

anuleazd

mai multe grade de libertate decAt cele

necesare,

semifabricatul este supraorientat. CAnd semifabricatului

ii

sunt anulate mai puline grade de libertate decdt cele

necesare, semifabricatul este suborientat.

Proiectarea Si constructia dispozitivelor L

.......................

I3

Dacd la un semifabricat se anuleazl. alte grade de libertate decAt cele necesare,

vorbim de o orientare eronatd sau greqitd.


2.1.1, Orientarea completi qi redusl a semifatrricatelor prismatice
Se considerd un semifabricat prismatic, iar pe partea superioard trebuie sd se

Fig. 2.8. Orientarea completi Ei redusd a pieselor prismatice


frezeze un canal ca in

fig. 2.8. gi avem utmdtoarele cazuri:

orientare completd

canalul se prelucreaz1, pe o anumitd lungime; canalul

este cotat fald de toate cele trei planuri, se anuleazdtoate cele gase grade de libertate, frg.

2.8.a;,

orientare redusd de ordinul I

canalul se prelucreazd pe toatd lungimea;

canalul este cotat fald de doud planuri; se anuleazd 5 grade de libertate, fig. 2.8.b,

orientare redusd de ordinul

II -se preltcreazd toatd suprafafa;


anuleazd 3 grade de liberlate;
grade de libertate;

este cotatl

fala de un plan; se anuleazd 3 grade de libertate, fig.2.8.c; By -bazdprincipald de aqezare

Bz-bazdprincipald de ghidare- anuleazd2


Bs

-bazd principald de oprire - anuleazd.1 grad de libertate.


Orientarea completi qi redusi a semifabricatelor cilindrice

2.1,.2.

Se considerd un semifabricat

cilindric, iar pe partea superioard trebuie sd

frezeze un canal ca in fig. 2.9;

fig.2.10; fig.2.II; qi avem urmdtoarele cazuri:

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.......,......,............................................1q orientare completd

canalul se prelucreazd pe o anumitd lungime la

anumitd.pozilie

fa!d" de

un alezaj (in cazul nostru diametral opus); canalul

este cotat fa!6 de toate cele trei planuri, se anuleazd toate cele qase grade de

libertate,fig.2.ll;

orientare redusd de ordinul

I-

canalul se preluqeazd pe

o
5

anumitd
grade de

lungime; canalul este cotat fald de doud planuri; se anuleazd


libertate, frg.2.L0; orientare redusd de ordinul II

canalul se prelucreazd, pe toatd lungimea;

este cotat fald de un plan; se anuleazd

grade de libertate,

fi5.2.9;

l[----___lizc -=-::===:r--t-:-_::::_=

V,V.T.ffi '/.'/tVlt'.7t;% !:1 D Fig.2.9. Sistem de orientare cu doui grade de libertate.

Br, Bz, -baze duble de ghidare - se anuleazd4 grade de libertate;


Bz -bazd, principald de oprire - se anuleazd grad de libertate;

Bq-bazdde blocare - se anuleazd.T

grad de libertate;.

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1....,.......................................................1s

ab
Fig. 2. 10. Sistem de orientare cu un grad de libertate, (arbori).

Fig. 2.11. Sistem de orientare static determinat, (arbori).

2.2. Constructia elementelor de reazem

rcazemele

principale sunt reazemele care participa la

orientarea

semifabricatului;
reazemele suplimentare

sunt reazemele care nu participd la orientarea

semifabricatului, ele se mai numesc qi sprijine.


Reazemele principale pot

fi:

fixe;
reglabile;
autoreglabile.
de

La orientarea semifabricatelor pe suprafele plane se trtilizeazd ca elemente


reazem principale:

cepuri de reazem;

pldcile de reazem;
mese de reazem.

Acestea fac parte din categoriarcazemelor principale fixe.

2.2.1. Elemente de reazem fixe

Cepurile de reazem

Cepurile de reazem sunt elemente de orientare care servesc la rezemarea


pieselor, in general, pe suprafele plane neprelucrate sau prelucrate grosolan. Cepurile pot fi:

cu cap plan, fig.2.12.a;

cu cap bombat, fig.2.12.b;

cu cap zimlat,ftg.2.l2.c.

in-Q -tr/ :t"z

Varionta A $erl'gl mm

t-

Colo tl

qlm

fp!eranto

E
c

6 --40
4

x45o . d,

E
:iii
l ro 1,,]i.o 4_',
t' rOl
T-

lEl

:50 ftsu#l
t n6l

d
L d1

4 - .1\
lO

-i

80 H7

1+25

:ei -'ais
Rlx _ 8.3

Rl

H
lj
Der'.aliul

Fil\-R

ffi JW

A n,j , ,45 +l

ffifr
Fig.

2.l2.Tipuri

de cepuri fixe.

- diametrul capului de reazem; d - diametrul de montaj; H - inillimea utild a capului; L - lungimea total6.
D

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.......,.,..................................................tt Cepurile se monteazd in corpul dispozitivelor prin presare cu un ajustaj Hl ln6, simplu sau prin intermediul unei bucge, fi,g.2.12.d, fig.2.12.e. Materialul din care se executd sunt materiale rezistentelauzurd:

OSC 8, OSC 10 - pentru cepuri cu dimensiuni mici;

OLC 10, OLC 15 - pentru dimensiuni mari.

Plicu{ele:

in figura 2.13 sunt prezentate cdteva variante


constructive de pldcufe fixe:

se folosesc la rezemarea

semifabricatelor
suprafe!e

pe

plane

prelucrate qi cu intinderi
.,'/triioj
Loc

penlru

mai mari;

--

'-{

*i
I

pldculele se fixeazd pe corpul dispozitivelor cu

-I
In

2...3 quruburi cu
inecat.

cap

cazul

cdnd

semifabricatele se reazemd pe o suprafald laterald


aceasta trebuie sd
Fig. 2.13.

a unei pldcufe,
fie orientatd in
corect

Tipuri

de plicu{e fixe.

plan pentru a orienta in

semifabricatul.

fig. 2.14.

se prezinta doud
moduri de centrare
a

pldculelor. PlSculele
se

.r. b
Fig.2.l4. Moduri de centrare a plicu{elor.

executd

din oleluri

de cementare OLC

Proiectarea si constructia disnozitivelor /.................

...............

I8

10, OLC 15, cementate pe o addncime de 0,8...1,2 mmo la o duritate de 55-60 HRC.

Mese de reazem

Mesele
utilizeazl,

de

reazem,

fig. 2.I5,

se

la orientarea semifabricatelor de

dimensiuni mari qi rigiditate scdzutd pentru


suprafefe prelucrate.

Ele se executd din OLC 15 qi suportd


acelaqi tratament ca pldculele.

F'ig.2.15. Masi de reazem -

Costul tehnologiilor de execulie este ridicat, condiliile de rugozitate

suprafefelor sunt ca cele ale pldculelor iar ele sunt prevdzute cu nigte canale in scopul
aqezdrli cdt mai corecte a semifabricatului.

2.2.2. Construcfia reazemelor principale reglabile Reazeme reglabile Pentru prelucrarea pieselor cu abateri mari de la dimensiunr, apare necesitatea

i rrtW,'V;'7/t7lV' ',+-,)

Ktd'i#:
I 4.

6yrc'!;Ti,

\r)...r
;-a.-,,.$

i\r) 7\.

\\'...1

4.

Fig.2.16. Reazeme reglabile cu cep.

regldrii indllimii reazemelor, in funclie de dimensiunile pieselor care se orienteazd.

in
reglabile.

aceste situatii reazemele

fixe se inlocuiesc pa\ial sau total cu

reazeme

Reazemele reglabile din fig. 2.16, a, b gi c sunt constituite din:

I -reazem (gurub); 2 - contrapiulifd; 3 bucqd filetatd; 4 corpul dispozitivului; 5 qurub (qtift) fietat;
Pentru caz:urile in care reazemul reglabil trebuie sd prezinte o suprafald activd relativ mare se pot utiliza construclii prevdzute
?n

fig. 2.16.c.

Plicu{e reglabile

\r)\

r\\),

\\\

L.t'A ll
]4

-l

Fig. 2.17. Plicu(e reglabile.

ilsn ilYt) ro--;


-

Pldculele reglabile se folosesc

la

rezemarea semifabricatelor

pe

suprafele

plane prelucrate qi cu intinderi mai mari pentru prelucrarea pieselor cu abateri mari de

la dimensiuni unde apare necesitatea regldrii indllimii de reazem.

in fig. 2.77 sunt prezentate doud variante constructive de pldcule reglabile


urmdtoarele pdrli componente
1
:

cu

- pldculd reglabild; 2 - gurub (prezon); 3 - piuli{d; 4 - corpul dispozitivului

(a); arc elicoidal (b);

Proiectsres si constructia dispozitivelor 1............................................................20

2.2.3. Reazeme autoreglabile


Se utilizeazd ca reazeme principale pentru orientarea suprafelelor care prezintd,

abateri mari de la planeitate, praguri, goluri, deniveldri.

.c.i

I t
6'
j

c) \-t@/
,

/-:e\

/.

',,fr*idil't.o

-t

4'

Fig. 2.18. Reazeme autoreglabile

in fig. 2.18 sunt prezentate reazeme autoreglabile cu doud puncte de sprijin


reazeme autoreglabile cu trei puncte de sprijin.

qi

Reazemele autoreglabile cu trei puncte de sprijin, fig.2.18.a, fig. 2.18.b, sunt construite dintr-o calotd sfericd 3,frxatd de gurubul 2 in corpul 1, avdnd posibilitatea

autoregldrii dupd cum cere suprafala de reazem.


Reazemele autoreglabile cu doud puncte de sprijin,

fig' 2.18.c, fig. 2.18.d,

sunt construite dintr-o pand disc 2 sau a unor plunjere duble. Pana disc 2 este relinuti

in corpul dispozitivului cu ajutorul cuiului 3. Reazemul autoreglabil din fig.2.18.d


este constituit din doud plunjere verticale

2, care se sprijind pe felele inclinate la 45"

ale plunjerului orizontal 3. Garniturile 5 qi capacul filetat 4 impiedicd pdtrunderea


aqchiilor mdrunte in interiorul reazemului.

2.3. Orientarea semifabricatelor pe suprafefe cilindrice


Constructia elementelor de orientare

exterioare.

Suprafelele cilindrice ale semifabricatelor sunt:

exterioare lungi sau scurte;

interioare lungi sau scurte.

Pentru orientarea unui semifabricat dupd suprafelele cilindrice lungi in general se folosesc prismele care caracterizeazd cele doud planele de referin!5, fig. 2.19.

linii de contact a suprafelei

cu

w
tvTl

T
-l
-!

M/
pentru prisme mari.

,'ry'

I
t

Fig.2.19. Prismele, elemente de orientare pentru suprafe{e cilindrice exterioare.

Construclia qi dimensiunile prismelor sunt reglementate in STAS 8881

71.

Materialele utilizate sunt OSC 8

pentru prisme mici qi OLC

uri de cementare

in fig. 2.I9.c sunt ardtate principalele dimensiuni ale unei prisme.


Prismele pot

fi:
fixe;

, -Pb]*, y'

,%.'

(8i

,,,I,"
i

Fig. 2.20. Schema pentru dimensionarea prismelor.

reglabile;

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................22

mobile.

Pentru proiectarea prismelor de construclie speciald anumite dimensiuni

Fig.2.2l. Prisme reglabile qi prisme mobile.


trebuiesc calculate iar celelalte se aleg din STAS sau se iau constructiv,vezifrg.2.20,
unde avem:

a
h

- unghiul de deschidere a prismei;

inallimea prismei;

hu

dimensiune intre 8-25 mm, se alege in funclie de rezistenfa materialului

din care este construitd prisma;

- pozilia centrului semifabricatului fa!6 debazd; h, - cotd de control, necesard pentru dornul de control; D.in, D.a* - dimensiunea minimd. maximd a semifabricatului;
h,

ld{imea fafetei de contact dintre semifabricat gi suprafelele active ale

prismei qi se poate calcula cu relalia:


D*u*

^-

-Dtin
L

(2.r)

n,^dttg;

Pentru piesele cilindrice exterioare lungi se folosesc doud prisme aSezate la


capetele semifabricatului iar pentru piese cilindrice prisme inegale (in trepte).

in trepte (arbori) se utilizeazd

in fig. 2.21 sunt prezentate doud variante de prisme mobile folosite la fixarea semifabricatelor cu lungimi de varialie mare. Spre deosebire de prismele fixe, la cele
mobile trebuie rectificate

in

afara felelor active qi cele laterale, intrucdt funclionarea

lor necesitd ghidare in corpul dispozitivului.

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.,....,.,.,..,...,...............,........................,.22

2.4. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e cilindrice interioare

Suprafegele cilindrice interioare sunt:

scurte;

lungi.

Semifabricatele cu suprafele cilindrice

y-2./ /-a *-. 2rrll

,,!,M
'z-a4

cilindrice interioare scurte se orienteazd


bolluri de orientare qi pe suprafele plane,

pe

care
3

sunt baze principale de agezare qi anuleazi


srade de libertate.

Fig.2.22. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e cilindrice interioare scurte gi suprafe{e plane

Semifabricatele

cu suprafele cilindrice interioare lungi se

orienteazd pe

dornuri lungi, anuldnd 4 grade de libertate,frg.2.23.

2rQt

+rt

Un exemplu de astfel

de

Fig. 2.23, Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e cilindrice interioare lungi

orientare int6lnim la dispozitivele

de centrare fixare cu

bucqd

elasticd bilaterald, frg. 2.24.

Fig.2.24. Dispozitiv de centrare gi fixare cu buqd elastici bilaterall. 2.5. Orientarea semifabricatelor pe bol{uri

La orientarea semifabricatelor pe suprafele cilindrice interioare existd ca


c6nd necesitd orientare completd ca

ri

in frg. 2.26.

Pentru aceastd orientare putem intdlnii doud cazuri:

cu incdrcare intre bolturi;

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................2q

cu incdrcare inafara bolfurilor.

Orientarea semifabricatelor se face ca infis..2.25.

Fig. 2.25. Orientarea semifabricatelor pe bol{uri

In fig. 2.26. sunt ardtate doud dispozitive pentru orientare bielelor pe


bolluri.

sri/ -l-r' *

Fig.2.26. Orientarea bielelor pe bol{uri.

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................25

Determinarea formei teoretice a boltului secundar

l.;,qtl,a(J-.-i +- +-+ I +l-9-er-F


L-TD, ,*i--tt L+ls/E

l--PLry!"'4

\u/ / }l-'
-l -i

Fig. 2.27. Determinarea formei bol{ului secundar.

Se observd

din fig. 2.27., pentru a evita dubla centrare unul din bolluri trebuie

construit aproximativ sub formd elipticd, dar cum in practicd este greu de executat o
asemenea formd, se utilizeazd urmdtoarele forme practice

cainfig.2.28.

Se

poate

studia
de

limita
d<Emm
tr

interferenld

pentru un caz
d=

4..-*nm
o

d>5Omm

Fig.2.28. Bol{uri frezate, pentru diferite

dimensiuni.

extrem

c6nd

alezajele

principale gi secundare au dimensiuni minime, iar bollurile (principal qi secundar) au


dimensiune maximd.

Deasemeni se poate face calculul pentru determinare in61limii bollurilor, la


orientarea unui semifabricat de tip placd pe un

boll

sau pe doud bolfuri.

2.6. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e conice

Suprafelele conice ca qi cele cilindrice sunt:

interioare lungi gi scurte


exterioare lungi qi scurte.
1n

Dimensiunile qi pozifia suprafelelor conice implicd particularitdJi specifice


determinarea orientdrii semifabricatelor.

a)

cazul semifabricatelor conice exterioare lungi cu anularea a cinci grade de libertate, ftg. 2.29.a;

Proiectflrea si constructia dispozitivelor 1............................................................26 Semifabricatul

se va orienta

in bucqa conicd 2, care va constitui obazd" dubld

de centrare cu anularea a cinci srade de libertate (un qrad de libertate neanulat


rotalia in jurul axei).

cu

b)

cazul semifabricatelor conice exterioare lungi qi suprafele frontale


anularea a cinci grade de libertate , fig. 2.29.b;

In acest caz suprafala


'Jt
'.!.

conicd exterioard lungd este

combinatd

cu o

suprafald
se

frontald pland, orientarea

poate realiza cu ajutorul unei bucqe conice deplasabild pe


Fig. 2.29. Semifabricate conice exterioare lun gi

direclia axei care asigurd


anularea

a patru grade de

libertate, suprafala frontald pland constituind baza de oprire qi anuleazd un grad de


5---t-'--1
:lj

-a-'+ --

libertate.

c) dacd suprafala

conicd

exterioard este scurtd, ea constituie bazd simpla de


centrare qi anuleazd doud Fig. 2.30. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e conice exterioare scurte.

grade de libertate, fig.


2.30.a, iar pentru unele

semifabricate suprafala frontald pland constituind baza principald de


3t'

2r

aqezarc

anuldnd

trei grade de libertate, fig.


2.30.b;

d) Cazul
a

pieselor interioare

conice

Fig.

2.3 1.

Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e conice interioare.

lungi, se anuleazi

grade

de

libertate, fi5.2.3La;

e)

Cazul pieselor cu suprafele exterioare conice scurte gi suprafall frontald,

frg.2.3I.a;

' ," :,.,. j /1 t t:' i t'f -:;.r j('1t- {gi.:.\,!.i.,

jf

'j

Proiectarea si eonstractio dispozitivelor 1............................................................27


Cel mai des de orientare pe suprafele conice interioare scurte se int6lnesc la opera{iile

de strunjire gi rectificare intre v6rfi.ri),

exterioara (prinderea

frg.2.32.

in

cea ce privegte construclia


Fig. 2.32. Orientarea semifabricatelor

elementelor de bazd. pentru suprafele

conice interioare sau

intre

virfuri.

exterioare,

respectiv bucqe sau cepuri, acestea vor


ftezate la 120", orientarea ftcdndu

fi
ffi.

- se nu pe
zone, fig.

toatd suprafafa conicd


4aa

ci pe trei

z-J)-

Cap. 3. PRECIZIA
DISPOZITIVE

ORIENTARII

SEMIFABRICATELOR
Abaterile care apar
prelucrdrii pot

iN

in

procesul
gi

fi dimensionale,
:.

de formS

de pozilie, provocate de mai mulfi factori ai procesului

#
(3.1)

tehnologic.

Aceste erori

nu se pot erimina "*';;:;f5T:,T,ff;:.'.**

complet pentru cd unele sunt sistematice iar altele sunt intempl6toare.

L<T
(dispersia cdmpului abaterilor < toleranfa dimensiunii prelucrate)

Erorile cele mai semnificative sunt:

erorile de instalare a semifabricatului in dispozitiv;

erori cwzate de varialia forfelor de aqchiere;


erori de reglare a elementelor sistemului tehnologic; erori de control;

erori determinate de varialia temperaturii degajate


prelucrare;

in

procesul

de

erori ale magini

unelte;

erori determinate de uzura admisibild a sculelor.

Eroarea de instalare a semifabricatului este dependentd de:

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1..............,........................................,.,.,,28

oi -

(3.2)

unde:

ao - eroare de orientare;

d - eroarea dispozitivului;

eroarea datoratd fo4elor de fixare.

tiod^ 1(0,3

- 0,5)T

(3.3)

3.1. Determinarea erorilor de orientare in cazul semifabricatelor


prismatice
Pentru frezarea canalului de l61ime e la piesa prismaticd din fig. 3.1.a, canal condifionat de cotele c ai d. Se observd cdbaza de orientare B este principald, iar baza

este secundard.

Dacd prelucrarea se face cu scule reglate, reglajul ftcdndu-se

in raport

cu

elementele de reazem ale dispozitilului, distanla delabaza de aqezare A la suprafala prelucratd va rdmdne aceeaqi pentru toate piesele, in timp ce baza de cotare C se va
deplasa in intervalul Tu. Rezultd cd eroarea de orientdta s1.y, corespunzdtoare cotei c,

oblinutd la prelucrarea canalului. Baza de cotare B, fiind aceeaqi cu cea de orientare,


iqi menline pozitria gi nu introduce erori.
Se obline astfel:

to(,) = 0, iar
ao(a)

(3.4) (3.5)

= 0.

Se considerd cd pentru toate dimensiunile prelucrate se foloseqte scheme la carebazade orientare nu coincide cubazade cotare, eroarea de orientare este egald cu
4

-.

-:-l

,Ir

Fig.3.1. Schema pentru calculul erorilor Ia orientarea pe suprafe{e plane: cazul I - a;


cazrul2

-b.

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................29


cdmpul de toleranld al cotei care leagd cele doud baze.

in acest caz, respectiv Bu* 8..


Pentru cazul din fig. 3.1.b, erorile aare apat la cotele b qi d vor fr influenfate de toleranlele dimensiunilor a qi c, care determind pozilra gdurii de referinld,rezultdnd:

s161

= To gi

(3.6) (3.7)

o(o):7"'
Pentru executarea cotei

d din frg. 3.2,

eroarea de orientare se calculeazd cu relatia: t o(a) =

te!

To' *Tu2 +7,'

(3 .8)

i-

Fig.3.2. Schema pentru calculul erorilor Ia orientarea pe suprafe(e plane: cazul 3.

--***

In procesul de prelucrare pe ldnga abaterile liniare, eroarea de execulie poate fi


influenfatd qi de abaterile unghiulare.

in fig. 3.3, semifabricatul prezintd o abatere unghiulard A,a abazei de ghidare

in raport cu cea de aqezare in limita cAmpului de toleranld prescris la cota a (TJ.


Semifabricatul translateazd pe planul de bazd pdnd atinge reazemele laterale, iar
dimensiunea c, care in cazul
afectatd de eroarea c^ '0c

La:0

s-ar

fi oblinut cu eroare de orientare zero, va ft

tgLa =
tgAa =
O^

to,

b-h
t,
b
,1

(3.e)

b-h -=

t^ wc =b-h\L rb
cu cAt h este mai mare cu atdt e ,
este mal mtc;

Fig.3.3. Schema pentru calculul erorilor unghiulare la orientarea pe suprafefe plane.

elementele de reazemin general se asambleazlla mijloc.

Proiectarea si constructia dispozitivelor L.............,...,.........................................30

3.2. Brorile de orientare la orientarea pe prisme

Prismele sunt folosite la orientarea pieselor pe suprafele cilindrice exterioare.

se urmdreqte

in general axa acestora (o suprafald cilindrica),

rezultd, cd nu

se folosegte ca bazd. de orientare axa cilindrului


acestuia qi apar erori de orientare;

ci doud generatoare ale

scula are

o pozilie fixd fafd de felele

prismei, deci fafd de intersecfia


acestora in punctul V, iar cota de reslare este CR.

La prelucrarea suprafelelor canalului


la o piesd cilindricd ca in fig. 3.4 se pot cere
cotele a,

b sau c. Bazele ce cotare

prezir:/id

deplasdri fala de cea de orientare care este


muchia ce trece prin V.

1) pentru cotaa,bazade
Fig.3.4. Schi{a pentru calculul erorilor la orientare pe prisme
baze

cotare BC1,

rezultd distanta dintre cele doud

OV=

(3.10)

2sinL
2

variatiaacestei distanle reprezintd eroarea la cota a


ta
7,1

ZSIN-

a
2

(3.11)

2) pentru cota b, baza de cotare Bc2,rczultd:


AV=

a2 zsln2

(3.r2)

eroare roarea de orientare este:

ah -

r ..-"1 " &-rI


2llsm\2)

r)

(3. I 3)

| |

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.................................................,..........31

3)

pentru cota c, baza de cotare este BC:

rr^dd

a2 zsln2

(3.14)

eroarea de orientare pentru cota c va

T.,l 1 -l t^=:l
' .a 2lI sln-+l \z)
|

r)

fi:

(3.15)

eroarea maximd apare

la cota c, deci atunci cdnd baza de cotare este mai

depdrtatd debaza de orientare qi un unghi eroa.rea

a mic;

minimd aparc la unghi umare iar baza de cotare sd fie mai

apropiatd de cea de orientare; pentru unghiul a se folosesc valori normalizate de 60", 90' gi 120". Dacd cotele a, b gi c nu sunt in planul

de simetrie fig. 3.5 varialia


direclia cotelor respective.

deplasdrilor
pe

relative ale bazelor trebuie proiectate


Calculul erorilor pentru acest caz se face:

l)
'

Vocos P

"
tj

Fig.3.5. Calculul erorilor atunci cffnd canalul nu mai este in planul de simetrie al prismei rezultd":

ZSlN-

a
2

cos

B,

(3.16)

o(o)-T

T,

cos B

(3.17)

sln

- -2
- oC =

2)

vocos B

!a"o, zstn

-+,

(3.1 8)

rczultd:

Tolcosp , (u) =

r)
\2)

d 2lI sln-

(3.1e)

3) V}cos p + OB

,, B *! a2 zsln2

(3.20)

rezultd":

",,,=yf*g.r) I srn\2)

(3.20)

Caz particular dacd a = 90" , iar cotele a, b, c sunt


paralele cu una din felele prismei, frg. 3.6., rezultd";
L)

\u/

(3.2r)

6r,, 0 \ul =
Fig. 3.6. Caz particular, una din cotele sunt parale cu una din fetele

pentru tr,t u)| t../ =7,,,

c6,

g =
2

_ A<"
-aJ

(3.22)

prismei

3.3. Erorile de orientare pe dornuri sau bucqe conice

baza de cotare pentru BC,

a este

- la orientare se

folosesc

$N
Fig.3.7. Calculul erori la orientarea pe dorn conic

generatoarele conului care au


ca punct

fix punctul Y,

rezultd.

baza de orientare, fig. 3.7 .

VE= D

2tga'

(3.23)

iar eroarea:
U 1.,\

^\s/
-

T,t

2tsa

(3.24)

rezultd. cd eroarea creqte atunci cAnd se micqoreazd

unghiul a

Eliminarea acestor erori se poate asigura prin rezemarea semifabricatului pe


suprafala BC prin crearea unei

mobilitaf

domului pe direclia axiald,.

Proiectsrea si constructiu dispozitivelor L.......,.,.,,........................................,.,...22

CAP. 4. FIXARE,A SEMIFABRICATELOR f;N OTSPOZTTIVF| Aplicarea asupra semifabricatului a unui sistem de forle care sd-l menfind
permanent in contact cu elementele de orientare gi sd se pdstreze aceastd pozigie pe tot parcursul procesului de prelucrare, se numegte fixare.

Forlele care acfioneazdasupra semifabricatului sunt ardtate

?n

fig. 4.1.

ftrla

f p'restringere, ra

necesore orientrini gl a re )

ftrte

{ I
2 J

momentl din proeasul,de prefucrore

de aschiere
mosice
cu corocle

sccundar

Fig. 4.1. For.tele care ac{ioneazi asupra semifabricatului.

4.1. For{e de prestrffngere

realizeazd,punerea in contaet a semifabricatului cu elementele de reazem;' ele au valori relativ mici qi de multe ori sunt substituite de fo4ele de fixare;

-i:l-la7

we4
'//

J:--,1 T'o

Fig,4.2. Modul de aplicare a fortelor de prestrdngere (reglare).

cazul a) G

greutatea semifabricatului are rolul de prestrAngere;

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................2q cazul b, c

sunt cazuri mai pufin intdlnite la care G sau componentele acestuia

trebuiesc contracarate prin alte fo4e de prestrAngere. Aceste forfe de prestr6ngere se


realtzeazd" cu aiutorul mecanismelor de fixare.

4.2. For{ele qi momentele de aqchiere

acestea au valorile cele mai mari procesului de orientare qi fixare;

gi amplasdrile cele

mal defavorabile

E+t ,tl .or


I I
:

forlele
I
I

de

aqchiere sunt
variabile gi in

regim
stalionar;

l__
Fw

mdrimea

acestor forle
-fode
dc,o.;chrcre

if*

-rnomenfs de ogchierc

Fig. 4.3. Evolu{ia forlelor qi momentelor de aqchiere.

de aqchiere precum qi direclia qi


fi
uqor

sensul lor de aclionare sunt importante de cunoscut pentru a putea


contracarate de mecanismele de fixare;

4.3. Fortele masice Greutatea semifabricatului este o forfa masicd.

Forfele gi momentele masice trebuiesc luate in considerare mai ales cdnd

-#.S.*
E

semifabricatul

este

in

iw

migcare. Ele produc perturbalii in procesul de


orientare qi fixare

Fig. 4.4. Scheme de fixare cu tendin{e de rotire


a semifabricatului.

ffir.fo.a)2 :m".r".a)',

(4.1)

Proiectarea si constructia disnozitivelor L rezultd:


ffi"=
unde:

35

ffi, .rp
'e

(4.2)

- este masa piesei; me - masa de echilibru.


mp

4.4. Fortele secundare

sunt mai pulin luate in calcul, de exemplu: for,ta secundard apare la retragerea

burghiului din piesd, forld ce trebuie


contracaratd.

Asupra unui semifabricat

poate

acliona una sau mai multe fo4e de fixare.

Fig. 4.5. Scheme de fixare cu tendin{e de deformare a semifabricatului.

4.5. Fortele de fixare

Fo(ele de fixare

se

aplicd semifabricatului prin


mecanismul de fixare, dupd

ce acesta a fost orientat

?n

dispozitiv

prin

aplicarea

fo4elor de prestrdngere.
For,tele de fixare pot

fi principale qi suplimentare.
Forlele principale
se

aplicd perpendicular pe baza

ffi A, ffi

h.

H '-c.gt

de orientare qi

leagd"

Fig. 4.6. Transferul gradelor de libertate intre bazele de

orientare.

numdrul maxim de grade de libertate.

Fo{ele de str6ngere suplimentare se aplicd in cazul cdnd se doregte micqorarea forlelor de fixare principale sau asigurarea unei orientdri qi a unei fixdri pe mai multe
direc{ii.

Modul de aplicare a fo4elor de fixare poate


4.6.

fi urmdrit in figurile 4.4.;4.5.

qi

Proiectarea si cconstructia disnozitivelor

36

Cap. 5. MECANISME DE FIXARE

MECANISME DE FIXARE

dupd gmdul lde complexitote

,,- [-, .l

rifrr HH

-T-

Manuale

Automatizdte
dupa sursa de
Dupd elenentut

E
q, (J (J
lU

o
qJ

q >

^R

UJ

(J

Fig. 5.1. Clasificarea mecanismelor de fixare.

5.1. Construc{ia qi exploatarea mecanismelor cu bride

Fig.5.2. Tipuri de bride.

a) Qa = S(a + b),
rezultd;

S=O

n -'

a+b

o _t, o+b ce
c" = ci

a+b
a

Proiectarea si cconstructia dispozitivelor

3l

b) aQ = b,S,
rezultd":

S=Oa:
47'

n
D

t" =o ci b
c" = cib

c) aS:(a+b)Q,
rezultd:

n+h S=Q:;
a
c-

-= c. a+b'
Cr=c,
a

a+D

Cu p6rghia din fig. 5.2. a) - se poate obline numai o demultiplicare; Cu p6rghia din fig. 5.2.b)

- se poate obline multiplicare sau demultiplicare; Cu pdrghia din fig. 5.2. c) - se poate obline o multiplicare.
P6rghiile pot
de strdngere S.

fi foarte diverse

dupb unghiul forlei de aclionare Q fald de forfa

Un exemplu de pdrghie unghiulard este dat in fig. 5.3.

Relaliile dintre fo4e qi curse sunt date de


relaliile:

aQ=bS
rczultd

'

S=Oa:
D

c,ab ue
--

ci

' D

-L,-'

Fig.5.3.

Bridi (pdrghie

unghiulari).

In general bridele sunt folosite in


mecanismele combinate cu filet, cu excentrici, la acfiondri manuale sau combinate.

In fig. 5.4 sunt ardtate exemple de dispozitiv de fixare cu pdrghii (bride)


pentru urmdtoarel e c azuri
:

+-

1k

demultiplicare de forfl, frg.5.4.a; demultiplicare sau multiplicare de fort5; fig. 5.4.b;

multiplicare de fort6, fig. 5.4.c;

Fig.5.4. Variante'de dispozitive cu bride

(pirghii).

5.2. Mecanismele de stringere cu

filet

Calculul curselor gi fo4elor de strdngere realizate la mecanismele cu filet:


pentru realizareastrdngerii cu mecanismele cu filet trebuie si se aplice piulilei
sau gurubului un moment de rotire;

o pafie din momenlul M este consumat pentru antrenarea piulitei sau gurubului pe sup-raGtele elieoid",ale ale filetului Mr

M, = Sr*tg(u
rn care:

+ o)

r-

este raza nredie a

filetului;

Proicctarea si cconstructia disnozitivelor


S

39

fo4a axial6;

a
p

- unghiul de pantd; - unghiul de frecare.


este consumat6 pentru invingerea

altl parte a momentului

frecirilor de pe

partea frontald a piulilei sau gurubului in migcare, Mz.

Iar M:M1*M2.

Larotirea gurubului sau

piulilei cu un unghi B , acesta

se deplaseaz6 pe

direcfia for,tei de strdngere cu o cursd h proporfionali cu pasul p al filetului.

t' V/j

tr'ig. 5.5. Construc{ia mecanismelor de str0ngere cu filet.

h-

D-t-

zlt

'

Principalele tipuri de suprafele frontale a piulilei sau $urubului in miqcare

depinde de forma suprafefei respective.

f;roiec'tarea si cconstructia dispozitivelor

-.

+a

^1 Mz=s1F
unde

D3

64'

-d:
de frecare pe suprafala frontalS de strAngere.

p - este coeficientul

a) Dd:0, M:0,
Rezultd:

J = --z-r i r^tg\a + g)

b) d:0, M, =:SltD,
Rezult6:

oM-------------7.J =

>

r;g(a + rp)+

1rD

c)

$i d)

d-->a, M,

=!2 suD
M

Rezultl:

se)

r^tg(a + a)+|O

s-

M / \ 1 D3td3 r*tg\a + p)+ tp D, 4

Mecanismele de strdngere cu filet sunt foarte adecvate pentru aclionarea manual5, deoarece

unghiul de pantd al filetului este


foarte mic ( de obicei sub 3 "),

'

Fig.5.6. Mecanism de stringere cu filet

rezultd agadar o conservare sigurd a

fo4elor.

Proiqctareu si cconstractis.disoozitivelor

,.

qt

Fig. 5.7. Piulig cu alezaj inclinat

AD
Fig. 5.8. mecanisme cu: gaibe frezate- a;

pibi

fuezatlarticulati - b.

in fig. 5.9. sunt prezentate diferite variante constructive de capete pentru


antrenarea guruburilor qi piulilelor.

Proiectarea si cconstructia disoozitivelor

qz

Fig. 5.9. construcfia capetelor pentru antrenarea guruburilor gi piuli{elor

5.3. Mecanisme de strngere cu pne

Aceste mecanisme sunt cele mai simple dar sunt


adecvacte numai pentru

aclionarea mecanizatd
deoarece la aclionarea manualS se oblin fo4e mici.

tgu = --:- ,
ci

c^

rezult5: Fig.5.10. Scgema pentru calculul for,tei de batere a penei


unde:
ce =

citga

c,
ci

- este cursa de iegire;


este cursa de intrare.

Proiectarea si cconstructis

dispozitivelor.I

tl

- este fo4a de baterea penei; S - fo{a de str6ngere.


fo4elor fig. 5.10 qi rezult6:

Pentru determinarea for,tei S in funcfie de for,ta Q se face proiecfia pe verticald


gi pe orizontald a

[or*P=Q llr, =ff::s


Fz:?
tSQz

F^ N2

F, = Stgg,
P=?

/\P tg\d+h)= u lY3


rezult5:

P=Stg(a+q)
Inlocuind in sistem se obtine:
Fig.5.11. Scgema pentru calculul
for,tei de dezbatere a penei

Q = sbs@ + p,)+ tgs,f , iar

,sunde:

tSld + h)+ tgQz

/\,

p, - este unghiul

de frecare Nr

Rr;
Rz;

rp, - este unghiul de frecare Nz

a -unghiulpenei; - forfa de strdngere; Q - forfa de batere a penei.


S

Pentru calculul fo4ei de dezbatere a penei Qr, se face proiec{iape oizontali gi

verticali a forfelor, fig. 5.11:

[w, :N. =,s 14. P,'=e,


Fz = S'tgqz

4'=s'ts(pr-o\

Proiectarea si cconstructia dispozitivelor

qq

Q,

= sbs(p' -a)+ tserl q>_0

- o)+ ryazf> tg(p, - a)+egr 20


sVs@,

Qr-a

>*-Qz

Qr* gz 2d
Pentru rezolvarea condiliei de conservare a fo4ei trebuie ca unghiul de pantd
sE

fie mai mic sau egal cu suma unghiurilor de &ecare.

Qr=Qz=5"40'
iar pentru a garanta conservarea
Qr + Qz

=ll'20'

Pentru unghiuri mai mari nu mai este garantatii conservare4rcnlJtiagadar cE


nu mai pot

fi utilizate acliondri manuale.

Pentru pan6 asimetricl bilateral6 cu frecare inegal[ avem:

ar+a2 4Qr*Qz,
:

dacd pana este simetrici cu frecare inegall:

Al=qz=G 2a

<et*gz,

iar pentru pan6 simetricd cu frecare egal6:

e <Q
Pentru a putea utiliza pana ca element de fixare la mecanismele combinate se
recomandd utilizarea unor elemente care micqorcazilcoeficienful de frecare dinfre pand gi semifabricat precum gi a unor construcfii care

si fie posibile

de executat

practic. Aceste soluSe se gdsegte in construcfia mecanismelor de centrare qi fixare.

Proiectarea si cconstructia disnozitivelor

io gg. 5.12

este

reprezentat un mecanism de

fixare cu pand qi plunjer. in corpul 3 sub acfiunea fo4ei de


Fig.5.12. Mecanism de lixare cu pani varianta I ac{ionare Q, pana 1 sub acliunea gurubului 2 se
deplaseze pe direcf;e
Ei

orizontali

fixez6 semifabricatul cu fo4a S.

i"

ng. 5.13 este reprezentat

tot un mecanism de fixare cu pan6 gi

'nn Tfr
Fig.5.13. Mecanism de fixare cu varianta 2

plunjer care prin varianta


constructivd elimind solicitarea

gurubului la incovoiere.
Q

- poate fi dezvoltatd

fie de

excentric, sau motoare cu ac{ionare


HniarA hidraulice sau pneumatice

pani

etc' De cele mai multe ori

mecanismele de fixare cu pani sunt aclionate de alte mecanisme cum ar

fi:

mecanisme de fixare cu excentric sau motoare hidraulice sau pneumatice liniare.

5,4, Mecanisme de fixare cu pene gi plunjere.

in fig. 5.14 sunt prezentate cdtevavariante constructive de mecanisme cu pani


gi plyrger care sunt frecvent utilizate in construcfia de magini.

Ptoiectarea si cconstructia dispozitivelor

46

171')7':

!i."i

:,:t

e
Fig.5.14. Mecanisme de fixare cu pani gi plunjer.

5.5. Mecanisme cu pene multiple

pana multiplX este elementul care prezint6 mai multe suprafele, de obicei egal

inclinate gi
echidistante? pe care se

rcalizeazl deplasarea
elementelor de fixare a

semifabricatelor (plunjer, patine, pdrghii


etc.).

N_$Sl,s
Fig.5.15. Mecanism cu pene multiple

mecanismele de fxare
cu pene multiple se

Proiectareasicconstru4iadisoozitivelorl,

. -

tt

utilizeazd.mai mult in constructia sistemelor de fixare autocentrante.

Semifabricatul

1 este

fixat de plunjerele 2, acfionate de penele 3, prin

intermediul qurubului de ac{ionare.

5.6. Mecanisme de fixare cu mai multe pArghii

Fig.5.16. Mecanisme de fixare cu mai multe

pirghii

in construclia dispozitivelor foarte des sunt utilizate mecanisme cu mai multe


pdrghii articulate;

5.7. Mecanisme de fixare cu

pirghii articulate cu excentric

Fig.5.l7.

Fig.5.18.

Fig.5.19.

Proiectarea si cconstructia dispozitivelor

qt

5.E. Mecanisme de

fixare cu excenfric

Dupi forma profilului de lucru excentricii pot fi:


circulari;

curbilinii:

. .

dupi o curbd arhimedicS;


dupd o curb6logaritnicS.

5.8.1 Excentrici circulari

sunt mai simpli gi ugor de executat;

prezintii forfe de strdngere qi curse de lucru care depind de unghiul sub oare se

----a ,E'
?--,-

Fig. 5.20. Excentrici circulari. face strdngerea;

excentricii circulari se oblin prin plasarea excentricl a axei alezajului unui disc
fa15 de suprafala

cilindricd exterioard

a acestuia;

profilul de lucru este executat sub forma unor arce de cerc.


h = e * OA = e - e cos p = e(t
h

- cos F)
B
(unghiul de rotafie) 0 -

este cursa excentricului.

Cursa excenticului intre 0 -2e pentru un unghi de

180".

'

Pentnr a firnc{ionain condifii normale

Proieetorea si cconstructio disoozitivelor

49

hiir*ZT,+ur+f
unde:

jr * jocul inilial dintre excentric

gi semifabricat;

lf,
excentric);
u1

- suma toleran{elor lanfului de dimensiuni (reazem, semifabricat,

rzrva de curs6 a excentricului care permite funcfionarea nomralala

aparifia uzurilor;

/^

deforma,tia elastic6 a sistemului.

_ \ i-:----g-1-cosB

j,+I4*4+f
Pentru calculul

fo4ei de strdngere

in

{: i --*i\
' l#Jt-lr

funcfie de forfa de
aclionare Q se urmdregte

AS\i \ ----: Tisirif i . 'ir :. r'Fig.5.21. Calculul forfei F in funcfie de forfa Q

frg.5.2l.
Se poate determina,

scriind momentele fatd de


Or

QL=Sppg(a+rpr)+tsezj
rezult6:

$=

QL

p\s@

e)+ Eezl'
unde:

- este braEul for$ei Qr, se Poate

determina (calcula);

F I
I

Qr

* fo4a folositi

la imp[nare;

a - unghiul

de pant5.

Curba de variafie a forfei de Fig.5.22. Varia{ia forfei de .,strflngerein func{ie de unghiul de ' rotatie
strdngere S in func{ie de unghiul de rotafie

se poate vedea

infig.5.22.

Proiectarea si cconstructia dispozitivelor

50

EQt

6, tt,, V{V,Vi

Fig.5.23.

{6h
\_-/
'"i \ i'l'r

Fig.5.25.

Materialul utilizat
la executarea

excentricilor este OLC

.r,*f;* "* T
Fig.5.26. Schema de trasare simplificati a spiralei lui Arhimede,

15, cementat pe o

addncime 0,8

1,2 mm,

cdlit qi revenit la 55 - 60

Proiectarea si cconstructia di$oozitivelor


HRC.

st

5.8.2 Excentrici

curbilinii

a)

pentru profil cu spirala lui

Arhimede, ecualia:
R=

a0,fiind

dificilS de trasat se
folosegte metoda din

ftg.5.26;

1)
Fig.5.27. Schema pentru trasarea excentricilor cu spirali logaritmici
sau36);

semicercul AB se

imparte intr-un

numir egal de pdrfi


egale (12,24

2)

pe lungimea desfbquratii a semicercului

AB

se ia acelagi numdr de

p64i egale 12,24 sau 36; cateta CB

triunghiului ABC este h:hrz;

ducdnd paralele Lacateta CB, rezultE inElfimile:hv ...,hrz)

3) pe lungimea razelor
b)

se ia h1, ...,hrz qi unind

prin arce de cerc,

rezultdforma simplificatd a spiralei lui Arhimede.


pentru profile cu spirala logaritrnicS cu ecuafia: ,t = Roso', se folosegte metoda grafo

analiticd drnfi9.5.27;

1)

se

traseazi un cero c;'JrazaR{ din centnrl O gi o serie de rczela


este

unghiul 0 =29 $p -

unghiul de fixare);

2)

profilul de lucru

a camei se obline prin prelungirearcz.ei vectoriale

calculate cu relafiile:
Ro R.= '

cosd
.Rr

Rz=

_fiO
cos'o

cosd
R2

Rr:

cosd

=Ro cost p

Proieetarea si cconstrucfia disoozifivelor

s2

P= '-n
Se

fi"t cos,-

fto

cos'B
cosd

observi cdrazele vectoare cresc cu ra[ia q =

6, t ll,r

V (VJ

Fig.5.28. Puncful de rotire pentnr came este centrul O.

$ER T*-{
L_J
A't !1t v( vj

F-"-{

.,.\.1

rt I rLJ t-+-+--l
i

*8*

Materialul utilizat la executarea


excentricilor este OLC
15, cementat pe o

A.i -=\-; Fig.5.30.

LJ-,"1--., --

addncime 0,8

1,2 mm,

cilit qi revenit la 55 urmdtoare.

60 HRC.

Cdteva mecanisme cu excentrici qi pdrghii sunt prezentate in figurile

Proiectarea si cconstruain disooz.itivelor

53

5.9. Mecanisme de fixare cu hidroplast

Hidroplasful are aspectul unui cauciuc fbrd pori, transparent, fiind practic incompresibil care se comportd ca un lichid cu vdscozitate mare.

in compozif;a hiroplastului intr6:

policlorurd de vinil lA-20%;

dibutilftalat

88-59,20/o;

calciu ulei de vid


stearat de

2-0,8Yo;

0-20%. Presiunile ajunse in

hidroplast sunt de la 125


da}.{/cm2 pdnd la 450 daN/cm2.

Pentru umplerea

dispozitivelor cu hidroplast, ele se incdlzesc


la temperaturi cuprinse

inhe 130-150 " dupd care

se

toami in cavitatea dispozitivului hidroplastul lichid

(topit), pAnI laumplerea completii a cavitii.tii. Un exemplu de mecanism cu hdroplast este prezentat in fig. 5.31. Scriind egalitatea momentelor reanlt6:

L'F':
lar

P'1

R = rz.S
r) =-.

c F.'L

m.l-

unde:

- este fo4a de strdngere; Fu - forla de ac{ionare exterioari; L - braful forfei Fu; R - rezultanta; I - bralul rezultantei;
S

Proiectare%si cconstrqaia disoozitivelor


m

s+

- numirul semifabricatelor fixate simultan; n- numdrul de pluqiere pe fiecare semifabricat.


iar
,S,

Fo'L

n.m.l
schema din

Pentru a obline for!6 mare la fixarea tuturor semifabricatelor se folosegte

fig. 5.32, unde

for,ta pe fiecare plunjer se

obline datoriti presiunii in hidroplast care se obline prin

fogarentltant6 in urma rotirii


qurubului de aclionare.

Fig.5.32.
Fu

La ac{ionarea cu fo{a
realizatL de qurubul de

actionare 5, presiunea hidroplastului este:

'P=--+ nD'
P=

4F^

Sr

---=,
7fl-

4S

unde:

D-

este diametrul

pistonului;

diametrul plunjerului.

Din relafiile de mai sus rezult6:

s=4[ +l "\D
)

t\2

rmde: Fu se poate ob{ine prin motoare pneumatice sau hidraulice liniare. Fo4ele
de fixare Fortele de fixare

Proiectqrea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)

3f,

I. MECANISME DE CENTRARB $I FIXARB


MECANISME DE CENTRARE CU PARGHII

2 -plrghii 3 - articulalii
4

I-

piesd (semifabricat)

- cursor 5 - tijA filetatd de legdturd


6 -reazem 7 - suprafald de aqezare

Fig. 1. Mecacanisme de centrare cu pirghii cu acfionare mecanizati.

- piesd (semifabricat)

2
3

- pdrghii

rG

5-

articulalii culisor arc elicoidal

Fig.2. Mecacanisme de centrare cu pffrghii cu autostrdngere.

Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)

56

MECANISME DE CENTRARE CU BUCSE ELASTICE

Fig.3. Bucqe elasticd cu trei ffilci: a-cu con direct; b - cu con lnvers.

Fig. 4. Tipuri de bucge elastice.

Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)

5/

fblci fixate

2- corpul bucgei elastice 3 - quruburi

Fig. 5. Bucqe elastice cu

filci aplicate

- ftlci

2 3

- arc elicoidal - arc inelar

Fig. 6. Bucqe elastice cu filci libere

Fig. 7. Bucqe elastice: unilaterald

a; bilaterale

b.

Proiecturea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

58

1 - bucqd elasticd

3-

dorn conic arborele principal

Fig. 8. Dorn cu bucqd elastici unilaterali pentru prinderea pieselor scurte.

I - bucqe elastice 2,3 - dornuri conice

it lr

t?r?zZ:
.+ -ti

Fig. 9; Dorn cu bucqe elastice folosit Ia strf,ngerea pieselor lungi

*lzreb?ffi

ri-lr

- bucqd elasticd bilaterald 3 - mangon conic 4 - piulild 5 - qtift filetat


2

I - corp

Fig. 10. Dorn cu bucEi elastici bilaterali cu ac{ionare

manuali

Proiectqrea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

59

- tijil de aclionare 3 - dorn conic 4 - gurub pentru blocarea bucqei


2 5 6

- piesd

i\T\-rS\\-S\-\

\\:q:\S\

- bucq[ elasticd bilaterald - corpul domului

Fig. 11. Dorn cu bucqd elastici bilateralS ac(ionare mecanizatd

- bucqd elasticd unilaterali - corpul mandrinei 3 - manqon conic


1

Fig. 12. Mandrini cu bucqi elastici cu actionare manuali

- bucqd elasticd bilateralS 2 - corpul mandrinei


1

3,5-bucqeconice

qurub pentru blocarea

rotirii

bucqei

Fig. 13. Mandrini cu bucqi elasticd bilaterali cu ac{ionare manuali

Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

60

- bucqd elasticd 2 - mangon


1

Fig. 14. Mandrini cu bucqi elasticl cu ac(ionare mecanizatil

- bucqd elasticl cu con lnvers 2 - manqon de acfionare


1

Fig. 15. Mandrini cu bucEi elastici cu ac{ionare

manuall

Proiectarea construc(ia $i exploatarea dispozitivelor (partea

II)

6{

MECANISME DE CENTRARE CU $AIBE ELASTICE

Fig. 17. $aibe elastice

Fig. 18. Dispozitiv cu pachet de gaibe elastice inglobate in cauciuc

b
c

mecanizati;
cu doud pacete de gaibe elasticp, pe doud diametre diferite, cu actionare mecanizatE. I *pachet de gibe elastice 2 -tijd de acfionare

Fig. 19. Dornuri cu qaibe elastice cu un pachet de gaibe elastice, cu actionare manual6; cu doud pachete de qaibe elastice, cu acfionare

(partea Proiectarea canstruc{ia $i uploatarea dispozitivelor

II)

6z

MECANISME DE CENTRARE CU MEMBRANA

Fig.20. Mandrini cu membrani elastici Pozilia de stringere a Piesei; Pozilia de eliberare a Piesei'

MECA}{ISME DE CENTRARE CU BUC$E BURDUF

tt26

Fig.21. Bucgi elasticl tiP burduf Big.Z2.Dorn cu bucqi elastici burduf

- corpul dornului 4 - bucgd distanloare 5 - qurub de aclionare 6 - pand radiali 7 - apdr6toare


3

l, 2 -bucge

elastice burduf

Proiectarea constilclit $i *plootorea dispozitivelor (partea

II)

e3

MECA].ISME DE CENTRARE CU BUC$E CU PERETI SUBTIRI, HIDRAULICE


4

_-1.
t

Fig 23. Mandrini cu ulei

- piesi
-bucqi

2
3

cu pereli subtiri

5-

plunjer ac{ionat manual qurub de aclionare a Plunjerului gurub de reglare a curselor 9i a pesiunii

Fig 24. Mandrind cu hidroPlast

- bucgd cu pere{i subliri 3 - plu4ier aclionat

I - piesd

manual 4 - qurub de aclionare 5 * gurub de reglare a curselor qi a presiunii

proieetarea construclia Ei exproatarea

II) dispozitivelor (partea

6f

piesS

plunjer aclionat mecanizat 5 qurub de reSlge.1


curselor $i a Prestunrt 6 - surub Pentru opturarea Oe golire a aerului "tidJ"roi intimPul umPlerii cu

-Lotsa

cu Per4i subliri

hidroPlast

cu ac{ionare mecanizati Fig.26.Dorn cu hidroplast

elastice Fig.27. Tipuri de bucqe

CU PENE MECANISME DE CENTRARE 1 - piesi


2
3

- arcuri inelare 4 - corPul dornului ; -;;iG de rixare; 6 -tija


?-bana;8-buc;i

-Pene

de aclionare

3L

Proiectarea constructia $i exploatarea dispozitivelor (partea

II)

6{.

MECANISME DE CENTRARE CU PENE $I PLI.INJERE

4 - fijA de aclionare

- pies[ 2 - plunjere 3 - pan6 multipli


1

Fig.32.I)orn cu pene gi plunjere aclionat mecanizat

lss$$
Fig.33. Dorn cu pene pi plunjere pe doul rAnduri actionat manual

2 3

- piesi - plunjere
-pane multiple

- pies6 2 - plunjere 3 - pane multiple


1

Fig.34. Dorn cu pene gi pluniere pe dou5 rinduri actionat mecanizat

Proiectnfea

cofffirclia ii

XftnffiffiWffilW (Wa

n)

trL.?'o

A DISPOZITIyELOR V n. ACTIONAREA PNEUMATICA


stolfo de

-comprEoare

:x :
ar>

5\g

ln gtmosferd
Fig. l. scema generali a instaletiilor de ec{ionrre pneumetici

';4 .l

I - rezervor de aer, 2 - robinet de trecerei 3 - filtru de aer;4 - regulator de presiune: 5-manometru; 6-ungAtor:7-releudepresiune; 8-supap6desensunicl 9-distribuitor 10 - reeulator de viteza; I i - motorul peneumatic; l2 - reazem

- corp - pahar 3 - sitd


I
2

'- supapd

Fig 2. Schemr filtrului de rer

l-corp;2-bucga 3-membruri;4-pahar 5-sit[dublAl 6-pahar 7-tija:8-clopot


9

supapa; 10 - dop filetat 11, 12 - garnituri

Fig 3. Construc{ia filtrului de ser

P r o ie

ctar ea const ru c{i a

exp

Io

at ctr

a d i:s p oz it iv elrtr

(p art

ea I I )

70

o-

- rezervor de aer - robinet de trecere 3 - filtru de aer 4 - regulator de presiune 5 - manometru 6 - ungdtor 7 - releu de presiune 8 - supapa de sens unic 9 - distribuitor 10 - regulator de vitezd 11 - motorul peneumatic
1

12

- rcazem
corp

2 -pahar
3

* sita

supapd

Fig 2. Schema filtrului de aer

I - corp
2
3 5

4 *pahar

bucqd

membrand
sitb dubla pahar

7
8

9-

ciopot supapi 10 - dop filetat II,12 - garnituri

-tlj6t

Fig 3. Construcfia

filtrului

de aer

P r c; i

ectar ea co ns tt'rtclia

exp

/o

at ar

d is p ctz

it

iv el or (p ar

te

a I l)

7l

2-arc
3

corp
sistem de reglare piston supapa regulatorului

4
5

Sorp

cillndrv

'

Fig. 4. Schema de func{ionare a regulatorului de presiune

I - corp
2 3 4

* scaun

supapi

6 - arcuri elicoidale 7 - sistem de reglare

- corp superior 5 - membrand

8*dop

9*arc

Fig. 5. Constructia regulatorului cu memtrrani

Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea

ll)

72

I - corp
2 -pahar
3

drosel
:-.--_--:l -- - -t
,---.j--l-* _

;Ulci:d

Fig. 6. Schema de func{ionare a

ungitorului

2*
3

corp drosel
scaun

4
5

- pahar 6 - supapd 7 - scaun 8 - piulila 9 - conductd


10

- capac

pahar transparent

Fig. 7. Construc{ia ungltorului

I - piston
2

- resort 3 - contact electric

Fig. 8. Schema releului de presiune cu piston

Proiectarea constrttc{ia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

JJ

2 4

3-arc
5 * piesd izolatoare 6, 7 -pldci intermediare

corp membrand
sistem de reglare a presiunii

* cabluri (legdturi) 9 - punte de legdtura 10 - borne 7I, 12 - capace


8 13

quruburi

Fig. 9. Construc{ia releului de presiune cu membrani

- ola 3-arc 4-corp2


/.

corpul

Fig. 10. Supapi de sens unic cu

trili

s
!

2 4
5

3-arc

corpul I gamiturd

- sertdrag - corpul 2
Fie. 11. Supapi de sens unic cu sertira$

Proiectarea construcfia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

74

2
3 5 6

corpul
scaun

4*arc

-membrand

- qurub - corpul 2
Fig. 12. Supapd de sens unic cu membranl

corp
sertdrag conic

3-arc
4
5

- capac

- manetd - qtift

Fig. 13. Construc{ia distribuitorului cu sertirag conic

Proiectarea construclia qi exploatarea di,spozitivelor (partea II)

/5

- manetd 2 - sertdraq 3 - corp 4-ax


1

5-arc
6

guruburi

Fig. 14. Construc{ia distritruitorului cu sertirag plan

- corp - ventil cu ac 3 * gamiturd 4 - bucqd filetatb 5 - bil6 6 - arc elicoidal


1

capac

filetat

Fig. 16. Cnstruc{ia regulatorului de vitezd

Proiectarea constructia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

76

corp

3-arc
4
5

-piston

- gurub de reglare - bil6

6 7

- arc elicoidal - capac filetat

Fig. 16. Regulator de vitezi pentru alimentarea a doui motoare

- gtu! 2 - conduct[ flexibild 3 - colier 4 - piulila 5 - corp 6 - garniturd


1
-6

Fig. 17. Imbinarea conductelor flexibile

2
3 4
5

conductd rigida corp

- piulila olandezd,
-niplu

-gtu!

Fig. 18. imbinarea conductelor rigide

'1 .-

t Vaet'-'

- -'

'

1 - corP 2liston

3-arc
4 - qurub de reglare s - bila 6 - arc elicoidai 7 - r,apac filetat

pntru Fis. 16. Regulator de vitezi alimentarea a doui motoare


?

-qtu!

flexibil6
3 - colier 4 - piulda 5 * corP
6

sonduct6

garrdffia
Fi g. 1 ?.

t*t;ffifi
_-onductelo

_ conductE rigid[;

5 *niplu 2* *rp;3 *tur; 4 * pidiF olandeza;

MOTOARE PNEUMATICE

dmcsferi

fig. -

;t

cu piston cu schema motoarelor pneumatice

Asu rre.io. !

cu piston cu

fiil a uotorului 11:lt"tit ac$nne


-

dubli

simPll ac{iune

Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

78

Vedere din N

Vedere din

2,3
4

cilindru
piston

capace

5 - tija 6 * qaibd de
siguran!d
7

+t\ l-Jitr

F-----,
{

Fig.21. Construc{ia motoruluipneumatic cu piston cu dublS ac{iune

* piulild

8, 9, 10

gamituri

at

Fig. 22. Schemele funcfionale ale moloarelor cu membrani cu simpl[ acliune cu dubld actiune

Proiectarea construclia Si exploatarect dispozitivelor (partea II)

79

,2 -

capace

4, 5 - nituri
6 7
8

membrand

- tljFL - guruburi
bucqd

9, 10

gtuluri

Fig. 23. Construc{ia motoarelor pneumatice cu dubli actiune

Fig.24. Construc{ia motoarelor pneumatice cu membranl cu simpli ac{iune

Proiectarea construclia Si exploatarea dispozilivelor (partea II)

80

I,2 *
3 5

capace

- membrand 4,8, 75, 19 - $uruburi - tijd


6 7

* taler

- disc 9*arc

- flanga - piulild 12 - qtift filetat 13 - qtu!


10 11

14-ax 16 - capace
17 18

20

garnituri corp pili[d de re{inere

Fig.25. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu membrani


cu

simpli ac{iune

cilindru
capac

2 4
5

3-ax

*tljatubulard

- piston 6 - piulila 7,8 - gamituri 9 - inel 10 - manqon de


alimentare

Fig. 25. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu piston cu

dubli actiune

Proiectarea constnrclia Si exploatarea dispozitivelor (partea [[1

81

corp 2 - tijd, 3 - rulment 4 * capac din doud buca!i 5 - qtuluri


1

- capace 7 - gamituri 8 * inel de distantare

Fig.26. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu membrani cu

dubli ac{iune
1

2 4
5

3,6

qtu! capac

7 *ax 8 - rulmenfi 9 - garniturd 10 - dop 11 - corp motor

- quruburi corp capac din doud bucali

Fig.27. Construcfia man$on de alimentare

Proiectarea construclia Si exploatareo dispozitivelor (partea

ll)

82

2
3

* 567 - piulile 8, 9 - gamiturd

corp despdrlitor membrane capac tijA comund talere

?6

Fig.28. Motoare pneumatice pentru forfe mari

Fig. 29. Etangarea pistonului gi a tijelor cu man$ete a- etan$area pistonului: 1 - cilindru, 2 - piston, 3 garnituri (manqete), 4 - inel, 5 - distanlier, 6 * $uruburi; b, c - etan$area tijelor: I - tijd, 2 * capacul cilindrului, 3 garniturd (guler), 4 - flangd (bucqd), 5 * guruburi (bucqd filetatd).

Proiectareq conslructict Si exploatarea dis;tozilivelor (partea II)

83

Fig. 30. Etangarea pistonului qi a tijelor cu garnituri in formd de V

//,/,/.,' ),',/ /.;


,o

w
\

Jansui(I|\ \. \ uiFasa-i?ijFronutui

Fig.31. Etanqarea pistonului qi a tijelor cu garnituri in

formi

de inel

Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelctr (partea II)

84

x ilr. ACTIO|{AREA T{IDRAULICA A DISPOZITIVELOR


5

ri
'.1
d

#'i
-'=_+
Fig. 1. Schemele ac{ionirii hidraulice a - instalalie individu ald prevdzutd cu pompd de inaltd presiune: 1 - pompd, 2.3 supapA de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic; b - instalalie individuald prevdzutd cu pompd de joasd presiune: 1 - pompd, 2,3 supapd de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic, 6 * distribuitor cu sertdraq, 7 - amplificator hidraulic; c - instalalie individuald prevdzutd cu acumulator hidraulic: 1 - pompf,, 2,3 supapd de sens unic, 4 - distribuitot, 5 - motor hidraulic, 6 -acumulator; d - instalafie individualdprevdzuld cuacumulator hidraulic qi releu de presiune: 1 pompd, 2,3 - supapd de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic, 6 acumulator hidraulic, 7 - releu de presiune;

P r o i e c t ar

c o ns

tru

cI ia

exp I o at ar

a d i.s p oz i t i,- e I o r

(p ar

te

a I I)

85

Fig.2. Exemple de utilizare a ac{ionirii hidraulice a dispozitivelor a - motorul hidraulic in afara corpului dispozitivului: 1 pompd, 2 - distribuitor, 3 - motor hidraulic, 4 - sistem de fixare
a piesei; b - motorul hidraulic inclus in corpului dispozitivului: 1 conducta de la pompd,2 - distribuitor, 3 - motor hidraulic, 4 sistem de fixare a piesei;

Proieclarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

86

AA,

J
2

Fig. 3. Motoare hidraulice pistonul, 2 corpul motorului, 3 - tija de acfionare, 4, 5 - capace a - motoare care se monteazd prin inqurubare pe corpul dipozitivelor; b - motoare care se monteazd de corpul dipozitivelor prin intermediul tijei filetate 3; c - motoare care se monteazd pe corpul dipozitivelor prin intermediul tijei filetate 3 qi a unei pArghii articulate cu urechea capacului 5; d qi e - motoare care se frxeazd de corpul dipozitivelor prin intermediul capacului 5 prevdzut cu o gaurd filetatd sau cu urechi.
1

Proiectarea crsnstruclia Si expIoatarea dispozitivelor (partea [I)

87

- corpul suportulul 2 - pistonul


1

3-arc
5

- qurub de presiune - pdrghie 6 - gurub de sprijin 7 - gurub 8 - capac 9 - piulils

t'-.-

Fig. 4. Motor hidraulic cu simpli ac{iune inclus in corpul dispozitivului

I - cilindru

- piston 3 - supapd de sens unic 4 - manometru


2
5

racord

Fig. 5. Construc{ia unui acumulator hidraulic

Proiectqrea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

88

3-arc

supapropiu -zisd, corpul cu scaunul supapei

4 - piulip speciald

rS

Fig. 6. Supapn-de siguran(i

lY. CONSTRUCTIA SI BXPLOATAREA ACTIONAnTI


PNEUMOHIDROSTATICE

- cilindru 2 - cilindru 3 - piston


1

pneumatic hidrostatic

4 -tliiL
5

- motoare 6 - pistoane 7 - distribuitor 8 - manometru

Fig

l.

Schema func{ionalS a

ac{ionirii pneumohidrostatice

Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

89

- cilindru pneumatic 2 - cilindru de inaltd presiune 3 - pistonul


1

4
5

- tljit

6-

capac

manometru 7 --cdmaqd 8, 9 - quruburi 10,lI,I2 - racorduri

Big. 2. Construclia unui amplificator pneumohidrostatic cu ac(iune directi

- cilindru pneumatic 2 - piston 3 - bucqd 4 - perete intermediar 5 - piston 6,7 - arcuri 8 - semifabricat
1

Fig.3. Amplificatoare cu perete intermediar liber, mobil

Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)

90

capac

unB ftt6

2
3

567 9

8-arc

corp garniturd piston garniturd piston gamiturd

- garniturd 11 - capac intermediar 12, 13 - garnituri 14 - inele de retinere


10

- capac

Fig. 4. Amplificator pmneumo

hidraulic cu motor incus

y. CONSTRUCTIA $I EXPOATAREA ACTTONAnTT A


MBCANOHIDROSTATICE

I - pompd 2 -rucord
3

conducte

4
5

-tljiL

6 - pdrghii articulate

- motoare hidrostatice

-lrI - -1y'- -i- 1+J- -, ---H *-i -- )'; j!:: rL: l]-- L- -l h | ;-l-r',-f :'-1--i:i-f-' *i +l---t Ll -r. lr r-r-tr i*t-J-,_1, , r_l-t I _[J,iI rll ..,- J I -J.*L !-- '_:_r f--i- -+- --'f-+-.*---l- -l - r - Jr r'.{Th* t - JTk -\ '- ;ft- ^ -.dTF-r

r-

-';

Fig. 1. Schema funcfionalii aciionirii mecanohidrostatice a dispozitivelor

Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

91

- corp 2 - piston
1

3,4,5-supape

76

bild
gurub

8-arc
rezervor - maniveld 11 - pistoane 12 - arcuri 13 - cilindri hidrostatici de lucru
10

'7

Fig. 2. Pompd mecanohidrostatici

corp, 2 -piston, 3 - arc, 4 * capac, 5 - quruburi pentru opturare; a - motor cu simpld acliune carelucreazd prin impingere b - motor cu simpld acliune care lucreazd prin tragere
1

t
Fig. 3. Motoare hidrostatice

ao

Fig. I&4" Motor lixat pe corPul dispozitivutui g*u pe firasa maginii unelte

Cap.ll. C0NSTRUCTIA $I EXPSA?AREA ACTIONARTT MAGNETTCE $r ELECTROMAGNETTCE ALtr DTSPOZITMLOR

- piesl - placi 3 - electromagnet 4 - corpul 5 - piese din material


1

diamagnetic

6 - piese din rnatsrial cu permeabilitate magnetici mare

1P'-

ffi ffii
Fig. ll.L Strfingerea electromagnetici

Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

93

2 -magnet Permanent 3 - piese din material cu penneabilitate magneticd ridicatd 4 - piese din material diamagnetic

piesd

Fig. 2. Strflngerea magneticl

2,4 3 5

magnet Pefinanent

piese din material cu permeabilitate magneticd mare

- piesd - piese din material diamagnetic

Fig.3. Dispozitiv cu magne{i permanen{i cu Pasul mare

I - magnet Pefinanent mare 2, 4 - piese iin material cu permeabilitate magneticd 3 - piesd 5 - piese din material diamagnetic
-1

5 ,

Fig. 4. DisPozitiv cu
magne{i Permanen(i cu
Pasul mic

Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

94

I2
3

posibild inchiderea circuitului

piesd a$ezatd. defectuos pise polare pisd ataqatd care face

Fig. 5. Srtingerea pieselor cu latura I mai mici decflt pasul polar

le LFig.6. For(ele la strAngerea

magnetici qi electromagnetici

2 -tije
3

I - magneli

- excentric 4 - piesd 5,6,12 - piese din material diamagnetic 7 - elemente polare 8 - qtift 9 - eclise 10, 1 1 - rigld superioard
Fig.7. Dispozitiv cu magne(i permanen{i mobili

Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelor (partea II)

95

- magnefi

3 - pldci polare cu permeabilitate magneticd ridicatd 4 - corpul dispozitivului 5 - excentric 6 - manivelS 7 -placb, superioard

- pldcii diamagnetice

Fig.

10.9

Fig.8. Construc(ia unui dispozitiv cu magne{i sub formi de plici mobile

I - corp
2
3
5

_1"

4 -placd,

- bobine - quruburi

6 -placa din material diamagnetic 7 - piesd

- piesd polard

il[
Fig. 9. Platoul electromagnetic

-r
..4

Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

96

VII. CONSTRUCTIA $I EXPOATARBA ACTIONANTT PRIN VACUM A DISPOZITIVELOR


1

2 -rcazem 3 - garniturd a - orificiu prin care se creazd vid in camera A

- piesd

Fig. 1. StrAngerea pieselor prin vacum

|
2

- robinet 3 - pompd de vid 4 - electromotor 5 - rezervor de vacum 6 - distribuitor 7 - dispozitiv 8 - piesd 9 - vacumetru

- rezewor de apd

Fig.2. Schema instala{iei de ac{ionare prin vacum

Fig.3. Dispozitive folosite la piese mari cu rigiditate scizuti

Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

97

Fig. 4. Dispozitive folosite la piese mici cu rigiditate sclzuti

Fig. 5. Dispozitive folosite la piese mici la care for{a de prelucrare ac{ioneazi paralel cu suprafata de reazem

VUI. CONSTRUCTIA $I EXPOATARBA DISPOZITIVELOR DIN BLEMENTE MODULARE

ND

tnnEt]tr :rltlnn[ :rtf nnnl :rtlflnn[ []tltlnf I


_It ll. ll

lt

ll

I --r
q

(l

t-] r--l r-*l

Fig. 1. Placi debazd

Proiectareq construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

98

Fig. 2. Urechi in formi de L

Fig.3. Modul debazd

@ l_:

@o @l;

@L: @@

@G

@
@

Fig.4. Modul prin multiplicare

Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelor (partea II)

99

Fig. 5. Modul prin demultiplicare

Fig. 6. Module unghiulare

t]n rfI In rfl


Fig. 7. Module de tip col{ar

Proiectareq construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)

100

Fig. 8. Elemente de tip cepuri

Fig. 9. Bol{uri cilindrice

Fig. 10. Prisme

Proiectarea construc{id Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

101

Fig. 11. $uruburi in T

Fig. 12. Pozi{ionarea precisl a bol{urilor qi a altor elemente

IX. DISPOZITIVE DE CONTROL

I - corp 2 -palpator
3 4

- bucgd - bucql elasticd 5 - comparator 6 - qtift 7 - qurub

,6(5
Fig. 1. Dispozitiv de control care permite transmitrea directi a parametrului de misurat

Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

102

I2
3

pArghie

articulalre

56-

tija
corp
bucgd elasticd

gurub

7 -brdtafi,

31 t231 Fig.2. Dispozitiv de control cu transmitrea mirimii prin pffrghii

dorn dorn cu alejaj

Fig. 3. Dispozitiv pentru controlul perpendiculariti{ii axelor alezajelor

Proiectareq construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)

103

1,2
3

- pArghie 5 - ceas comparator 6 - etalon


4

dornuri corp

,..1

't/ =ltd

Fig.4. Dispozitiv pentru controlul perpendicularit[fii axelor alezajelor cu citire abaterii la ceasul comparator

- piesd

2 3

56-

'l -arc

corp palpator pdrghie ceas comparator suport

Fig.S. Dispozitiv pentru controlul formei suprafe{elor

Proiectcrrect constntctict Si explocttctrect dispozitivelor (partea

III)

A '

4r,\

f\/

7
I

Cap. 15. DISPOZITIVE PEI{TRU MA$INI UNE LTE


15.1. Dispozitive pentru magini de

giurit

iiil:
.

/'/./,/'1

:it..7 Fig. 15.1.2. Bucsd conici.

Fig. 15.1.1. Bucge fixe.

'i

t_-.'i-.---

r---(.,..','

I :
I

ii:.'i1 ,'t't't
f

.,

v.,1','
/.//

i" !,r,,/, ""'

g.b
Fig. 15.1.3. Bucge fixe qi demontabile

15.1.4. Bucge speciale adaPtate formei piesei

1i,:
I

--"+-

---

Fig. 15.1.5. Buc$e aplatisate'

Fig. 15.1.6. Plicufe de ghidare fixe.

ro

e c t cu' e

on

s Ir

Lt

iu s i expi

ct r

at' e ct di spozi t iv

eIo

Ip

ar te u

II I )

/'3\l1i ilT;',ie, &, riilli l* * -,' l'-',';rar-\^. \ i t:;' \",' V' i:, v
t+F

i-r :=-

;: +-+v.+
l-i---t^f-f tt-ffit--_
l1

ti +)

Fig. 15.1.7. Placd articulatl (rabatabili).

Fie. 15.1.8. Pl:rc:i amovibilir.

Fig. 15.1.9. Placi suspendatl

Fie" 15.1.10. Placi riclicabili

Pro

ie

crar e ct cons truc I ict

i exploatarea dispozit ive lor

(parte a

III)

B.B

@
I

p \\

Dispoziti

mecatdsm cu crerrtalierE. si con cu lrei co'loanc

cu

placi ri.dica.biii

cu

\3 -ij j iF/OU*' i

c\ d<
I

.11 'J\;v
a1.:

L,f/r, ,

_l

placI ridicabiltr ,:u


-

DrsPozitrv cu
douI'

coioane

Fig. 15.1. 16. Dipozitive cu

ridicabild

Pr oiec

tar e cl

co

ns

rnrc { i a

exp

I o ct

tar e ct d i s:po:

it

iv

eIo

(par

u I I I)

i i
I

ct1
I

L+

Fig. 15.1.17. Dispozitiv cu placd riclicabili cu trei coloane.

TJ

l:

Fig. 15.1.18. Cap multiax special cu ro{idinlate in tlouri trepte.

Fig. 15.1.19. Schem:r tle principiu a capului multiar din fie. 15.1.18.

ro

iect

ar

c o ns

tLtc t i a s i expl o atar e a

clis p ozit ive

or ( par t e a I I I)

I:l- -i

i I

il:

.'1

.l-- -----

tTl
r,J

tl

\y

L.i

;-l

Fig. 15.1.20. Cap multiax cu rofi in consold

Fig. 15.1.21. Cap multiax cu angrenare

interioari

Fig. 15.1.22. Schema unui cap multiax fdri roti tlin{ate.

Fig. 15.1.23. Cnp multiax cu excentrice.

P r o ie

ct

ar e (1 c o ns t rltc

ti

i expi o ct t cu' e o cl i spoz i t i,"e I o r (pttr t e a I I I 1

5-\

,J,

Fig. 15.1.24. Scheme de capete multiax universale.

Jr

Fig. 15.1.25. Cap multiax universal cu


carclanice.

8 axe

Fig.

P r o iec

ar

a c ons tttc tia .y i exp lo a i ctr e a di spozi

ive

or (par t e a I I I)

,t-1.-,.

,.JvI

ob
Fig. 15.1.27. Reduc{ii: a - Ihri prelungitor; b - cu prelungitor.
Fig. 15.1.28.

Mandrini cu actionare rapidi cu bile.

re1+

n]n,
LJ

ffi@
bdfh

ffiffi

trm

ffi rL-

Fig. 15.1.29. Bucge schimbabile pentru mandrine rapide.

Pro

iec t

ar e ct

co

ns t rLLc

ti

ct s i explo at crr e ct di spozi t iv

eI

or

p ar

te

o III )

A_A

) --\_ (.

A\ 'l-

BL

5-6:d J

tarozi' Fig. 15.1.30. Mandrini liber[ cu autocentrare pentru

la maqini Fig. 15.1.31. Mandrine Pentru fixarea tarozilor


unelte.

Fig. 15. 1. 32. Schita unut dispozitiv Pentru prelucrarea giurilor conice" la m:r;in:r verticali cle g'iurit

Proiectoreq construcpia Si exploatarea dispozitivelor (partea III)

L5.2. Dispozitive pentru maginile de frezat

_a

_--2
,'.,.3

2"''
'l;-I

,r' ,. Ir
|

,u

-\-

--'I

_!--+

-+
J I

iii Y

\i

IJ

=/

Fig, 15.2.1. Diferite forme de gabarite.

fi U

Fig.15.2.2. Menghine de maqini cu qurub.

Pro iectarect constructiu Si expioaturea dispozitivelor (parteu

III)

l0

Fig. 15.2.3. Menghini cu excentric rotitoare.

Fig. 15.2.4. Menghini pneumatic:i cu membrand.

II I r oiectctrea c onsrrttc lict s i explocttarea dispozitiveior iparte a )

11

t. a Fig. 15.2. 5' Menghinl pneumatici cu amplificator'

t,:

!. /Q tR

;l

t, /.

.\

lg

0e ic rcb,inelu d,slrb!.'i:oi

universali' Fie. 15.2.6. Menghini pneumohidraulici

P r o i c c t u r e tt c o ns

ntc

!i

i exp I o ctt ur e a disp ozi t iv el o r

(p cu' t e u I I I I

r..

-;,. ..,II

a,

a/'-

Fig. 15.2.7. Cap divizor cu ax vertical 9i cap divizor ac(ionlt pneumetic.

Pt.oie crcrrect consffttctict

;i exploararea

dispozitiveior (portea III)

r3

Fig. 15.2.8. Cap divizor pentru piese lungi'

Pt'oiec'tcrrerr con5tt'Ltctiu

;i explocttttreu

dispozitivelor {purteu III)

i{

Fig. 15.2.9. Nlasi divizoare.

P r o i e c t crr

co

ns

rttc

ti

i expl o ctt ar e a d i spoz i t ive I o r

(pctr

te

o I I I)

15

A-BT

;E1

Fig. 15.2.10. Formele capetelor axelor principale de la maginile de frezat.

Fig. 15.2.11. Dornuri cu coadi caracteristice masinilor de frez:rt.

15.3. Dispozitive pentru strunguri $i

ma;ini de rectificat rotund (vezi .op.

6)

Fig. 15.3.1. Modul de agezare al pieselor intre

virfuri.

Fig. f 5.3.2.

Virf rotativ

cu indicator'

p r o i e c r ct r e o

ons

rztc I i ct s i expl o crt ctr

a dispoz

it

iv

eIo

p ar te u I I ['l

16

arborilor lungi nerigizi. Fig. 15.3.3. Luneti dubli, mobiti pentru prelucrarea

/,,,r/

--

t.-

-l - ,-u, filci
nereglabile'

Fie. 15.3.4. Universal cu trei