Curs Dispozitive

CUPRINS
Cap. 1. ELEMENTELE DISPOZITIVELOR 9I ALEGEREA ACESTORA 1.1. Definilia, locul qi clasificarea dispozitivelor 1.1 .1. Definifia, locul qi rolul dispozitivelor in construclia de magini. 1. 1.2. Structura dispozitivelor 1.2. Condiliile cerute dispozitivelor. I .3. Clasificarea dispozitivelor. 1.4. Avantajele utilizdrii dispozitivelor. cap.2. ORTENTAREA SEMIFABRICATELOR iN prSpO ZrTtVF.. 2.1 . Orientarea completd qi redusd a semifabricatelor in dispozitive 2.1.1. Orientarea completa qi redusa a semifabricatelor prismatice in dispozitive. 2.I.2. Orientarea completa gi redusa a semifabricatelor cilindrice in dispozitive. 2.2. Construclia elementelor de rcazem. 2.4.L Elemente de reazem fixe: (cepuri, pldcufe, mese). 2.4.2. Elemente de reazem principale reglabile: (cepuri reglabile; pldcule reglabile). 2.4.3 . Reazeme autoreglabile 2.3 . Orientarea semifatrricatelor pe suprafele cilindrice exterioare. Construcfia elementelor de orientare. 2.4. Onentarea semifabricatelor pe suprafeJe cilindrice interioale. Construc{ia elementelor de orientare. 2.5. Orientarea semifabricatelor pe bolluri. 2.6. Ortentarea semifabricatelor pe suprafele conice interioare qi exterioare. Construclia elementelor de orientare. Cap. 3. Precizia orientirii semifabricatelor in dispozitive. 3.1. Determinarea erorilor de orientare in cazul semifabricatelor orismatice. (abateri liniare gi abateri unghiulare). 3.2. Determinarea erorilor de orientare la semifabricate cilindrice exterioare in prisme. 3.3. Determinarea erorilor de orientare pe dornuri sau bucge conice. Cap. 4. Fixarea semifabricatelor in dispozitive 4.1 . Forfele de prestrdngere a semifabricatelor. 4.2. Forlele gi momentele de aqchiere. 4.3. Forlele masice. 4.4. Forlele secundare. 4.5. Fo(ele de str6ngere. Cap. 5. Construcfia qi exploatarea mecanismelor de strf,ngere 5.1. Construclia gi exploatarea mecanismelor cu bride. 5.2. Mecanisme de strdngere cu filet. 5.3. Mecanisme de strdngere cu pene. 5.4. Mecanisme de fixare cu pene gi plunjere. 5.5. Mecanisme de fixare cu pene multiple 5.6. Mecanisme de fixare cu mai multe pdrghii 5.7. Mecanisme de fixare cu pArghii articulate gi excentrici 5.8. Mecanisme de fixare cu excentrici. 5.8.1. Mecanisme de fixare cu excentrici circulari 5.8.2. Mecanisme de fixare cu excentrici curbilinii 5.9. Mecanisme de fixare cu hidrorrlast.
)
1
2 J
4
+
5
A
t2
1a
IJ IJ
1a
15
1a
-to
18
20
21
z)
ZJ ^a 25
27
28 30
J/. ,a JJ aa JJ
J+
ai )+
35 35
35
36 38 A' +J 45
46
A1 '+t
47
48
48
50
53
\,- t,li.'{'' t"i

i,,
y
-. ,: '1 \""t- '- t-,,".,
::\'
,-,
':..t.L
.N
I
a.-.Y
\,
1 j
-r,
, U-)' thlA I
{
tl 'n^- 'lrI';'J,
r-tt
t-1:-,(it,Lf
&-e-'t' "/L
, k-l.L'd .
7
4./
t L.{,L{
IIr"
itf i
i*,
Cr,r-); 1 t
I i t,
1 {-.,.,. J, ii"rL
c'a'L( - L ' J ' I' c,,'a'Ltti '^'L'LL ,*lo ,:,,Q )'Lt*"^:tt'U i' t 1 ; l L"3l1'-L'";1 l-',ttt'1)tv' fr*'tttt< i.r iL"i-L , t,i.vLi , i
|.,.r f!
i l.-, - ,1-i nt',k',4cztl ft" fi-rt"tis'httt* l'r; c...1u.,i-
WLt ,1^ C+1-( +., uLLl ' o /:
:,\
\.-
\-/
.t
t'i
'L't'-t 1tv, St
r Lt.,;z J
)tn,]-'t"'":4
tn
d;-tt
,t \
i
,v1.1 r ' uv/ rr r{ |
i,'l
t{-utC & Lll.c
,l ,"{
lhhr-'"', I | . ./ .i\. c d'' i,lI )!",i',

.
:ifri"'i
\, r-/" {
L-':J
i1- i a,"l.'"
r'
.^{
?|
! , Li .- / . ." ! . u 4 !L,^ L L 'ei "'
"i
l. Memoriu tehnic
1. Defini{ia, rolul gi clasificarea dispozitivelor
Dispozitivul reprezintd un eomponent auxiliar al unui sistem tehnic, o unita're din punct devedere func{ional, alcituit din elemente, cel pu{in in parte solide, ale ciror legituri le permit o mobilitate limitd 9i care rimdn in serviciu de repaus relativ.
- este un grup d elemente (organe de magini), cel pulin in parte solide, legate intre ele ?ntr-un fel determinat gi care formeazd o unitate; - elemntele care-l compun nu se deplaseazd intre ele ?n timpul lucrului, intrucit Tn acest caz dispozitivul se transformd Tn mecanism; - ?ndeplinegte o anumltd functie intr-un sistem tehnic , in care este inclus in sistemul tehnologic al maginilor-unelte pentru prelucrdri prin agchiere,
dispozitivele sunt incluse in doud locuri. ln unul din locuri dispozitivul leagd semifabricatul de magina-unealtd avdnd rolul de orientare gi fixare a semifabricatului fa{d de traiectoria descrisa de tdigul principal al sculei, iar in cel de al doilea loc leagi scula de maginaunealti avind rolul de orientare gi fixare a acesteia pe magina-unealtd. La asamblare, dispozitivele au rolul sa orienteze reciproc piesele, sau subansamblurile care urmeazi sd fie asamblate 9i sd le menlind in pozi{ia respectivd pe tot timpul cdt dureazd operatia de asamblare. Astfel de dispozitive se folosesc atdt la asmbl5rile fixe gi
l^ uutc ta ^^l^ -l^'.^^+^l-.ila uct I iui t(duilc
Caracteristicile de bazi ale unui dispozitiv sunt:
Rolul dispozitivelor de control este de orientare gi flxare a pieselor in vederea controlului parametrihrr care caracterizeazd una sau mai multe suprafete ale unei piesesau ansamblu.
Dispozitivele utilizate in tehnologia constructiilor de magini se pot clasifica dupd: locul unde sunt utilizate in tehnologie, gredul de universalitate, felul ac{iondrii, gradul de automatizare etc.
Dupd locul unde sunt utilizate
?n
tehnologie se deosebesc:
dispozitive de orientare gi fixare a semifabricatelor la prelucrare, denumite dispozitive pentru magini-unelte ( dispozitive de: trezat, gdurit, alezat, strunjit, danturat etc dispozitive de orientare gi fixare a sculelor, denumite portseule ( portcu{ite, porttarozi, msndrine gi dornuri pentru freze etc. ) dispozitive de orientare 9i fixare a pieselor sau subansamblelor la asamblare, denumite dispozitive de asamblare ( dispozitive de. nituit, sudat, presat, etc. ) dispozitive de coRtrol ( dipozitive de control al paralelismului, coaxialitatii, planitatii, etc. )
;
Dupd gradul de universalitate se deosebesc:
dispozitiveuniversale dispozitvespecializate dispozitive speciale dispozitivemodt:lare
Proiectdren si cconstr
Cap. 1. ELEI{E\TII-E DISPOZITIT./ELOR gI ALE:EREA
ACESTOR,{
1.1.
Definitia, Iocul ;i clasificarea dispozrtlvelor

gi
1.1.1. Definifia, locul
rolul dispozitivelor
'
-P1g.SA
UE
Lcgdtt;;o pr'n
interoctiuDea
PEELUCRAT
dffi ptoatsul d. a$xhirrt
DtspcztTtv
O{rF !:^
Si;r,r
" !o -:
Ai
l:
r
an,li,,r.r
n:.-
eicrrel;ie or
pcztlionore
Fig. 1.1. Dispozitivul in interar:{iunea functionali cu clementele sistemului tehnologic.
1.1.2. Structura dispozitivelor
F5cdnd o .-nalizd a oricdrui dispozitiv foiosit la prelucriri pe mapini unelte.
lezulta umdtoareie elemente :
elemente de orientare a semifabricatului in laport cn snla. nnmite reazelrl. elemente necesare menlinerii poziliei san orientdrii semifabricateior
numite elemente de fixare (mecarrisnre de fixare);

elemente de legiturd cu maqinile
unelte;
eiemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor; elenrente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.
La dispozitivele rotitoere sau deplasabile" intervin elemente specifice care

servesc la ridicarea. iotrrea. denlasarea s:rtr blocarc'a senrifabricatului.
Proiectarea si constructia dkpozitivelor 1......,.....................................,...............3

inclus.
Din definilie rezultd cd locul dispozitivelor trebuie plasat in diferite sisteme

tehnice, care, in procesele tehnologice din construclia de maqini in principal sunt:
de prelucrare; de control; de asamblare.
in fiecare
sistem tehnic dispozitivele constituie verigi de legdturd cu o parte
sau cu totalitatea elementelor componente.
Dispozitivele folosite la prelucrarea pe magini unelte reprezintd (80...90)% din
intregul parc de dispozitive cu care sunt inzestrate procesele tehnologice din

construcfia de maqini. De aceea
in
cele ae urrneazd vom detalia,
in
principal,
problemele specifice proiectdrii qi construcfiei acestei categorii de dispozitive.
Sistemul tehnic in procesul tehnologic de prelucrare pe rnaqinile unelte este

reprezentat prin sistemul tehnologic elastic constituit din: maqind
- unealtd, dispozitiv,
semifabricat, sculd, maqind

dintre sculd qi semifabricat.
unealtd, un sistem care se ?nchide prin interacliunea
in fig.
dispozitivele
componente.
1.1
Dispozitivul
in
interdependenld func{ionald
cu
elementele
sistemului tehnologic, este reprezentat un model al sistemelor tehnologice,
in
care
se
gdsesc
in
interdependenld funclionalS
cu toate elementele
ale
Rolul dispozitivelor este de a orienta suprafelele de prelucrare

cdt dureazd. procesul de prelucrare.
semifabricatului in raport cu tdigurile sculelor qi de a menline orientarea in tot timpul
1,1.2. Structura dispozitivelor
FdcAnd
r
analizd a oricdrui dispozitiv folosit la prelucrdri pe maqini unelte,

el emente
:
ezultd urmdto arele
ltiq -
elemente de orientare a semifabricatului in raport cu sula, numite reazem;
elemente necesare menlinerii poziliei sau orientdrii semifabricatelor

numite elemente de fixare (mecanisme de fixare);
elemente de legdturd cu maqinile
unelte;
elemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor;
Proiectarea si constructiu dispozitivelor 1.....,.........,...,........,...............................4
.elemente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.
La dispbzitivele rotitoare sau deplasabile, intervin elemente specifice care

servesc la ridicarea, rotirea, deplasarea sau blocarea semifabricatului.
1.2.
Condi{ii cerute dispozitivului
Dispozitivele folosite la prelucrarea pe maqini rolului lor
unelte, pentru a corespunde
- trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condilii debaz6: t sd fie concepute qi realizate rafional cu gradul de mecanizare
automatizarc pentru arcaliza o cregtere a productivitSlii;
sau
a I I I
sd asigure securitatea sd sd sd
muncii qi reducerea efortului fizic;
fie comode de transportat, manipulat qi depozitat; fie simple de intrelinut qi exploatat; fie ieftine
qi
justificate din punct de vedere economic.
1.3. Clasificarea dispozitivelor
A)
dupa locul unde sunt utilizate in tehnologie, se deosebesc:
dispozitive de orientare
qi fixare a
semifabricatelor
la
prelucrare
denumite qi dispozitive pentru maqini
unelte (dispozitive pentru frezat,
strunjit, magini de gdurit, maqini de rectificat, etc.);
dispozitive de orientare dispozitive de orientare
qi fixare a sculelor, denumite qi

;
portscule:
portcuf ite, portarozi, portfi liare
gi fixare a
pieselor sau subansamblelor la
asamblare (dispozitive de nituit, dispozitive de sudat, dispozitive de sudat etc.)
B)
dispozitive
de control
(dispozitive pentru controlul paralelismului,
coaxialitalii, planeit5lii, etc.).

dupd gradul de universalitate
se deosebesc
dispozitive:
universale
permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu
dimensiuni qi forme foarte apropiate;
Proiectarea
i constructia
disp ozitivel or 1....
specializate
- permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu

gi piese
cu
dimensiuni qi forme apropiate; speciale
- permit orientarea qi fixarea unor semifabricate -
dimensiuni qi forme foarte apropiate , la o singurd operafie;
din elemente modulare
sunt construite din elemente modulare cu grad
ridicat de universalitate qi se oblin prin asamblarea unor module dupd

necesitate, (se folosesc pentru operalii de gdurire, frezare, alezare, etc.)
C)
dupd felul acliondrii dispozitivelor:
dispozitive aclionate manual
- la care lucru mecanic necesar fixdrii - la care lucru mecanic necesar fixdrii
semifabricatului se rcalizeazd folosind energia musculard a operatorului;
dispozitive aclionate mecanic semifabricatului
se
realizeazd folosind energia electric[, magnetic6,
hidraulicd, vacum, etc.;
D)
dupd gradul de automatizare, dispozitivele pot
fi:
dispozitive automate
orientarea qi fixarea semifabricatelor se face frrd

;
intervenlia muncitorului, (maqinile automate, liniile automate) dispozitive aclionate mecanic
la care orientarea qi comanda fixdri se face electrrc,
de cdtre muncitor, iar lucru mecanic necesar se realizeazd

pneumatic, hidraulic, magnetic sau electromagnetic.
1.4. Avantajele
utilizirii dispozitivelor
rJtilizarea dispozitivelor la prelucrare, control qi la asamblare, prezintd o serie

de avantaje:
duc la cregterea productivitalii muncii

timpilor auxiliari la prelucrare;
- prin diminuarea, eliminarea
permit oblinerea sigurd apreciziei de prelucrare;

necesitd o calificare mai scdzutd a muncitorului decdt la prelucrarea
ftrd
dispozitive; reduc efortul fizic al muncitorului qi imbundtSlesc condiliile de muncd al

acestora;
imbundtdlesc esenlial condiliile de proteclie
a muncii, prin eliminarea
riscului de desprindere a piesei sau semifabricatului de pe maqina unealtd

la orelucrare.
Proiectarea si construqtia dilpozitivelor L...,.......................................................a
oportunitateautilizdrii unui dispozitiv, precum qi gradul de complexitate al

acestuia se stabilegte in urma unui calcul economic, lindnd seama de seria
de fabricalie qi de al{i factori.
CAP. 2. ORIENTAREA SEMIFABIUCATELOR iN DISPOZITIVE
Orientarea corecti
semifabricatului asigurd repartilia judicioasd
adaosulului de prelucrare, pe mdsurd ce piesa se apropie de forma qi dimensiunile

finale.
Orientarea semifabricatului comportd particularitdfi specifice determinate de forma gi dimensiunile acestora, precum qi de tipul suprafelelor care le infrqoard.
O schemd a clasificdrii elementelor de determinare a bazelor de orientare,

indiferent de complexitatea formei piesei este prezentatd in fig- 2.1.
Elemente de determinare a bazelor de orientare:
suprafald: - plan6: - intinsd;
ingustd.
cilindricd: - exterioard;
interioard.
:.
conic6: - exterioard; interioard.
sferic6: - exterioard; interioard.
canelatd cilindricd: - exterioard;
interioard.
canelatd, conicd: - exterioard;
interioard.
filetatd: - exterioard;
interioard.
danturatd cilindricd: - exterioard; interioard.
danturatd conicS: - exterioard; interioard.
muchie: - deschisd: - dreapt6;
Proiectarea si constructia disnozitivelor L
are
curb6.
inchisd: - contur poligonal;
punct.
contur circular.
in general un semifabricat raportat la axele unui sistem

6
grade de libertate: - 3
cartezian de referintd
rotalii qi 3 translalii dupa axe, fr5.2.2.

numeqte
La orientarea suprafelelor prismatice: - suprafala cea mai mare se

bazd principald de aqezare (BPA); intre ea qi dispozitiv existd 3 legdturi
I, 2, 3, qi
determind anularea a 3 grade de libertate ( translalie dupd"z qi rotalii dupd x, y).
interloaro
//+exteriodrd ----interiooni
/,-+exteri}ord .-r*intariooru Ejemenfe de determinore a
bdze[or de
,_>rungd
[""*
1*scurta
COnttO
dnntttrnti
coHco
csnelaro *+e.xlerioor! +/nfeflO0rd

exterioqrfi interioard
orientore
\ t- danljirgtd
dllndncd '- \-,
t+exterioord
ntcrto1ro
ex terioord
----+-
\L,, :.
'.-+
muchie
1litrf3#it#f.r
punCl
-1------* in
,*descnisci -'/+dresqts r-+curbo
chrsri
<i1;'il',0,7,,,!J,2,'
Fig.2.1. Schema clasificirii elementelor de orientare a bazelor de orientare.
Suprafala cea mai lungd se numeqte bazd,prrncipald de ghidare (BPG), intre ea gi dispozitiv existd doud legdturi care asigurd anularea a
dupd axa z qi translalie dupd axa y).
2 grade de libertate ( rotalie
Suprafala cea mai micd se numeqte bazd prrncipala de oprire (BPO), ea

anuleazd, translalia dupd axa x.
Pentru
a simplifica transmiterea unor informalii cu privire la
orientarea
semifabricatelor, se folosesc simboluri care se trec de cdtre proiectantul tehnologiei pe
schilele din planele de operalii pentru a indica proiectantului de dispozitive qi celor

car e r e alize azd pr elucrare a, ori entarea s emi fabri
c
atului.
Proiectarea si constructia disoozitivelor
L...............
........8
Existd mai multe simbolizdri dar cea mai completd simbolizare este prezentatd in tabelul 2.1.
in realitate aceste legdturi sunt materi alizate prin reazem e fig. 2.3.
in general la prelucrarea unui semifabricat prismatic nu

qase grade de libertate.
se anule azd toate cele
Suprafala cilindricd interioard lungd a semifabricatului anuleazd.
grade de
Fig.2.2. Orientarea unui corp prismatic in spa{iu
a_.-Y4\
;pt
itR ^M' ;t, ",'i r/l1

. t.'{l --t-:-r-
/n
I I
'- (Fl+
:-T-
Fig. 2.3. Exemplu de materializare
legflturilor prin reazeme
libertate qi se numegte bazd dublS de centrare (BDC), frg. 2.4, frg. 2.5. Suprafala frontald a semifabricatului anuleazd un grad de libertate, se numeqte
bazdprincipald de oprire (BPO).
Proiectarea si constructia disnozitivelor L
'l
rf
I
[\:l-s. -sr
r-s.
-t.,(
-!__ -: -rn-h{} J i: 6iJI!.
'
$.lQ
LIU
$-1 L. \
,v; ll f
SJ
il'-,.'JiS
in
Fig.2.4. Bazele de orientare determinate de suprafe{e cilindrice exterioare: lungio respectiv scurte. cazul semifabricatelor cilindrice exterioare lungi, definim
ii.-!
+< I
I t<<d
-bazd dubld de
ghidare (BDG)
anuleazd.
grade de libertate, frg. 2.6; suprafald frontald numitd,bazd
principald de oprire (BPO)
un grad de libertate; semifabricatul are un singur grad de
libertate ( rotalie in jurul axei proprii).
Proiectarea si constructia disnozitivelor 1..........,.................................................t0 Tabelul2.l.

orientalc
Baa
de
dc orlcntare
Elemen tul
lixcnrplc rle trtiliz:irc
*.
H
Ptun
*
LJ JJ
I dreaptd
feazerne
pentrLtl
suprafe{e plane
| nrn"t
I plan de sirnetric ] dreaPtd de simetri
gl-ildaje rigide
rJi
+-)
rD l'."'..F +l -D +a
r+
punct de simetrie plan, <Ireapti, punctl'liFeanisnre au:ode simetrie alel central]'.e inunor suprafete ex-l tr-un plan ilt
terioare
I
j
sinctrle
+3{+ H H
plan, dreaptd, punctl
de simetric ale unor suprafele in-l terroare
o
V
V
cilindrici
tt
axd sau punct de pei dcr.n
axd
risiclr I |
sau
br"t:tfri-re ri+1 , fi;_@,J
+ +l+ ol
r-ta a
I 'i ":::?I:i" +i+llfe{ee-xterioare u Hl

+ +
"*" I 4L:e"r'!'!\'d'E T I ietcinterioare+ l I
i
r-r rirrl| | aXa
.l SaU Duncl del pe axa unei supra-l
atrru-i
A 44 Al | sau punr:t delqoflturr au:oL ? Y i *a unei supra-! iranre ! t I p. ","
I I
u*"
conutui
,.rl oorr,.,', .u., o.,,-1 F<ssrr

Se atateazi sinlelementul orientare mobil.
1'lr
bolului pe directia pe carP
de este
Pentru semifabricatele cilindrice scurte avem, fig.2.6.
bazd simpld de ghidare (BSG)
anuleazd doud grade de libertate;
bazdprincipald de aqezare (BPA)
anuleazd 3 grade de libertate.
rl
L:^-tr:'rS.:-',\\i\
I f rc,
I
\sT\-\a\.sTr. \s\ri
Fig.2.5. Orientarea semifabricatelor lungi pe un dorn cilindric
Proiectarea si constractia dispozitivelor 1........,.,..............,..................................11
ffi A ffi
H,
' 61*t
*-*-l---*.-:.-'j
I
I -
-- ---Fr--
V
b
Fig. 2.6. Orientarea semifabricatelor cilindrice in prisme
Fig.2.7. Orientarea corectl a semifatrricatului de formi complexl. Orientare cu reazeme suplimentare.

Orientarea semifabricatelor de formd complexA
comporta particularitalii specifice. Pentru exemplificare

semifabricat
ludm
un
in trepte cu dgiditate
redusd, unde urmeazd sd actioneze o
forld de aqchiere P,.
-corpuldispozitivului;
2
3
- plunjer;
qurub;
4-arc;
5-cepfiletat;
6-stiftfiletat:
Proiectarea si constructia disnozitivelor
L...............
........12
7 -capac;
8
garniturd;
9 -reazeme principale;
Pentru prelucrarea suprafelei

Prelucrarea semifabricatului
A la o
cotd
H, se folosegte un reazem
suplimentar cu autoaqezare cu plunjer gi qurub, conform fig.2.7.
nu este posibild frrd, folosirea reazemului

rigiditalii
suplimentar, deoarece la o fo4d de prelucrare Pz care produce un moment mai mare

decAt forfa de strdngere Sr, semifabricatul tinde sd se rdstoame sau datorita
scdzute a semifabricatului se provoacd incovoiere lui ?n zona de prelucrare.
Pentru o aqezare corectd a semifabricatului pe reazemele principale 9, qurubul

3 trebuie sd fie retras pentru a permite plunjerului 2, aflat sub acliunea arcului 4, sd se
opreascd
in
pozilia impusd de semifabricat. DupI acfionarea mecanismului

forlei
S1),
de
strdngere (aplicarea
plunjerul trebuie blocat cu ajutorul qurubului 3.
$tiftul filetat 6 asigurd orientarea suprafelei de blocare a plunjerului pe direclia qurubului 3. Capacul 7, frxat prin quruburi in corpul dispozitir,ului 1, preseazd
gamitura 8 care impiedicd pdtrunderea particolelor materiale in ajustajul plunjerului.
Pentru sprijinul qi reglarea fo4ei arcului 4 se foloseqte cepul filetat 5.
2.1. Orientarea completi gi redusi a semifabricatelor in dispozitive
La orientarea semifabricatelor in vederea prelucrdrii, nu este obligatoriu

intotdeauna sd se anuleze toate cele gase grade de libertate
ca
cdnd suprafala de
prelucrat este compl et raportatd prin cote la toate prin toate cele trei plane ale unui
sistem cartezian de referin{d, atunci semifabricatul necesitd

respectiv se vor anula qase grade de libertate, ftg.2.8. a,
orientare completd,
Dacd suprafala de prelucrat este legatd prin cote de mai pu{in de 3 plane, vom avea o orientare redusS, respectiv vom anula mai pulin de 6 grade de libertate, fig.
2.8.b:2.8.c.
Cdnd
se
anuleazd
mai multe grade de libertate decAt cele
necesare,
semifabricatul este supraorientat. CAnd semifabricatului
ii
sunt anulate mai puline grade de libertate decdt cele
necesare, semifabricatul este suborientat.
Proiectarea Si constructia dispozitivelor L
.......................
I3
Dacd la un semifabricat se anuleazl. alte grade de libertate decAt cele necesare,
vorbim de o orientare eronatd sau greqitd.

2.1.1, Orientarea completi qi redusl a semifatrricatelor prismatice
Se considerd un semifabricat prismatic, iar pe partea superioard trebuie sd se
Fig. 2.8. Orientarea completi Ei redusd a pieselor prismatice

frezeze un canal ca in
fig. 2.8. gi avem utmdtoarele cazuri:
orientare completd
canalul se prelucreaz1, pe o anumitd lungime; canalul
este cotat fald de toate cele trei planuri, se anuleazdtoate cele gase grade de libertate, frg.
2.8.a;,
orientare redusd de ordinul I
canalul se prelucreazd pe toatd lungimea;
canalul este cotat fald de doud planuri; se anuleazd 5 grade de libertate, fig. 2.8.b,
orientare redusd de ordinul
II -se preltcreazd toatd suprafafa;

anuleazd 3 grade de liberlate;
grade de libertate;
este cotatl
fala de un plan; se anuleazd 3 grade de libertate, fig.2.8.c; By -bazdprincipald de aqezare
Bz-bazdprincipald de ghidare- anuleazd2

Bs
-bazd principald de oprire - anuleazd.1 grad de libertate.

Orientarea completi qi redusi a semifabricatelor cilindrice
2.1,.2.
Se considerd un semifabricat
cilindric, iar pe partea superioard trebuie sd
frezeze un canal ca in fig. 2.9;
fig.2.10; fig.2.II; qi avem urmdtoarele cazuri:
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.......,......,............................................1q orientare completd
canalul se prelucreazd pe o anumitd lungime la
anumitd.pozilie
fa!d" de
un alezaj (in cazul nostru diametral opus); canalul
este cotat fa!6 de toate cele trei planuri, se anuleazd toate cele qase grade de
libertate,fig.2.ll;
orientare redusd de ordinul
I-
canalul se preluqeazd pe
o
5
anumitd
grade de
lungime; canalul este cotat fald de doud planuri; se anuleazd

libertate, frg.2.L0; orientare redusd de ordinul II
canalul se prelucreazd, pe toatd lungimea;
este cotat fald de un plan; se anuleazd
grade de libertate,
fi5.2.9;
l[----___lizc -=-::===:r--t-:-_::::_=
V,V.T.ffi '/.'/tVlt'.7t;% !:1 D Fig.2.9. Sistem de orientare cu doui grade de libertate.
Br, Bz, -baze duble de ghidare - se anuleazd4 grade de libertate;

Bz -bazd, principald de oprire - se anuleazd grad de libertate;
Bq-bazdde blocare - se anuleazd.T
grad de libertate;.
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1....,.......................................................1s
ab
Fig. 2. 10. Sistem de orientare cu un grad de libertate, (arbori).
Fig. 2.11. Sistem de orientare static determinat, (arbori).
2.2. Constructia elementelor de reazem
rcazemele
principale sunt reazemele care participa la
orientarea
semifabricatului;
reazemele suplimentare
sunt reazemele care nu participd la orientarea
semifabricatului, ele se mai numesc qi sprijine.

Reazemele principale pot
fi:
fixe;
reglabile;
autoreglabile.
de
La orientarea semifabricatelor pe suprafele plane se trtilizeazd ca elemente

reazem principale:
cepuri de reazem;
pldcile de reazem;
mese de reazem.
Acestea fac parte din categoriarcazemelor principale fixe.
2.2.1. Elemente de reazem fixe
Cepurile de reazem
Cepurile de reazem sunt elemente de orientare care servesc la rezemarea

pieselor, in general, pe suprafele plane neprelucrate sau prelucrate grosolan. Cepurile pot fi:
cu cap plan, fig.2.12.a;
cu cap bombat, fig.2.12.b;
cu cap zimlat,ftg.2.l2.c.
in-Q -tr/ :t"z
Varionta A $erl'gl mm
t-
Colo tl
qlm
fp!eranto
E
c
6 --40
4
x45o . d,
E
:iii
l ro 1,,]i.o 4_',
t' rOl
T-
lEl
:50 ftsu#l
t n6l
d
L d1
4 - .1\
lO
-i
80 H7
1+25
:ei -'ais
Rlx _ 8.3
Rl
H
lj
Der'.aliul
Fil\-R
ffi JW
A n,j , ,45 +l
ffifr
Fig.
2.l2.Tipuri
de cepuri fixe.
- diametrul capului de reazem; d - diametrul de montaj; H - inillimea utild a capului; L - lungimea total6.
D
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.......,.,..................................................tt Cepurile se monteazd in corpul dispozitivelor prin presare cu un ajustaj Hl ln6, simplu sau prin intermediul unei bucge, fi,g.2.12.d, fig.2.12.e. Materialul din care se executd sunt materiale rezistentelauzurd:
OSC 8, OSC 10 - pentru cepuri cu dimensiuni mici;
OLC 10, OLC 15 - pentru dimensiuni mari.
Plicu{ele:
in figura 2.13 sunt prezentate cdteva variante

constructive de pldcufe fixe:
se folosesc la rezemarea
semifabricatelor
suprafe!e
pe
plane
prelucrate qi cu intinderi
.,'/triioj
Loc
penlru
mai mari;
--
'-{
*i
I
pldculele se fixeazd pe corpul dispozitivelor cu
-I
In
2...3 quruburi cu
inecat.
cap
cazul
cdnd
semifabricatele se reazemd pe o suprafald laterald

aceasta trebuie sd
Fig. 2.13.
a unei pldcufe,
fie orientatd in
corect
Tipuri
de plicu{e fixe.
plan pentru a orienta in
semifabricatul.
fig. 2.14.
se prezinta doud
moduri de centrare
a
pldculelor. PlSculele
se
.r. b
Fig.2.l4. Moduri de centrare a plicu{elor.
executd
din oleluri
de cementare OLC
Proiectarea si constructia disnozitivelor /.................
...............
I8
10, OLC 15, cementate pe o addncime de 0,8...1,2 mmo la o duritate de 55-60 HRC.
Mese de reazem
Mesele
utilizeazl,
de
reazem,
fig. 2.I5,
se
la orientarea semifabricatelor de
dimensiuni mari qi rigiditate scdzutd pentru

suprafefe prelucrate.
Ele se executd din OLC 15 qi suportd

acelaqi tratament ca pldculele.
F'ig.2.15. Masi de reazem -
Costul tehnologiilor de execulie este ridicat, condiliile de rugozitate
suprafefelor sunt ca cele ale pldculelor iar ele sunt prevdzute cu nigte canale in scopul
aqezdrli cdt mai corecte a semifabricatului.
2.2.2. Construcfia reazemelor principale reglabile Reazeme reglabile Pentru prelucrarea pieselor cu abateri mari de la dimensiunr, apare necesitatea
i rrtW,'V;'7/t7lV' ',+-,)
Ktd'i#:
I 4.
6yrc'!;Ti,
\r)...r
;-a.-,,.$
i\r) 7\.
\\'...1
4.
Fig.2.16. Reazeme reglabile cu cep.
regldrii indllimii reazemelor, in funclie de dimensiunile pieselor care se orienteazd.
in
reglabile.
aceste situatii reazemele
fixe se inlocuiesc pa\ial sau total cu
reazeme
Reazemele reglabile din fig. 2.16, a, b gi c sunt constituite din:
I -reazem (gurub); 2 - contrapiulifd; 3 bucqd filetatd; 4 corpul dispozitivului; 5 qurub (qtift) fietat;
Pentru caz:urile in care reazemul reglabil trebuie sd prezinte o suprafald activd relativ mare se pot utiliza construclii prevdzute
?n
fig. 2.16.c.
Plicu{e reglabile
\r)\
r\\),
\\\
L.t'A ll
]4
-l
Fig. 2.17. Plicu(e reglabile.
ilsn ilYt) ro--;

-
Pldculele reglabile se folosesc
la
rezemarea semifabricatelor
pe
suprafele
plane prelucrate qi cu intinderi mai mari pentru prelucrarea pieselor cu abateri mari de
la dimensiuni unde apare necesitatea regldrii indllimii de reazem.
in fig. 2.77 sunt prezentate doud variante constructive de pldcule reglabile

urmdtoarele pdrli componente
1
:
cu
- pldculd reglabild; 2 - gurub (prezon); 3 - piuli{d; 4 - corpul dispozitivului
(a); arc elicoidal (b);
Proiectsres si constructia dispozitivelor 1............................................................20
2.2.3. Reazeme autoreglabile

Se utilizeazd ca reazeme principale pentru orientarea suprafelelor care prezintd,
abateri mari de la planeitate, praguri, goluri, deniveldri.
.c.i
I t
6'
j
c) \-t@/
,
/-:e\
/.
',,fr*idil't.o
-t
4'
Fig. 2.18. Reazeme autoreglabile
in fig. 2.18 sunt prezentate reazeme autoreglabile cu doud puncte de sprijin

reazeme autoreglabile cu trei puncte de sprijin.
qi
Reazemele autoreglabile cu trei puncte de sprijin, fig.2.18.a, fig. 2.18.b, sunt construite dintr-o calotd sfericd 3,frxatd de gurubul 2 in corpul 1, avdnd posibilitatea
autoregldrii dupd cum cere suprafala de reazem.

Reazemele autoreglabile cu doud puncte de sprijin,
fig' 2.18.c, fig. 2.18.d,
sunt construite dintr-o pand disc 2 sau a unor plunjere duble. Pana disc 2 este relinuti
in corpul dispozitivului cu ajutorul cuiului 3. Reazemul autoreglabil din fig.2.18.d

este constituit din doud plunjere verticale
2, care se sprijind pe felele inclinate la 45"
ale plunjerului orizontal 3. Garniturile 5 qi capacul filetat 4 impiedicd pdtrunderea

aqchiilor mdrunte in interiorul reazemului.
2.3. Orientarea semifabricatelor pe suprafefe cilindrice

Constructia elementelor de orientare
exterioare.
Suprafelele cilindrice ale semifabricatelor sunt:
exterioare lungi sau scurte;
interioare lungi sau scurte.
Pentru orientarea unui semifabricat dupd suprafelele cilindrice lungi in general se folosesc prismele care caracterizeazd cele doud planele de referin!5, fig. 2.19.
linii de contact a suprafelei
cu
w
tvTl
T
-l
-!
M/
pentru prisme mari.
,'ry'
I
t
Fig.2.19. Prismele, elemente de orientare pentru suprafe{e cilindrice exterioare.
Construclia qi dimensiunile prismelor sunt reglementate in STAS 8881
71.
Materialele utilizate sunt OSC 8
pentru prisme mici qi OLC
uri de cementare
in fig. 2.I9.c sunt ardtate principalele dimensiuni ale unei prisme.

Prismele pot
fi:
fixe;
, -Pb]*, y'
,%.'
(8i
,,,I,"
i
Fig. 2.20. Schema pentru dimensionarea prismelor.
reglabile;
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................22
mobile.
Pentru proiectarea prismelor de construclie speciald anumite dimensiuni
Fig.2.2l. Prisme reglabile qi prisme mobile.

trebuiesc calculate iar celelalte se aleg din STAS sau se iau constructiv,vezifrg.2.20,
unde avem:
a
h
- unghiul de deschidere a prismei;
inallimea prismei;
hu
dimensiune intre 8-25 mm, se alege in funclie de rezistenfa materialului
din care este construitd prisma;
- pozilia centrului semifabricatului fa!6 debazd; h, - cotd de control, necesard pentru dornul de control; D.in, D.a* - dimensiunea minimd. maximd a semifabricatului;
h,
ld{imea fafetei de contact dintre semifabricat gi suprafelele active ale
prismei qi se poate calcula cu relalia:

D*u*
^-
-Dtin
L
(2.r)
n,^dttg;
Pentru piesele cilindrice exterioare lungi se folosesc doud prisme aSezate la

capetele semifabricatului iar pentru piese cilindrice prisme inegale (in trepte).
in trepte (arbori) se utilizeazd
in fig. 2.21 sunt prezentate doud variante de prisme mobile folosite la fixarea semifabricatelor cu lungimi de varialie mare. Spre deosebire de prismele fixe, la cele
mobile trebuie rectificate
in
afara felelor active qi cele laterale, intrucdt funclionarea
lor necesitd ghidare in corpul dispozitivului.
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.,....,.,.,..,...,...............,........................,.22
2.4. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e cilindrice interioare
Suprafegele cilindrice interioare sunt:
scurte;
lungi.
Semifabricatele cu suprafele cilindrice
y-2./ /-a *-. 2rrll
,,!,M
'z-a4
cilindrice interioare scurte se orienteazd

bolluri de orientare qi pe suprafele plane,
pe
care
3
sunt baze principale de agezare qi anuleazi

srade de libertate.
Fig.2.22. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e cilindrice interioare scurte gi suprafe{e plane
Semifabricatele
cu suprafele cilindrice interioare lungi se
orienteazd pe
dornuri lungi, anuldnd 4 grade de libertate,frg.2.23.
2rQt
+rt
Un exemplu de astfel
de
Fig. 2.23, Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e cilindrice interioare lungi
orientare int6lnim la dispozitivele
de centrare fixare cu
bucqd
elasticd bilaterald, frg. 2.24.
Fig.2.24. Dispozitiv de centrare gi fixare cu buqd elastici bilaterall. 2.5. Orientarea semifabricatelor pe bol{uri
La orientarea semifabricatelor pe suprafele cilindrice interioare existd ca

c6nd necesitd orientare completd ca
ri
in frg. 2.26.
Pentru aceastd orientare putem intdlnii doud cazuri:
cu incdrcare intre bolturi;
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................2q
cu incdrcare inafara bolfurilor.
Orientarea semifabricatelor se face ca infis..2.25.
Fig. 2.25. Orientarea semifabricatelor pe bol{uri
In fig. 2.26. sunt ardtate doud dispozitive pentru orientare bielelor pe

bolluri.
sri/ -l-r' *
Fig.2.26. Orientarea bielelor pe bol{uri.
Determinarea formei teoretice a boltului secundar
l.;,qtl,a(J-.-i +- +-+ I +l-9-er-F

L-TD, ,*i--tt L+ls/E
l--PLry!"'4
\u/ / }l-'
-l -i
Fig. 2.27. Determinarea formei bol{ului secundar.
Se observd
din fig. 2.27., pentru a evita dubla centrare unul din bolluri trebuie
construit aproximativ sub formd elipticd, dar cum in practicd este greu de executat o
asemenea formd, se utilizeazd urmdtoarele forme practice
cainfig.2.28.
Se
poate
studia
de
limita
d<Emm
tr
interferenld
pentru un caz
d=
4..-*nm
o
d>5Omm
Fig.2.28. Bol{uri frezate, pentru diferite
dimensiuni.
extrem
c6nd
alezajele
principale gi secundare au dimensiuni minime, iar bollurile (principal qi secundar) au

dimensiune maximd.
Deasemeni se poate face calculul pentru determinare in61limii bollurilor, la

orientarea unui semifabricat de tip placd pe un
boll
sau pe doud bolfuri.
2.6. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e conice
Suprafelele conice ca qi cele cilindrice sunt:
interioare lungi gi scurte

exterioare lungi qi scurte.
1n
Dimensiunile qi pozifia suprafelelor conice implicd particularitdJi specifice

determinarea orientdrii semifabricatelor.
a)
cazul semifabricatelor conice exterioare lungi cu anularea a cinci grade de libertate, ftg. 2.29.a;
Proiectflrea si constructia dispozitivelor 1............................................................26 Semifabricatul
se va orienta
in bucqa conicd 2, care va constitui obazd" dubld
de centrare cu anularea a cinci srade de libertate (un qrad de libertate neanulat

rotalia in jurul axei).
cu
b)
cazul semifabricatelor conice exterioare lungi qi suprafele frontale

anularea a cinci grade de libertate , fig. 2.29.b;
In acest caz suprafala

'Jt
'.!.
conicd exterioard lungd este
combinatd
cu o
suprafald
se
frontald pland, orientarea
poate realiza cu ajutorul unei bucqe conice deplasabild pe

Fig. 2.29. Semifabricate conice exterioare lun gi
direclia axei care asigurd

anularea
a patru grade de
libertate, suprafala frontald pland constituind baza de oprire qi anuleazd un grad de

5---t-'--1
:lj
-a-'+ --
libertate.
c) dacd suprafala
conicd
exterioard este scurtd, ea constituie bazd simpla de

centrare qi anuleazd doud Fig. 2.30. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e conice exterioare scurte.
grade de libertate, fig.

2.30.a, iar pentru unele
semifabricate suprafala frontald pland constituind baza principald de

3t'
2r
aqezarc
anuldnd
trei grade de libertate, fig.

2.30.b;
d) Cazul
a
pieselor interioare
conice
Fig.
2.3 1.
Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e conice interioare.
lungi, se anuleazi
grade
de
libertate, fi5.2.3La;
e)
Cazul pieselor cu suprafele exterioare conice scurte gi suprafall frontald,
frg.2.3I.a;
' ," :,.,. j /1 t t:' i t'f -:;.r j('1t- {gi.:.\,!.i.,
jf
'j
Proiectarea si eonstractio dispozitivelor 1............................................................27

Cel mai des de orientare pe suprafele conice interioare scurte se int6lnesc la opera{iile
de strunjire gi rectificare intre v6rfi.ri),
exterioara (prinderea
frg.2.32.
in
cea ce privegte construclia

Fig. 2.32. Orientarea semifabricatelor
elementelor de bazd. pentru suprafele
conice interioare sau
intre
virfuri.
exterioare,
respectiv bucqe sau cepuri, acestea vor

ftezate la 120", orientarea ftcdndu
fi
ffi.
- se nu pe
zone, fig.
toatd suprafafa conicd

4aa
ci pe trei
z-J)-
Cap. 3. PRECIZIA
DISPOZITIVE
ORIENTARII
SEMIFABRICATELOR
Abaterile care apar
prelucrdrii pot
iN
in
procesul
gi
fi dimensionale,
:.
de formS
de pozilie, provocate de mai mulfi factori ai procesului
#
(3.1)
tehnologic.
Aceste erori
nu se pot erimina "*';;:;f5T:,T,ff;:.'.**
complet pentru cd unele sunt sistematice iar altele sunt intempl6toare.
L<T
(dispersia cdmpului abaterilor < toleranfa dimensiunii prelucrate)
Erorile cele mai semnificative sunt:
erorile de instalare a semifabricatului in dispozitiv;
erori cwzate de varialia forfelor de aqchiere;

erori de reglare a elementelor sistemului tehnologic; erori de control;
erori determinate de varialia temperaturii degajate

prelucrare;
in
procesul
de
erori ale magini
unelte;
erori determinate de uzura admisibild a sculelor.
Eroarea de instalare a semifabricatului este dependentd de:
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1..............,........................................,.,.,,28
oi -
(3.2)
unde:
ao - eroare de orientare;
d - eroarea dispozitivului;
eroarea datoratd fo4elor de fixare.
tiod^ 1(0,3
- 0,5)T
(3.3)
3.1. Determinarea erorilor de orientare in cazul semifabricatelor

prismatice
Pentru frezarea canalului de l61ime e la piesa prismaticd din fig. 3.1.a, canal condifionat de cotele c ai d. Se observd cdbaza de orientare B este principald, iar baza
este secundard.
Dacd prelucrarea se face cu scule reglate, reglajul ftcdndu-se
in raport
cu
elementele de reazem ale dispozitilului, distanla delabaza de aqezare A la suprafala prelucratd va rdmdne aceeaqi pentru toate piesele, in timp ce baza de cotare C se va
deplasa in intervalul Tu. Rezultd cd eroarea de orientdta s1.y, corespunzdtoare cotei c,
oblinutd la prelucrarea canalului. Baza de cotare B, fiind aceeaqi cu cea de orientare,

iqi menline pozitria gi nu introduce erori.
Se obline astfel:
to(,) = 0, iar
ao(a)
(3.4) (3.5)
= 0.
Se considerd cd pentru toate dimensiunile prelucrate se foloseqte scheme la carebazade orientare nu coincide cubazade cotare, eroarea de orientare este egald cu
4
-.
-:-l
,Ir
Fig.3.1. Schema pentru calculul erorilor Ia orientarea pe suprafe{e plane: cazul I - a;

cazrul2
-b.

cdmpul de toleranld al cotei care leagd cele doud baze.
in acest caz, respectiv Bu* 8..

Pentru cazul din fig. 3.1.b, erorile aare apat la cotele b qi d vor fr influenfate de toleranlele dimensiunilor a qi c, care determind pozilra gdurii de referinld,rezultdnd:
s161
= To gi
(3.6) (3.7)
o(o):7"'
Pentru executarea cotei
d din frg. 3.2,
eroarea de orientare se calculeazd cu relatia: t o(a) =
te!
To' *Tu2 +7,'
(3 .8)
i-
Fig.3.2. Schema pentru calculul erorilor Ia orientarea pe suprafe(e plane: cazul 3.
--***
In procesul de prelucrare pe ldnga abaterile liniare, eroarea de execulie poate fi

influenfatd qi de abaterile unghiulare.
in fig. 3.3, semifabricatul prezintd o abatere unghiulard A,a abazei de ghidare
in raport cu cea de aqezare in limita cAmpului de toleranld prescris la cota a (TJ.

Semifabricatul translateazd pe planul de bazd pdnd atinge reazemele laterale, iar
dimensiunea c, care in cazul
afectatd de eroarea c^ '0c
La:0
s-ar
fi oblinut cu eroare de orientare zero, va ft
tgLa =
tgAa =
O^
to,
b-h
t,
b
,1
(3.e)
b-h -=
t^ wc =b-h\L rb
cu cAt h este mai mare cu atdt e ,
este mal mtc;
Fig.3.3. Schema pentru calculul erorilor unghiulare la orientarea pe suprafefe plane.
elementele de reazemin general se asambleazlla mijloc.
Proiectarea si constructia dispozitivelor L.............,...,.........................................30
3.2. Brorile de orientare la orientarea pe prisme
Prismele sunt folosite la orientarea pieselor pe suprafele cilindrice exterioare.
se urmdreqte
in general axa acestora (o suprafald cilindrica),
rezultd, cd nu
se folosegte ca bazd. de orientare axa cilindrului

acestuia qi apar erori de orientare;
ci doud generatoare ale
scula are
o pozilie fixd fafd de felele
prismei, deci fafd de intersecfia

acestora in punctul V, iar cota de reslare este CR.
La prelucrarea suprafelelor canalului

la o piesd cilindricd ca in fig. 3.4 se pot cere
cotele a,
b sau c. Bazele ce cotare
prezir:/id
deplasdri fala de cea de orientare care este

muchia ce trece prin V.
1) pentru cotaa,bazade
Fig.3.4. Schi{a pentru calculul erorilor la orientare pe prisme
baze
cotare BC1,
rezultd distanta dintre cele doud
OV=
(3.10)
2sinL
2
variatiaacestei distanle reprezintd eroarea la cota a

ta
7,1
ZSIN-
a
2
(3.11)
2) pentru cota b, baza de cotare Bc2,rczultd:

AV=
a2 zsln2
(3.r2)
eroare roarea de orientare este:
ah -
r ..-"1 " &-rI

2llsm\2)
r)
(3. I 3)
| |
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.................................................,..........31
3)
pentru cota c, baza de cotare este BC:
rr^dd
a2 zsln2
(3.14)
eroarea de orientare pentru cota c va
T.,l 1 -l t^=:l
' .a 2lI sln-+l \z)
|
r)
fi:
(3.15)
eroarea maximd apare
la cota c, deci atunci cdnd baza de cotare este mai
depdrtatd debaza de orientare qi un unghi eroa.rea
a mic;
minimd aparc la unghi umare iar baza de cotare sd fie mai
apropiatd de cea de orientare; pentru unghiul a se folosesc valori normalizate de 60", 90' gi 120". Dacd cotele a, b gi c nu sunt in planul
de simetrie fig. 3.5 varialia

direclia cotelor respective.
deplasdrilor
pe
relative ale bazelor trebuie proiectate

Calculul erorilor pentru acest caz se face:
l)
'
Vocos P
"
tj
Fig.3.5. Calculul erorilor atunci cffnd canalul nu mai este in planul de simetrie al prismei rezultd":
ZSlN-
a
2
cos
B,
(3.16)
o(o)-T
T,
cos B
(3.17)
sln
- -2
- oC =
2)
vocos B
!a"o, zstn
-+,
(3.1 8)
rczultd:
Tolcosp , (u) =
r)
\2)
d 2lI sln-
(3.1e)
3) V}cos p + OB
,, B *! a2 zsln2
(3.20)
rezultd":
",,,=yf*g.r) I srn\2)
(3.20)
Caz particular dacd a = 90" , iar cotele a, b, c sunt

paralele cu una din felele prismei, frg. 3.6., rezultd";
L)
\u/
(3.2r)
6r,, 0 \ul =
Fig. 3.6. Caz particular, una din cotele sunt parale cu una din fetele
pentru tr,t u)| t../ =7,,,
c6,
g =
2
_ A<"
-aJ
(3.22)
prismei
3.3. Erorile de orientare pe dornuri sau bucqe conice
baza de cotare pentru BC,
a este
- la orientare se
folosesc
$N
Fig.3.7. Calculul erori la orientarea pe dorn conic
generatoarele conului care au

ca punct
fix punctul Y,
rezultd.
baza de orientare, fig. 3.7 .
VE= D
2tga'
(3.23)
iar eroarea:
U 1.,\
^\s/
-
T,t
2tsa
(3.24)
rezultd. cd eroarea creqte atunci cAnd se micqoreazd
unghiul a
Eliminarea acestor erori se poate asigura prin rezemarea semifabricatului pe

suprafala BC prin crearea unei
mobilitaf
domului pe direclia axiald,.
Proiectsrea si constructiu dispozitivelor L.......,.,.,,........................................,.,...22
CAP. 4. FIXARE,A SEMIFABRICATELOR f;N OTSPOZTTIVF| Aplicarea asupra semifabricatului a unui sistem de forle care sd-l menfind
permanent in contact cu elementele de orientare gi sd se pdstreze aceastd pozigie pe tot parcursul procesului de prelucrare, se numegte fixare.
Forlele care acfioneazdasupra semifabricatului sunt ardtate
?n
fig. 4.1.
ftrla
f p'restringere, ra
necesore orientrini gl a re )
ftrte
{ I
2 J
momentl din proeasul,de prefucrore
de aschiere
mosice
cu corocle
sccundar
Fig. 4.1. For.tele care ac{ioneazi asupra semifabricatului.
4.1. For{e de prestrffngere
realizeazd,punerea in contaet a semifabricatului cu elementele de reazem;' ele au valori relativ mici qi de multe ori sunt substituite de fo4ele de fixare;
-i:l-la7
we4
'//
J:--,1 T'o
Fig,4.2. Modul de aplicare a fortelor de prestrdngere (reglare).
cazul a) G
greutatea semifabricatului are rolul de prestrAngere;
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................2q cazul b, c
sunt cazuri mai pufin intdlnite la care G sau componentele acestuia
trebuiesc contracarate prin alte fo4e de prestrAngere. Aceste forfe de prestr6ngere se

realtzeazd" cu aiutorul mecanismelor de fixare.
4.2. For{ele qi momentele de aqchiere
acestea au valorile cele mai mari procesului de orientare qi fixare;
gi amplasdrile cele
mal defavorabile
E+t ,tl .or

I I
:
forlele
I
I
de
aqchiere sunt
variabile gi in
regim
stalionar;
l__
Fw
mdrimea
acestor forle
-fode
dc,o.;chrcre
if*
-rnomenfs de ogchierc
Fig. 4.3. Evolu{ia forlelor qi momentelor de aqchiere.
de aqchiere precum qi direclia qi

fi
uqor
sensul lor de aclionare sunt importante de cunoscut pentru a putea

contracarate de mecanismele de fixare;
4.3. Fortele masice Greutatea semifabricatului este o forfa masicd.
Forfele gi momentele masice trebuiesc luate in considerare mai ales cdnd
-#.S.*
E
semifabricatul
este
in
iw
migcare. Ele produc perturbalii in procesul de

orientare qi fixare
Fig. 4.4. Scheme de fixare cu tendin{e de rotire

a semifabricatului.
ffir.fo.a)2 :m".r".a)',
(4.1)
Proiectarea si constructia disnozitivelor L rezultd:

ffi"=
unde:
35
ffi, .rp
'e
(4.2)
- este masa piesei; me - masa de echilibru.

mp
4.4. Fortele secundare
sunt mai pulin luate in calcul, de exemplu: for,ta secundard apare la retragerea
burghiului din piesd, forld ce trebuie

contracaratd.
Asupra unui semifabricat
poate
acliona una sau mai multe fo4e de fixare.
Fig. 4.5. Scheme de fixare cu tendin{e de deformare a semifabricatului.
4.5. Fortele de fixare
Fo(ele de fixare
se
aplicd semifabricatului prin

mecanismul de fixare, dupd
ce acesta a fost orientat
?n
dispozitiv
prin
aplicarea
fo4elor de prestrdngere.
For,tele de fixare pot
fi principale qi suplimentare.
Forlele principale
se
aplicd perpendicular pe baza
ffi A, ffi
h.
H '-c.gt
de orientare qi
leagd"
Fig. 4.6. Transferul gradelor de libertate intre bazele de
orientare.
numdrul maxim de grade de libertate.
Fo{ele de str6ngere suplimentare se aplicd in cazul cdnd se doregte micqorarea forlelor de fixare principale sau asigurarea unei orientdri qi a unei fixdri pe mai multe
direc{ii.
Modul de aplicare a fo4elor de fixare poate

4.6.
fi urmdrit in figurile 4.4.;4.5.
qi
Proiectarea si cconstructia disnozitivelor
36
Cap. 5. MECANISME DE FIXARE
MECANISME DE FIXARE
dupd gmdul lde complexitote
,,- [-, .l
rifrr HH
-T-
Manuale
Automatizdte
dupa sursa de
Dupd elenentut
E
q, (J (J
lU
o
qJ
q >
^R
UJ
(J
Fig. 5.1. Clasificarea mecanismelor de fixare.
5.1. Construc{ia qi exploatarea mecanismelor cu bride
Fig.5.2. Tipuri de bride.
a) Qa = S(a + b),
rezultd;
S=O
n -'
a+b
o _t, o+b ce
c" = ci
a+b
a
Proiectarea si cconstructia dispozitivelor
3l
b) aQ = b,S,
rezultd":
S=Oa:
47'
n
D
t" =o ci b
c" = cib
c) aS:(a+b)Q,
rezultd:
n+h S=Q:;
a
c-
-= c. a+b'
Cr=c,
a
a+D
Cu p6rghia din fig. 5.2. a) - se poate obline numai o demultiplicare; Cu p6rghia din fig. 5.2.b)
- se poate obline multiplicare sau demultiplicare; Cu pdrghia din fig. 5.2. c) - se poate obline o multiplicare.
P6rghiile pot
de strdngere S.
fi foarte diverse
dupb unghiul forlei de aclionare Q fald de forfa
Un exemplu de pdrghie unghiulard este dat in fig. 5.3.
Relaliile dintre fo4e qi curse sunt date de

relaliile:
aQ=bS
rczultd
'
S=Oa:
D
c,ab ue
--
ci
' D
-L,-'
Fig.5.3.
Bridi (pdrghie
unghiulari).
In general bridele sunt folosite in

mecanismele combinate cu filet, cu excentrici, la acfiondri manuale sau combinate.
In fig. 5.4 sunt ardtate exemple de dispozitiv de fixare cu pdrghii (bride)

pentru urmdtoarel e c azuri
:
+-
1k
demultiplicare de forfl, frg.5.4.a; demultiplicare sau multiplicare de fort5; fig. 5.4.b;
multiplicare de fort6, fig. 5.4.c;
Fig.5.4. Variante'de dispozitive cu bride
(pirghii).
5.2. Mecanismele de stringere cu
filet
Calculul curselor gi fo4elor de strdngere realizate la mecanismele cu filet:

pentru realizareastrdngerii cu mecanismele cu filet trebuie si se aplice piulilei
sau gurubului un moment de rotire;
o pafie din momenlul M este consumat pentru antrenarea piulitei sau gurubului pe sup-raGtele elieoid",ale ale filetului Mr
M, = Sr*tg(u
rn care:
+ o)
r-
este raza nredie a
filetului;
Proicctarea si cconstructia disnozitivelor

S
39
fo4a axial6;
a
p
- unghiul de pantd; - unghiul de frecare.

este consumat6 pentru invingerea
altl parte a momentului
frecirilor de pe
partea frontald a piulilei sau gurubului in migcare, Mz.
Iar M:M1*M2.
Larotirea gurubului sau
piulilei cu un unghi B , acesta
se deplaseaz6 pe
direcfia for,tei de strdngere cu o cursd h proporfionali cu pasul p al filetului.
t' V/j
tr'ig. 5.5. Construc{ia mecanismelor de str0ngere cu filet.
h-
D-t-
zlt
'
Principalele tipuri de suprafele frontale a piulilei sau $urubului in miqcare
depinde de forma suprafefei respective.
f;roiec'tarea si cconstructia dispozitivelor
-.
+a
^1 Mz=s1F
unde
D3
64'
-d:
de frecare pe suprafala frontalS de strAngere.
p - este coeficientul
a) Dd:0, M:0,
Rezultd:
J = --z-r i r^tg\a + g)
b) d:0, M, =:SltD,
Rezult6:
oM-------------7.J =
>
r;g(a + rp)+
1rD
c)
$i d)
d-->a, M,
=!2 suD
M
Rezultl:
se)
r^tg(a + a)+|O
s-
M / \ 1 D3td3 r*tg\a + p)+ tp D, 4
Mecanismele de strdngere cu filet sunt foarte adecvate pentru aclionarea manual5, deoarece
unghiul de pantd al filetului este

foarte mic ( de obicei sub 3 "),
'
Fig.5.6. Mecanism de stringere cu filet
rezultd agadar o conservare sigurd a
fo4elor.
Proiqctareu si cconstractis.disoozitivelor
,.
qt
Fig. 5.7. Piulig cu alezaj inclinat
AD
Fig. 5.8. mecanisme cu: gaibe frezate- a;
pibi
fuezatlarticulati - b.
in fig. 5.9. sunt prezentate diferite variante constructive de capete pentru

antrenarea guruburilor qi piulilelor.
Proiectarea si cconstructia disoozitivelor
qz
Fig. 5.9. construcfia capetelor pentru antrenarea guruburilor gi piuli{elor
5.3. Mecanisme de strngere cu pne
Aceste mecanisme sunt cele mai simple dar sunt

adecvacte numai pentru
aclionarea mecanizatd
deoarece la aclionarea manualS se oblin fo4e mici.
tgu = --:- ,
ci
c^
rezult5: Fig.5.10. Scgema pentru calculul for,tei de batere a penei

unde:
ce =
citga
c,
ci
- este cursa de iegire;

este cursa de intrare.
Proiectarea si cconstructis
dispozitivelor.I
tl
- este fo4a de baterea penei; S - fo{a de str6ngere.

fo4elor fig. 5.10 qi rezult6:
Pentru determinarea for,tei S in funcfie de for,ta Q se face proiecfia pe verticald

gi pe orizontald a
[or*P=Q llr, =ff::s

Fz:?
tSQz
F^ N2
F, = Stgg,
P=?
/\P tg\d+h)= u lY3

rezult5:
P=Stg(a+q)
Inlocuind in sistem se obtine:
Fig.5.11. Scgema pentru calculul
for,tei de dezbatere a penei
Q = sbs@ + p,)+ tgs,f , iar
,sunde:
tSld + h)+ tgQz
/\,
p, - este unghiul
de frecare Nr
Rr;
Rz;
rp, - este unghiul de frecare Nz
a -unghiulpenei; - forfa de strdngere; Q - forfa de batere a penei.

S
Pentru calculul fo4ei de dezbatere a penei Qr, se face proiec{iape oizontali gi
verticali a forfelor, fig. 5.11:
[w, :N. =,s 14. P,'=e,

Fz = S'tgqz
4'=s'ts(pr-o\
qq
Q,
= sbs(p' -a)+ tserl q>_0
- o)+ ryazf> tg(p, - a)+egr 20

sVs@,
Qr-a
>*-Qz
Qr* gz 2d
Pentru rezolvarea condiliei de conservare a fo4ei trebuie ca unghiul de pantd
sE
fie mai mic sau egal cu suma unghiurilor de &ecare.
Qr=Qz=5"40'
iar pentru a garanta conservarea
Qr + Qz
=ll'20'
Pentru unghiuri mai mari nu mai este garantatii conservare4rcnlJtiagadar cE

nu mai pot
fi utilizate acliondri manuale.
Pentru pan6 asimetricl bilateral6 cu frecare inegal[ avem:
ar+a2 4Qr*Qz,
:
dacd pana este simetrici cu frecare inegall:
Al=qz=G 2a
<et*gz,
iar pentru pan6 simetricd cu frecare egal6:
e <Q
Pentru a putea utiliza pana ca element de fixare la mecanismele combinate se
recomandd utilizarea unor elemente care micqorcazilcoeficienful de frecare dinfre pand gi semifabricat precum gi a unor construcfii care
si fie posibile
de executat
practic. Aceste soluSe se gdsegte in construcfia mecanismelor de centrare qi fixare.
Proiectarea si cconstructia disnozitivelor
io gg. 5.12
este
reprezentat un mecanism de
fixare cu pand qi plunjer. in corpul 3 sub acfiunea fo4ei de

Fig.5.12. Mecanism de lixare cu pani varianta I ac{ionare Q, pana 1 sub acliunea gurubului 2 se
deplaseze pe direcf;e
Ei
orizontali
fixez6 semifabricatul cu fo4a S.
i"
ng. 5.13 este reprezentat
tot un mecanism de fixare cu pan6 gi
'nn Tfr
Fig.5.13. Mecanism de fixare cu varianta 2
plunjer care prin varianta

constructivd elimind solicitarea
gurubului la incovoiere.
Q
- poate fi dezvoltatd
fie de
excentric, sau motoare cu ac{ionare

HniarA hidraulice sau pneumatice
pani
etc' De cele mai multe ori
mecanismele de fixare cu pani sunt aclionate de alte mecanisme cum ar
fi:
mecanisme de fixare cu excentric sau motoare hidraulice sau pneumatice liniare.
5,4, Mecanisme de fixare cu pene gi plunjere.
in fig. 5.14 sunt prezentate cdtevavariante constructive de mecanisme cu pani

gi plyrger care sunt frecvent utilizate in construcfia de magini.
Ptoiectarea si cconstructia dispozitivelor
46
171')7':
!i."i
:,:t
e
Fig.5.14. Mecanisme de fixare cu pani gi plunjer.
5.5. Mecanisme cu pene multiple
pana multiplX este elementul care prezint6 mai multe suprafele, de obicei egal
inclinate gi
echidistante? pe care se
rcalizeazl deplasarea
elementelor de fixare a
semifabricatelor (plunjer, patine, pdrghii

etc.).
N_$Sl,s
Fig.5.15. Mecanism cu pene multiple
mecanismele de fxare
cu pene multiple se
Proiectareasicconstru4iadisoozitivelorl,
. -
tt
utilizeazd.mai mult in constructia sistemelor de fixare autocentrante.
Semifabricatul
1 este
fixat de plunjerele 2, acfionate de penele 3, prin
intermediul qurubului de ac{ionare.
5.6. Mecanisme de fixare cu mai multe pArghii
Fig.5.16. Mecanisme de fixare cu mai multe
pirghii
in construclia dispozitivelor foarte des sunt utilizate mecanisme cu mai multe

pdrghii articulate;
5.7. Mecanisme de fixare cu
pirghii articulate cu excentric
Fig.5.l7.
Fig.5.18.
Fig.5.19.
qt
5.E. Mecanisme de
fixare cu excenfric
Dupi forma profilului de lucru excentricii pot fi:

circulari;
curbilinii:
. .
dupi o curbd arhimedicS;

dupd o curb6logaritnicS.
5.8.1 Excentrici circulari
sunt mai simpli gi ugor de executat;
prezintii forfe de strdngere qi curse de lucru care depind de unghiul sub oare se
----a ,E'
?--,-
Fig. 5.20. Excentrici circulari. face strdngerea;
excentricii circulari se oblin prin plasarea excentricl a axei alezajului unui disc
fa15 de suprafala
cilindricd exterioard
a acestuia;
profilul de lucru este executat sub forma unor arce de cerc.

h = e * OA = e - e cos p = e(t
h
- cos F)
B
(unghiul de rotafie) 0 -
este cursa excentricului.
Cursa excenticului intre 0 -2e pentru un unghi de
180".
'
Pentnr a firnc{ionain condifii normale
Proieetorea si cconstructio disoozitivelor
49
hiir*ZT,+ur+f
unde:
jr * jocul inilial dintre excentric
gi semifabricat;
lf,
excentric);
u1
- suma toleran{elor lanfului de dimensiuni (reazem, semifabricat,
rzrva de curs6 a excentricului care permite funcfionarea nomralala
aparifia uzurilor;
/^
deforma,tia elastic6 a sistemului.
_ \ i-:----g-1-cosB
j,+I4*4+f
Pentru calculul
fo4ei de strdngere
in
{: i --*i\
' l#Jt-lr
funcfie de forfa de
aclionare Q se urmdregte
AS\i \ ----: Tisirif i . 'ir :. r'Fig.5.21. Calculul forfei F in funcfie de forfa Q
frg.5.2l.
Se poate determina,
scriind momentele fatd de

Or
QL=Sppg(a+rpr)+tsezj
rezult6:
$=
QL
p\s@
e)+ Eezl'
unde:
- este braEul for$ei Qr, se Poate
determina (calcula);
F I
I
Qr
* fo4a folositi
la imp[nare;
a - unghiul
de pant5.
Curba de variafie a forfei de Fig.5.22. Varia{ia forfei de .,strflngerein func{ie de unghiul de ' rotatie
strdngere S in func{ie de unghiul de rotafie
se poate vedea
infig.5.22.
50
EQt
6, tt,, V{V,Vi
Fig.5.23.
{6h
\_-/
'"i \ i'l'r
Fig.5.25.
Materialul utilizat
la executarea
excentricilor este OLC
.r,*f;* "* T
Fig.5.26. Schema de trasare simplificati a spiralei lui Arhimede,
15, cementat pe o
addncime 0,8
1,2 mm,
cdlit qi revenit la 55 - 60
Proiectarea si cconstructia di$oozitivelor

HRC.
st
5.8.2 Excentrici
curbilinii
a)
pentru profil cu spirala lui
Arhimede, ecualia:
R=
a0,fiind
dificilS de trasat se
folosegte metoda din
ftg.5.26;
1)
Fig.5.27. Schema pentru trasarea excentricilor cu spirali logaritmici
sau36);
semicercul AB se
imparte intr-un
numir egal de pdrfi

egale (12,24
2)
pe lungimea desfbquratii a semicercului
AB
se ia acelagi numdr de
p64i egale 12,24 sau 36; cateta CB
triunghiului ABC este h:hrz;
ducdnd paralele Lacateta CB, rezultE inElfimile:hv ...,hrz)
3) pe lungimea razelor
b)
se ia h1, ...,hrz qi unind
prin arce de cerc,
rezultdforma simplificatd a spiralei lui Arhimede.

pentru profile cu spirala logaritrnicS cu ecuafia: ,t = Roso', se folosegte metoda grafo
analiticd drnfi9.5.27;
1)
se
traseazi un cero c;'JrazaR{ din centnrl O gi o serie de rczela

este
unghiul 0 =29 $p -
unghiul de fixare);
2)
profilul de lucru
a camei se obline prin prelungirearcz.ei vectoriale
calculate cu relafiile:
Ro R.= '
cosd
.Rr
Rz=
_fiO
cos'o
cosd
R2
Rr:
cosd
=Ro cost p
Proieetarea si cconstrucfia disoozifivelor
s2
P= '-n
Se
fi"t cos,-
fto
cos'B
cosd
observi cdrazele vectoare cresc cu ra[ia q =
6, t ll,r
V (VJ
Fig.5.28. Puncful de rotire pentnr came este centrul O.
$ER T*-{
L_J
A't !1t v( vj
F-"-{
.,.\.1
rt I rLJ t-+-+--l
i
*8*
Materialul utilizat la executarea

excentricilor este OLC
15, cementat pe o
A.i -=\-; Fig.5.30.
LJ-,"1--., --
addncime 0,8
1,2 mm,
cilit qi revenit la 55 urmdtoare.
60 HRC.
Cdteva mecanisme cu excentrici qi pdrghii sunt prezentate in figurile
Proiectarea si cconstruain disooz.itivelor
53
5.9. Mecanisme de fixare cu hidroplast
Hidroplasful are aspectul unui cauciuc fbrd pori, transparent, fiind practic incompresibil care se comportd ca un lichid cu vdscozitate mare.
in compozif;a hiroplastului intr6:
policlorurd de vinil lA-20%;
dibutilftalat
88-59,20/o;
calciu ulei de vid

stearat de
2-0,8Yo;
0-20%. Presiunile ajunse in
hidroplast sunt de la 125

da}.{/cm2 pdnd la 450 daN/cm2.
Pentru umplerea
dispozitivelor cu hidroplast, ele se incdlzesc

la temperaturi cuprinse
inhe 130-150 " dupd care
se
toami in cavitatea dispozitivului hidroplastul lichid
(topit), pAnI laumplerea completii a cavitii.tii. Un exemplu de mecanism cu hdroplast este prezentat in fig. 5.31. Scriind egalitatea momentelor reanlt6:
L'F':
lar
P'1
R = rz.S
r) =-.
c F.'L
m.l-
unde:
- este fo4a de strdngere; Fu - forla de ac{ionare exterioari; L - braful forfei Fu; R - rezultanta; I - bralul rezultantei;
S
Proiectare%si cconstrqaia disoozitivelor

m
s+
- numirul semifabricatelor fixate simultan; n- numdrul de pluqiere pe fiecare semifabricat.

iar
,S,
Fo'L
n.m.l
schema din
Pentru a obline for!6 mare la fixarea tuturor semifabricatelor se folosegte
fig. 5.32, unde
for,ta pe fiecare plunjer se
obline datoriti presiunii in hidroplast care se obline prin
fogarentltant6 in urma rotirii

qurubului de aclionare.
Fig.5.32.
Fu
La ac{ionarea cu fo{a
realizatL de qurubul de
actionare 5, presiunea hidroplastului este:
'P=--+ nD'
P=
4F^
Sr
---=,
7fl-
4S
unde:
D-
este diametrul
pistonului;
diametrul plunjerului.
Din relafiile de mai sus rezult6:
s=4[ +l "\D
)
t\2
rmde: Fu se poate ob{ine prin motoare pneumatice sau hidraulice liniare. Fo4ele
de fixare Fortele de fixare
Proiectqrea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)
3f,
I. MECANISME DE CENTRARB $I FIXARB

MECANISME DE CENTRARE CU PARGHII
2 -plrghii 3 - articulalii
4
I-
piesd (semifabricat)
- cursor 5 - tijA filetatd de legdturd

6 -reazem 7 - suprafald de aqezare
Fig. 1. Mecacanisme de centrare cu pirghii cu acfionare mecanizati.
- piesd (semifabricat)
2
3
- pdrghii
rG
5-
articulalii culisor arc elicoidal
Fig.2. Mecacanisme de centrare cu pffrghii cu autostrdngere.
Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)
56
MECANISME DE CENTRARE CU BUCSE ELASTICE
Fig.3. Bucqe elasticd cu trei ffilci: a-cu con direct; b - cu con lnvers.
Fig. 4. Tipuri de bucge elastice.
5/
fblci fixate
2- corpul bucgei elastice 3 - quruburi
Fig. 5. Bucqe elastice cu
filci aplicate
- ftlci
2 3
- arc elicoidal - arc inelar
Fig. 6. Bucqe elastice cu filci libere
Fig. 7. Bucqe elastice: unilaterald
a; bilaterale
b.
Proiecturea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
58
1 - bucqd elasticd
3-
dorn conic arborele principal
Fig. 8. Dorn cu bucqd elastici unilaterali pentru prinderea pieselor scurte.
I - bucqe elastice 2,3 - dornuri conice
it lr
t?r?zZ:
.+ -ti
Fig. 9; Dorn cu bucqe elastice folosit Ia strf,ngerea pieselor lungi
*lzreb?ffi
ri-lr
- bucqd elasticd bilaterald 3 - mangon conic 4 - piulild 5 - qtift filetat

2
I - corp
Fig. 10. Dorn cu bucEi elastici bilaterali cu ac{ionare
manuali
Proiectqrea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
59
- tijil de aclionare 3 - dorn conic 4 - gurub pentru blocarea bucqei

2 5 6
- piesd
i\T\-rS\\-S\-\
\\:q:\S\
- bucq[ elasticd bilaterald - corpul domului
Fig. 11. Dorn cu bucqd elastici bilateralS ac(ionare mecanizatd
- bucqd elasticd unilaterali - corpul mandrinei 3 - manqon conic

1
Fig. 12. Mandrini cu bucqi elastici cu actionare manuali
- bucqd elasticd bilateralS 2 - corpul mandrinei

1
3,5-bucqeconice
qurub pentru blocarea
rotirii
bucqei
Fig. 13. Mandrini cu bucqi elasticd bilaterali cu ac{ionare manuali
Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
60
- bucqd elasticd 2 - mangon

1
Fig. 14. Mandrini cu bucqi elasticl cu ac(ionare mecanizatil
- bucqd elasticl cu con lnvers 2 - manqon de acfionare

1
Fig. 15. Mandrini cu bucEi elastici cu ac{ionare
manuall
Proiectarea construc(ia $i exploatarea dispozitivelor (partea
II)
6{
MECANISME DE CENTRARE CU $AIBE ELASTICE
Fig. 17. $aibe elastice
Fig. 18. Dispozitiv cu pachet de gaibe elastice inglobate in cauciuc
b
c
mecanizati;
cu doud pacete de gaibe elasticp, pe doud diametre diferite, cu actionare mecanizatE. I *pachet de gibe elastice 2 -tijd de acfionare
Fig. 19. Dornuri cu qaibe elastice cu un pachet de gaibe elastice, cu actionare manual6; cu doud pachete de qaibe elastice, cu acfionare
(partea Proiectarea canstruc{ia $i uploatarea dispozitivelor
II)
6z
MECANISME DE CENTRARE CU MEMBRANA
Fig.20. Mandrini cu membrani elastici Pozilia de stringere a Piesei; Pozilia de eliberare a Piesei'
MECA}{ISME DE CENTRARE CU BUC$E BURDUF
tt26
Fig.21. Bucgi elasticl tiP burduf Big.Z2.Dorn cu bucqi elastici burduf
- corpul dornului 4 - bucgd distanloare 5 - qurub de aclionare 6 - pand radiali 7 - apdr6toare

3
l, 2 -bucge
elastice burduf
Proiectarea constilclit $i *plootorea dispozitivelor (partea
II)
e3
MECA].ISME DE CENTRARE CU BUC$E CU PERETI SUBTIRI, HIDRAULICE

4
_-1.
t
Fig 23. Mandrini cu ulei
- piesi
-bucqi
2
3
cu pereli subtiri
5-
plunjer ac{ionat manual qurub de aclionare a Plunjerului gurub de reglare a curselor 9i a pesiunii
Fig 24. Mandrind cu hidroPlast
- bucgd cu pere{i subliri 3 - plu4ier aclionat
I - piesd
manual 4 - qurub de aclionare 5 * gurub de reglare a curselor qi a presiunii
proieetarea construclia Ei exproatarea
II) dispozitivelor (partea
6f
piesS
plunjer aclionat mecanizat 5 qurub de reSlge.1

curselor $i a Prestunrt 6 - surub Pentru opturarea Oe golire a aerului "tidJ"roi intimPul umPlerii cu
-Lotsa
cu Per4i subliri
hidroPlast
cu ac{ionare mecanizati Fig.26.Dorn cu hidroplast
elastice Fig.27. Tipuri de bucqe
CU PENE MECANISME DE CENTRARE 1 - piesi

2
3
- arcuri inelare 4 - corPul dornului ; -;;iG de rixare; 6 -tija

?-bana;8-buc;i
-Pene
de aclionare
3L
Proiectarea constructia $i exploatarea dispozitivelor (partea
II)
6{.
MECANISME DE CENTRARE CU PENE $I PLI.INJERE
4 - fijA de aclionare
- pies[ 2 - plunjere 3 - pan6 multipli

1
Fig.32.I)orn cu pene gi plunjere aclionat mecanizat
lss$$
Fig.33. Dorn cu pene pi plunjere pe doul rAnduri actionat manual
2 3
- piesi - plunjere
-pane multiple
- pies6 2 - plunjere 3 - pane multiple

1
Fig.34. Dorn cu pene gi pluniere pe dou5 rinduri actionat mecanizat
Proiectnfea
cofffirclia ii
XftnffiffiWffilW (Wa
n)
trL.?'o
A DISPOZITIyELOR V n. ACTIONAREA PNEUMATICA

stolfo de
-comprEoare
:x :
ar>
5\g
ln gtmosferd
Fig. l. scema generali a instaletiilor de ec{ionrre pneumetici
';4 .l
I - rezervor de aer, 2 - robinet de trecerei 3 - filtru de aer;4 - regulator de presiune: 5-manometru; 6-ungAtor:7-releudepresiune; 8-supap6desensunicl 9-distribuitor 10 - reeulator de viteza; I i - motorul peneumatic; l2 - reazem
- corp - pahar 3 - sitd

I
2
'- supapd
Fig 2. Schemr filtrului de rer
l-corp;2-bucga 3-membruri;4-pahar 5-sit[dublAl 6-pahar 7-tija:8-clopot

9
supapa; 10 - dop filetat 11, 12 - garnituri
Fig 3. Construc{ia filtrului de ser
P r o ie
ctar ea const ru c{i a
exp
Io
at ctr
a d i:s p oz it iv elrtr
(p art
ea I I )
70
o-
- rezervor de aer - robinet de trecere 3 - filtru de aer 4 - regulator de presiune 5 - manometru 6 - ungdtor 7 - releu de presiune 8 - supapa de sens unic 9 - distribuitor 10 - regulator de vitezd 11 - motorul peneumatic
1
12
- rcazem
corp
2 -pahar
3
* sita
supapd
Fig 2. Schema filtrului de aer
I - corp
2
3 5
4 *pahar
bucqd
membrand
sitb dubla pahar
7
8
9-
ciopot supapi 10 - dop filetat II,12 - garnituri
-tlj6t
Fig 3. Construcfia
filtrului
de aer
P r c; i
ectar ea co ns tt'rtclia
exp
/o
at ar
d is p ctz
it
iv el or (p ar
te
a I l)
7l
2-arc
3
corp
sistem de reglare piston supapa regulatorului
4
5
Sorp
cillndrv
'
Fig. 4. Schema de func{ionare a regulatorului de presiune
I - corp
2 3 4
* scaun
supapi
6 - arcuri elicoidale 7 - sistem de reglare
- corp superior 5 - membrand
8*dop
9*arc
Fig. 5. Constructia regulatorului cu memtrrani
Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea
ll)
72
I - corp
2 -pahar
3
drosel
:-.--_--:l -- - -t
,---.j--l-* _
;Ulci:d
Fig. 6. Schema de func{ionare a
ungitorului
2*
3
corp drosel
scaun
4
5
- pahar 6 - supapd 7 - scaun 8 - piulila 9 - conductd

10
- capac
pahar transparent
Fig. 7. Construc{ia ungltorului
I - piston
2
- resort 3 - contact electric
Fig. 8. Schema releului de presiune cu piston
Proiectarea constrttc{ia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
JJ
2 4
3-arc
5 * piesd izolatoare 6, 7 -pldci intermediare
corp membrand
sistem de reglare a presiunii
* cabluri (legdturi) 9 - punte de legdtura 10 - borne 7I, 12 - capace

8 13
quruburi
Fig. 9. Construc{ia releului de presiune cu membrani
- ola 3-arc 4-corp2

/.
corpul
Fig. 10. Supapi de sens unic cu
trili
s
!
2 4
5
3-arc
corpul I gamiturd
- sertdrag - corpul 2
Fie. 11. Supapi de sens unic cu sertira$
Proiectarea construcfia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
74
2
3 5 6
corpul
scaun
4*arc
-membrand
- qurub - corpul 2
Fig. 12. Supapd de sens unic cu membranl
corp
sertdrag conic
3-arc
4
5
- capac
- manetd - qtift
Fig. 13. Construc{ia distribuitorului cu sertirag conic
Proiectarea construclia qi exploatarea di,spozitivelor (partea II)
/5
- manetd 2 - sertdraq 3 - corp 4-ax

1
5-arc
6
guruburi
Fig. 14. Construc{ia distritruitorului cu sertirag plan
- corp - ventil cu ac 3 * gamiturd 4 - bucqd filetatb 5 - bil6 6 - arc elicoidal

1
capac
filetat
Fig. 16. Cnstruc{ia regulatorului de vitezd
Proiectarea constructia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
76
corp
3-arc
4
5
-piston
- gurub de reglare - bil6
6 7
- arc elicoidal - capac filetat
Fig. 16. Regulator de vitezi pentru alimentarea a doui motoare
- gtu! 2 - conduct[ flexibild 3 - colier 4 - piulila 5 - corp 6 - garniturd

1
-6
Fig. 17. Imbinarea conductelor flexibile
2
3 4
5
conductd rigida corp
- piulila olandezd,
-niplu
-gtu!
Fig. 18. imbinarea conductelor rigide
'1 .-
t Vaet'-'
- -'
'
1 - corP 2liston
3-arc
4 - qurub de reglare s - bila 6 - arc elicoidai 7 - r,apac filetat
pntru Fis. 16. Regulator de vitezi alimentarea a doui motoare

?
-qtu!
flexibil6
3 - colier 4 - piulda 5 * corP
6
sonduct6
garrdffia
Fi g. 1 ?.
t*t;ffifi
_-onductelo
_ conductE rigid[;
5 *niplu 2* *rp;3 *tur; 4 * pidiF olandeza;
MOTOARE PNEUMATICE
dmcsferi
fig. -
;t
cu piston cu schema motoarelor pneumatice
Asu rre.io. !
cu piston cu
fiil a uotorului 11:lt"tit ac$nne

-
dubli
simPll ac{iune
78
Vedere din N
Vedere din
2,3
4
cilindru
piston
capace
5 - tija 6 * qaibd de
siguran!d
7
+t\ l-Jitr
F-----,
{
Fig.21. Construc{ia motoruluipneumatic cu piston cu dublS ac{iune
* piulild
8, 9, 10
gamituri
at
Fig. 22. Schemele funcfionale ale moloarelor cu membrani cu simpl[ acliune cu dubld actiune
Proiectarea construclia Si exploatarect dispozitivelor (partea II)
79
,2 -
capace
4, 5 - nituri
6 7
8
membrand
- tljFL - guruburi
bucqd
9, 10
gtuluri
Fig. 23. Construc{ia motoarelor pneumatice cu dubli actiune
Fig.24. Construc{ia motoarelor pneumatice cu membranl cu simpli ac{iune
Proiectarea construclia Si exploatarea dispozilivelor (partea II)
80
I,2 *
3 5
capace
- membrand 4,8, 75, 19 - $uruburi - tijd

6 7
* taler
- disc 9*arc
- flanga - piulild 12 - qtift filetat 13 - qtu!

10 11
14-ax 16 - capace
17 18
20
garnituri corp pili[d de re{inere
Fig.25. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu membrani

cu
simpli ac{iune
cilindru
capac
2 4
5
3-ax
*tljatubulard
- piston 6 - piulila 7,8 - gamituri 9 - inel 10 - manqon de

alimentare
Fig. 25. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu piston cu
dubli actiune
Proiectarea constnrclia Si exploatarea dispozitivelor (partea [[1
81
corp 2 - tijd, 3 - rulment 4 * capac din doud buca!i 5 - qtuluri

1
- capace 7 - gamituri 8 * inel de distantare
Fig.26. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu membrani cu
dubli ac{iune
1
2 4
5
3,6
qtu! capac
7 *ax 8 - rulmenfi 9 - garniturd 10 - dop 11 - corp motor
- quruburi corp capac din doud bucali
Fig.27. Construcfia man$on de alimentare
Proiectarea construclia Si exploatareo dispozitivelor (partea
ll)
82
2
3
* 567 - piulile 8, 9 - gamiturd
corp despdrlitor membrane capac tijA comund talere
?6
Fig.28. Motoare pneumatice pentru forfe mari
Fig. 29. Etangarea pistonului gi a tijelor cu man$ete a- etan$area pistonului: 1 - cilindru, 2 - piston, 3 garnituri (manqete), 4 - inel, 5 - distanlier, 6 * $uruburi; b, c - etan$area tijelor: I - tijd, 2 * capacul cilindrului, 3 garniturd (guler), 4 - flangd (bucqd), 5 * guruburi (bucqd filetatd).
Proiectareq conslructict Si exploatarea dis;tozilivelor (partea II)
83
Fig. 30. Etangarea pistonului qi a tijelor cu garnituri in formd de V
//,/,/.,' ),',/ /.;

,o
w
\
Jansui(I|\ \. \ uiFasa-i?ijFronutui
Fig.31. Etanqarea pistonului qi a tijelor cu garnituri in
formi
de inel
Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelctr (partea II)
84
x ilr. ACTIO|{AREA T{IDRAULICA A DISPOZITIVELOR

5
ri
'.1
d
#'i
-'=_+
Fig. 1. Schemele ac{ionirii hidraulice a - instalalie individu ald prevdzutd cu pompd de inaltd presiune: 1 - pompd, 2.3 supapA de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic; b - instalalie individuald prevdzutd cu pompd de joasd presiune: 1 - pompd, 2,3 supapd de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic, 6 * distribuitor cu sertdraq, 7 - amplificator hidraulic; c - instalalie individuald prevdzutd cu acumulator hidraulic: 1 - pompf,, 2,3 supapd de sens unic, 4 - distribuitot, 5 - motor hidraulic, 6 -acumulator; d - instalafie individualdprevdzuld cuacumulator hidraulic qi releu de presiune: 1 pompd, 2,3 - supapd de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic, 6 acumulator hidraulic, 7 - releu de presiune;
P r o i e c t ar
c o ns
tru
cI ia
exp I o at ar
a d i.s p oz i t i,- e I o r
(p ar
te
a I I)
85
Fig.2. Exemple de utilizare a ac{ionirii hidraulice a dispozitivelor a - motorul hidraulic in afara corpului dispozitivului: 1 pompd, 2 - distribuitor, 3 - motor hidraulic, 4 - sistem de fixare
a piesei; b - motorul hidraulic inclus in corpului dispozitivului: 1 conducta de la pompd,2 - distribuitor, 3 - motor hidraulic, 4 sistem de fixare a piesei;
Proieclarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
86
AA,
J
2
Fig. 3. Motoare hidraulice pistonul, 2 corpul motorului, 3 - tija de acfionare, 4, 5 - capace a - motoare care se monteazd prin inqurubare pe corpul dipozitivelor; b - motoare care se monteazd de corpul dipozitivelor prin intermediul tijei filetate 3; c - motoare care se monteazd pe corpul dipozitivelor prin intermediul tijei filetate 3 qi a unei pArghii articulate cu urechea capacului 5; d qi e - motoare care se frxeazd de corpul dipozitivelor prin intermediul capacului 5 prevdzut cu o gaurd filetatd sau cu urechi.
1
Proiectarea crsnstruclia Si expIoatarea dispozitivelor (partea [I)
87
- corpul suportulul 2 - pistonul

1
3-arc
5
- qurub de presiune - pdrghie 6 - gurub de sprijin 7 - gurub 8 - capac 9 - piulils
t'-.-
Fig. 4. Motor hidraulic cu simpli ac{iune inclus in corpul dispozitivului
I - cilindru
- piston 3 - supapd de sens unic 4 - manometru

2
5
racord
Fig. 5. Construc{ia unui acumulator hidraulic
Proiectqrea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
88
3-arc
supapropiu -zisd, corpul cu scaunul supapei
4 - piulip speciald
rS
Fig. 6. Supapn-de siguran(i
lY. CONSTRUCTIA SI BXPLOATAREA ACTIONAnTI

PNEUMOHIDROSTATICE
- cilindru 2 - cilindru 3 - piston

1
pneumatic hidrostatic
4 -tliiL
5
- motoare 6 - pistoane 7 - distribuitor 8 - manometru
Fig
l.
Schema func{ionalS a
ac{ionirii pneumohidrostatice
89
- cilindru pneumatic 2 - cilindru de inaltd presiune 3 - pistonul

1
4
5
- tljit
6-
capac
manometru 7 --cdmaqd 8, 9 - quruburi 10,lI,I2 - racorduri
Big. 2. Construclia unui amplificator pneumohidrostatic cu ac(iune directi
- cilindru pneumatic 2 - piston 3 - bucqd 4 - perete intermediar 5 - piston 6,7 - arcuri 8 - semifabricat
1
Fig.3. Amplificatoare cu perete intermediar liber, mobil
90
capac
unB ftt6
2
3
567 9
8-arc
corp garniturd piston garniturd piston gamiturd
- garniturd 11 - capac intermediar 12, 13 - garnituri 14 - inele de retinere

10
- capac
Fig. 4. Amplificator pmneumo
hidraulic cu motor incus
y. CONSTRUCTIA $I EXPOATAREA ACTTONAnTT A

MBCANOHIDROSTATICE
I - pompd 2 -rucord
3
conducte
4
5
-tljiL
6 - pdrghii articulate
- motoare hidrostatice
-lrI - -1y'- -i- 1+J- -, ---H *-i -- )'; j!:: rL: l]-- L- -l h | ;-l-r',-f :'-1--i:i-f-' *i +l---t Ll -r. lr r-r-tr i*t-J-,_1, , r_l-t I _[J,iI rll ..,- J I -J.*L !-- '_:_r f--i- -+- --'f-+-.*---l- -l - r - Jr r'.{Th* t - JTk -\ '- ;ft- ^ -.dTF-r
r-
-';
Fig. 1. Schema funcfionalii aciionirii mecanohidrostatice a dispozitivelor
91
- corp 2 - piston
1
3,4,5-supape
76
bild
gurub
8-arc
rezervor - maniveld 11 - pistoane 12 - arcuri 13 - cilindri hidrostatici de lucru
10
'7
Fig. 2. Pompd mecanohidrostatici
corp, 2 -piston, 3 - arc, 4 * capac, 5 - quruburi pentru opturare; a - motor cu simpld acliune carelucreazd prin impingere b - motor cu simpld acliune care lucreazd prin tragere
1
t
Fig. 3. Motoare hidrostatice
ao
Fig. I&4" Motor lixat pe corPul dispozitivutui g*u pe firasa maginii unelte
Cap.ll. C0NSTRUCTIA $I EXPSA?AREA ACTIONARTT MAGNETTCE $r ELECTROMAGNETTCE ALtr DTSPOZITMLOR
- piesl - placi 3 - electromagnet 4 - corpul 5 - piese din material

1
diamagnetic
6 - piese din rnatsrial cu permeabilitate magnetici mare
1P'-
ffi ffii
Fig. ll.L Strfingerea electromagnetici
93
2 -magnet Permanent 3 - piese din material cu penneabilitate magneticd ridicatd 4 - piese din material diamagnetic
piesd
Fig. 2. Strflngerea magneticl
2,4 3 5
magnet Pefinanent
piese din material cu permeabilitate magneticd mare
- piesd - piese din material diamagnetic
Fig.3. Dispozitiv cu magne{i permanen{i cu Pasul mare
I - magnet Pefinanent mare 2, 4 - piese iin material cu permeabilitate magneticd 3 - piesd 5 - piese din material diamagnetic
-1
5 ,
Fig. 4. DisPozitiv cu
magne{i Permanen(i cu
Pasul mic
94
I2
3
posibild inchiderea circuitului
piesd a$ezatd. defectuos pise polare pisd ataqatd care face
Fig. 5. Srtingerea pieselor cu latura I mai mici decflt pasul polar
le LFig.6. For(ele la strAngerea
magnetici qi electromagnetici
2 -tije
3
I - magneli
- excentric 4 - piesd 5,6,12 - piese din material diamagnetic 7 - elemente polare 8 - qtift 9 - eclise 10, 1 1 - rigld superioard
Fig.7. Dispozitiv cu magne(i permanen{i mobili
Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelor (partea II)
95
- magnefi
3 - pldci polare cu permeabilitate magneticd ridicatd 4 - corpul dispozitivului 5 - excentric 6 - manivelS 7 -placb, superioard
- pldcii diamagnetice
Fig.
10.9
Fig.8. Construc(ia unui dispozitiv cu magne{i sub formi de plici mobile
I - corp
2
3
5
_1"
4 -placd,
- bobine - quruburi
6 -placa din material diamagnetic 7 - piesd
- piesd polard
il[
Fig. 9. Platoul electromagnetic
-r
..4
96
VII. CONSTRUCTIA $I EXPOATARBA ACTIONANTT PRIN VACUM A DISPOZITIVELOR

1
2 -rcazem 3 - garniturd a - orificiu prin care se creazd vid in camera A
- piesd
Fig. 1. StrAngerea pieselor prin vacum
|
2
- robinet 3 - pompd de vid 4 - electromotor 5 - rezervor de vacum 6 - distribuitor 7 - dispozitiv 8 - piesd 9 - vacumetru
- rezewor de apd
Fig.2. Schema instala{iei de ac{ionare prin vacum
Fig.3. Dispozitive folosite la piese mari cu rigiditate scizuti
97
Fig. 4. Dispozitive folosite la piese mici cu rigiditate sclzuti
Fig. 5. Dispozitive folosite la piese mici la care for{a de prelucrare ac{ioneazi paralel cu suprafata de reazem
VUI. CONSTRUCTIA $I EXPOATARBA DISPOZITIVELOR DIN BLEMENTE MODULARE
ND
tnnEt]tr :rltlnn[ :rtf nnnl :rtlflnn[ []tltlnf I

_It ll. ll
lt
ll
I --r
q
(l
t-] r--l r-*l
Fig. 1. Placi debazd
Proiectareq construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
98
Fig. 2. Urechi in formi de L
Fig.3. Modul debazd
@ l_:
@o @l;
@L: @@
@G
@
@
Fig.4. Modul prin multiplicare
Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelor (partea II)
99
Fig. 5. Modul prin demultiplicare
Fig. 6. Module unghiulare
t]n rfI In rfl

Fig. 7. Module de tip col{ar
Proiectareq construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)
100
Fig. 8. Elemente de tip cepuri
Fig. 9. Bol{uri cilindrice
Fig. 10. Prisme
Proiectarea construc{id Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
101
Fig. 11. $uruburi in T
Fig. 12. Pozi{ionarea precisl a bol{urilor qi a altor elemente
IX. DISPOZITIVE DE CONTROL
I - corp 2 -palpator
3 4
- bucgd - bucql elasticd 5 - comparator 6 - qtift 7 - qurub
,6(5
Fig. 1. Dispozitiv de control care permite transmitrea directi a parametrului de misurat
102
I2
3
pArghie
articulalre
56-
tija
corp
bucgd elasticd
gurub
7 -brdtafi,
31 t231 Fig.2. Dispozitiv de control cu transmitrea mirimii prin pffrghii
dorn dorn cu alejaj
Fig. 3. Dispozitiv pentru controlul perpendiculariti{ii axelor alezajelor
Proiectareq construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
103
1,2
3
- pArghie 5 - ceas comparator 6 - etalon

4
dornuri corp
,..1
't/ =ltd
Fig.4. Dispozitiv pentru controlul perpendicularit[fii axelor alezajelor cu citire abaterii la ceasul comparator
- piesd
2 3
56-
'l -arc
corp palpator pdrghie ceas comparator suport
Fig.S. Dispozitiv pentru controlul formei suprafe{elor
Proiectcrrect constntctict Si explocttctrect dispozitivelor (partea
III)
A '
4r,\
f\/
7
I
Cap. 15. DISPOZITIVE PEI{TRU MA$INI UNE LTE

15.1. Dispozitive pentru magini de
giurit
iiil:
.
/'/./,/'1
:it..7 Fig. 15.1.2. Bucsd conici.
Fig. 15.1.1. Bucge fixe.
'i
t_-.'i-.---
r---(.,..','
I :
I
ii:.'i1 ,'t't't
f
.,
v.,1','
/.//
i" !,r,,/, ""'
g.b
Fig. 15.1.3. Bucge fixe qi demontabile
15.1.4. Bucge speciale adaPtate formei piesei
1i,:
I
--"+-
---
Fig. 15.1.5. Buc$e aplatisate'
Fig. 15.1.6. Plicufe de ghidare fixe.
ro
e c t cu' e
on
s Ir
Lt
iu s i expi
ct r
at' e ct di spozi t iv
eIo
Ip
ar te u
II I )
/'3\l1i ilT;',ie, &, riilli l* * -,' l'-',';rar-\^. \ i t:;' \",' V' i:, v
t+F
i-r :=-
;: +-+v.+
l-i---t^f-f tt-ffit--_
l1
ti +)
Fig. 15.1.7. Placd articulatl (rabatabili).
Fie. 15.1.8. Pl:rc:i amovibilir.
Fig. 15.1.9. Placi suspendatl
Fie" 15.1.10. Placi riclicabili
Pro
ie
crar e ct cons truc I ict
i exploatarea dispozit ive lor
(parte a
III)
B.B
@
I
p \\
Dispoziti
mecatdsm cu crerrtalierE. si con cu lrei co'loanc
cu
placi ri.dica.biii
cu
\3 -ij j iF/OU*' i
c\ d<
I
.11 'J\;v
a1.:
L,f/r, ,
_l
placI ridicabiltr ,:u

-
DrsPozitrv cu
douI'
coioane
Fig. 15.1. 16. Dipozitive cu
ridicabild
Pr oiec
tar e cl
co
ns
rnrc { i a
exp
I o ct
tar e ct d i s:po:
it
iv
eIo
(par
u I I I)
i i
I
ct1
I
L+
Fig. 15.1.17. Dispozitiv cu placd riclicabili cu trei coloane.
TJ
l:
Fig. 15.1.18. Cap multiax special cu ro{idinlate in tlouri trepte.
Fig. 15.1.19. Schem:r tle principiu a capului multiar din fie. 15.1.18.
ro
iect
ar
c o ns
tLtc t i a s i expl o atar e a
clis p ozit ive
or ( par t e a I I I)
I:l- -i
i I
il:
.'1
.l-- -----
tTl
r,J
tl
\y
L.i
;-l
Fig. 15.1.20. Cap multiax cu rofi in consold
Fig. 15.1.21. Cap multiax cu angrenare
interioari
Fig. 15.1.22. Schema unui cap multiax fdri roti tlin{ate.
Fig. 15.1.23. Cnp multiax cu excentrice.
P r o ie
ct
ar e (1 c o ns t rltc
ti
i expi o ct t cu' e o cl i spoz i t i,"e I o r (pttr t e a I I I 1
5-\
,J,
Fig. 15.1.24. Scheme de capete multiax universale.
Jr
Fig. 15.1.25. Cap multiax universal cu

carclanice.
8 axe
Fig.
P r o iec
ar
a c ons tttc tia .y i exp lo a i ctr e a di spozi
ive
or (par t e a I I I)
,t-1.-,.
,.JvI
ob
Fig. 15.1.27. Reduc{ii: a - Ihri prelungitor; b - cu prelungitor.
Fig. 15.1.28.
Mandrini cu actionare rapidi cu bile.
re1+
n]n,
LJ
ffi@
bdfh
ffiffi
trm
ffi rL-
Fig. 15.1.29. Bucge schimbabile pentru mandrine rapide.
Pro
iec t
ar e ct
co
ns t rLLc
ti
ct s i explo at crr e ct di spozi t iv
eI
or
p ar
te
o III )
A_A
) --\_ (.
A\ 'l-
BL
5-6:d J
tarozi' Fig. 15.1.30. Mandrini liber[ cu autocentrare pentru
la maqini Fig. 15.1.31. Mandrine Pentru fixarea tarozilor

unelte.
Fig. 15. 1. 32. Schita unut dispozitiv Pentru prelucrarea giurilor conice" la m:r;in:r verticali cle g'iurit
Proiectoreq construcpia Si exploatarea dispozitivelor (partea III)
L5.2. Dispozitive pentru maginile de frezat
_a
_--2
,'.,.3
2"''
'l;-I
,r' ,. Ir
|
,u
-\-
--'I
_!--+
-+
J I
iii Y
\i
IJ
=/
Fig, 15.2.1. Diferite forme de gabarite.
fi U
Fig.15.2.2. Menghine de maqini cu qurub.
Pro iectarect constructiu Si expioaturea dispozitivelor (parteu
III)
l0
Fig. 15.2.3. Menghini cu excentric rotitoare.
Fig. 15.2.4. Menghini pneumatic:i cu membrand.
II I r oiectctrea c onsrrttc lict s i explocttarea dispozitiveior iparte a )
11
t. a Fig. 15.2. 5' Menghinl pneumatici cu amplificator'
t,:
!. /Q tR
;l
t, /.
.\
lg
0e ic rcb,inelu d,slrb!.'i:oi
universali' Fie. 15.2.6. Menghini pneumohidraulici
P r o i c c t u r e tt c o ns
ntc
!i
i exp I o ctt ur e a disp ozi t iv el o r
(p cu' t e u I I I I
r..
-;,. ..,II
a,
a/'-
Fig. 15.2.7. Cap divizor cu ax vertical 9i cap divizor ac(ionlt pneumetic.
Pt.oie crcrrect consffttctict
;i exploararea
dispozitiveior (portea III)
r3
Fig. 15.2.8. Cap divizor pentru piese lungi'
Pt'oiec'tcrrerr con5tt'Ltctiu
;i explocttttreu
dispozitivelor {purteu III)
i{
Fig. 15.2.9. Nlasi divizoare.
P r o i e c t crr
co
ns
rttc
ti
i expl o ctt ar e a d i spoz i t ive I o r
(pctr
te
o I I I)
15
A-BT
;E1
Fig. 15.2.10. Formele capetelor axelor principale de la maginile de frezat.
Fig. 15.2.11. Dornuri cu coadi caracteristice masinilor de frez:rt.
15.3. Dispozitive pentru strunguri $i
ma;ini de rectificat rotund (vezi .op.
6)
Fig. 15.3.1. Modul de agezare al pieselor intre
virfuri.
Fig. f 5.3.2.
Virf rotativ
cu indicator'
p r o i e c r ct r e o
ons
rztc I i ct s i expl o crt ctr
a dispoz
it
iv
eIo
p ar te u I I ['l
16
arborilor lungi nerigizi. Fig. 15.3.3. Luneti dubli, mobiti pentru prelucrarea
/,,,r/
--
t.-
-l - ,-u, filci
nereglabile'
Fie. 15.3.4. Universal cu trei

Limbă

Curs Dispozitive

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Dispozitive

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

\,- t,li.'{'' t"i

-. ,: '1 \""t- '- t-,,".,

WLt ,1^ C+1-( +., uLLl ' o /:

,v1.1 r ' uv/ rr r{ |

t{-utC & Lll.c

lhhr-'"', I | . ./ .i\. c d'' i,lI )!",i',

! , Li .- / . ." ! . u 4 !L,^ L L 'ei "'

Caracteristicile de bazi ale unui dispozitiv sunt:

Dupd gradul de universalitate se deosebesc:

dispozitiveuniversale dispozitvespecializate dispozitive speciale dispozitivemodt:lare

Cap. 1. ELEI{E\TII-E DISPOZITIT./ELOR gI ALE:EREA

Definitia, Iocul ;i clasificarea dispozrtlvelor

1.1.1. Definifia, locul

dffi ptoatsul d. a$xhirrt

Fig. 1.1. Dispozitivul in interar:{iunea functionali cu clementele sistemului tehnologic.

1.1.2. Structura dispozitivelor

F5cdnd o .-nalizd a oricdrui dispozitiv foiosit la prelucriri pe mapini unelte.

lezulta umdtoareie elemente :

numite elemente de fixare (mecarrisnre de fixare);

La dispozitivele rotitoere sau deplasabile" intervin elemente specifice care

Proiectarea si constructia dkpozitivelor 1......,.....................................,...............3

Din definilie rezultd cd locul dispozitivelor trebuie plasat in diferite sisteme

de prelucrare; de control; de asamblare.

sistem tehnic dispozitivele constituie verigi de legdturd cu o parte

sau cu totalitatea elementelor componente.

Dispozitivele folosite la prelucrarea pe magini unelte reprezintd (80...90)% din

intregul parc de dispozitive cu care sunt inzestrate procesele tehnologice din

cele ae urrneazd vom detalia,

problemele specifice proiectdrii qi construcfiei acestei categorii de dispozitive.

Sistemul tehnic in procesul tehnologic de prelucrare pe rnaqinile unelte este

semifabricat, sculd, maqind

unealtd, un sistem care se ?nchide prin interacliunea

sistemului tehnologic, este reprezentat un model al sistemelor tehnologice,

Rolul dispozitivelor este de a orienta suprafelele de prelucrare

semifabricatului in raport cu tdigurile sculelor qi de a menline orientarea in tot timpul

1,1.2. Structura dispozitivelor

analizd a oricdrui dispozitiv folosit la prelucrdri pe maqini unelte,

ezultd urmdto arele

elemente de orientare a semifabricatului in raport cu sula, numite reazem;

elemente necesare menlinerii poziliei sau orientdrii semifabricatelor

elemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor;

Proiectarea si constructiu dispozitivelor 1.....,.........,...,........,...............................4

.elemente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.

La dispbzitivele rotitoare sau deplasabile, intervin elemente specifice care

Condi{ii cerute dispozitivului

Dispozitivele folosite la prelucrarea pe maqini rolului lor

unelte, pentru a corespunde

muncii qi reducerea efortului fizic;

justificate din punct de vedere economic.

1.3. Clasificarea dispozitivelor

dupa locul unde sunt utilizate in tehnologie, se deosebesc:

denumite qi dispozitive pentru maqini

unelte (dispozitive pentru frezat,

strunjit, magini de gdurit, maqini de rectificat, etc.);

dispozitive de orientare dispozitive de orientare

qi fixare a sculelor, denumite qi

portcuf ite, portarozi, portfi liare

pieselor sau subansamblelor la

asamblare (dispozitive de nituit, dispozitive de sudat, dispozitive de sudat etc.)

(dispozitive pentru controlul paralelismului,

coaxialitalii, planeit5lii, etc.).

permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu