Sunteți pe pagina 1din 16

Nume:Cucu Elena AMG IC

Plan de ingrijire- sectia Boli Infectioase adulti

Nume: M Prenume: E Starea civil: cstorit Talie: 1,73 m Greutate: 68 kg Data naterii: 10.01.1976 Ocupaia: secretara Data internrii: 04.07.2011 Data externrii: . 24.072011 Numrul de zile de spitalizare: 20 Diagnostic la internare: hepatit acuta Diagnostic la externare: hepatit viral acut, form medie anincteric, antigen HBs pozitiv, icteric Motivele internrii: Astenie fizic, paloare, hepatalgii, cefalee, epistaxie. Antecedente heredocolaterale: Hepatit cronic, discopatie lombar. Antecedente personale: Hepatit viral acut 1997

Antecedente fiziologice: Prima menstruaie 5.I.1989 Condiii de via i munc: Nu consum alcool sau cafea. Comportament fa de mediu: Sociabil, orientat temporo-spaial. Istoricul bolii: Din relatrile bolnavei rezult c prezint astenie fizic,hepatalgii, cefalee, vrsturi, urini hipercrome. Nu a fcut tratament n ambulator i la Policlinic. Examen clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice: sistemul muculo-adipos slab reprezentat aparatul cardiovascular normal celelalte organe i sisteme sunt n limite normale

Anatomia Ficatului Ficatul este cea mai mare glanda din organism. El este anexat tractului digestiv. Ficatul se afla situat in cavitatea abdominala, etajul supra mezocolic, in partea superioara dreapta, imediat sub diafragama, iar lobul stang se intinde pana in epigastru. Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica. Ficatul este asezat transversal in abdomen, avand lungimea de aproximativ 28 cm, un diametru antero-posterior de 18 cm si o inaltime de 8 cm. Greutatea sa este de circa 1 500 g si are o culoare rosie- caramizie.

Ficatul prezinta trei fete:

fata superioara este convexa si vine in raport cu diafragmul si cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai poate spune si fata antero-superioara. Pe aceasta fata se observa doi lobi, lobul

drept si lobul stang, separate de un ligament de sustinere-ligameny falciform; fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in raport cu: stomacul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenela dreapta.

Pe aceasta fata se afla trei santuri: santul antero-posterior drept, care adaposteste in portiunea sa anterioara, vezicula biliara, iar in cea posterioara vena cava inferioara. santul antero-posterior stang, care adaposteste in portiunea sa anterioara un cordon fibros, ligamentul rotund, provenit din obliterarea venei ombilicale, iar in portiunea posterioara gazduieste ligamentul Arantius provenit din obliterarea canalului venos Arantius de la fat. santul tranversal se intinde intre cele doua santuri anteroposterioare si coincide cu hilul ficatului prin care intra si ies: artera hepatica, vena porta, limfocitele,nervii si canalele hepatice, care alcatuiesc impreuna pediculul hepatic.

Cele trei santuri dau aspectul literei "H" si impart fata inferioara in patru lobi. Pe laturile santurilor antero-posterioare se afla lobul drept si lobul stang, iar intre ele, in raport cu santul transversal se afla lobul patrat, dispus inaintea santului transversal si lobul posterior (Spiegel) dispus inapoia acestui sant. Fata posterioara este in continuarea fetei superioare si vine in raport cu peretele posterior al cavitatii abdominale, la nivelul vertebrelor T7T 11. Are o pozitie aproape verticala si se vad: lobul drept, lobul Spiegel si lobul stang.

STRUCTURA FICATULUI

Ficatul este invelit, pe fata superiora, pe peritoneul visceral care formeaza ligamentul falcinom si ligamentul coronal. Ficatul are o membrana de invelis, capsula Glisson si substanta proprie a ficatului sau paranchimul hepatic. Capsula Glisson patrunde in ficat prin HIL urmarind traiectul vaselor sanguine si formeaza pereti lamelari conjunctivi, care impart impreuna cu reteaua vasculara, masa de substanta proprie in formatiuni care se numesc lobi hepatici.

Lobul hepatic

Reprezinta unitatea anatomica si functionala a ficatului. Are forma piramidala fiind asezat cu baza spre suprafata ficatului si cu varful spre interior; in sectiunea transversala are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. In sectiunea lobului distingem: formatiuni vasculare, celule hepatice, canalicule biliare si filete nervoase vegetative. Pentru a intelege arhitectura lobului hepatic trebuie prezentata mai intai vascularizatia acestuia. Ficatul primeste sange prin doua vase sanguine artera hepatica, ramura a trunchiului celiac, care duce sange nutritive si vena porta, care aduce sange functional provenit din intestine, stomac, pancreas si splina.

Prin inlaturarea a cel putin trei lobuli hepatici se formeaza la limita dintre ei, niste spatii triunghiulare, in sectiune numite spatii portale sau spatiile Kernan. Spatiile Kernan sunt pline cu tesut conjuctiv si contin: o ramura a arterei hepatice, unul sau doua canale biliare, limfatice si filtre nervoase. Ramurile venei porte din spatiile Kernan treit ramificatii care merg in lingul lobului de la baza pana la varf. Acestea se anastomozeaza si formeaza o retea venoasa perilobulara care limiteaza lobul la periferie. Ajunse in varful acestuia, venele perilobulare se unesc intr-o vena centrala, vena centrologulara, care coboara prin axa lobului de la varf pana la baza. De la reteaua venoasa perilobulara patrund radiar pana la vena contralobulara, numeroase capilare cu traiect sinuos care formeaza o retea intralobulara, cu spatii radiare. In peretii dinte ele se pot desface din capilare, capatand insusiri fagocitare, iar altele formeaza impreuna cu reteaua de reticulina din substanta proprie tesutul kapfferian sau sistemul reticul-histocifor al ficatului. Venele centrolobulare ale diferitilor lobuli se unesc la baza lobulilor in vene sublobulare si formeaza in cele din urma, venele hepatice (suprahepatice) prin care se colecteaza tot sangele din ficat si de aici este dus in vena cava inferioara. Ramurile arterei hepatice, care se gasesc in spatiile Kernan, trimit de asemenea ramificatii in jurul lobulilor, formand artere care anastomozeaza cu reteaua venoasa perilobulara. Datorita acestui fapt, in ficat, cele doua feluri de sange- nutritiv, adus de artera hepatica si functional, adus de vena porta- se amesteca in reteaua vasculara intralobulara,astfel incat la nivelul celulelor hepatice ajunge un singur fel de sange.

Sistemul vascular formeaza un fel de "schelet" al lobului, pe care sunt dispuse celule hepatice. Acestea sunt celule mari, cu forma poliedrica, avand unul sau doi nuclei mari si o citoplasma al carei aspect variaza cu starea functionala;citoplasma contine multe incluzii de glicogen. Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispese rar in ochiurile retelei capilare intalobulare, alcatuind cordoanele Remak. Acestea sunt dispuse cate doua, trei alaturate,formand tubercule. Intre cordoane se formeaza prin simpla lor alaturare, niste spatii inguste numite canalicule biliare. Canaliculele biliare se formeaza deci intre coordonatele Remak si nu au pereti proprii; ele se anastomozeaza si formeaza in interiorul lobului o retea vasta. Retelele de canalicule din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaza la nivelul spatiilor Kernan, canale biliare perilobulare. Canalele biliare perilobulare se unesc intre ele si formeaza pentru fiecare lob hepatic (stang, drept) un canal biliar lombar. Aceste canale unindu-se intre ele , dau nastere la randul lor la doua canale hepatice (-drept si stang) care parasind ficatul, la nivelul hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun. Acesta, dupa un traiect de 3-4 cm, se uneste cistic si alcatuieste impreuna canalul coledoc, care se deschide in duoden impreuna cu canalul Wirsung, la nivelul carunculei (papilei) mari. Prin canaliculele biliare , canalele biliare perilobulare, canalele lobare, canalul hepatic si coledoc se elimina bila care reprezinta secretia externa a ficatului. Coordonatele Remak sunt inconjurate de reteaua capilara sanguina intralobulara, care aduce atat sange nutritiv, cat si sange functional.

Fiecare celula hepatica este deci in contact prin unul din capete (polul exocrin) cu canalicule biliare, iar prin celalalt capat (polul endocrin), cu capilarele sanguine. In felul aceste se explica cum celula hepatica poate sa indeplineasca functia de secretie dubla(exocrina si endocrina).

Limfaticele sunt doua categorii de vase limfatice: unele superficiale, la nivelul tesutului subperitoneal si care ies prin hil si altele profunde care urmeaza traiectul vaselor sanguine si iesind fie prin hil, fie pe calea venelor hepatice merg spre vena cava inferioara si ajung la ganglionii suprapancreatuci si ganglionii hilari. Interventia ficatului.Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la plexul solar si filete parasimpatice de la nervul vag stang, prin micul epiploon.

VEZICULA BILIARA

Pe fata inferioara a ficatului se gaseste un organ in forma de para, care poarta denumirea devezicula biliara. Ea este situata in partea anterioara a santului antero-posterior drept, intr-o scorbitura a cestuia, faseta biliara. Vezicula biliara vine in contact cu peretele abdominal, la nivelul cartilajului coastei a noua din partea dreapta. Veziculei biliare ii deosebim: un fund, un corp si un gat. Are o lungime de aproximativ 10 cm, o grosime de 3-4 cm si o capacitate de circa 60 ml.

Structura veziculei biliare

Vezicula biliara este invelita partial de peritoneul visceral care o mentine in pozitie. Sub peritoneu se afla o tunica musculara, iar in interior o tunica mucoasa, care captuseste cavitatea veziculei biliare. Mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric carion, in grosimea caruia se gasesc glandele mucoase. Vezicula biliara se continua cu un canal numit cistic, care prezinta pe traiectul sau valvule semilunare( Heister). La confluenta dintre vezicula si canalul cistic se afla afintecul vezicular. Canalul cistic se uneste cu canalul hepatic si formeaza un canal mai gros, canalul coledoc, care impreuna cu canalul pancreatic Wirsung, se deschide in duoden, prin ampula Vater. Si la nivelul canalului coledoc se afla un sfincter, sfincterul canalului coledoc. Ampula Vater prezinta un sficter comun celor doua conducte, sfincter ampula Oddi. Vezicula biliara functioneaza ca un rezervor de depozit si concentrare a bilei in timpul repaosului digestiv.

FIZIOLOGIA FICATULUI

Din studiul topografic al ficatului se observa ca acesta este asezat in calea sangelui provenit prin vena porta de la intestine, stomac,pancreas si splina.

In prezentarea functiilor vom considera Functia biliara (biligena) a ficatului, ca functie secreto-excretoare Functii metabolice ale ficatului Alte functii ale ficatului

Functia biliara sau biogena

Functia biliara consta in formarea bilei si eliminarii ei din ficat -este o functie secreto-excretoare. Bila este formata din celulele hepatice si celule Kupffer. Ea este alcatuita din: apa, saruri minerale, pigmenti biliari, colesterol, lecitina, micina si substante minerale. Apa se gaseste in proportie de 95-97%, iar sarurile biliare se gasesc in proportie de 1%.

Functiile metabolice ale ficatului

Ficatul indeplineste mai multa functii metabolice: metabolismul glucidic- functie glucogena; metabolismul lipidic- functie adipogena;

metabolismul protidic; metabolismul substantelor minerale; metabolismul apei; metabolismul vitaminelor.

Alte functii ale ficatului- cu o importanta deosebita pentru organism sunt:

Functia hematopoetica Aceasta functie se exercita prin intermediul a doua procese: unul de reformare a globulelor rosii; altul de distrugere a acestora.

Functia antitoxica ficatul primeste, neutralizeaza, inactiveaza si elimina produsii toxici din sange. Functia de sinteza a fermentilor ficatul este organul care produce cea mai mare parte din fementi necesari organismului.

Mentinerea echilibrului acido-basic ficatul intervine in mentinerea acestui echilibru ca un tampon, eliberand valente acide sau alcaline dupa reactia mediului respectiv.

Functia termoreglatoare

ficatul participa la reglarea temperaturii corpului. Ficatul, prin activitatea sa, este cel mai important generator de caldura

ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA 1. de a respira i a avea o bun circulaie

SURSE DE DIAGNOSTIC DIFICULTATE NURSING - proces infecios -dificultate de respiraie-obstrucia cilor -oboseal respiratorii

MANIFESTRI DE DEPENDEN

2. de a bea i de a-durere n hipocondrulingerarea alimentelor - alimentare insuficient manca drept, cantitativ i calitativ nu satisface nevoile - gust amar organismului 3. de a elimina -hidratare insuficient, -scaune apoase i -anxietate frecvente -diaree

4. de a se mica -anxietate, i de a menine -durere o postur corect 5. de a dormi i -anxietate, de a se odihni -durere, -boal 6. de a se mbrca i dezbrca 7. de a-si

-absena activitii fizice, -imobilitate -restrngerea mobilitii

-odihn insuficient, -slbiciune, -oboseal

incapacitatea de a se odihni

menine temperatura corpului n limite normale 8. de a fi curat, ngrijit i a proteja mucoasele i tegumentele curate 9. de a evita pericolele -nelinitea fa de diagnostic i tratament -agitaie, -nelinite, -creterea ritmului respirator -anxietate

10. de a comunica

-anxietate, -dificultate de a-i ineficacitate la nivel -durere n hipocondrulexprima ideile i prerile intelectual drept

11. de a aciona schimbarea modului de incapacitatea de a-i conform propriilor via ndeplini convingeri i valori, de a funciilelegate de un practica religia rol social 12. de a fi preocupat n vederea realizrii 13. de a se recrea 14. de a nva

-anxietate, educaie sanitar -durere n hipocondrul drept - refuz de a nva sau de - anxietate, -refuz de a nva sau

-durere n hipocondrul drept, -team de a cunoate adevrul

a cunoate

de a cunoate

Planul de ingrijire
PROBLEMA OBIECTIVE -Epistaxis, -Psihoterapie, -Astenie fizic -Repaos la pat, -Combaterea epistaxixului i asteniei, -Aerisirea salonului INTEREVNII INTERVENII AUTONOME DELEGATE -Urmrirea Administrarea respiraiei, - Ajutor n dezobstruarea cilor respiratorii de cheaguri medicaiei prescrise de medic (glucoza pul.viz. 10 g, vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,015-1tb.) EVALUARE Bolnav parial dependent privind nevoia de a respira

Incapacitatea de a se odihni

S-i creez condiii optime de somn i odihn.

Aerisesc salonul. Administrarea de i explic sedative la necesitatea odihnei pentru indicaia organism. medicului

Pacienta nu doarme datorit anxietii, necesit ngrijiri pentru satisfacerea nevoii de a dormi

-Anxietate, -Durere

Combaterea anxietii

-Psihoterapie

-Administrarea -Pacienta medicaiei prescrise prezint dureri de medic moderate n hipocondrul drept - Necesit intervenia asistentei pentru satisfacerea nevoilor

-Dificultatea de a-i mplini rolul social

-Psihoterapie

-Asistenta mobilizeaz pacienta pentru a desfura o aciune util ei

. -Bolnav parial dependent n ceea ce privete nevoia de a se ocupa cu ceva -Bolnav parial dependent n

-Ineficacitate la -Combaterea nivel intelectual durerii i

-Creerea unui microclimat corespunztor

anxietii, - Incurajarea bolnavei de a-i exprima gndurile i sentimentele -Diminuarea ariei -Educaie sanitar -Asistenta de interes creeaz activiti creeative la care s participe i bolnava -Dezinteres fa -Educaie social -Discuii cu de nvare bolnava

ceea ce privete nevoia de a comunica

-Bolnav parial dependent n ceea ce privete nevoia de a se recrea -Bolnav parial dependent n ceea ce privete nevoia nva, a descoperi

-Diaree

-Combaterea diareei

-Schimbarea lenjeriei, supravegherea bolnavei

- Administrarea -Bolnav parial medicaiei prescrise dependent n de medic satisfacerea nevoii de a elimina -Bolnav parial dependent n

-Imobilitate

-Mobilizare

-Mobilizarea bolnavei

satisfacerea nevoii de a-i pstra o bun postur i de a se deplasa -Alimentare insuficient calitativ i cantitativ

-Alimentare suficient

- Administrarea de lichide pentru a mpidica deshidratarea

- Bolnav parial dependent n satisfacerea nevoii de a mnca i a bea

Evaluarea finala:
Evoluia bolii sub diet, repaos i tratament este bun, pacienta se externeaz cu urmtoarele recomandri: va evita frigul, eforturile fizice, regimul alimentar adecvat, recomandat de medic, control la 2 sptmni, concediu medical 21 de zile, cu drept de prelungire prin policlinica teritorial.