REFORMA SISTEMULUI DE INVATAMANT DIN ROMANIA

Transformarea educatiei intr-o veritabila prioritate nationala si construirea unei oferte de educatie viabile si autentic reformatoare in contextul reformei de ansamblu a societatii romanesti reprezinta optiuni fundamentale ale actualei conduceri a Ministerului Educatiei Nationale . Reforma de profunzime a sistemului romanesc de invatamant va trebui sa aiba urmatoarele principii directoare : Efectivitatea : respectiv, aducerea reformei la nivelul practicii educationale concrete , intrucat ea nu devine reala decat atunci cand schimba relatia educationala, inclusiv comportamentul educatorilor si cand imbunatateste performantele elevilor ; Accentul strategic pus pe resursele umane , singurele care pot genera si realiza schimbarea ; Comunicarea, respectiv deschiderea tuturor canalelor posibile de comunicare ;fara o politica eficienta de promotionare si de relatii publice in interiorul si exteriorul sistemului scolar , reforma va avea de intampinat in mod inutil greutati suplimentare ; Motivarea pentru schimbare a principalilor actori ai reformei, in primul rand elevii, prin recastigarea increderii lor in posibilitatile scolii de a le asigura educatia necesare pentru a avea suscces in viata personala, profesionala si publica ; de asemenea este necesara recastigarea increderii profesorilor , prin oferirea unui statut profesional autentic acestei ocupatii ; Participarea , implicarea directa sau indirecta, a tuturor grupurilor de interese elevi, profesori, parinti , adminstratia locala , patronatul cultele, comunitatea in ansamblu ) la discutarea deciziilor, acest lucru va permite crearea sentimentului de implicare si de adeziune la o cultura comuna a reformei ; Coerenta programelor de reforma, generata de obiectivele fundamentale ale reformei si de pasii concreti intreprinsi pentru realizarea acesteia ; Expertiza , repectiv, recunoasterea si utilizarea experientei straine in conceperea si aplicarea programelor de reforma ; Formarea, respectiv, pregatirea principalilor actori ai reformei, astfel incat acestia sa poata faca fata cu promptitudine si competenta schimbarilor antrenate de procesul de reforma a invatamantului romanesc . Reforma sistemului de invatamant preuniversitar are la baza diferite tipuri de decizie: Normativa ( de natura legislativa ) ;

 Politica ( legata de valorile promovate si de strategia de reforma urmata ) ; Structurala ( referitoare la dezvoltarea institutionala , la dezvoltarea infrastructurii, la crearea unor noi structuri organizationale si a unor noi sisteme manageriale si de finantare a educatiei ) ; Formationala ( referitoare la formarea actorilor reformei ) ; Curriculara ( prin planurile de invatamant, programele si manualele scolare, realizand ansamblul coerent al Curriculumului National ) ; Obiectivele reformei nu pot fi atinse decat prin efortul conjugat al mai multor actori sociali si mai ales, al mai multor centre de decizie . De exemplu, descentralizarea reala a sistemului scolar nu poate fi realizata in lipsa modernnizarii legislatiei financiare . De asemenea , delegarea catre autoritati publice locale a autoritatii de decizie in domeniul finantarii educatiei nu poate fi realizata in lipsa asigurarii si a folosirii aparatului tehnic necesare acestei preluari de atributii . 2. Proiectul de reforma a invatamantului preuniversitar si Proiectul Phare Vet In Romania, reforma sistemului de invatamant preuniversitar s-a produs dupa 1989 in lipsa unei politici educationale coerente, care ar fi permis abordarea invatamintului ca sistem ; au fost abordate domenii sau aspecte punctuale, fara o perspectiva a intregului, care ar fi putut sa fie orientata de anumite principii, in raport cu anumite obiective precise . Dupa unele interventii reparatorii asupra planului de invatamant si programelor / manualelor scolare din anii 1990 1994 ( reforma disciplinelor afectate de ideologia comunista, introducerea unor discipline noi, precum si educatia civica sau educatia tehnologica, etc. ), din 1994 a devenit operational proiectul de reforma a invatamantului preuniversitar, negociat timp de mai multi ani intre Guvernul Romaniei si banca Mondiala si cofinantat de catre acestea . Proiectul este cel mai vast de acest gen din Europa centrala si de est, fiind vorba de un imprumut returnabil de 50.000.000 de dolari, prin intermediul caruia sun sprijinite urmatoarele componente ale reformei invatamantului preuniversitar : Curriculum ; Evaluare ; Manuale scolare ; Pregatirea profesorilor ; Management scolar ; Standardele ocupationale . Pina in prezent, iesirile cele mai vizibile in sistem le au avut componentele Curriculum si Manualele scolare . Producerea unor noi programe scolare si a

manualelor alternative a vizat facilitarea formarii in Romania a unei noi culturi curriculare, definita prin urmatoarele dimensiuni : Trecerea de la programele analitice, la programele scolare, concepute in perspectiva curriculara ( curriculum scolar ), prin centrarea demersurilor de invatare / predare pe obiective de formare si prin articularea atenta in corpul programei a obiectivelor, a continuturilor, activitatilor de invatare si a evaluarii ; Stimularea unor demersuri interactive, care sa duca la o mai buna eficienta a invatarii scolare si la plasarea elevilor in centrul actului educativ ; Asigurarea unei coerente nationale in ceea ce priveste finalitatile pe sistem si pe etape de scolaritate, reperele, principiile si standardele de elaborare si de aplicare a curriculum lui . Noua viziune curriculara se impune cu atat mai mult cu cat, din pacate, in toti acesti ani, reforma sistemului preuniversitar nu a fost bazata pe o regindire profunda a finalitatilor ciclurilor si treptelor de invatamant si pe o reforma structurala a planului de invatamant, ca document reglator principal al Curriculum lui National Legea invatamantului nr. 84 / 1995 a consfintit formula sistemului de invatamant de 4 +4+4 Primii patru ani ( clasele I IV ) invatamant primar ; Urmatorii patru ani ( clasele V VIII ) invatamant gimnazial, ultimul nivel al invatamantului general si obligatoriu de opt ani si primul nivel al secundarului ; Ultimii patru sau cinci ani ( clasele IX XII/XIII ) invatamant liceal, nivel superior al secundarului, care se incheie cu examen de bacalaureat . Conform Legii, durata invatamantului general si obligatoriu in Romania este de opt ani . Studiile gimnaziale se incheie cu examen de capacitate, dupa care elevii se pot orienta catre liceu sau catre scoala profesionala ( o perioada a functionat si asa numita scoala complementara, in care invatau la varsta de 15 16 ani elevii care nu intrau la liceu sau in scoli profesionale ) . Reforma invatamantului profesional si tehnic este realizata pe baza unui imprumut nereturnabil al Uniunii Europene acordat Romaniei prin intermediul Phare Vet . In Romania exista 75 de scoli care aplica in sistem pilot si experimental noile curricula pentru invatamantul profesional si tehnic, urmand ca acesta sa fie extins la totalitatea unitatilor scolare din reteaua invatamantul profesional si tehnic . In cadrul programului Phare Vet au fost operate schimbari profunde atat la nivelul programelor scolare, cat si la nivelul planului de invatamant . Toate programele scolare elaborate in cadrul proiectului de reforma au fost racordate la Planul de invatamant aprobat in 1994 si republicat in 1995, fara ca acest plan sa fie el insusi reformat in profund . In prezent, intrarea in scoala a noilor programe si manuale alternative este dificila, deoarece nu a fost insitita si sprijinita de :

 Reforma structurala a planului de invatamant ; Formarea profesorilor / abilitarea lor curriculara, in raport cu noul curriculum oficial ; de asemenea, ei nu au fost deloc formati sau prea putin pentru a putea induce o noua calitate la nivelul curriculum-ului efectiv ( rezultat din interactiunile elevi - profesori, elevi elevi , la clasa ); Reforma sistemului de evaluare ; in continuare, evaluarea este in Romania mai curand sumativa decat formativa, mai curand de produs, decat de proces, mai curand centrata pe valorizarea capacitatilor intelectuale inferioare ( memorizare, reproducere ), decat pe valorizarea capacitatilor intelectuale inalte ( capacitatea de analiza, sinteza, comparatie, rezolvare de probleme aplicare in situatii noi a cunostintelor si competentelor dobandite, etc . ) Reforma managementului scolar , conducerea sistemului de invatamant, la diferite paliere, este in continuare una centralista, in beneficiul profesorilor si nu in acela al elevilor ; Reforma standardelor ocupationale, nu sunt inca definite corespunzator, ca ocupatii, ocupatiile de profesor, invatator, formator . O reforma profunda si reala a sistemului de invatamant preuniversitar nu poate eluda chestiunea planului de invatamant, ca document reglator de baza . Principalele reprosuri la adresa planului de invatamat din sistemul universitar romanesc sunt : Planul de invatamant este conceput din perspectiva profesorilor si din cea a domeniilor academice, nu din perspectiva elevilor si a nevoilor de formare pe care acestia le au la varsta scolaritatii ; El contribuie substantial la incarcarea programului scolar al elevilor, deorece structura disciplinelor de dinainite de 1989, raportata la sase zile lucratoare , a fost pastrata ( in unele cazuri au aparut chiar mai multe ore si discipline ) si raportata la doar cinci zile lucratoare ; Prin structura sa aproape exclusiv disciplinara, planul de invatamant face loc unui mai mare numar de repetitii si paralelisme, facilitand o invatare academica, livreasca, in dauna unui contact benefic al elevilor cu lumea in care traiesc ; Asa cum este structurat, planul de invatamant nu permite la ora actuala solutii flexibile, care sa perimta adaptarea invatarii la specificul unei anumite comunitati si la specificul unui anumit colectiv de elevi ; Planul de invatamant este conceput centralist, de asa maniera incat toate scolile de acelasi fel din tara au de realizat acelasi program scolar, variat doar prin intermediul orarului ; Structura disciplinar academica a planului are drept consecinta o supradimnesionare a cerintelor formale ale scolii fata de elevi, exprimate prin curriculum-ul scris , uriase in multe situatii in raport cu nivelul de varsta ; din

aceasta cauza, in afara orelor de predare / invatare , cuprinse in planul de invatamant, elevii care petrec acasa inca multe ore lucrand pentru scoala, consecinta fiind ca bugetul de timp dedicat zilnic scolii este de fapt cel putin de doua ori mai mare decat apare el scriptic in textul planului . Prin impactul pe care principiile de gandire si aplicare a planului de invatamant il au asupra intregului sistem de invatamant, reforma structurala a acestuia este cheia unei reforme de succes in invatamantul romanesc . Noua conceptie a planului de invatamant are la baza urmatoarele principii : 1. Principiul descentralizarii si al flexibilitatii : planul de invatamant va fi realizat ca un plan cadru indicand numarul minim si maxim de ore , pentru fiecare tip de scoala si an de studiu ; scolile vor avea la dispozitie gindirea si aplicarea unor scheme orare proprii, din care sa faca parte optiuni pentru elevi, in ideea de a le inlesni acestora parcursuri individuale de formare ; disciplinile si demersurile crosscurriculare propuse vor beneficia de plaje orare, astfel incat sa poata avea programe scolare diferentiale, fara a se incalca principiul egalitatii sanselor, in cazul scolilor de acelasi tip ; 2. Principiul descongestionarii : noul plan de invatamant va contribui la existenta unui program scolar rezonabil, prin intermediul caruia sa se obtina o mai buna productivitate a invatarii ; a invata mai bine si mai eficient, intr-un timp mai scurt si in situatia unui consum nervos mai mic ; deasemenea, structura planului va fi gandita din persepectiva nevoilor de formare ale elevilor si nu din perspectiva statu-quo-ului disciplinelor, pe baza unei conceptii flexibile si a normei didactice a invatatorilor si profesorilor, care sa permita utilizarea cu maxima eficienta a resurselor umane din scoli . 3. Principiul eficientei si efectivitatii : noul plan de invatamant propune o folosire deplina a resurselor umane si materiale astfel incat profesorii si baza materiala din scoli sa intervina eficient in cadrul proceselor de invatare ; departe de a produce somaj in randul personalului didactic, noul Plan de invatamant va permita aplicarea in Romania a unor solutii inovatoare utilizate pe plan international ; Existenta in programul fiecarui elev a unui mare numar de cursuri optionale, inca din invatamantul primar ; Realizarea unor studii aprofundate, corespunzatoare profilului, in perioada liceului ; Predarea / asistarea de catre grupuri de profesori ( team work ) ; Orientarea scolara a elevilor urmeaza sa fie desfasurata pe parcursul mai multor ani astfel incat sa fie evitate caile prost alese si esecul / abandonul scolar ;

 Prelungirea duratei educatiei de baza, in sensul ca, la clasele a V-a si a VI-a, curriculum-ul va fi mai apropiat de invatamantulm primar, decat de cel secundar, asa cum este el in prezent . 4. Principiul compatibilizarii invatamantului preuniversitar romanesc cu standardele europene de calitate, referitoare la sistemele de invatamant primar si secundar . Calendarul reformei reprezinta planul operational prin intermediul caruia principalele dimensiuni ale sistemului sunt gandite din perspectiva sinergiei si sunt vazute in interactiunea lor, in asa fel incat impactul pozitiv produs de schimbarea la un anumit nivel al sistemului, sa poata influenta si sustine schimbarile profunde din alte domenii . Marile obiective ale reformei sistemice in invatamantul preuniversitar sunt : a. definirea politicii educationale ; b. Asigurarea cadrului legislativ ; c. Restructurarea sistemului de invatamant ; d. Promovarea reformei curriculare ( plan, programe, manuale , evaluare ) ; e. Reforma pregatirii initiale si continue a pesonalului didactic ; f. Reforma conducerii, organizarii si finantarii in invatamant ( management educational ) ; g. Asigurarea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale din invatamant ; h. Dezvoltarea cercetarii in domeniul educatiei ; i. Intarirea relatiei dintre educatie si societate . Calendarul reformei pune in evidenta modul in care, prin articularea din diferite domenii ale sistemului de invatamant, este creat cadul pentru o reforma de substanta, care incheie tranzitiaemul educational autoritarist si centralist la sistemul educational adecvat unei societati bazate pe libertatile individuale, pe economia de piata, pe competitia valorica, pe statul de drept, in perspectiva integrarii Romaniei in structurile euroatlantice si a compatibilizarii sistemului de invatamant cu structuri si performante acceptate in spatiul caruia dorim sa apartinem . Directiile prioritare ale reformei invatamantului preuniversitar sunt : Reforma curriculara si a evaluarii ; Reforma managementului si a finantarii unitatilor scolare ; Reforma formarii initiale si continue a personalului didactic, cresterea motivatiei acestuia si folosirea eficienta a resurselor umane ; Imbunatatirea infrastructurii sistemului de invatamant, inclusiv asigurarea accesului scolilor la tehnicile moderne de comunicare ; Crearea cadrului mediu pentru o mai buna legatura intre scoala si comunitate / mediu ;

 Crearea cadrului pentru existenta si extinderea retelelor de cooperare si de schimburi intre scoli, pe plan national si international .

In perspectiva pregatirii preaderarii si aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, invatamantul primar si secundar trebuie sa devina compatibile cu standardele europene in materie de calitate a invatamantului, exprimate mai ales cu referire la curriculum si evaluare . O reala mobilitate scolara si profesionala in interiorul Uniunii Europene are la baza compatibilitatea de curricula si de evaluare, astfel incat diplomele / certificarile acordate elevilor la sfarsit de ciclu sa poata fi recunoscute in oricare din tarile Uniunii . De asemenea, tipurile de formare de care pot beneficia elevii prin intermediul sistemului de invatamant trebiue sa fie compatibile cu cerintele vietii intr-o societate democratica si cu solicitarile previzibile ale pietei muncii intr-o Europa si intr-o lume tot mai interdependente .