Sunteți pe pagina 1din 5

Referat la Religie

Tema: Contribuia voievozilor romni la dezvoltarea culturii naionale

Elev: Sandu Catalin

Mircea cel Btrn (1386 -1418)


A fost unul dintre cei mai importani conductori ai rii Romneti.El este fiul lui Radu I i fratele lui Dan I pe care l secondeaz la tron dup moartea acestuia.n actele oficiale apare ca n Hristos Dumnezeu, bine credinciosul i de Hristos iubitorul i singur stpnitorul, Io Mircea mare voievod i domn.... n istoriografia romn apare i sub numele Mircea cel Mare. Mircea cel Batrn nu a fost numai un mare conducator de oti (cronicile i preamaresc vitejia si caliile deosebite de strateg la Nicopole si Cmpia Mierlei), ci si un iscusit diplomat. El a fondat aliane solide, unele chiar de familie, cu ajutorul crora a sporit ansele de a menine independena rii. Mircea cel Btrn a fost i un mare ctitor de biserici. Cea mai de seama mnstire ctitorit de el este Mnstirea Cozia. Domnul muntean a fcut eforturi deosebite pentru a ntri puterea ortodoxiei ntr-o perioad cnd catolicismul nca fcea eforturi deosebite s ptrund n sud-estul Europei. De aceea a dotat mnastirile si bisericile ortodoxe din ar cu domenii aductoare de venituri. Danii nsemnate a fcut Mircea nu numai Coziei, ci i altor mnastiri existente n vremea sa: Tismana, Snagov, Glavacioc, Dealu, Strugalea, Govora, Bolintinusi Visina, precum si Bisericii Domneti de la Curtea-de-Arge. Deasemenea, Mircea cel Btrn a fcut danii mnstirii Cutlumus de la Muntele Athos, ctitorie a lui Nicolae Alexandru Basarab si a lui Vlaicu Voda, unde se afla zugrvit pe perete n calitate de binefacator al sfntului lcas.

tefan cel Mare (1433 1504)


tefan cel Mare a domnit aproape o jumatate de secol in Moldova, timp in care tara a cunoscut o inflorire fara precedent si s-a facut respectata detoate marile puteri din jur: Ungaria, Polonia si Imperiul Otoman. Voievodul - pe care cronicarii il descriu ca pe un barbat nu prea inalt, blond, cu oprivire patrunzatoare si o vointa puternica - a fost un razboinic viteaz si hotarat, un priceput conducator de osti, dar si un om credincios, cu frica lui Dumnezeu,care a zidit multe biserici si manastiri pe tot cuprinsul Stefan a avut o domnie foarte lunga, de 47 de ani, timp in care a reusit sa tina piept Imperiului Otoman si celorlalti vecini puternici, uneori vrajmasi. In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare intindere, intre Carpati, Nistru si Marea Neagra. Capitala era in cetatea Sucevei, pe care domnitorul a intarit-o cu ziduri puternice din piatra, pentru a rezista oricarui atac. De-a lungul intregii sale domnii, Stefan a fost un protector al credintei crestine, un neobosit ctitor de manastiri - nu mai putin de 44 de lacasuri de inchinaciune fiind ridicate din porunca sa. In timpul sau a luat nastere stilulmoldovenesc in constructia bisericilor, s-au scris primele letopisete (cronici) si s-au facut daruri catre manastiri din afara tarii. Se spune ca Stefan purta intotdeauna asupra sa un triptic,adica o icoana tripla, reprezentand pe Mantuitorul Hristos, pe Maica Domnului si pe Sfantul Ioan Botezatorul. Unul dintre marii sai duhovnici a fost Daniil Sihastrul, caruia i-a cerut adesea sfatul si care, dupa infrangerea de la Valea Alba, l-a indemnat sa continue lupta impotriva paganilor. Biserica Ortodoxa Romana l-a trecut in randul sfintilor, impreuna cu Daniil Sihastrul, in anul1992, cinstindu-l cu numele de bine credinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfant.

Constantin Brncoveanu (1688-1714)


Biserica Ortodox Romn a trecut n rndul sfinilor pe domnitorul Constantin Brncoveanu (se prznuiete la 16 august), al crui sfrit tragic este asemntor cu cel al martirilor din primele veacuri cretine: uciderea prin tierea mpreun cu cei patru fii ai si i cu credinciosul su vistiernic Enache Vcrescu, la 15 august 1714, n piaa Ialikiok (Chiocul Mrii) din Constantinopol, dup mai bine de 25 de ani de domnie. Constantin Brncoveanu a fost un iscusit diplomat, dar a fost un mai mare crturar. S-a nconjurat de nvai romni i strini ca: fraii Cantacuzino, autori i traductori de cri, nvatul mitropolit Antim Ivireanul, episcopii Mitrofan i Damaschin, fraii Radu i erban Greceanu, cronicarul Radu Popescu, ca i Ieremia Cacavela, Ioan Cariofil, Anton Maria Del Chiaro Fiorentio, Ioan Romanul ,etc. nelegnd tot mai intens necesitatea unei pregtiri intelectuale superioare, n 1694 Constantin Brncoveanu nfiineaz pe lng Mnstirea Sfntul Sava o Academie, dup modelul celei din Constantinopol care corespundea unei faculti de litere filozofice (Facultas Artrium) din cadrul universitilor europene. Limba folosit era cea greceasc, deoarece voievodul era interesat s aib o coal greceasc cu rol de instrument pentru aprarea Ortodoxiei. Pe cheltuiala mnstirilor sau ale rii se ntreineau elevii sraci silitori la nvtur, ca i cei peste 200 de tineri venii din rile nvecinate: Grecia, Bulgaria, Serbia, Macedonia. Cei care se distingeau erau trimii la universitile europene pentru completarea studiilor. Sub conducerea acestui mare domnitor, sprijinitor al culturii i Ortodoxiei, tipriturile de cri au luat un strlucit avnt. De altfel, erban Vod, pe timpul su, l numete pe Constantin Brncoveanu ispravnic al traducerii i tipririi Bibliei, care s-a terminat abia sub domnia lui Brncoveanu. Tot acum se traduc n limba romneasc predicile lui Ioan Gur de Aur subtitlul Mrgritarele.

n ara Romneasc au funcionat, ntre anii 1688 i 1714, cinci tipografii. Astfel s-au tiprit cri pentru slujba religioas, trebuitoare colilor ce funcionau n vremea sa, pentru susinerea ortodoxismului transilvnean, pentru popularizarea teologiei, viei ale sfinilor i chiar romane cavalereti. Acum a fost tiprit pentru prima dat Alexandria, romanul dup rzboaiele mpratului Alexandru Macedon. Constantin Brncoveanu a fost ctitorul multor biserici i mnstiri. Astfel, dup ce s-a ntors victorios de la Zrneti, se hotrte s zideasc o mnstire care s-i fie un loc de reculegere, iar, n caz de nevoie, i de aprare. Locul este ales pe moia Hurezi, iar zidirea bisericii a fost terminat n 1693. Timp de 2 ani s-a lucrat la mpodobirea bisericii cu icoane biblice, sfini, chipurile ctitorilor, ale Sfinilor mprai Constantin i Elena, ale fiilor domnitorului i ale strmoilor Basarabi i Cantacuzini. Execuia Enache Vcrescu, ginerele domnitorului, a fost decapitat primul. Au urmat fiii cei mari. nspimntat, Matei, mezinul, a fost gata s renune la cretinism: "D-mi voie s-mi triesc tinereea. Mai bine vreau s fiu mahomedan dect s mor nevinovat . Brncoveanu s-a mpotrivit, iar clul i-a retezat i capul copilului.Constantin Brncoveanu nsui a ngenuncheat ultimul n faa gdelui. Capetele celor ase au fost plimbate pe strzile din Istanbul n vrfuri de sulie, iar trupurile, aruncate n mare. Doamna Maria a aflat vestea n nchisoare. Cu ajutorul Patriarhiei Constantinopolului a nceput pescuitul cadavrelor, care i-au gsit odihna venic, ntr-o veche mnstire zidit de mparatul Ion Paleologul.