Sunteți pe pagina 1din 133

Introducere

Suportul de curs reprezint o sintez a coninutului disciplinei Comert electroinc. El este destinat studenilor de la forma de nvmnt la distan (ID) i constituie materialul bibliografic minim necesar pentru parcurgerea, nsuirea i evaluarea disciplinei respective. Suportul de curs este structurat conform standardelor i procedurilor de uz larg n nvmntul universitar naional i internaional, care se adreseaz nvrii individuale, pe baze interactive. Parcurgerea suportului de curs, pe baza prezentelor instruciuni, asigur reinerea informaiilor de baz, nelegerea fenomenelor fundamentale i aplicarea cunotinelor dobndite la rezolvarea unor probleme specializate. Suportul de curs este structurat pe trei module iar modulele sunt structurate, la rndul lor, pe uniti de nvare. Modulul reprezint o categorie de probleme distincte din materia disciplinei, care formeaz un tot unitar din punct de vedere al specificului cunotinelor, al nsuirii unui anumit aspect al fenomenologiei disciplinei precum i din perspectiva timpului necesar parcurgerii i nsuirii fondului informaional respectiv. n acest sens, un modul conine una sau mai multe uniti de nvare. Unitatea de nvare reprezint o parte omogen din componena modulului, caracterizat de un volum strict limitat de cunotine, care pot s fie parcurse i nsuite printr-un efort continuu de concentrare intelectual, care se refer la coninutul de idei al unitii de nvare. Fiecare unitate de nvare are o structur proiectat din perspectiva exigenelor autoinstruirii, astfel c folosirea suportului de curs se face pe baza unui program de autoinstruire. Recomandm astfel, cteva regului de baz n procedura de realizare a programului de autoinstruire pe baza acestui suport de curs: 1. Unitile de nvare se parcurg n ordinea n care sunt prezentate, chiar n cazul n care studentul apreciaz c ar putea sri direct la o alt unitate de nvare (de exemplu n cazul n care studentul se afl la a doua facultate sau n alte situaii echivalente). Criteriile i modalitatea de nlnuire a unitilor de nvare sunt prezentate la fiecare unitate de nvare i ele trebuie respectate ntocmai, sub sanciunea nerealizrii la parametri maximali a programului de autoinstruire; 2. Fiecare unitate de nvare conine teste destinate autoevalurii gradului i corectitudinii nsuirii cunotinelor specifice unitii de nvare, nelegerii fenomenelor i proceselor descrise sau prezentate n unitatea de nvare; 3. Ordinea logic a parcurgerii unitii de nvare este urmtoarea: a) se citete scopul i obiectivele unitii de nvare; b) se citesc termenii de referin (cuvintele-cheie); c) se parcurge coninutul de idei al unitii de nvare; d) se parcurge bibliografia recomandat; e) se rspunde la ntrebrile de autocontrol, revznd, dac este necesar, coninutul de idei al unitii de nvare; f) se elaboreaz, pe o pagin, cte un eseu pentru fiecare dintre temele de reflecie propuse la unitatea de nvare; g) se efectueaz testele de autoevaluare dup procedura descris; h) se rezolv exerciiile, problemele sau studiile de caz propuse pentru laboratorul sau lucrrile practice propuse n unitatea de nvare. Pentru creterea eficienei utilizrii suportului de curs i fixarea temeinic a cunotinelor dobndite, fiecare unitate de invatare se ncheie cu: ntrebri de autocontrol, teme de reflecie, teme pentru studii de caz i teste de autoevaluare.

Comert Electronic

Obiectivele cursului
Obiectul suportului de curs este studiul organizrii formelor de comert electronic i al 1 2

tehnologiilor informatice utilizate in aplicatiile de comert electronic, insusirea principiilor generale de dezvoltare unei afaceri electronice si a pasilor necesari crerii unui site de comert electronic, cunoasterea principalelor sisteme de plat electronic si a modului n care acestea pot fi adaptate. Obiectivele principale ale suportului de curs sunt: nsuirea temeinic a noiunilor fundamentale privind comertul electronic; cunoaterea tehnologiilor informatice utilizate in aplicatiile de comert electronic; insusirea principiilor generale de dezvoltare a unui site de comert electronic. Suportul de curs este structurat pe trei module, fiecare modul coninnd, n funcie de problematica abordat, unitati de invatare specifice.

Competene conferite
x x x x x Cunoasterea modului de desfsurare a comertului electronic in secolul XXI Cunoasterea elementelor de baza pentru dezvoltarea unui site de comert electronic. Cunoasterea sistemelor electronice de plti folosite in comertul electronic. Cunoasterea metodelor de asigurare a securitatii tranzactiilor pe Internet. Capacitatea de a dezvolta o aplicaie de comert electronic.

Resurse i mijloace de lucru


Pentru parcurgerea acestui curs va fi nevoie de utilizarea unui browser (Internet Explorer, Firefox, Chrome etc), utilizarea unui editor de text pentru dezvoltarea paginilor Web.

Structura cursului
Suportul de curs este structurat pe trei module astfel: Modulul I este un modul de prezentare teoretic i metodologic a problematicii abordate, coninnd unitatile de invatare: Unitatea 1. Economia digitala. Introducere in afacerile electronice; Unitatea 2. Modele de comert electronic definitii, avantaje si dezavantaje; Unitatea 3. Aspecte legislative in comertul electronic; Modulul II este un modul de abordare i tratare practic a suportului oferit de reteaua Internet comertului electronic: Unitatea 4. Internetul ca infrastructura pentru comertul electronic; Unitatea 5. Securitatea in comertul electronic; Unitatea 6. Sisteme electronice de plati; Modulul III este un modul de abordare i tratare practic limbajelor de dezvoltare a site-urilor de comert electronic: Unitatea 7. Elemente ale limbajului HTML; Unitatea 8. Elemente ale limbajului CSS; Unitatea 9. Elemente ale limbajului Javascript;

Cerine preliminare
Pentru nelegerea conceptelor i noiunilor prezentate n acest curs i pentru a le aplica eficient n practic este necesar parcurgerea n prealabil a cursului de Bazele 3

Tehnologiei Informaiei din anul I de studiu.

Durata medie de studiu individual


Timpul mediu necesar parcurgerii unei Uniti de nvare este 2-3 ore.

Evaluarea studenilor
Nota finala la disciplina Comert Electronic va fi stabilita prin : - evaluarea final (examen scris de tip gril) cu ponderea de 70%; - evaluri pe parcurs (teme de control n cadrul activitilor asistate si elaborarea unui proiect) cu ponderea de 30%;

Cuprins
Introducere Obiectivele cursului Competene conferite Resurse i mijloace de lucru Structura cursului Cerine preliminare Durata medie de studiu individual Evaluarea studenilor UNITATEA DE NVARE 1. ECONOMIA DIGITALA. INTRODUCERE IN AFACERILE ELECTRONICE. 1.1. Obiective 1.2. Competenele unitii de nvare 1.3. Economia digitala 1.4. Aspecte globale i locale n comerul electronic (e-commerce) 1.5. Definirea si continutul comertului electronic 1.6 Rezumat 1.7. Test de evaluare a cunotinelor 1.8. Tem de control 1.9. Bibliografie UNITATEA DE NVARE 2. MODELE DE COMERT ELECTRONIC. COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA 2.1. Obiective 2.2. Competenele unitii de nvare 2.3. Modelele comertului electronic 2.4. Avantajele si dezavantajele comertului electronic 2.5. Comertul electronic in Romania 2.6. Rezumat 2.7. Test de evaluare a cunotinelor 2.8. Bibliografie UNITATEA DE NVARE 3. ASPECTE LEGISLATIVE REFERITOARE LA COMERTUL ELECTRONIC 3.1. Obiective 3.2. Competenele unitii de nvare 3.3. Reglementari privind comertul electronic in lume 3.4 Reglementari privind comertul electronic in Uniunea Europeana 3.5 Reglementari privind comertul electronic in Romania 5 40 40 40 43 44 26 26 26 31 33 38 39 39 40 9 9 10 12 17 24 24 24 24 26 2 2 3 3 3 3 4 4 9

3.6. Legea 365/7 iunie 2002 privind comertul electronic si Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica45 3.7 Rezumat 3.9. Test de evaluare a cunotinelor 3.10. Bibliografie UNITATEA DE NVARE 4. INTERNETUL CA INFRASTRUCTURA PENTRU COMERTUL ELECTRONIC 4.1. Obiective 4.2. Competenele unitii de nvare 4.3. Istoricul Internet-ului 4.4 Componentele Internet-ului 4.5 Adresarea calculatoarelor n Internet
4.5.1 Adresele IP 4.5.2 Sistemul de Nume al Domeniilor

50 51 51 52 52 52 52 54 56
56 56

4.6 Aplicaii ale Internet-ului


4.6.1 E-mail 4.6.2 Grupuri de tiri 4.6.3 Transferul fiierelor 4.6.4 Conectarea la distan

58
58 61 61 62

4.7 World Wide Web


4.7.1 Programul client 4.7.2 Programul server 4.7.3 Protocolul HTTP

63
64 66 68

4.8 Rezumat 4.9. Test de autoevaluare a cunotinelor 4.10. Bibliografie UNITATEA DE NVARE 5. SECURITATEA IN COMERTUL ELECTRONIC 5.1. Obiective 5.2. Competenele unitii de nvare 5.3. Elemente de criptografie 5.4 Criptografia asimetrica 5.5 Certificatul digital si semnatura digitala 5.6 Protocolul SSL si TLS 5.7 Rezumat 5.8. Test de autoevaluare a cunotinelor 5.9 Test de evaluare a cunotinelor 5.10. Bibliografie UNITATEA DE NVARE 6. SISTEME ELECTRONICE DE PLATI 6

70 71 72 73 73 73 73 75 76 78 80 81 81 81 83

6.1. Obiective 6.2. Competenele unitii de nvare 6.3. Metode de plata in comertul electronic 6.4 . Sisteme de plati in Internet bazate pe carduri bancare SET 6.5 Alte sisteme de plata online 6.7 Rezumat 6.8. Test de evaluare a cunotinelor 6.9. Bibliografie UNITATEA DE NVARE 7. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI HTML 7.1. Obiective 7.2. Competenele unitii de nvare 7.3. Introducere n limbajul HTML 7.4. Formatarea documentelor HTML 7.5 Crearea listelor n HTML 7.6 Generarea legturilor n documentele HTML 7.7 Introducerea imaginilor n HTML 7.8 Definirea tabelelor 7.9. Rezumat 7.10. Test de autoevaluare a cunotinelor 7.11. Test de evaluare a cunotinelor 7.12. Bibliografie UNITATEA DE NVARE 8. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI CSS 8.1. Obiective 8.2. Competenele unitii de nvare 8.3. Prezentare generala a limbajului CSS 8.4 Elementele id si class 8.5 Definirea fonturilor 8.6 Alinierea in cadrul unei pagini WEB 8.7 Elemente de fundal 8.8 Stiluri de liste 8.9 Incadrarea elementelor in pagina 8.10 Pozitionarea elementelor in pagina 8.11 Rezumat 8.12. Test de evaluare a cunotinelor 8.13. Bibliografie UNITATEA DE NVARE 9. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI JAVASCRIPT 9.1. Obiective 9.2. Competenele unitii de nvare 7

83 83 83 86 89 94 95 95 96 96 96 96 98 100 103 104 105 108 109 109 110 111 111 111 111 112 114 116 119 120 122 124 126 126 126 127 127 127

9.3. Prezentare general Javascript 9.4. Comentarii in fisiere si alerte Javascript 9.5 Structura alternativa in Javascript 9.6 Functii Javascript 9.7. Test de evaluare a cunotinelor 9.8 Tema de control 9.9. Bibliografie

127 130 130 132 134 134 134

UNITATEA DE NVARE 1. ECONOMIA DIGITALA. INTRODUCERE IN AFACERILE ELECTRONICE.


Cuprins 1.1. Obiective 1.2. Competenele unitii de nvare 1.3. Economia digitala 1.4. Aspecte globale si locale in comertul electronic (e-commerce) 1.5. Definirea si continutul comertului electronic 1.6. Rezumat 1.7. Test de autoevaluare a cunotinelor 1.8. Tem de control 1.9. Bibliografie

1.1. Obiective

n aceast prim unitate de nvare se va prezenta noiunea de economie digitala, aceea de comert electronic i implicaiile acestora n actualul context economic.

1.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s rspundei la ntrebrile: Care sunt semnificaiile noiunii de economie digitala; Care sunt semnificaiile noiunii de comert electronic;

Durata de parcurgere a primei uniti de nvare este de 2 ore.

1.3. Economia digitala


Noua economie sau economia digital, rezultant a interaciunii dintre calculatorul personal, telecomunicaii, Internet i electronic, se caracterizeaz printro serie de trsturi cu totul deosebite de economia tradiional. n primul rnd, este vorba de crearea unui nou model de afaceri (e-business, ecommerce, e-banking, etc.) prin intermediul intra i internetului, care schimb radical eficiena acestora, n sensul reducerii costurilor, inclusiv a celor tranzacionale, pe baza relaiei afacere/afacere (B2B), afacere/cumprtor (B2C), afacere/angajat (B2E), afacere/guvern (B2G), guvern/afacere (G2B), etc. n ultimul timp, comerul electronic a cptat extinderea cea mai mare ca form concret de realizare a unor afaceri, la care se adaug i conturarea unor piee sui generis a cunotinelor tiinifice, impulsionat de ritmul fr precedent al dezvoltrii sectorului cercetare-dezvoltare. Noua economie plaseaz, n prim plan, cererea, nevoile consumatorilor care se implic ntr-o msur din ce n ce mai mare la conceperea, realizarea i utilizarea bunurilor i serviciilor, ncepnd nc din stadiul cercetrii i dezvoltrii acestora. Din acest punct de vedere, noua economie are un caracter interactiv, participativ, realiznd interfaa dintre ofert i cerere pe un areal de volum i structur, n spaiu i timp, cu mult mai riguros. Rolul consumatorului crete mai ales n sensul c acesta poate deveni o important surs de idei inovaionale pentru productor, sau de forare a inovrii, n scopul meninerii sau extinderii pieei,al sporirii gradului de confort sau, ceea ce este foarte important, al ridicrii nivelului de sustenabilitate a dezvoltrii economice. Concurena i cooperarea reprezint dou laturi inseparabile ale economiei digitale, innd seama de interaciunea dintre cerere i ofert, mai sus menionat. Formele de manifestare a concurenei ntre productori sunt radical schimbate de prioritatea care se acord unui consumator n continu i rapid schimbare n ceea ce privete nevoile, gusturile i cerinele, astfel nct acesta i oblig pe competitori s i coopereze.

00:05

10

Furnizati mai multe definiii pentru noiunea de economie digitala. Folosii drept principal surs de informare Internetul. .......................................................................................................................................... ........................................................................................................................... ................................................................................................................................... Economia digital presupune un consum mai mare de munc de concepie, de nalt calificare care creeaz o valoare adugat mai ridicat, noi locuri de munc, segmente practic nelimitate de oportuniti de afaceri i creativitate, prin existena unor standarde flexibile i interconective care faciliteaz nevoia integrrii i/sau individualizrii diferiilor consumatori. De aici i constatarea c noua economie este scientointensiv i artintensiv. Diminuarea consumului de resurse, mrirea spiritului novator i ntreprinztor, creterea productivitii muncii, a vitezei producerii i schimbrii fenomenelor i proceselor economice, sporirea valorii adugate, reprezint doar cteva dintre efectele economice care au impus economia digital ca form superioar a economiei n general. Important este de menionat c fiecare dintre principiile noii economii deschid paradigme specifice pentru tiina economic, n general, dar mai ales pentru diferitele discipline i specializri ale acesteia Noua economie se supune principiului potrivit cruia cu ct mai multe persoane se implic cu att avantajul pentru fiecare implicat este mai mare (the more people involved the bigger benefit for everyone involved). Efectele micro i macroeconomice ale noii economii i SI au la baz principiile general valabile ale dezvoltrii acesteia, care sunt: a)convingere (awarness); b)accesibilitate (accessibility); c)disponibilitate (availability); d)existena resurselor necesare (affordability); e)adecvare (appropriatness).

Furnizati mai multe elemente pentru efectele micro si macro economice ale noii economii. Folosii drept principal surs de informare Internetul. ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... Tehnologia informaiei i a comunicaiilor (TIC) are o serie de implicaii macroeconomice a cror analiz este deosebit de util n luarea deciziilor. n principal acestea se refer la: -cheltuielile cu investiiile pentru TIC trebuie s creasc; -companiile trebuie s introduc e-engineering-ul, n operaiile lor pentru a utiliza mai bine TIC, a reduce costurile i spori eficiena; -pieele financiare trebuie s fie deschise pentru a permite finanarea inovrii; -pieele capitalului de risc i ale ofertelor publice iniiale (initial public offerings) trebuie s fie dezvoltate, pentru a ntri procesul inovaional; -ncurajarea IMM-urilor i crearea unui mediu antreprenorial practic; -reglementrile trebuie s creasc n amplitudine i rigoare;

11

00:20

-politicile monetare trebuie ajustate (n special rata dobnzii). Considerentele microeconomice pentru dezvoltarea noii economii vizeaz: -liberalizarea furnizorilor monopoliti care in costurile ridicate; -legislaie specific TIC i Internet (semntura digital i altele); -acces la reele de comunicaii; -evitarea suprareglementrilor; -legea proprietii intelectuale i a drepturilor de licen; -pia de capital solid; -infrastructur conform cu standardele internaionale; -libertate de acces la informaie; -interaciuni ntre agenii economici, guvern, industrie, academie i ceteni; -concuren i competiie. TIC are un impact complex nu doar asupra economiei i eficienei acesteia dar i asupra tuturor laturilor vieii oamenilor ntre care: -capacitatea de exerciiu a drepturilor democratice i responsabilitilor civice, Intranet-ul oferind condiii pentru un electorat mai bine informat i participativ, cu un comportament raional motivat; -crearea de noi interaciuni ntre Guvern i ceteni, prin informatizarea guvernrii (e-Governance) i a democraiei (e-Democracy), ceea ce ofer persoanelor posibilitatea de a fi participani la autoguvernare, la procesele instructive i deliberative, consolidnd bazele exerciiului democratic i limitnd devierile contraproductive ale jocului politic, mai ales ntr-o economie de pia emergent; -cetenii i transform profund comportamentele de la cele de tip reactiv, la cele de tip proactiv, fiind n cunotin de cauz, ceea ce le mrete ansa de creativiti i inovare; -reconcilierea, consensualizarea, transparena, eficiena parteneriatului i a dialogului social dobndesc anse incomparabil mai mari de realizare n condiiile tipului informaional de guvernare i democraie. ntruct noua economie se bazeaz pe TIC, considerm c analizele cu diferite grade de agregare la nivelurile micro, mezo i macroeconomic reprezint un demers necesar pentru a identifica traiectoriile dinamizatoare ale propagrii efectelor acestora n plan local i global. Tocmai de aceea, ne vom referi n continuare la cteva aspecte privind raportul global/local ntr-un domeniu relevant al economiei digitale i anume acela al comerului electronic (e-Commerce).

1.4. Aspecte globale i locale n comerul electronic (e-commerce)


Noiunile de comer electronic global i local se refer la schimbul de produse i servicii prin Internet ntre parteneri aflai n diferite ri i regiuni ale lumii i, respectiv, cei aflai n vecintatea mai mult sau mai puin apropiat. Problema global versus local n cercetrile privind e-Commerce este de dat recent i nu se poate da un rspuns tranant n legtur cu acest aspect pe ct de complex pe att de provocator. Problema central a e-Commerce este dac acesta reprezint un proces intrinsec global, urmnd o logic similar caracterului global al Internet-ului sau dac influenele i beneficiile sale cele mai semnificative s-ar manifesta prin utilizarea local a Internet-ului pentru afaceri. Cum pentru multe ri e-Comerce se afl n faza sa de nceput, evidena este mai degrab fragmentat, nerelevant dect sistematic ceea ce nu permite clasificri i desprinderea unor tendine cantitative pe termen mediu i lung. Pe baza observaiilor i cercetrilor noastre, ca i ale altor specialiti, rezult c, dup un prim val de abordri globale, multe utilizri locale ale comerului 12

00:30

00:40

electronic au nceput s apar. Problema aceasta a fost mai bine clarificat, din punctul de vedere al dezvoltrii regionale, la numeroase ntlniri. Dezbaterile au continuat n acest domeniu ca urmare a impulsului creterii rapide a comerului electronic n lume i, mai ales, a apariiei nevoilor pieei electronice de tipul afacere/afacere (B 2 B). Aceste piee i schimburi au fost create n mod tipic de ctre aliane internaionale ale cumprtorilor, n cadrul unor sectoare industriale distincte cum ar fi industria de automobile, comerul cu amnuntul, industria aerospaial, chimie i agricultur. Acestea au aprut de asemenea i n profil intersectorial ca, de exemplu, ntreinere, prestaii i punere n funciune, ca i n prestarea general de servicii n al cror caz, cel mai probabil, se implic terii. Potrivit prognozelor, practic, n fiecare sector vor aprea astfel de piee electronice care, dup cum se preconizeaz, sunt cel mai bine predispuse s se transforme n medii comerciale electronice globale. n cadrul dezvoltrii acestor tendine, apare problema privind oportunitile creterii globale a unor astfel de piee electronice, precum i cea a barierelor i strategiilor de marketing. n abordarea problemei global versus local n comerul electronic, evideniem ca factor adiional i imensa capitalizare a pieei companiilor Internet. Aceasta d dotcoms-urilor baza financiar pentru a instrumenta o strategie de afaceri cu prezen global, prin ample achiziii i fuziuni sau prin investiii n mrci sau n infrastructuri de furnizare global. n acelai timp, dezbaterea se concentreaz asupra aspectelor macroeconomice, n condiiile n care comerul electronic tinde s reprezinte un factor al competitivitii globale Problema global-local a devenit tot mai important, fiind articulat i bazat pe realitatea actual a afacerilor, ntr-o msur din ce n ce mai mare, ntr-o serie de aspecte privind: a)barierele n faa comerului electronic; b)strategiile de marketing care tind s devin globale; c)tipurile de piee electronice globale; d)modele globale de afaceri n comerul electronic; e)impactul comerului electronic asupra competitivitii globale f)avantajul rilor i regiunilor care se mic repede sau dein rolul de lideri; g)comerul electronic i fluxurile comerciale globale; h)rolul guvernelor n sprijinirea i reglementarea comerului electronic; i)schimbri n structura industriilor globale; j)prezena global bazat pe dezvoltarea regional.

Indiferent c este vorba de comerul electronic local sau global, acesta ntmpin o serie de dificulti i obstacole mai mari sau mai mici, n funcie de o serie de factori de influen n domeniile economic, social, tehnologic, cultural etc. Ne vom referi la unele dintre aceste obstacole n ideea sensibilizrii specialitilor pentru gsirea cilor de reducere sau nlturare a acestora. Inadecvarea livrrii globale Potrivit cercetrilor de specialitate ca i rezultatelor unor anchete recent lansate, circa 85% din respondeni nu au recurs la comenzi internaionale din cauza complicaiilor vamale, de impozitare i formalitilor cu transportul. Principalul obstacol, care continu s existe, este cel legat de distribuia global a bunurilor i serviciilor. Un alt obstacol se refer la dificultatea de a derula livrarea i/sau expediia unor loturi (pachete) mai mici. Cercetrile din rile membre ale UE evideniaz complicaii ale transportului internaional i datorit fragmentrii logisticilor inter-ri. Marii operatori din domeniile transportului, logisticii i potei consider ca 13

oportunitate natural de afaceri livrrile libere ntre frontiere, amplificate de o serie de servicii generatoare de valoare adugat. Operatorii mai mici, din sectoarele transport i logistic, au n vedere necesitatea conlucrrii dintre ei, n echipe, prin interconectarea sistemelor lor. Diferen de cultur, limb i practic comercial Diferena de cultur i limb continu s rmn un obstacol semnificativ al globalizrii pieelor electronice. Aceasta include, de asemenea, i cultura afacerilor i practica propriu-zis comercial. Adesea dificultile n comerul electronic global sunt create de diferenele n sistemele legislative. n domeniul serviciilor juridice, pieele electronice globale nu se pot crea cu uurin, excepie fcnd unele domenii-ni, cum ar fi practica juridic internaional pentru cazul marilor corporaii. Intermediarii comerciali cum sunt bncile, firmele de comer, managerii lanurilor internaionale de livrri, camerele de comer, ca i armonizarea condiiilor de livrare i contractele din comerul internaional, sub egida ONU i a Camerelor Internaionale de Comer, reuesc s surmonteze dificultile generate ntre diferenele de cultur, limb i practic comercial dintre ri. n acest sens, i tehnologia se poate dovedi util sprijinirii negocierilor, n situaii de diversitate a practicii de afaceri.

Fragmentarea n industrie O alt barier n crearea pieelor electronice globale este reprezentat de amplificarea diferit a fragmentrii n sectorul industrial. n rile n care industria este divizat n multe firme mici, poate fi deosebit de greu s se ating economia de scar necesar crerii unei piee electronice globale, chiar dac piaa produsului de baz, potenial, poate fi considerat global. Internet-ul i pieele electronice pot crea presiuni adiionale n scopul consolidrii industriilor fragmentate, n mod similar cu serviciile financiare asigurrile, transporturile i turismul. Cea mai potrivit soluie este crearea unor reete de afaceri (network business) n care se creeaz un sistem simbiotic viabil ntre ntreprinderile mari i cele mici (subcontractani), punndu-se n valoare complementaritatea avantajelor acestora.

Cadrul global autoreglator i juridic Diferenele inter-ri n schemele autoreglatoare i juridice constituie o alt barier n faa comerului global. n ultimii ani, au fost realizate progrese semnificative n adaptarea cadrului legal la realitatea comerului electronic i n dezvoltarea autoreglrii acestuia prin convenirea codurilor de conduit, n cadrul dezbaterilor i politicilor mai multor organisme internaionale. Cu toate acestea, legile i cadrul de conduit adesea vizeaz o singur ar i nu au o aplicabilitate global n mai multe ri. Recenta iniiativ e-Europe a UE se concretizeaz n desfurarea eforturilor pentru a ridica la nivel global cadrul naional i regional i a compatibiliza mijloacele de arbitrare i mediere a litigiilor i disputelor. Aceasta va contribui la o mai mare fluidizare i rapiditate a fluxurilor de bunuri i servicii ntre ri la costuri relativ reduse.

Bariere specifice micilor ntreprinderi Micile ntreprinderi ntmpin o serie de dificulti n a participa sau crea piee electronice globale. n primul rnd, acestea se refer la volumul relativ sczut al resurselor de capital i personal, lipsa de vizibilitate a mrcilor de fabricaie. n cazul IMM-urilor, problema cheie n crearea unor piee electronice este alegerea unor strategii specifice de genul parteneriatelor strategice, aranjamentelor privind mprirea segmentelor de pia ca, de exemplu, franchising i scheme asociate 14

acesteia (zone comerciale). Concentrarea asupra unor nie de pia i cooperarea cu alte firme mici (crearea n comun a unor websites-uri pentru promovarea exporturilor, aa cum fac micii exportatori de mobil n Spania). Ca participani individuali la pieele electronice, ntreprinderile mici pot ntmpina mari dificulti deoarece, n faza iniial a unor astfel de piee electronice, vor crete mai degrab transparena preurilor dect transparena caracteristicilor produselor n general (calitate, termen de livrare, nivelul serviciilor i cunotinele referitoare la afaceri). Pieele electronice curente nu sunt adecvate pentru a face vizibile atribuiile non-pre ale produselor. Cel puin la nceput, acestea pot s ngusteze baza pe care micile ntreprinderi concureaz. Subliniem c afirmaia noastr n acest sens nu reprezint dect o ipotez care ar fi interesant dac, n viitor, am putea constata c este invalidat de cercetri empirice. Un exemplu practic care ilustreaz cea mai mare parte a barierelor globalizrii pieelor electronice este reprezentat de serviciile de sntate online. Multe provocri au putut fi identificate n livrarea unor astfel de servicii, pe plan internaional, din SUA pe pieele europene, sau ntre rile UE. Cultura, practicile medicale i reglementrile diferite pentru vnzarea medicamentelor online i reclam, fragmentarea n sectoarele sntate i asigurri au ngreunat mult intensificarea schimburilor de medicamente i servicii de asisten sanitar, la nivel global.

Strategii de marketing insuficient adecvate Societile care vor s participe la comerul electronic global trebuie s-i exploateze activele de care dispun n mod global. Ele trebuie s depeasc obstacolele din mediile lor de afaceri i s-i soluioneze principalele slbiciuni interne. Strategiile de marketing sunt, de regul, urmtoarele: -orientarea ctre o pia global a produsului; -participarea la un lan global de livrare; -ofertarea unui suport lingvistic multiplu; -crearea unei zone reea de franchising; -complementaritatea prezenei fizice globale cu prezena pe Internet; -construirea unei prezene globale, prin fuziuni i achiziii. Dac strategia se bazeaz pe piaa global a unui produs, obstacolele cel mai probabil de depit sunt de natur funcional, operaional (ca, de exemplu, organizarea livrrii globale). O modalitate de abordare a acestora poate fi subcontractarea. Dac produsele i serviciile pot fi livrate online, cum ar fi software sau nouti pentru specialiti, ncadrarea n piaa global nu este o problem. ntre ri pot exista i bariere de natur legislativ sau autoreglatoare. Vnzarea online a unor cri tehnice, de exemplu, prespune a te ocupa de o pia global a produsului unde problemele care trebuie rezolvate se refer la expedierea global a coletelor mici i diferenele de impozitare i vamale. Strategiile de marketing electronic necesit abordarea att a problemelor locale ct i a celor globale n aceleai timp. Extinderea prezenei globale fizice cu cea virtual este o rut ctre pia, n special pentru companiile mari. 01:00 Tipologia pieelor electronice globale i problemele acestora Literatura de specialitate clasific pieele electronice globale n patru grupe: -piee electronice intrinsec globale care se ocup cu produse globale, consumatori, furnizori (exemplu: ntreinere, reparaii, automobile). -piee locale global organizate (de exemplu, licitaiile de bunuri perisabile); -piee locale cu infrastructur global; -asociaii de export n care produsele sunt exportate global prin colaborarea productorilor. Piee electronice intrinsec globale sunt acele piee care se ocup cu produse de 15

01:15 0

natur global i cu consumatori i furnizori care sunt caracterizai printr-o prezen global. Multe dintre schimburile B 2 B aparin acestei categorii de piee. De exemplu, sectorul automobilelor reprezint, ntr-o mare msur, o industrie global, n care lanurile ofertei se ntind pe ntreg globul, iar furnizorii de piese de schimb i uzinele de automobile coopereaz cu parteneri din ntreaga lume. Autochange este o pia mare a automobilelor adun principalii productori din SUA, Europa i Japonia (Renault, Toyota, Deimler Crysler, Ford, EU). Un alt exemplu l reprezint comerul cu produse rutiniere de afaceri sau aa-numitele bunuri neproductive care cuprind serviciile de meninere, reparaii i organizare (MRO). Acestea sunt necesare pentru afaceri n lumea ntreag i adesea exist muli furnizori pe plan mondial pentru astfel de produse. Pieele care ofer o viziune uniform asupra produselor oferite (Trade zone, Barclays, B 2 B) sunt intrinsec globale, iar operarea pe aceste piee pornete de la timpul de livrare i costuri, care depind de transport, pn la reglementri referitoare la export i import i la diferene n practica de afaceri. Provocarea pentru pieele intrinsec globale const n a face fa cererii i ofertei, evitnd fragmentarea ntr-o mulime de piee locale. Pieele locale global organizate sunt n mod necesar limitate din punct de vedere geografic. Cu toate acestea, modul de abordare i desfurare a tranzaciilor ntr-o regiune poate fi utilizat i n alte regiuni, n felul acesta realizndu-se o legtur ntre pieele respective. Un exemplu este industria pescuitului n cadrul creia au fost create licitaiile electronice, printre altele i ca rezultat al realizrii Proiectului European Infomar. Software-ul licitaiilor bazate pe Internet a fcut posibil interconectarea licitaiilor n ntreaga Europ. Petele care a fost prins se negociaz la licitaii electronice, n timp ce pescadoarele sunt nc pe mare. n funcie de tranzacia ncheiat, vasul cu pete poate alege cel mai convenabil port n care s descarce marf. n fapt, s-a creat o singur licitare pentru ntreaga regiune care cuprinde un numr de ri europene vecine. Practic, zona de licitare se limiteaz la o regiune dat care aplic aceleai reguli i proceduri ca i n alte pri ale lumii. Pieele locale construite pe o infrastructur global reprezint un alt tip de pia electronic funcional n plan local i global. Cnd se vorbete despre pieele electronice globale nu toate trebuie s fie ntr-adevr globale. Funcia real de reprezentare i comercializare a acestor tipuri de piee poate fi n ntregime local, n timp ce funciile de acces, plata, securitatea i livrarea produselor ar putea fi globale. n acest sens menionm comerul electronic prin telefonia mobil sau m-commerce. Serviciile specifice localizrii vor deveni probabil o trstur cheie a comerului mobil, de exemplu, atunci cnd se face o comand pentru taxi de pe un telefon mobil la sosirea ntr-o localitate. Chiar dac aceasta constituie o funcie foarte dependent de localizare, ea necesit accesul la o infrastructur de reea mobil larg disponibil, de preferin global. Infrastructura suport roaming-ul global pentru acces. Este probabil ca Serviciile de roaming s fie introduse n viitor pe o scar i mai mare. Un exemplu l constituie roaming-ul pentru serviciile de taxi care potenial creeaz un serviciu global de taxi, pe baza ofertelor locale i a nelegerilor de roaming. Este de presupus, de asemenea, c infrastructura va suporta plile global. Interesant este de luat n consideraie care dintre serviciile de infrastructur vor deveni nucleul care urmeaz a fi disponibil pe o baz global i care servicii ar putea deveni global disponibile pentru a mri eficiena i gradul de adecvare pentru o multitudine de piee locale construite pe servicii de infrastructur global. Asociaiile de export reprezint un alt tip de pia electronic de dimensiune global care, cu toate acestea, este caracterizat i printr-un puternic element local. Conceptul const n existena unui numr de furnizri (ofertani), dintr-o aceeai regiune geografic, care caut o prezen global, dar care nu sunt capabili s 16

acioneze global n mod individual. Acetia creeaz o entitate comun de export, care se ocup, n numele lor, de complexitatea comerului internaional cum ar fi cataloage n mai multe limbi, reglementri de export/import, finanri n mai multe valute, expediii internaionale etc. Acestea creeaz eficient un spaiu comun de pia care poate fi tot att de simplu ca i un e-mail sau ar putea dobndi o funcionalitate mai bogat dect cea a unei tere piee. Ca exemplu n aceast privin citm grupul de productori de mobil din Spania care au creat Furniture Net.

S ne reamintim... Indiferent c este vorba de comerul electronic local sau global, acesta ntmpin o serie de dificulti: Inadecvarea livrrii globale i a sistemelor de derulare, diferene de cultur, limb i practic comercial, fragmentarea n industrie, cadrul global autoreglator i juridic, bariere specifice micilor ntreprinderi, strategii de marketing insuficient adecvate, tipologia pieelor electronice globale i problemele acestora.

1.5. Definirea si continutul comertului electronic


Definitiile comertului electronic intalnite in diverse surse si apartinand unor diversi autori si specialisti variaza in mod semnificativ. Unele dintre ele se refera la toate tranzactiile comerciale si financiare care se deruleaza pe cale electronica, inclusive schimbul electronic de date, transferal electronic de capital si toate activitatile legate de cartile de credit/debit. Altele limiteaza comertul electronic la vanzarile cu amanuntul catre consumatori, tranzactiile si platile putand sau nu sa se deruleze prin intermediul retelelordeschise (cum ar fi Internet-ul). Prima grupa de definitii se refera la o serie de forme alecomertului electronic (dintre care unele exista de cateva decenii) si care deruleaza zilnic activitati valorand sute de milioane de dolari. Cea de-a doua grupa, existand de aproximativ sapte ani, are in vedere o forma mai restransa a comertului electronic si are interpretari mult mai modeste. In cele ce urmeaza, vor fi prezentate o serie de definitii, care se bucura de o larga acceptiune din partea specialistilor. Intr-un sens foarte larg, comertul electronic este un concept care desemneaza procesul de cumparare si vanzare sau schimb de produse, servicii, informatii, utilizand o retea de calculatoare, inclusive Internet-ul. In sens restrans, comertul electronic poate fi privit din patru perspective, si anume: 1Din perspectiva comunicatiilor reprezinta furnizarea de informatii, produse, servicii, plati, utilizand linii telefonice, retele de calculatoare sau alte mijloace electronice; 2Din perspectiva proceselor de afaceri reprezinta o aplicatie tehnologica indreptata spre automatizarea proceselor de afaceri si a fluxului de lucru; 3Din perspectiva serviciilor este un instrument care se adreseaza dorintelor societatilor, consumatorilor si managementuluiin vederea reducerii costurilor si cresterii calitatii bunurilor si a vitezei de servire; 4Din perspectiva on-line reprezinta capaciatea de a cumpara si de avinde produse, informatii pe Internet sau utilizand alte servicii on-line. Din punct de vedere teoretic, comertul electronic este definit ca o tehnologie moderna de a face afaceri, ce se adreseaza nevoilor organizatiilor, comerciantilor si consumatorilor de a reduce costurile tranzactiilor odata cu imbunatatirea calitatii bunurilor si serviciilorsi cresterea vitezei de livrare. Termenul poate fi folosit si in cazul utilizarii retelelor de calculatoare, pentru cautarea si regasirea informatiilor

01:25

17

pentru suportul deciziei umane si institutionale. Din punct de vedere pragmatic sunt importante si alte concepte si modalitatide definire. Dintre acestea, un interes deosebit il prezinta urmatoarele: -Toate activitatile effectuate on-line, cu scopul de a incita interesulconsumatorilor inaintea vanzariisi de a asigura suportul consumatorilor dupa vanzare (revista Internet Computing); -Tranzactii comerciale ce au loc in cadrul unor retele deschise (OECD Organizatia Europeana pentru Comert si Dezvoltare); -A forma reteaua vasta de mici companii, agentii guvernamentale, mari corporatii si intreprinzatori individuali intr-o singura comunitate ce ofera posibilitatea de comunicare unul cu altul, prin intermediul calculatoarelor (Centrul pentru ResurseleComertuluiElectronic,UniversitateaTehnicaGeorgia) [www.ecrc.gatech.edu]; -A face afaceri on-line. Acest process include cumpararea produselor,prin servicii on-line si Internet, precum si schimbul de date electronice, prin care calculatorul unei institutii se informeaza si transmite ordine de cumparare calculatorului unei alte companii (Computer Desktop Encyclopedia) [www.computerlanguage.com]; -Tranzactii comerciale utilizand proceduri de procesare automata combinata cu proceduri automata de schimb de informatii (NIST Computer Systems Laboratory) [csrc.nist.gov]; -Tehnologiile comertului electronic include toate formele de tranzactionare electronica, transmiterea de mesaja electronice, schimbul de date electronice, transferal electronic de fonduri. Posta electronica, cataloage electronice, baze de date, servicii electronice de stiri si informatii, state de plata electronice, alte forme de comunicare electronice, acces on-line la servicii prin intermediul Internet-ului si alte forme de transmitere a datelor electronice in scopuri comerciale (rapotul Electronic Commerce for Small to Medium Sized Enterprises al Universitatii Monash din Australia) [www.monash.edu.au]; -Comertul electronic se refera, in general, la toate formele de tranzactii ce au legatura cu activitatile comerciale derulate la nivel de societate sau cu cumparatorii, care se bazeaza pe procesarea si transmiterea informatiilor sub foma digitala, incluzand text, sunet si imagini; -Comertul electronic reprezinta realizarea pe cale elctronica a activitatilor comerciale. Se bazeaza pe procesarea si transmiterea electronica a datelor incluzand text, sunet si imagini. Cuprinde diverse activitati, incluzand comercializarea electronica a produselor si serviciilor, trnsferul electronic de capital, comertul electronic cu actiuni, trimiterea electronica a foilor de exoeditie, marketingul direct si sevice-ul in garantie si postgarantie. Implica atat produse, cat si servicii (informative, financiare, juridice), activitati traditionale (sanatate, educatie), si activitati noi (malluri virtuale) (Comisia Europeana,1997); -Comertul electronic reprezinta realizarea activitatilor comerciale, care presupun schimburi de valori prin intermediulretelelor de telecomunicatii (Observatorul European pentru Tehnologia Informatiei EITO,1997) [www.eito.org]; -Comertul sustine o intreaga gama de activitati design-ul produselor, realizarea lor, publicitatea, tranzactiile commerciale, reglarea conturilor realizate prin intermediul retelelor de calculatoare (Consiliul pentru Promovarea Comertului Electronic in Japonia-1996) [www.ecom.or.jp/ecom_e]; -Activitatea comerciala bazata pe Internet va revolutiona comertul cu amanuntul si marketingul direct. Consumatorii vor putea cumpara de acasa o gama larga de marfuri de la producatori si comercianti cu amanuntul din intreaga lume. Ei vor putea vedea aceste produse prin intermediul televizoarelor sau calculatoarelor, 18

accesa informatiile despre ele, vizualiza modul in care produsele se pot combina cu altele, comanda si plati, toate acestea de acasa (Biroul Executiv al Presedintelui SUA) [www.whitehouse.gov]; -Un termen larg care descrie activitatile comerciale si transferal electronic de date ce le sunt asociate scopul comertului electronic este de a contopi reteaua vasta a intreprinderilor mici, agentiilor guvernamentale, corporatiile mari si distribuitorilor independenti intr-o singura comunitate, dispunand de capacitatea de a intercomunicafara erori prin intermediuloricarei platforme de calcul (Centrul pentru ResurseleComertuluiElectronic,UniversitateaTehnicaGeorgia) [www.ecrc.gatech.edu]; -In sensul cel mai larg, comertul electronic poate insemna orice forma de utilizare a tehnologiilor electronice in orice aspect al activitatii comerciale ( Administratia Nationala pentru Telecomunicatii si Informatii NTIA din SUA) [www.ntia.doc.gov]; -Termenul de comert electronic este folosit si pentru a descrie utilizarea infrastructurii informationale in vederea realizarii urmatoarelor functii: aducerea unor produse pe piata (de exemplu, cybermarketing-ul); intalnirea cumparatorilor cu vanzatorii (de exemplu vadurile comerciale electronice, magazinele virtuale, trnsferul electronic de mijloace banesti) ; achitarea unor obligatii fata de stat (colectarea electronica a taxelor si impozitelor); livrarea unor bunuri electronice (de exemplu, informatia). O grupare a definitiilor comertului electronic, corespunzator largimii sensurilor ce le sunt atribuite, este prezentata in figura 1.

Figura 1. Gruparea definitiilor comertului electronic (prelucrare dupa Measuring Electronic Commerce) Asa cum se observa din figura 1, comertul electronic, in cel mai larg sens, include toate activitatile economice bazate pe tranzactii electronice (inclusive transferal electronic al mijloacelor banesti sic el efectuat prin intermediul caselor de credit) si infrastructura asociata (echipamentele, serviciile electronice speciale intermediare comertului electronic, furnizorii de servicii de retea etc). Intr-un sens mai restrans, comertul electronic cuprinde doar comertul intre organizatii sic el cu consumatorii desfasurat prin intermediul mediilor electronice. Cea mai ingusta acceptiune este aceea care limiteaza comertul electronic la tranzactiile cu consumatorii finali si care presupune un sis tem electronic de plati. Fiecare dintre definitiile prezentate este expansiva, incluzand nu numai tranzactiile comerciale dintre vanzator si comparator, dar si activitatile adiacente care fac posibile aceste tranzactii. Necesitatea unor astfel de definitii reflecta starea embrionara a comertului electronic din zilele noastre. Studiile efectuate releva faptul ca mai mult de jumatate din utilizatorii de Internet din SUA si Canada l-au folosit 19

pentru cumparaturi on-line, dar, de fapt, doar 15% au achizitionat efectiv produsele sau serviciile, precum si faptul ca, majoritatea cazurilor, plata s-a bazat pe trimiterea prin fax sau prin telefon a numarului cartii de credit [www.acnielsen.com]. Situatia este in curs de schimbare rapida, pe masura ce tehnologiile informatiei si piata largesc aria de raspandire a comertului electronic, facandu-l totodata mai accesibil si mai usor de folosit. De asemenea, dezvoltarea sa va avea un impact semnificativ asupra activitatilor adiacente. Comertul electronic poate fi regasit sub mai multe forme, in functie de gradul de transpunere in format digital (electronic) a elementelor sale de lucru: produsul (serviciul) vandut; procesul; agentul de predare (sau intermediarul). Fiecare dintre cele trei elemente pot exista fie in format fizic, fie digital, ceea ce creeaza intr-o reprezentare tridimensionala opt cuburi. Cele trei dimensiuni ale cubului sunt reprezentate de produs, proces si agent (figura 2).

Figura 2. Formele comertului electronic Corespunzator acestui mod de abordare, rezulta trei forme principale de comert electronic: traditional (1) contine doar elementele in format fizic; electronic mixt (2) este reprezentat de cuburile care detin elemente digitale sic el putin un element fizic (de exemplu, cumpararea de carti de la Amazon implica un agent fizic pentru expedierea cartilor de regula, compania FedEx); electronic pur (3) contine toate cele trei elemente in format digital ( de exemplu, cumpararea de software prin internet). Comertul electronic inseamna mult mai mult decat existenta unui site Web, purtand sa includa home banking, cumparaturi on-line din magazine si mall-uri virtuale, cumparari de actiuni, cautari de job-uri, achizitii prin licitatii, colaborari electronice in cercetare, dezvoltare de proiecte etc. Toate acestea reprezinta aplicatii ale comertului electronic, care necesita sustinere informationala, sisteme si infrastructuri organizationale. O schema sintetica a continutului si componentelor sistemului de comert electronic este prezentata in figura 3.

20

Figura 3. Componentele comertului electronic Aplicatiile de comert electronic sunt dependente si sustinute de patru mari domenii (piloni ai piramidei): utilizatorii, politicile publice, protocoalele si standardele tehnice, alte organizatii. Managementul comertului electronic sta la baza piramidei si coordoneaza aplicatiile, infrastructurile si bazele de date. Similar comertului clasic, realizarea celui electronic presupune parcurgerea acelorasi etape principale: 1Atragerea cumparatorilor, care poate fi asigurata prin diverse mijloace: reclame (banner-e) in pagini Web, mesaje de e-mail, televiziune etc. Interactiunea cu cumparatorii are ca scop finalizarea interesului cumparatorilor in comenzi ferme de cumparare. Aceasta faza este orientate pe continut si presupune furnizarea informatiilor necesare potentialilor cumparatori cu privire la produsele sau serviciile pe care le ofera comerciantul. 2Derularea comenzii, process care presupune existenta unor mecanisme pentru crearea comenzii, trasmiterea la comerciant, procesarea platii, si alte aspecte ale managementului unei comenzi. In mod obisnuit, un client doreste sa cumpere la un moment dat nu numai un singur produs, ci mai multe, selectate secvential, asemanator umplerii unui cos; in acest sens, trebuie prevazuta posibilitatea de a modifica ordinal pe parcursul selectarii bunurilor. 3Efectuarea platii. Ca si in comertul obisnuit, in cel electronic exista mijloace variate de plata. Unele dintre ele sunt virtuale (pe Internet) si reperezinta analogul celor din lumea reala: carti de credit, ordine de plata, etc. Altele sunt specifice comertului pe Internet, utilizand tehnologii proiectate special pentru acesta. 4Livrarea bunurilor sau serviciilor, care pot fi fizice sau digitale. In functie de tipul lor, livrarea poate fi on-line sau off-line. 5Rezolvarea cererilor ulterioare ale cumparatorilor. Dup ace procesaul de vanzare s-a terminat, cumparatorul poate avea unele intrebari sau probleme privind obiectul tranzactiei. De asemenea, serviciile care rezulta ca obligatii de garantie si postgarantie pot fi on-line sau off-line, depinzand, in primul rand, de tipul bunului si serviciului fizic sau digital.

21

Etapele comertului electronic pot avea grade diferite de automatizare. Astfel, pentru produsele si serviciile netangibile (digitale), toate etapele pot fi on-line, desi nu este obligatoriu. Sansa de a automatiza toate activitatile exista, deoarece furnizorii si cumparatorii implicate au, de obicei, putere economica, grad sufficient de dezvoltare si o cultura informatica formata. Pentru produsele si serviciile tangibile (fizice), livrarea si rezolvarea problemelor ulterioare cumparatorii se fac off-line. Deoarece actorii implicati sunt eterogeni cu grade de dezvoltare si culturi diferite, de mai multe ori neacoperite pentru cerintele economiei digitale, si efectuarea platii este, de multe ori, off-line. Paralel cu conceptual de comert electronic (e-commerce), s-au dezvoltat si altele, cum ar fi afacerile electronice (e-business) si comertul bazat pe echipamente electronice mobile (m-commerce). Conceptul de e-business a fost introdus de compania IBM. El extinde notiunea de comert electronic prin integrarea unor game variate de servicii, cum ar fi: servirea clientilor, colaborarea cu alti parteneri de afaceri, tarnzactionarea electronica in interioarul organizatiei.Toate acestea contribuie la schimbarea fundamentala a modului de afaceri, realizarea concreta a unui process de e-business constand in desfasurarea ciclica a mai multor etape: evaluarea, cunoasterea, informarea; transformarea proceselor din nucleul sistemului de afaceri; elaborarea aplicatiilor; rularea aplicatiilor si asigurarea scalabilitatii sistemului. Prin acest concept se reunesc totodata facilitatile locale ale Iternet-ului (schimburile interne de date, administrarea, lucrul in grup, integrarea la scara organizatiei) cu beneficiile globale ale lui (e-mail, canale de stiri si prognoze, servicii pentru clienti). Mobile-commerce sau, pe scurt, m-commerce reprezinta o noua forma de comert electroni care foloseste dispozitive hardware inteligente, de mici dimensiuni, mobile (agende notebook, PDA- Personal Digital Assistant, terminale de telefonie mibila) conectate la Internet. Ca si in cazul definirii comertului electronic, si in cazul conceptului m-commerce, exista o mare diversitate de actiuni. Corespunzator uneia dintre cele mai complete modalitati de definire a sa, comertul electronic mobil reprezinta orice forma de tranzactie electronica sau de interactiune cu informatia care foloseste un terminal mobil si o retea mobile (wireless sau detelefonie cumutata pubilica), conducand la transferal real sau perceptibil de valoare ca urmare a schimbului de informatie, servicii sau bunuri. M-commerce a aparut din necesitatea satisfacerii cerintelor oamenilor de afaceri care calatoresc mult si care au nevoie sa faca cumparaturi rapide, oriunde s-ar afla. Dupa domeniul de de activitate si functiile indeplinite, aplicatiile de m-commerce pot fi grupate in urmatoarele categorii: a) Aplicatiile de acces la serviciile financiare. Includ serviciile mobile banking, mobile broking, mobile cash si mobile payment. b) Aplicatiile pentru comertul cu produse si servicii, grupa care reuneste aplicatiile mobile retailing , mobile ticketing, mobile auctions, mobile reservation. c) Aplicatiile pentru promovarea produselor si serviciilor reprezinta o grupa de servicii bazate pe trasmiterea unor reclame sau informatii personalizate utilizatorilor. Furnizarea acestor servicii este strans legata de utilizarea terminalelor mobile din generatia 2,5 (si perspectiva 3 G), care dispun de capatitati superioare de trasmitere a sunetelor, imaginilor si secventelor video. d) Aplicatiile de acces la divertisment, care reunesc precum mobile gaming, mibile music, mobile video.

S ne reamintim... Aplicatiile de comert electronic sunt dependente si sustinute de patru mari domenii (piloni ai piramidei): utilizatorii, politicile publice, protocoalele si standardele tehnice, 22

alte organizatii. Managementul comertului electronic sta la baza piramidei si coordoneaza aplicatiile, infrastructurile si bazele de date.. Realizarea activitatii de comert electronic presupune parcurgere urmatoarelor etape: .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... ........

23

1.6 Rezumat

Noua economie sau economia digital, rezultant a interaciunii dintre calculatorul personal, telecomunicaii, Internet i electronic, se caracterizeaz printro serie de trsturi cu totul deosebite de economia tradiional. Efectele micro i macroeconomice ale noii economii i SI au la baz principiile general valabile ale dezvoltrii acesteia, care sunt: a)convingere (awarness); b)accesibilitate (accessibility); c)disponibilitate (availability); d)existena resurselor necesare (affordability); e)adecvare (appropriatness).

Intr-un sens foarte larg, comertul electronic este un concept care desemneaza procesul de cumparare si vanzare sau schimb de produse, servicii, informatii, utilizand o retea de calculatoare, inclusive Internet-ul. In sens restrans, comertul electronic poate fi privit din patru perspective, si anume: 1Din perspectiva comunicatiilor reprezinta furnizarea de informatii, produse, servicii, plati, utilizand linii telefonice, retele de calculatoare sau alte mijloace electronice; 2Din perspectiva proceselor de afaceri reprezinta o aplicatie tehnologica indreptata spre automatizarea proceselor de afaceri si a fluxului de lucru; 3Din perspectiva serviciilor este un instrument care se adreseaza dorintelor societatilor, consumatorilor si managementuluiin vederea reducerii costurilor si cresterii calitatii bunurilor si a vitezei de servire; 4Din perspectiva on-line reprezinta capaciatea de a cumpara si de avinde produse, informatii pe Internet sau utilizand alte servicii on-line. Din punct de vedere teoretic, comertul electronic este definit ca o tehnologie moderna de a face afaceri, ce se adreseaza nevoilor organizatiilor, comerciantilor si consumatorilor de a reduce costurile tranzactiilor odata cu imbunatatirea calitatii bunurilor si serviciilorsi cresterea vitezei de livrare. Termenul poate fi folosit si in cazul utilizarii retelelor de calculatoare, pentru cautarea si regasirea informatiilor pentru suportul deciziei umane si institutionale.

1.7. Test de evaluare a cunotinelor


(timp necesar: 20 min.) 1. Definiti notiunea de comert electronic 2. Definiti notiunea de economie digitala

1.8. Tem de control


Realizai o analiz n care s comparai avantajele i dezavantajele comertului electronic.

1.9. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie 1 Bucur, C. M. Comerul electronic, Bucureti, Editura A.S.E., 2002 2. Victor-Valeriu Patriciu, Monica Ene-Pietrosanu, Calin Vaduva, Ion Bica, Nicolae Voicu Securitatea Comertului Electronic, Editura ALL, Bucuresti. 3. C. Barefoot. Revolutia comertului electronic, Editura: Amaltea, Bucureti, 2004. 24

4. Ioana Vasiu, L. Vasiu Afaceri electronice, aspecte legale, tehnice si manageriale, Editura Albastra, Bucureti, 2007. 5. Ion Gh. Rosca, Cristina-Mihaela Bucur, Carmen Timofte-Stanciu,, Octavian Palu, Mirela Visean, Comertul electronic. Concepte tehnologii si aplicatii, Editura Economica, 2004.. II. Bibliografie facultativ - http://www.business-online.ro/VersiuneaRomana/InformatiiUtile1.html - http://www.legi-internet.ro/ -http://www.studiucomertelectronic.ro/Raport-final-Studiu-Comert-Electronic2010.pdf - http://www.eccromania.ro/teme/comert-electronic - http://www.epayment.ro/comert-electronic/noutati/

25

UNITATEA DE NVARE 2. MODELE DE COMERT ELECTRONIC. COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA


Cuprins 2.1. Obiective 2.2. Competenele unitii de nvare 2.3. Modelele comertului electronic 2.4. Avantajele si dezavantajele comertului electronic 2.5. Comertul electronic in Romania 2.6. Rezumat 2.7. Test de autoevaluare a cunotinelor 2.8. Test de evaluare a cunotinelor 2.9. Bibliografie

2.1. Obiective

n aceast unitate de nvare se vor principalele modele de coemrt electronic, avantajele si dezavantajele acestui tip de comert precum si o evolutie a activitatii de comert electronic in Romania.

2.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s rspundei la ntrebrile: x Care sunt principalele modele ale comertului electronic; x Care sunt avantajele si dezavantajele comertului electroinc; Durata de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

2.3. Modelele comertului electronic


Comerul electronic este rspndit astzi n diferite forme, una dintre cele mai semnificative modaliti de grupare fiind n funcie de natura tranzaciei. Corespunztor acestui criteriu, se disting urmtoarele modele de comer electronic: - Companie -la- companie (B2B: Business-to-business). Reprezint forma cea mai rspndit a comerului electronic i include tranzaciile electronice ntre organizaii, numite i e tip IOS (Inter-organizational Information Syatems). Exist mai multe tipuri de sisiteme inter-organizaii: interschimbarea electronic a datelor (EDIElectronic Data Interchange) prin reele cu valoare adaugat (VAN - Value Added Network), transferul electronic de fonduri (EFT), extranet-urile conectate securizat prin Internet, mesajele integrate care combin EDI, pota electronic i formularele electronice, bazele de date partajate ntre Extranet-uri, managementul lanului de aprovizionare (supply chain management). - Compania-la-client (B2C: Business-to-consumer). Se refer la tranzaciile cu amnuntul ctre cumprtori individuali (de exemplu, un cumprtor de la Amazon.com este consumator n acest model). - Consumator-la-consumator (C2C: Consumer-to-consumer). Este un model n care consumatorii vnd direct consumatorilor. De exemplu, persoane care vnd proprieti, case, maini, alte bunuri, reclame pe Internet,Internet-ul companiei pentru serviciile individuale, vnzri de cunotine, experize, licitaii individuale. - Consumator-la-companie (C2B: Consumer-to-business). n aceast categorie sunt

00:00

26

incluse persoanele care vnd produse sau servicii unor organizaii, precum i cei care caut vanztori, negociaz cu ei i, n final, are loc o tranzacie. - Afacerile organizaiilor nonprofit (Non-business). Se refer la activitile organizaiilor nonprofit, instituii academice, religioase, sociale, agenii guvernamentale, care folosesc diverse forme ale comerului electronic n vederea reducerii cheltuielilor, mbuntirii activitilor sau a serviciilor prestate. Implicarea guvernelor n activitile economice au creat modele particulare, de tip guvern-lacetaean (G2C), guvern-la-guvern (G2G). - Afaceri intraorganizaionale (Intra-business). Conin activitile interne, care de obicei au loc ntr-un Internet i care implic schimburi de bunuri, servicii, informaii. Activitile pot varia de la vnzarea produselor corporaiei ctre angajai, pn la instruirea on-line a lor. - Colaborativ. Reprezint un model n plin ascensiune. El se bazeaz pe colaborarea mai multor societi - chiar concurente - n producerea i vnzarea produselor i serviciilor.

Modelele B2C i B2B sunt cele mai rspndite i regulile lor sunt replicate, cu uoare modificri, n celellalte modele. Piaa electronic poate fi orientat spre consumator (modelul B2C) sau spre companii - clinet (business - modelul B2B). Modelul de piat electronic B2C este asemntor cu B2B, deoarece companiile pot vinde cu amnuntul unor clieni sau en-gros unor companii. Multe companii mari (de exemplu, Amazon, Dell Computers, Barnes and Noble) sunt reprezentate n ambele modele de comer electronic

Modelul B2C Pentru comerul B2C exist o serie de produse specifice, topul vnzrilor de produse cu amnuntul pe Internet avnd urmtoarea structur: cltorii, hardware i software IT, bcnie, cri, mbrcminte i accesorii, cadouri, muzic, video, jucrii, electronice. Pentru ca un produs s poat fi bine vndut ntr-o pia electronic, trebuie s ndeplinesc urmtoarele condiii: s aib marc recunoscut, s asiguire garanie, provenind de la productori de ncredere, s aib un pre acceptabil s fie o marf cu specificaii standard, d fie cumprat frecvent s aib proceduri de utilizare simple i difuzabile prin mijloace audiovizuale. De asemenea, sunt bine vndute produsele digitale (crile, muzica, filmele, sofware-ul) i cele care nu pot fi vzute, pipite, mirosite, gustate nici n magazinele reale. Pentru ca o companie s reziste i s aib succes n zona comerului electronic pe Internet, trebuie s controleze trei elemente de baz: competiia, clienii i schimbarea. Competiia are n vedere calitatea produselor sale, schimbarea tine de managementul companiei, iar cilentii se ctig cu greu i se menin i mai greu. Pentru a-i asigura loialiatea clientilor, compania trebuie s-i nteleg, s le cunoasc cerinele i preferinele. n acest scop, se recomad i un site intreactiv, din care s rezulte aceste lucruri, precum i urmrirea comportamentului clientilor. O adaptare a acestui model pentru mediul comerului pe Internet este prezentat n figura 1.

27

Caracteristici personale Vrst, sex, naionalitate, educaie, stil de via, ocupaie, trsturi psihice, cunotine, valoare, personalitate

Caracteristicile mediului Social, familial, comunitar

Stimuli Marketing: pre, promovare, produs, calitate Alii: economici, tehnologici, politici, culturali

Procesul de luare a deciziei

Decizia cumprtorului A cumpra sau nu? Ce s cumpere? De unde? Cnd? Ct s cheltuiasc? Se repet cumprturile?

Sisteme controlate de vnztor Suport logistic: pli, livrare Suport tehnic: design Web, ageni inteligeni Servicii client: FAQ, e-mail, call centers, one-toone

Figura 1. Comportamentul consumatorului n comerul electronic Pocesul de luare a deciziei de ctre un consumator este influenat de stimulii externi, de caracteristicile individuale, de mediul cultural, de tehnologie i de logistic. Cercetarea tuturor acestor factori a condus la indentificarea urmtoareleor modele de afaceri care determin poziia unei companii pe piaa electronic orientat spre consumator: marketingul, cyber-marketing-ul, distribuitorii i broker-ii electronici, maagazinul electronic (e-shop, e-store), magazinul universal electronic (e-mall), vnzri de produse cu servicii sau de servicii.

Modelul B2B Modelul business-to-business este cel mai rspndit pe Internet. Partenerii de afaceri sunt corporaii, ntreprinderi, societi, alte organizaii comerciale. Interne-ul este cadrul cel mai economic pentru B2B, permind companiilor s se conecteze, fr implementri adiionale de reea. B2B contribuie la scderea costurilor mrfurilor, reducerea inventarleor, creterea eficienei logisticii, creterea vnzrilor, scderea costurilor de vnzare i de marketing. Produsele care se preteaz cel mai mult comerului de tip B2B, n ordinea folosirii lor, sunt: calculatoarele , componente de calculatoare, electronice de consum (17,5), servicii publice (5,7%), transport i depozitare de marf (2%), vehicule cu motor (2%), produse petrochimice (2%), hrtie i produse de birotic (0,7%), produse alimentare i pentru agricultur (0,4%). Moedelul B2B acoper o gama larg de aplicaii, care le ofer ntreprinztorilor acces la o serie de informaii utile, din urmtoarele categorii: produsele - specificaii privind produsele, preuri, istoricul vnzrilor i previziuni, aprovizionarea - termenele de vnzare, planurile de producie, linia de producie i timpii, procesul de producie - capacitile, planurile, angajamentele, transportul 28

costurile, ncrcrile, timpii, stocurile - nivelurile i localizrile lor, alianele privind lanul de aprovizionare - contractele - cheie n aprovizionare, rolul partenerilor i al responsabilitilor, programul de aprivizionare, concurenii - pieele partajate, ofertele de produse concurente, analizele comparative, vnzrile i marketing-ul punctele de vnzare, promoiile, procesul lanului de aprovizionare, i performanele - descrierea procesului, msurarea performanelor, calitatea, timpul de predare, satisfacerea consumatorului. Entitile - cheie ale comerului B2B sunt urmtoarele: compania care vinde, compania care cumpr, intermediarii electronici, livrarea, platforma de reea, protocolul de comunicaie, sistemele de informaii back-end, implementate cu ajutoarul Intent-ului, sistemelor de baze de date, pachetelor de aplicaii i al sistemelor de planificare a resurselor ntreprinderii (ERP - Enterprise Resource Planning). Consumatorul reprezint factorul critic n succesul unei afaceri pe Internet. De aceea cunoaterea lui, a pocesului su de luare a deciziei sunt elemente eseniale. Modelul companiei consumator se aseamn destul de mult cu modelul consumatorului individual (cu amnuntul). Difer doar cteva variabile de influenare) de exemplu, famila i comunitatea Internet nu au influen), adugnduse module noi (cum ar fi cel organizaional) i lundu-se n calcul posibilitatea unei decizii n grup (figura 2.)

Caracteristici personale Vrstm sex, naionalitate, educaie, stil de via, ocupaie, trsturi psihice, cunotine, valoare, personalitate

Influene personale Autoritate, poziie (statut), persuasivitate

Influenele organizaiei Politici i proceduri, structura organizaiei, centralizare/ descentralizare, sisteme utilizate, contracte

Stimuli Marketing: pre, promovare, produs, calitate Alii: economici, tehnologici, politici, culturali

Procesul de luare a deciziei (de grup sau individual)

Decizia cumprtorului A cumpra sau nu? Ce s cumpere? De unde? Cnd? Termene de livrare Metode de plat

Sisteme controlate de vnztor Suport logistic: pli, livrare Suport tehnic: design Web, ageni inteligeni, securitate Servicii client: FAQ, e-mail, call centers, oneto-one

Figura 2. Modelul comportamentului companiei - consumator Cele mai rspndite forme de comer B2B sunt orientate spre compania vnztoare, cumprtoare sau spre cea intermediar.

29

Modelul colaborativ Modelul colaborativ poate fi implementat n platforme, companii sau comuniti virtuale. Platformele cuprind instrumente i medii informaionale pentru colaborarea ntre companii. Acestea pot viza funcii specifice, cum ar fi concepia sau proiectarea n colaborare (de exemplu, proiectanii unui nou autoturism din compania A colaboareaz cu proiectanii de motoare din compania B i cu proiectanii de cabluri de acceleraie din compania C). Ctigurile provin din managementul platformei (taxa de membru sau de utilizare) i din vnzri de instrumente specializate (pentru desing, workflow sau management de documente). Corporaia virtual este o organoizaie compus din civa parteneri de afaceri care i partajeaz costurile i resursele, n scopul cercetrii, producerii i intreinerii unor produse sau servicii. Corporaia virtual este posibil datorit platformelor de comunicaie B2B, care permit partenerilor de afaceri s utilizeze email-ul, video conferina , partajarea cunotinelor, grupurile de lucru, EDI (Electronic Data Interchange), EFT (Electronic Fund Transfer). Un exemplu de corporaie virtual este IBM Ambra, care i-a propus s produc i s comercializeze un calculator - clon. Rolurile celor 5 parteneri de afaceri erau: proiectarea i realizarea componentelor, asamblarea calculatorului, telemarketing-ul, satisfacerea comenzii i livrarea, ntreinerea i suportul tehnic pentru clieni. Interconectrile dintre centru i zonele secundare sunt posibile datroit platformei de comer electronic B2B, care permite comunicaii i colaborri ntre pri, prin e-mail, discuii on-line (chat), acces direct la date, indiferent de loc. Exranet-urile avansate pot lega zonele centrale de cele subsidiare i de furnizorii acceptai, facilitnd derularea afacerilor.

Exemple: Tricon Restaurant Internaional, KFC, Pizza Hut, Taco Bell (toate utilizeaz B2C i B2B), Marriott Internaional (care a pornit de la o brour on-line i a dezvoltat o iniiativ de comer electronic care a legat corporaii, parteneri, furnizori, clieni, prin intermediul unor Extranet-uri conectate). Membrii comunitilor virtuale adaug informaiile proprii peste un mediu de baz furnizat de companie. Fiecare membru poate oferi spre vnzare sau poate adresa cereri de cumprare pentru unele produse sau servicii, calitatea de membru al comunitii virtuale presupunnd sau nu plata unei taxe.

S ne reamintim... Comerul electronic este rspndit astzi n diferite forme: - B2B: Business-to-business; - B2C: Business-to-consumer; -C2C: Consumer-to-consumer; - C2B: Consumer-to-business; - Guvern-la-cetaean (G2C), guvern-la-guvern (G2G); - Intra-business; -Colaborativ;

30

2.4. Avantajele si dezavantajele comertului electronic


00:45 Avantajele utilizarii comertului electronic pot fi evaluate din perspectiva celor trei participanti implicati: compania, consumatorul si societatea. Din punctual de vedere al companiei vanzatoare, avantajele utilizarii comertului electronic sunt: 1Extinderea zonelor de activitate pentru pietele nationale si internationale;cu un capital minim, o companie poate rapid si usor sa-si localizeze clientii, furnizorii potriviti si cei mai buni parteneri de afaceri din lume. 2Cresterea vitezei de comunicare. 3Imbunatatirea eficientei (datele sunt in format electronic, reducand erorile de retastare). 4Reducerea efortului de inventariere si al managementului stocului. 5Reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului si incasarea contravalorii produselor si serviciilor. 6Reducerea unor costuri de creatie, procesare, distributie, stocare si regasire a infomatiilor bazate pe hartii (prin e-mail se reduc costurile privind mesageria, iar EDI (Electronic Data Interchange) determina reducerea stocurilor si costurilor legate de ciclul de cumparare). 7Intarirea relatiilor cu furnizorii si clientii (site-ul Web contine informatii la zi utile tuturor partilor, iar EDI implica o stransa legatura a partenerilor pentru stabilirea standardelor de comunicare). 8Asigurarea unor cai rapide si moderne de furnizare a informatiilor despre companie (prin paginile Web). 9Asigurarea unor canale alternative de vanzare (prin Web). 10Posibilitatea firmelor mici de a concura cu cele mari. Prin costurile reduse pe care le implica deschiderea unui magazin virtual, intreprinderile mici pot intra pe pietele dominate de obicei de companiile mari. Mai mult, o organizatie mica, prin flexbilitatea si deschiderea specifice, isi poate crea un avantaj fata de intreprindere mare, dominata, de regula, de birocratie si conservatorism. 11Facilitarea intrarii pe pietele internationale. Internet-ul nu este ingradit de granite, nu este in posesia nimanui, iar accesul si costurile de publicare sunt reduse. Comunicarea cu un client de pe fata cealalta a globului este la fel de facila ca si comunicarea cu o persoana din cealalta incapere. O societate producatoare isi poate vinde produsele in orice tara prin intermediul unui site Web, fara a mai fi nevoie sa stabileasca contacte cu intreprinderi locale sau sa faca investitii suplimentare. 12Scaderea costurilor de functionare prin automatizarea procesului de comanda. Exista posibilitatea automatizarii complete printr-o integrare cu sistemul de gestiune, ceea ce duce la o crestere a productivitatii generale a societatii. Din punctul de vedere al consumatorului, avantajele sunt: efectuarea rapida a cumparaturilor sau altor tranzactii la orice ora, in orice zi; cautarea rapida a produselor si serviciilor, posibilitatea compararii tehnice si economice a ofertelor; transportul rapid al produselor si serviciilor, mai ales ale celor digitale; posibilitatea participarii la licitatii virtuale, la reuniuni electronice din comunitatile vituale, unde au loc schimburi de idei si de experiente; facilitarea competitiei, avand ca rezultat reduceri substantiale de preturi. Avantajele societatii in urma introducerii comertului electronic sunt urmatoarele: permite mai multor persoane sa lucreze sis a faca cumparaturi de acasa, reducandu-se astfel traficul si poluarea; face posibila vanzarea unor marfuri la preturi mai mici, astfel incat si oamenii cu venituri mici sa poata cumpara mai mult, ridicadu-le standardul de viata; asigura oamenilor din lumea a treia si a celor din

31

zonele rurale accesul la produse si servicii care altfel nu le-ar fi fost accesibile; faciliteaza furnizarea serviciilor publice, cum ar fi sanatatea, educatia, distribuirea serviciilor sociale ale guvernelor, la un cost redus si cu o calitate imbunatatita. Limitarile si dezavantajele comertului electronic pot fi grupate in doua mari categorii: tehnice si nontehnice. Dintre dezavantajele tehnice se pot distinge: -lipsa unor sisteme de securitate ieftine, a unor standarde adecvate si a unor protocoale de comunicatie de mare eficienta; -insuficienta largimii de banda; -instrumentele de dezvoltare sunt in transformare si se schimba rapid; -dificultatea de integrare a accesului Internet si a sistemelor software de comert electronic cu unele aplicatii existente si sisteme de baze de date; -vanzatorii au nevoie de servere Web speciale si alte infrastructuri; -unele sisteme software de comert electronic nu sunt compatibile cu unele sisteme hardware si sisteme de operare.

In categoria dezavantajelor nontehnice se include: -costul si justificarea; dezvoltarea unui sistem propriu este destul de scumpa si poate ridica probleme datorita lipsei de experienta; -securitatea si anonimatul; se adreseaza in special, aplicatiilor de tip B2C, unde anonimatul este foarte important; -lipsa increderii si mentalitatea utilizatorului; clientii nu au incredere in vanzatori, daca nu-i vad la fata, fapt care determina o incetinire a trecerii de la magazinele obisnuite la cele virtuale; -alti factori: imposibilitatea clientilor de a avea un contact fizic prin simturi; cu obiectele; lipsurile cadrului legal, a reglementarilor si standardelor; evolutia rapida a domeniului care devanseaza posibilitatea de adaptare atat a vanzatorilor, cat si a cumparatorilor; insuficienta suportului de service; in multe domenii de activitate nu sunt suficienti cumparatorii si ofertantii pentru a avea operatii profitabile de comert electronic; o anumita degradare a relatiilor interumane; inaccesibilitatea unor clienti potentiali la Internet, care este inca scump. Avantajele si dezavantajele comertului electronic trebuie private si din perspective globalizarii, unadintre premisele inerente dezvoltarii macro si microeconomice. Din acest punct de vedere, comertul electronic trebuie o piata libera, globala, care sa include comercianti liberi, cu mobilitate mare, cu taxe mici si flexibilitate in angajarea oamenilor. Desi o piata electronica globala exista de circa 20 ani, in zona tranzactiilor dintre intreprinderi mari comerciale sau financiare, aceasta este scumpa si greu accesibila intreprinderilor mici si mijlocii. Consumatorii apreciaza ca Internet-ul mai are inca un drum lung de parcurs pana cand va fi complet functional si folositor. Din punctual de vedere al companiilor, lucrurile sunt putin diferite. Studii effectuate de diverse agentii de monitorizare a activitatii Internet incearca sa contureze o imagine a comertului online in present sis a ofere predictii . Indiferent de obiectul tranzactiilor produse alimentare, automobile, servicii concluziile sunt aceleasi: comertul electronic reprezinta o sansa sigura de supravietuire si dezvoltare.

Enumerati cateva dintre dezavantajele tehnice ale comertului electronic .......................

32

S ne reamintim... x Avantajele utilizarii comertului electronic pot fi evaluate din perspectiva celor trei participanti implicati: compania, consumatorul si societatea x Limitarile si dezavantajele comertului electronic pot fi grupate in doua mari categorii: tehnice si nontehnice

2.5. Comertul electronic in Romania


O privire obiectiva asupra comertului electronic in Romania dezvaluie starea incipienta in care se afla acesta. Exista putine magazine virtuale in adevaratul sens al cuvantului (site-uri unde se pot comanda produse). Foarte multe site-uri care se pretind a fi de comert electronic nu fac decat sa descrie oferta companiei si sa ofere datele necesare contactarii ulterioare a societatii, fara a da posibilitatea de a comanda produsele si a le plati on-line. Principalele produse comercializate de magazinele virtuale romanesti sunt echipamenetele informatice, hardware, software, echipamenetele de uz casnic, cartile si muzica. Din pacate, Romania se afla intr-o pozitie net inferioara, in acest domeniu, atat fata de tarile vestice, cat si fata de celelalte tari din estul Europei. Cu toate acestea, impactul comertului electronic este in crestere. Numarul calculatoarelor personale, numarul abonatilor Internet, telefonia , mobila, latimea de banda pe Internet, numarul utilizatorilor cardurilor, cheltuielile ITale intreprinderilor sunt in crestere rapida. Piata romaneasca are din ce in ce mai multe aplicatii de afaceri electronice, guvernare electronica (in ultimul timp cu rezultate remarcabile), invatare la distanta, telemedicina etc., aspecte care justifica afirmatia potrivit careia comertul electronic in Romania dispune de certe perspective de dezvoltare. Pentru a tranzactiona si distribui produsele, magazinele virtuale folosesc in mod uzual posta, in sistem ramburs. Sistemul nu poate fi profitabil din cauza duratei mari (aproximativ doua sapatamani) pana cand banii ajung in contul vanzatorului. Pe langa problema platilor si a distributiei exista cea a securitatii, poate cea mai acuta pentru sistemele romanesti. Pentru a face parte din lumea comerului electronic sau a fi consumator pe o pia electronic, este necesar, n primul rnd, un calculator. Numrul celor care au un calculator n cas esyte, nc, mic. Pentru muli romni a avea un calculator reprezint nc un lux, datorit starii de srcie general. In al doilea rnd, participarea la comerul electronic necesit conectarea la Internet. Dei n expansiune, aceasta este nc insuficient, datorit lipsurilor financiare, infrastructurii aflate in construcie, mentalitii, lipsei culturii informationale. Muli romni consider c Internet-ul este destinat numai universitilor i cercettorilor, c aici se gsesc numai informaii de strict specialitate, care nu intereseaz dect pe foarte puin lume. Pe Web se gsesc, de asemenea, informaii de interes general: tiri de ultim or, rezultate sportive, turism-cltorii, divertisment, muzic, ziare, literatur i multe altele. Un studiu recent ntreprins n acest sens, realizat de GfK Romnia, indica utilizarea Internet-ului preponderent pentru consultarea corespondenei. (figura3).

01:15 0

33

Figura 3. Scopul utilizarii Internetului in Romania O imagine ct mai complet a comerului electronic n Romnia necesit efectuarea unor precizri distincte cu privire la serviciile financiare existente, ncrederea in calitatea produselor i principalele probleme cu care se confrunt aceast form de comer. Ramura comerului electronic, care a ptruns destul de bine pe piaa romneasc i a cunoscut un anume succes, o reprezint serviciile financiare, prin sistemele electrinice de plat, de tip cri de plat. Se ncearc astfel o implementare a efecturii operaiunilor bancare prin intermediul calculatorului, la sediul organizaiei, aceasta fiind piaa-int pe care o au bncile n cazul unor astfel de servicii. Dei crile de credit continu s rmn mijlocul de plat preferat pentru peste 99% din aciziiile on-line, utiliyarea acestora nu este lipsit de riscuri legate, n special, de securitatea tranzaciilor. Exist i alte inconveniente, dintre care se detaeaz: - In prezent, crile de plat nlocuiesc numeralul doar pn la automatul bancar, de unde se obin banii licizi necesari pentru cumpraturi. - Crile de plat sunt acceptate direct de puine locuri, cum sunt, de exemplu, magazinele mari, htelurile i restaurantele de lux, care depesc de regul posibilitile financiare ale clasei medii. Dac aria de acceptare nu se va extinde, astfel nct s se poat plti cu ajutorul cardului cumprturile zilnice, sistemul nu-i poate justifica pe deplin existena. Comisioanele relativ mari percepute pentru fiecare tranzacie fac ca muli posesori de carduri s fie reticieni n utilizarea acestora pentru pli directe. In Statele Unite, unde sistemul plii cu ajutorul cardurilor este foarte raspndit, posesorul cardului nu este nevoit s pltesc nici un comision pentru tranzacia fcut, ci comerciantul este cel care pltete emitentului cardului o tax de autorizare a plii. Mai puin cunoscut este faptul c i n Romnia, n momentul efecturii plilor cu carduri n punctele de vnzari, comisionul perceput de banc (2000 de lei pe tranzacie) este acitat de catre comerciant, nu de consumator. O piedic important n dezvoltarea comerului electronic n Romnia este lipsa ncrederii n calitatea produselor. De muli ani piaa romneasc a fost invadat de produse de provenien ndoielnic, de multe ori ci termen de garanie expirat i de o calitate dubioas. In condiiile n care pe pia fizic a bunurilor de consum

34

exist asemenea aspecte, atunci, cu att mai mult, ncrederea pe care o poate avea consumatorul romn n bunurile pe care nu le vede i nu le ncearc este mult diminuat sau ciar inexistent. Problemele cu care se confrunt comerul electronic n Romnia sunt multiple i complexe, fiind generate de nivelul general al dezvoltrii economiei; srcia, accesul la tehnologie, modalitile de plat i mentalitatea. Odat ci dezvoltarea societii, creterea standardului de via i intrarea calculatoarelor i a Internet-ului n viaa de zi cu zi a oamenilor, afacerile electronice se vor dezvolta i se vor crea noi oportuniti viabile de afaceri. Pentru societatea romneasc, cea mai bun form actual de comer electronic pare a fi n prezent cea hibrid; oferta, comanda si contractul vor fi realizate folosind Internet-ul, iar plata se va face utiliznd mijloacele clasice. Se poate anticipa c n viitor comerul electronic va nregistra n Romnia succese, indiferent de starea societii, deoarece progresul tenic se impune ntotdeauna singur, chiar dac mai ncet. Pentru integrarea comerului electronic n activitatea economica de ansamblu i dezvoltarea acestei forme moderne de activitate, ar trebui s se in seama de o serie de aspecte-cardru, cum ar fi: - Globalizarea peelor. Dac se face o comparaie ntre ceea ce se ntelege prin ntreprinderi mici i mijlocii n Romnia i n lume, se constat urmtoarele aspecte: n ara noastr, numrul angajailor este mai redus cu un ordin de mrime, n timp ce, din punctul de vedere al comportamentului pe pia i al tipului problemelor ntmpinate, caracteristicile sunt similare. Cele mai importante diferene apar la capitolul regularizarilor instituionale. Intreprinderile mici i mijlocii sunt interesate ca, prin modul de organizare, s-i diminueze costurile, ca o prim msur de sporire a veniturilor. O alt problem important este specific furnizorilor, deoarece ca exista o rearanjare a tuturor lanurilor de distribuie i o schimbare dramatic de mentaliti. Datorit fenomenului de globalizare, provocarea va fi dubl. In pofida unor argumente contrare, comunitatea interanional dorete integrarea Romniei, tocmai fiindc toat distribuia se va rearanja, suprapunndu-se e-business-ului. Este nevoie de piee i de globalizarea pieelor. - Comerul electronic are un cadru legislativ adegvat, dei incomplet. Componenta comeului electronic impune existena unui cadru legislativ, care a prins contur i n Romnia. De asemenea, Banca Naional a Romniei este i trebuie s fie un factor decisiv n implementarea comerului lectronic, pentru c acest lucru nu este posibil n absena regularizrii locale a modalitilor de plat prin cri de plastic. Sestul de multe bnci practic deja Internet banking-ul n Romnia. Revoluia Internet pune la ncercare modul tradiional de a face afaceri, aceasta reprezentnd o ans pentru toate societile, dar n special pentru ntreprinderile mici i mijlocii, de a fi competitive pe piaa. - Turismul romnesc i Internet-ul. In Romnia i-au fcut apariia societi care ncearc s utilizeze Internet-ul ca mijloc pentru o activitate mai eficient n turism. Ageniile de turism au neles c, pentru o mai bun informare a clienilor actuali i poteniali, Web-ul este un instrument care ncepe s fie din ce n ce mai mult la ndemna turitilor, acionnd n consecin. Astfel, pe Web a aprut o mulime de site-uri care se ocup de turism. Exist un numar satisfctor de site-uri romneti de turism, unele de sine stttoare, altele gzduite de site-uri specializate. Comparnd oferta serviciilor on-line ale ageniilor de turism din Romnia cu cele strine, se observ c sa adoptat o atitudine conservatoare, bazndu-se numai pe activiti imediat profitabile. Este foarte posibil ca oferta operatorilor notri s fie mai complex, dar ea se regasete puin pe paginile de Internet. O mare partedin societati a preferat s-i construiasc imaginea pe Internet numai n limba englez, 35

fr a avea o versiune n limba romn, n condiiile n care serviciile oferite depesc posibilitile financiare ale romnilor. Domeniile principale sunt: turism pe litoral, la munte, n strintate, vntoare, ticketing (rezervri avion). Lipsesc aproape cu desvrire listele detailate cu ofertele ageniilor, prezentrile lsnd impresia c ar fi un fel de site-uri ale imaginii Romniei. Peste tot sunt poze cu peisaje ntra-devr frumoase, nsoite de texte bine alese, dar informaiile despre pre i posibilitile de cazare, transport nu exist dect pe foarte puine site-uri. Intre preocuprile din domeniul implementrii Internet-ului n activitatea de turism se nscie i agrotirismul care constituie o apariie inedit i bine venit n contextul tirismului. Faptul c agroturismul este prezentat ca alternativ la turismul clasic este remarcabil. Exist ciar pagini personale ale ofertanilor de agroturism. Lipsa informaiilor de ordin financiar, precum i oferta relativ srac de servicii reperezint ns defeciene frecvent ntlnite pe paginile de Internet dedicate turismului. Aceasta arat c perioada de acomodare a societilor de turism pe Internet nu s-a sfrit nc, dei numrul siteurilor este n cretere. O problem rmas nc nerezolvat este structurarea i administrarea mai bun a spaiului alocat turismului pe Web. -Serviciile financiare romneti care utilizeaz Internet-ul. Reticena bncilor din Romnia fa de folosirea Internet-ului pentru efectuarea plilor on-line i dificultatea cu care acestea hotrsc cumprarea i implementarea unui sistem bancar complet, realizat de societi specializate, reprezint obstacole importante pentru comerul electronic. Realizarea on-line a verificrilor implic implementarea de ctre BNR a unui sistem care s funcioneze automat i s folosesc Internet-ul. Dar cum nsei Internet-ul reprezint cea mai mare problem a bncilor romneti, n special din cauza insecuritii, pentru a permite ca o plat s se fac n condiii sigure, fiecare banc ar trebui s-i pun la punct sisteme de protecie evoluate, tiute fiind faptul c Internet-ul este cea mai vulnerabil reea. Pentru a furniza astfel de servicii, o banc ar trebui s aib sisteme complexe de procesare automat a informaiilor. Un astfel de sistem bancar implic investiii ce depesc cteva milioane de dolari, incluznd costul ridicat al aciziionrii aplicaiei componente necesare. Odat ales sistemul, fiecare angajat al bancii trebuie s se familiarizeze cu acesta, implementarea necesitnd ajutorul specialitilor care vnd sistemul i o durat variabil, relativ mare, n funcie de numarul filialelor bncii. Alte tipuri de probleme apar atunci cnd un sistem bancar importat nu poate lucra dect cu un anumit tip de formulare, normele pentru bncile occidentale, dar nu i pentru o banc din Romnia, care lucreaz cu formulare tipizate specifice romneti. Decizia de meninere a unui sistem propriu este luat, n principal, din cauza costurilor ridicate pentru implementarea i durata acesteia. Astfel, sistemul propriu construit se afl sub controlul bancii (legislativ vorbind), este uor de asimilat de ctre angajaii bncii, mai ales mulumit faptului c este n limba romn, i se evit costurile ridicate ale unei soluiiprovenite de la o societate specializat. Riscul dezvoltrii unui sistem propriu const n faptul c lipsa actualizrii poate lsa banca neinformat cu procedurile la zi. Un alt nejuns n dezvoltarea unui sistem automatizat este lipsa comunicaiilor dintre filiale. Dei scump, fiind esenial pentru automatizarea sistemelor bancare, trebuie pus la punct un sistem de comunicaii care s funcioneze nonstop i on-line. Sistemul de comunicaii on-line ar trebui s funcioneze ntre toate filialele bncilor din Romnia. Pentru a realiza o astfel de comunicare , banca trebuie s plteasc n plus. n spatele sistemului de comunicare trebuie s existe o aplicaie care s se bazeze pe un sistem de baze de date distribuite, ceea ce presupune eforturi financiare intense. Eliminarea, n care mai mare parte, a acestora disfuncionaliti va avea loc 36

ca urmare a instituirii sistemului naional de pli prin intermediul Societii Naionale de Fonduri i Decontri - TransFond. Implementarea sistemului electronic de decontare va genera facilitarea utilizrii i acceptrii cardurilor pe Internet numai n condiiile asigurrii unei reale compatibiliti ntre diferitele solutii utilizate (n prezent, bncile utiliznd variante diferite de procesare a cardurilor - prin Romcard, sistem propriu sau procesori privai de carduri). - Cultura Internet-ului n Romnia. Internet-ul nu este comsiderat, nc, n Romnia un mediu de business, mentalitatea fiind prezent att la vnztor ct i la cumprtor. Reclamele pe Web sunt ntr-un stadiu incipient, nu s-au conturat companiile on-line de tipul ,paginii aurii, romnii au comoditatea de a afirma invariabil ,nu pot, sunt puini ntreprinztori i se risc puin n afaceri. Majoritatatea deintorilor de site-uri de comer electronic apreciaz c valoarea produselor comercializate n sistem electronic va crete. Exist un imens potenial de dezvoltare, de aceea se apreciaz c pe piaa magazinelor virtuale va crete substanial. Se ateapt o explozie a vnzrilor datorndu-se att extinderii infrastructurii de comunicaii i scderii preurilor de acces la Internet, ct i maturizrii consumatorului final, care se concretizeaz prin nlturarea nencrederii n comerul electronic. PC-uri, ecipamente ardware, cri. Ca funcionalitate, majoritatea e-magazinelor vor cuta soluii de expunere a mrfii ct mai accesibil vizitatorului, posibiliti multiple de sortare i comparare i, nu n ultimul rnd, ct mai multe instrumente de plat. n prezent, spaiul virtual romnesc este invadat de o mulime de magazine on-line i de site-uri de licitaii. Oferta cuprinde att produse IT i electronice, ct i produse speciale, cum sunt cele alimentare sau materiale de construcii. innd cont de rolul pe care l deine mecanismul de realizare a licitaiilor n cadrul proceselor de efectuare a tranzaciilor n format electronic, mai ales pentru societile bugetare, n cele ce urmeaz vor fi analizate succint coninutul i rezultatele activitii site-ului www.e-licitaii.ro. Sistemul electronic de achiziii publice a fost inaugurat la 4 martie 2002, fiind proprietatea Guvernului Romniei, prin Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei . Scopul acestei aplicaii de e-government este de a moderniza i fluidiza fluxul de tranzacii n cazul licitaiilor publice. Concret, pe acest site, instituiile de stat i organizaiile private lanseaz cereri de cumprare pentru achiziia unor produse i servicii. La o astfel de cerere particip un numar nelimitat de organizaii, care n prealabil trebuie s se nscrie n acest sistem. n funcie de tipul lcitaiei ales de cumprtor (licitaie invers cu pre rezervat), aplicaia alege vnztorul cu cea mai bun ofert. Anunarea ctigtorului licitaiei i a ofertantului se face prin e-mail i prin vizualizarea site-ului, cele dou pri urmnd s ncheie tranzacia ulterior. Prin mai multe hotrri, Guvernul a obligat mai multecategorii de instituii s-i desfoare activitatea de achiziii publice prin acest sistem. n prezent, pe site-ul e-licitaie sunt nscrise aproape 800 de instituii ale administraiei de stat i circa 7.300 de societi private. Activitatea sistemului pn n prezent, cu cele peste 50.000 de licitaii nceiate, precum i credibilitatea ctigat pn n acest moment recomandat www.e-licitaie.ro ca o alternativ viabil i funcional pentru diminuarea situaiilor favorizate pentru apariia corupiei, pentru creterea transparenei administraiei i reducerea birocraiei. n prezent, valoarea licitaiilor ncheiate pe acest site este de aproximativ 70 milioane de dolari, totalul economiilor realizate fiind de 14,5 milioane de dolari (cu un procent mediu de economisire de 21%). n ultima perioad, activiatea site-ului a crescut enorm, n principal datorit obligrii i altor instituii mari, precum RADET, de a efectua achiziiile publice n acest mod. Astfel, la nceputul luniifebroarie 2003, prin www.e-licitaie.ro se finalizau sptmnal circa 6.000 de tranzacii cu o valoare de circa 200miliarde de lei, echivalentul a 5,5 37

milioane de euro, cifre care plaseaz site-ul pe primele locuri n lume. Dei n Romnia gradul de penetrare a Internet-ului este de numai 16%, este important a se preciza faptul c romnii sunt apreciai ca fiind cei mai buni specialiti IT din Europa, cu mai mult de 16.000 de certificate acordate n domeniile de specialtitae. Aceste concluzii reprezint rezultatele raportului anual Global IT IQ, ntocmit prin testare on-line de ctre compania Brainbench (www.brainbench.com). Acest aspect pozitiv poate fi apreciat cu att mai mult, cu ct n urm cu aproximativ trei ani Romnia ocupa abia locul 43 din 60 de tri n clasamentul gradului de pretire pentru comerul electronic i al potenialului de integrare n noua economie digital. Clasamentul fusese ntocmit de ,The Economist Intelligente Unit, divizie a The Economist Groupe, i evalua gradul de pregtire pentru economia digital pe baza a doi factori: mediul general de afaceri i gradul de pregtire a infrastructurii de comunicaii pentru accesul la Internet. n ceea ce privete primul aspect, se poate spune c mediul de afaceri internaional este supus n momentul de fa unor puternice presiuni, ca urmare a expansiunii rapide a Internet-ului, fapt ce determin ca din ce n ce mai multe organizaii de comer ,clasic, s se reorienteze ctre afacerile on-line. Pentru Romnia, implicaiile sunt deosebite, deoarece gradul de informatozare este nc redus. Tocmai de aceea se impune aplicarea rapid a unei strategii de informatizare a societii romneti. n ceea ce privete cel de-al doilea aspect, gradul de pregtire a infrastructurii de comunicatii pentru accesul la Internet, n strns legatur cu mediul general de afaceri, se poate spune c ansa Romniei de a se nscrie n circuitul noii economii bazate pe Web este, n prezent, destul de ridicat, cel puin din perspectiva competenelor specialitilor din domeniul reelelor pentru Internet.

2.6. Rezumat
Comerul electronic este rspndit astzi n diferite forme: - B2B: Business-to-business; - B2C: Business-to-consumer; -C2C: Consumer-to-consumer; - C2B: Consumer-to-business; - Guvern-la-cetaean (G2C), guvern-la-guvern (G2G); - Intra-business; -Colaborativ; Avantajele utilizarii comertului electronic pot fi evaluate din perspectiva celor trei participanti implicati: compania, consumatorul si societatea. Limitarile si dezavantajele comertului electronic pot fi grupate in doua mari categorii: tehnice si nontehnice. O privire obiectiva asupra comertului electronic in Romania dezvaluie starea incipienta in care se afla acesta. Exista putine magazine virtuale in adevaratul sens al cuvantului (site-uri unde se pot comanda produse). Foarte multe site-uri care se pretind a fi de comert electronic nu fac decat sa descrie oferta companiei si sa ofere datele necesare contactarii ulterioare a societatii, fara a da posibilitatea de a comanda produsele si a le plati on-line. Principalele produse comercializate de magazinele virtuale romanesti sunt echipamenetele informatice, hardware, software, echipamenetele de uz casnic, cartile si muzica.

01:50

38

2.7. Test de evaluare a cunotinelor


1. Descrieti principalele forme ale comertului electronic. 2. Care sunt avantajele si dezavantajele comertului electronic? 3. Care sunt principalele caracteristici ale comertului electronic in Romania?

2.8. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie 1 Bucur, C. M. Comerul electronic, Bucureti, Editura A.S.E., 2002 2. Victor-Valeriu Patriciu, Monica Ene-Pietrosanu, Calin Vaduva, Ion Bica, Nicolae Voicu Securitatea Comertului Electronic, Editura ALL, Bucuresti. 3. C. Barefoot. Revolutia comertului electronic, Editura: Amaltea,Bucureti, 2004. 4. Ioana Vasiu, L. Vasiu Afaceri electronice, aspecte legale, tehnice si manageriale, Editura Albastra, Bucureti, 2007. 5. Ion Gh. Rosca, Cristina-Mihaela Bucur, Carmen Timofte-Stanciu,, Octavian Palu, Mirela Visean, Comertul electronic. Concepte tehnologii si aplicatii, Editura Economica, 2004..

II. Bibliografie facultativ - http://www.business-online.ro/VersiuneaRomana/InformatiiUtile1.html - http://www.legi-internet.ro/ -http://www.studiucomertelectronic.ro/Raport-final-Studiu-Comert-Electronic2010.pdf - http://www.eccromania.ro/teme/comert-electronic - http://www.epayment.ro/comert-electronic/noutati/

39

UNITATEA DE NVARE 3. ASPECTE LEGISLATIVE REFERITOARE LA COMERTUL ELECTRONIC


Cuprins 3.1. Obiective 3.2. Competenele unitii de nvare 3.3. Reglementari privind comertul electronic in lume 3.4. Reglementari privind comertul electronic in Uniunea Europeana 3.5. Reglementari privind comertul electronic in Romania 3.6. Legea 365/7 iunie 2002 privind comertul electronic si Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica 3.7. Rezumat 3.9. Test de evaluare a cunotinelor 3.9. Bibliografie

3.1. Obiective

n aceast unitate de nvare se vor prezenta principalele reglementari privind comertul electronic atat in Romania cat si in U.E. si in celelalte tari.

3.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s rspundei la ntrebrile: x Care sunt principalele reglementari in ceeac ce priveste comertul electronic in Romania; x Care sunt principalele reglementari in ceeac ce priveste comertul electronic in U.E.; Durata de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

3.3. Reglementari privind comertul electronic in lume


In domeniul comertului electronic se identifica doua modele diferite de abordare: cel american si al Uniunii Europene. Statele Unite ale Americii reglementeaza destul de putin, Uniunea Europeana a dezvoltat un cadru legislativ complex pe termen lung, in timp ce legislatia multor alte tari se situeaza undeva la mijloc. In cazul particular al Uniunii Europen sau al statelor Unite se pune insa si problema aplicarii legislatiei unionale sau federale, in paralel cu legislatia proprie fiecarei natiuni sau stat. Daca in SUA regulile adoptate la nivelul fiecarui stat au depasit ca numar si volum legile ratificate la nivelul intregii federatii, in Uniunea Europeana situatia este inversata: principiile legislative adoptate la nivelul Uniunii au devansat regulile natiunilor individuale si se afla in curs de transpunere la nivelul tarilor membre sau candidate. In consecinta, lista principalelor directive identificate la nivel mondial se apropie mai mult de abordarea Uniunii Europene decat cea a Statelor Unite, incluzand urmatoarele aspecte: Asigurarea confidentialitatii comunicatiilor mijlocite de Internet. Asigurarea procesului invers, ca de exemplu posibilitatea autoritatilor ca in anumite cazyri sa poate intercepta sau chiar bloca traficul Internet. Securizarea comunicatiilor desfasurate pe Internet prin incriptare, certificate,

00:00

40

semnaturi digitale, smart card-uri sau alte metode. Monitorizarea utilizarii informatiilor personale divulgate in timpul tranzactiilor comerciale desfasurate pe Internet. Controlarea tarifelor de acces la serviciile Internet, pentru prevenirea actiunilor anti-trust sau de monopol. Stabilirea regulilor care definesc validatatea contractelor si semnaturilor electronice. Fiind pentru prina data cand tehnologia permite crearea unei piete globale reale, legislatia trebuie sa aiba un grad mare de compatibilitatea interstatala. In elaborarea legislatiei comertului electronic, prima conditie este adoptarea legilor-cadru sau a unor directive constituite la nivelul unor structuri multistatale. Legile-cadru contin elementele esentiale privind compatibilitatea si ele trebuie adaptate in mod corespunzator in legislatia nationala. Al doilea element de care trebuie tinut cont este neutralitatea tehnologica a legii.

00:15

Furnizati mai multe detalii privind principalele directive in domeniul comertului electronic la nivel mondial: ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... Pentru a se putea crea o imagine succinta asupra interesului reglementarii din domeniul comertului electronic, in continuare sunt prezentate cateva exemple de legi adoptate in lume. Legile definesc obligatiile si drepturile partilor implicate, dar precizeaza si unele categorii spercifice comertului pe Internet. In primul rand, se defineste insasi notiunea de comert electronic, dar si alte categorii, ca: mesaj electronic, inregistrarea electronica, semnatura digitala, document electronic, contract electronic etc. Exemple de acte legislative in vigoare in diverse tari: Actul Comunicatiilor Electronice 2000, Actul consultativ privind comertul electronic, Memorandum privind siguranta, comertului electronic, Regulamentul privind securitatea e-mail-Anglia. Rezolutia 474/1999 a Administratiei Financiare privind veniturile din activitatea pe Internet, decretul presidential 427/1998 a Secretariatului Administratiei Publice privind Standardelepentru infrastructura publica, Rezolutia Secretariatului pentru serviciul civil nr, 45/1997, legea privind semnatura digitala-Argentina. Regulamentul tranzactiilor electronice, Actul protectiei datelor, Codul comertului electronic, Legea semnaturii electronice-Australia. Legea de baza privind comertul electronic-Coreea de Sud. Semnatura digitala, Documentele privind incriptarea, Proiectului privind politica in domeniul telecomunicatiilor-Danemarca. Decretul Consiliului Federal Elvetian/2000 cu privire la serviciile de certificare electronica-Elvetia. Legea tehnologiei informatiei 2000, directiile de dezvoltare a tehnologiei criptografica-Codul Sistemului Informatic-India. Actul Comertului Electronic 2000, Cadrul pentru criptografie si semnaturi electronice 2000-Irlanda. Legea 59/1997 a semnaturii digitale, Regelementarile tehnice privind semnaturile digitale-Italia. Legea semnaturii electronice 2000-Israel. Legea cu privire la semnaturile electronice si la serviciile de certificare 2000Japonia.

41

Legislatia Statelor Unite ale Americii: Inca din iulie 1997, Guvernul Statelor Unite a elaborat un set de principii de baza pentru comertul electronic cuprins in raportul A Framework for Global Electronic Commerce[www.technology.gov/digeconomy/framewrk.htm.] Sunt stabilite, de asemenea, cinci principii de baza pe care guvernele sa le ia in considerare la dezvoltarea cadrului legislativ al comertului electronic national: 1.Sectorul privat trebuie sa fie motorul dezvoltarii comertului electronic. Internet-ul trebuie sa se dezvolte sub presiunea si la cererea pietei, si nu ca o industrie coordonata de la nivel administrativ. 2.Guvernele nu trebuie sa impuna masuri restrictive nejustificate asupra comertului electronic. In general, partile trebuie sa poata desfasura procese de vanzare/cumparare pe Internel cu implicare minima din partea Guvernelor; Administratia publica trebuie sa se abtina de la a impune reguli noi sau care nu sunt neaparat necesare, proceduri birocratice sau taxe suplimentare asupra activitatilor comerciale care se desfasoara pe internet. 3.Implicarea Guvernelor trebuie sa se limiteze la dezvoltarea Cadrului Legislativ stict necesar desfasurarii operatiunilor de comert electronic. 4.Recunoasterea calitatilor unice ale Internet-ului. Succesul Internet-ului se poate atribuii in mare parte naturii sale descentralizate si a modului sau propriu de guvernarebottom-up. In consecinta, cadrul legislativ referitor la telecomunicatii, radio si televiziune dezvoltat in ultimii 60 de anii nu se poate aplica in totalitate internet-ului. 5.Comertul electronic pe Internet trebuie incurajat la nivel global. Deoarece Internet-ul este o piata globala, cadrul legislativ comercial trebuie sa fie consistent si unitar la nivel mondial indiferent de localizarea partilor implicate.

Pe langa cele cinci principii enumerate anterior, raportul contine un set de noua recomandari pentru activitatile-cheie din domeniul comertului electronic: Tarife si impozitare. Internet-ul trebuie declarat spatiu fara impunere fiscala, in care activitatile comerciale sunt mijlocite in mod gratuit. Sisteme de plati electronice. Infrastructura comerciala si tehnologica care sustine platile electronice se schimba cu mare rapiditate, facand dificila dezvoltarea unui ansamblu de reguli pe termen lung. Cond comercial unic pentru comert electronic. Statele Unite ale Americii sustin crearea unui cod comercial unic care sa incurajeze recunoasterea contractelor electronice, a valabilitatii semnaturilor electronice si a altor proceduri de autentificare, sa promoveze mecanisme flexibile de rezolvare a litigiilor in domeniul tranzactiilor comerciale internationale. Protejarea proprietatii intelectuale. Comertul electronic implica procese de vanzare sau licentiere a produselor care se situeaza in zona proprietatii intlectuale. Confidentialitate. Intr-un mediu distribui ca internetul, asigurarea confidentialitatii datelor personale alea participantilor la tranzactii este esentiala. Securitate. Mediul Internet trebuie sa fie securizat si sigur, sa nu permita interceptarea sau alterarea mesajelor si tranzactiilor comerciale. Infrastructura IT & C. Dezvoltarea comertului electronic depinde de evolutia si calitatea globara a retelei de comunicatii si a echipamentelor care se conecteaza la ea. Accesul la continut. Administratia trebuie sa incurajeze crearea unor mecanisme facile care sa permita, in anumite cazuri, restrictionarea accesului la anumite surse de informatii. Standarde tehnologice.Piata, si nu guvernul, trebuie sa fie aceea care sa recomande sau sa impuna standardele tehnice in ceeea ce priveste interoperabilitatea 42

pe Internet. S ne reamintim... Legile din domeniul comertului electronic definesc obligatiile si drepturile partilor implicate, dar precizeaza si unele categorii spercifice comertului pe Internet. In primul rand, se defineste insasi notiunea de comert electronic, dar si alte categorii, ca: mesaj electronic, inregistrarea electronica, semnatura digitala, document electronic, contract electronic etc.

3.4 Reglementari privind comertul electronic in Uniunea Europeana


In comparatie cu legislatia americana, regulile europene in domeniul comertului electronic sunt mult mai complexe. Cauzele acestei complexitati sunt in special numarul mare de natiuni independente care formeaza Uniunea Europeana, diversitatea culturala si legislativa a statelor membre. Principalele evenimente care stau la baza reglementarilor europene au fost sedintele Consiliului Europei de la Lisabona(2000), Stockholm(2001), Sevilla(2002), Bruxelles(2003) si Salonic(2003). Planul de actiune e-Europe 2002 La inceputul anului 2000 la sedinta Consiliului Europei de la Lisabona, sefii de state si guverne din grupul celor 15 au stabilit drept obiectiv major ca Europa sa devina Cea mai competitva si dinamica economie bazata pe cunostinte din lume . Ca urmare, in iunie 2000 a fost lansata prima versiune a Planului de Actiune eEurope 2002. Planul eEurope 2002 avea drept scop principal aducerea on-line, cat mai curand, a fiecarui cetatean, scoala sau organizatie din Europa, asigurarea unei cresteri economice medie anuala de 3% si creearea a 20 milioane de noi locuri de munca pana in anul 2010. El propune statelor membre trei obiective majore:gasirea unor solutii pentru reducerea costurilor a accesului la Internet, cresterea vitezei de acces si a gradului de securitate; investitii in oameni si aptitudini; stimularea utilizarii retelei. Masurile concrete prevazute au fost: 1.Internetul mai ieftin, mai rapid, mai sigur: Internet mai ieftin si mai rapid; Internet mai rapid pentru cercetatori si studenti; Retele sigure si utilizarea smart card-urilor pentru acces electronic securizatrabilitate in accesul la servicii prin smart card. 2.Investirea in oameni si abtitudini: Munca intr-o economie bazata pe cunostinte:investirea in IMM-uri de inalta tehnologie, incurajarea noilor forme de munca specifice economiei digitale. 3.Stimularea utilizarii Internet-ului: Accelerarea dezvoltarii comertului electronic. Guverne on-line, acces electronic la servicii publice. Sanatate on-line orientare catre servicii de informare medicala on-line, in special pentru revenirea bolilor. Siteme de transport inteligent, in special in zona transportului rutier, interconectarea sistemelor nationale de control al traficului aerian. Accesul larg la Internet al interprinderilor, serviciilor publice, gospodariilor casnice. 4.Accelerarea finalizarii infrastructurii societatii informationale.

00:45

Planul de actiune e-Europe 2005. 43

Urmatoarea versiune a planului e-Europe este e-Europe 2005, aprobata la Sevilla in anul 2002. Noul plan de actiune extinde obiectivele conectivitatii la Internet, vizand cresterea productivitatii economice prin intermediul internet, a calitatii si accesibilitatii serviciilor informationale de catre toti cetacenii Europei, in baza unei infrastructuri sigure de comunicatii in banda larga( broadband). Initiativa stabileste atingerea, in anul 2005, a urmatoarelor obiective majore: 1.Servicii publice moderne: Guvernare Electronica( e-Government); Servicii de educatie electronica(e-Learning); Servicii de tele-sanatate( e-Health); 2.Dezvoltarea unui mediu de afaceri electronic dynamic. 3.Dezvoltarea unei infrastructure informationale sigure. 4.Acces largit la servicii broadband cu costuri minime. 5.Indentificarea, masurarea si publicarea celor mai bune practici si experiente in domeniu. S ne reamintim... In comparatie cu legislatia americana, regulile europene in domeniul comertului electronic sunt mult mai complexe. Cauzele acestei complexitati sunt in special numarul mare de natiuni independente care formeaza Uniunea Europeana, diversitatea culturala si legislativa a statelor membre.

3.5 Reglementari privind comertul electronic in Romania


Comertul electronic reprezinta o realitate legiferata si in Romania. El presupune utilizarea retelelor de calculatoare in scopul realizarii de acte si fapte de comert. In cazul comertului electronic B2B au fost legiferate, cu precadere, elementele necesare functionarii magazinului virtual. Comertul electronic se bazeaza pe semnatura electronica-care deschide calea utilizarii documentelor electronice opozabile in instanta si pe acceptarea unor standarde privind securitatea transmisiei si stocarii de date. In prezent in Romania, din punct de vedere legislativ s-au facut pasi importanti: Cateva dintre actele normative in domeniul comertului electronic, in ordine cronologica, sunt: Hotararea de Guvern nr.271 din 22 februarie 2001 privind infiintarea Grupului de Promovare a Tehnologiei:Informatie in Romania. Legea nr.455/2001 si Hotararea de Guvern nr.1259 din 13 decembrie 2001 privind abordarea Normelor Tehnice si Metologice pentru aplicarea Legii nr.455/2001 privind semnatura electronica. Hotararea de Guvern nr.179 din 28 februarie 2002 privind infiintarea Comisiei de supraveghere a functionarii Sistemului electronic de achizitii publice. Legea nr. 346/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.24/2002 privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale, publicata in M.O. nr.346 din date de 24 mai 2002. Legea nr. 365/2002 cu privire la comertul electonic publicata in Monitorul oficial nr. 483 din 5 iulie 2002 si Hotararea de Guvern nr. 1308/2002. Hotararea nr.1594 din 18 decembrie 2002 privind organizarea si functionarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei. Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind masurile impotriva coruptiei. Legea nr. 250 din 10 iunie 2003 pentru abordarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata.

01:30 5

44

Legea cu privire la comertul electronic. Legea a fost intocmita in conformitate cu Directiva UNCITRAL privind comertul electronic, adoptata de Organizatia Natiunilor Unite prin Rezolutia 51/162 din 16 decembrie 1996 cu modificarile adoptate in anul 1998 si cu Directiva 98/0191 din 15 iunie 1998 a Uniunii Europene privind semnatura electronica. Aceasta lege include urmatoarele capitole: 1.Dispozitii generale; 2.Furnizarea serviciilor societatii informationale; 3.Contracte incheiate prin mijloace electronice; 4.Raspunderea furnizorilor de servicii; 5.Supravegherea si controlul; 6.Solutionarea litigiilor; 7.Sanctiunile civile si contraventionale; 8.Infractiunile desavarsite in legatura cu emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si cu utilizarea datelor de indentificare in vederea efectuarii de operatiunii financiare; 9.Dispozitiile finale. Legea comertului electronic ofera un cadru juridic pentru operatiunile de tip B2B si B2C, reglementand si regimul juridic al documentului electronic si al domeniului.Pe langa stabilirea regimului juridic al documentului electronic, legea face referiri la locul si data transmiterii si primirii documentului, precum si la aspectele juridice privind modul in care emitentul si destinatarul pot dovedi ca documentul a fost transmis sau trebuia sa fie receptat.

S ne reamintim... Comertul electronic reprezinta o realitate legiferata si in Romania. El presupune utilizarea retelelor de calculatoare in scopul realizarii de acte si fapte de comert. In cazul comertului electronic B2B au fost legiferate, cu precadere, elementele necesare functionarii magazinului virtual

3.6. Legea 365/7 iunie 2002 privind comertul electronic si Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica
Capitolul I:Dispozitii generale In intelesul prezentei legi, urmatorii termini se definesc astfel: 1.serviciu al societatii informationale orice activitate de prestari de servicii sau care presupune constituirea, modificarea, transferul ori stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal, activitate efectuata prin mijloace electronice, ce prezinta urmatoarele caracteristici: este efectuata in considerarea unui folos patrimonial, procurat ofertantului in mod obisnuit de catre destinatar; nu este necesar ca ofertantul si destinatarul sa fie fizic prezenti simultan in acelasi loc; este efectuata prin transmiterea informatiei la cererea individuala a destinatarului 2.mijloace electronice echipamente electronice si retele de cablu, fibra optica, radio, satelit si altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informatiei; 3.furnizor de servicii orice persoana fizica sau juridica ce pune la dispozitie unui numar determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societatii

01:50

45

informationale; 4.furnizor de servicii stabilit intr-un stat un furnizor de servicii avand un sediu stabil pe teritoriul unui stat, si care desfasoara efectiv o activitate economica utilizand acel sediu stabil pe teritoriu unui stat; 5.domeniu; 6.destinatar al serviciului sau destinatar; 7.consumator; 8.comunicare comerciala; 9.legislatie coordonata: conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca furnizorii in vederea inceperii acestor activitati, precum sunt cele legate de eventuale calificari, autorizatii sau notificari necesare; conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca furnizorii de servicii pentru desfasurarea acestor activitati, precum sunt cele care privesc conduita acestora, calitatea sau continutul serviciilor oferite inclusiv in materie de publicitate si incheiere a contractelor sau cele care privesc raspunderea furnizorilor; 10.instrument de piata electronica; transferuri de fonduri; retrageri de numerar; 11.instrument de piata cu acces la distanta; 12.instrument dde moneda electronica; 13.titular; 14.date de indentificare;

Scop si domeniu de aplicare Prezenta lege are ca scop stabilirea conditiilor de furnizare a serviciilor societatii informationale, precum si prevederea ca infractiuni a unor fapte savarsite in legatura cu securitatea domeniilor utilizate in comertul electronic, emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si cu utilizarea datelor de identificare in vederea efectuarii de operatiuni financiare, pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei circulatii si dezvoltarii in conditii de securitate a acestor servicii. Prezenta lege nu se aplica in urmatoarele activitati: activitatea notarilor publici; activitatile de reprezentare juridica in fata organelor de jurisdictie si de urmarire penala; jocurile de noroc cu castiguri in bani, loteriile si pariurile.

Aplicarea legii romane in cazul serviciilor societatii informationale Prezenta lege se aplica furnizorilor de servicii stabiliti in Romania si serviciilor oferite de acestia. Libera circulatie a serviciilor societatii informationale oferite de un furnizor stabilit intr-un stat membru al Uniunii Europene nu poate fi restransa in Romania prin aplicarea unor prevederi legale care fac parte din legislatia coordonata.

Capitolul II:Furnizarea serviciilor societatii informationale Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre persoanele fizice sau juridice nu este supusa nici unei autorizari prealabile si se desfasoara in concordanta cu principiile concurentei libere si loiale, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare. Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre furnizorii de servicii 46

stabiliti in statele membre ale Uniunii Europene se face in conditiile prevazute in Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatie Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte. Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre furnizorii de servicii stabiliti in alte state se face in conditiile acordurilor bilaterae incheiate cu statele respective, la care Romania este parte. Informatii generale Furnizorul de servicii are obligatia de a pune la dispozitie destinatarilor si autoritatilor publice mijloace care sa permita accesul facil, direct, permanent si gratuit cel putin la urmatoarele informatii: numele sau denumirea furnizorului de servicii; domiciliu sau sediul furnizorului de servicii; numerele de telefon, fax, adresa de posta electronica si orice alte date necesare contactarii furnizorului de servicii in mod direct si efectiv; numarul de imatriculare sau alte mijloace similare de identificare; codul de inregistrare fiscala; datele de identificare ale autoritatii competente; titlul profesional si statul in care a fost acordat, corpul prefesional sau orice alt organism similar din care face parte; tarifele aferente serviciilor oferite includerea sau neincluderea in pret a cheltuielilor de livrare, precum si valoarea acestora, daca este cazul; orice alte informatii pe care furnizorului de servicii este obligat sa le puna la dispozitie destinatarilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Comunicarile comerciale Efectuarea de comunicari prin posta electronica este interzisa, cu exceptia cazului in care destinatarul si-a exprimat in prealabil consimtamantul expres pentru a primi asemenea comunicarii. Capitolul III: Contractele incheiate prin mijloace electronice Informarea destinatarilor Furnizorului de servicii este obligat sa puna la dispozitie destinatarului, inainte ca destinatarul sa trimita oferta de a contracta sa acceptarea ofertei ferme de a contracta facute de furnizorului de servicii, cel putin urmatoarele informatii care trebuie sa fie exprimate in mod clar, neechivoc si intr-un limbaj accesibil: etapele tehnice care trebuie urmate pentru a incheia contractul; daca contractul, odata incheiat, este stocat sau nu de catre furnizorului de servicii si daca este accesibil sau nu; limba in care se poate incheia contractul

Incheierea contractului prin mijloacele electronice Daca partile nu au convenit altfel, contractul se considera incheiat in momentul incare acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunostinta ofertantului. In cazul in care destinatarul trimite prin mijloace electronice oferta de a contracta sau acceptarea ofertei firmei de a contracta facute de furnizorului de servicii, furnizorului de servicii are obligatia de a confirma primirea ofertei sau, dupa caz, a acceptarii acesteia, in unul dintre urmatoarele moduri trimiterea unei dovezi de primire prin posta electronica sau printr-un alt mijloc de comunicare individuala; 47

confirmarea primirii ofertei sau a acceptarii ofertei; oferta sau acceptarea ofertei, precum si confirmarea primirii ofertei sau a acceptarii ofertei. Capitolul IV: Supraveghere si control Furnizorii de servicii sunt obligati sa informeze de indata autoritatile publice competente despre activitatile cu aparenta nelegala desfasurate de destinatarii serviciilor or sau despre informatiile cu aparenta nelegala furnizate de acestia. Furnizorii de servicii sunt obligati sa comunice de indata autoritatilor. Furnizorii de servicii sunt obligati sa intrerupa, temporar sau permanent, transmiterea intr-o retea de comunicatii sau stocarea informatiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv. Decizia autoritatii trebuie motivata si se comunica partilor interesate in termen de 30 de zile de la data primirii plangerii sau a sesizarii ori, daca autoritatea a actionat din oficiu, in termen de 15 zile de la data la care a fost emisa.

Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica Capitolul I: Dispozitii generale Prezenta lege stabileste regimul juridic al semnaturii electronice si al inscrisurilor in forma electronica, precum si conditiile furnizarii de servicii de certificare a semnaturilor electronice. Prezenta lege se completeaza cu dispozitiile legale privind incheierea, validitatea si efectele actelor juridice. Nici o dispozitie a prezentei legi nu poate fi interpretata in sensul limitarii autonomiei de vointa si a libertatii contractuale a partilor. In intelesul prezentei legi: 1. date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei intr-o forma conventionala adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice; 2. inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care radau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibilia, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; 3. semnatura electronica reprezinta date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare; 4. semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: este legata in mod unic de semnatar; asigura identificarea semnatarului; este creeata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila; 5. semnatar reprezinta o persoana care detine un dispozitiv de creeare a semnaturii electronice si care actioneaza fie in nume propriu, fie ca reprezentant al unui tert 6. date de creare a semnaturii electronice reprezinta orice date in forma electronica cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei criptografice, care sunt folosite de 48

semnatar pentru crearea unei semnaturi electronice; 7. dispozitiv de creare a semnaturii electronice reprezinta software si/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de creare a semnaturii electronice; 8. dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice reprezinta acel dispozitiv de creare a semnaturii electronice care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia sa nu poata fi deduse; datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa poata aparea numai o singura data si confidentialitatea acestora sa poata fi asigurata; semnatura sa fie protejata impotriva falsificarii prin mijloace tehnice disponibile la momentul generarii acesteia; datele de creare a semnaturii sa poata fi protejate in mod efectiv de catre semnatar impotriva utilizarii acestora de catre persoane neautorizate; sa nu modifice datele in forma electronica, care trebuie sa fie semnate, si nici sa nu impiedice ca acestea sa fie prezente semnatarului inainte de finalizarea procesului de semnare; 9. date de verificare a semnaturii electronice reprezinta date in forma electronica, ca si cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt utilizate in scopul verificarii unei semnaturi electronice; 10. dispozitiv de verificare a semnaturii electronice reprezinta software si/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnaturii electronice; 11. certificat reprezinta o colectie de date in forma electronica ce atesta legatura dintre datele de verificare a semnaturii electronice si o persoana, confirmand identitatea acelei persoane; 12. certificat calificat reprezinta un certificat care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare 13. furnizor de servicii de certificare reprezinta orice persoana, romana sau straina, care elibereaza certificate sau care presteaza alte servicii legate de semnatura electronica; 14. furnizor de serivicii de certificare calificate este acel furnizor de servicii de certificare care elibereaza certificate calificate; 15. produs asociat semnaturii electronice reprezinta software sau hardware, destinat de a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare pentru prestarea serviciilor legate de semnatura electronica sau destinat a fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnaturii electronice.

Capitolul II: Regimul juridic al inscrisurilor in forma electronica Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata. Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care reprezinta drepturile. In cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediu unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii. 49

In cazul in care una dintre parti nu recunoaste inscrisul sau semnatura, instanta va dispune intotdeauna ca verificarea sa se faca prin expertiza tehnica de specialitate In acest scop, expertul sau specialistul este dator sa solicite certificate calificate, precum si orice alte documente necesare, potrivit legii, pentru identificarea autorului inscrisului, a semnatarului ori a titularului de certificat. Partea care invoca inaintea instantei o semnatura electronica extinsa trebuie sa probeze ca aceasta indeplineste conditiile necesare.

Capitolul III: Monitorizare si control Autoritate de reglamentare si supraveghere Responsabilitatea aplicarii dispozitiilor prezentei legi si a reglementarilor legate de aceasta revine autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu. In termen de cel mult 18 luni de la data publicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se va infiinta autoritatea publica specializata, cu atributii de reglementare si de supraveghere in domeniu, in sensul prezentei legi. Pana la infiintarea autoritatii mentionate mai sus, atributiile acesteia, in sensul prezentei legi, revin Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei poate delega, in tot sau in parte, atributiile sale de supraveghere, in sensul prezentei legi, unei alte autoritati publice aflate in coordonare. La data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Registrul furnizarilor de servicii de certificare, denumit in continuare Registru, care se constituie si se actualizeaza de catre autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu. De ladata infiintarii publice specializate, Registru va fi preluat si actualizat de aceasta autoritate.

Registru constituie evidenta oficiala: a furnizorilor de servicii de certificare care au sediu in Romania; a furnizorilor de servicii de certificare cu sediu sau domiciliu in alt stat. Registru are rolul de a asigura, prin efectuarea inregistrarilor prevazute de prezenta lege, stocarea datelor de identificare si a unor informatii legate de activitatea furnizorilor de servicii de certificare, precum si informarea publicului cu privire la datele si informatiile stocate.

Prezentati cateva deosebiri intre legislatia in domeniul comertului electronic din Romania cea din S.U.A. ... ... ...

3.7 Rezumat
Legile din domeniul comertului electronic definesc obligatiile si drepturile partilor implicate, dar precizeaza si unele categorii spercifice comertului pe Internet. In primul rand, se defineste insasi notiunea de comert electronic, dar si alte categorii, ca: mesaj electronic, inregistrarea electronica, semnatura digitala, document electronic, contract electronic etc. In comparatie cu legislatia americana, regulile europene in domeniul 50

02:40

comertului electronic sunt mult mai complexe. Cauzele acestei complexitati sunt in special numarul mare de natiuni independente care formeaza Uniunea Europeana, diversitatea culturala si legislativa a statelor membre. Comertul electronic reprezinta o realitate legiferata si in Romania. El presupune utilizarea retelelor de calculatoare in scopul realizarii de acte si fapte de comert. In cazul comertului electronic B2B au fost legiferate, cu precadere, elementele necesare functionarii magazinului virtual. Activitatea de comert electronic, in Romania este legiferata prin Legea 365/7 iunie 2002 privind comertul electronic si Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica.

3.9. Test de evaluare a cunotinelor


1. Care sunt principalele reglementari in domeniul comertului electronic in S.U.A.? 2. Care sunt principalele reglementari in domeniul comertului electronic in U.E.? 3. Care sunt principalele reglementari in domeniul comertului electronic in Romania?

3.10. Bibliografie
1 Bucur, C. M. Comerul electronic, Bucureti, Editura A.S.E., 2002

I. Bibliografie obligatorie

2. Victor-Valeriu Patriciu, Monica Ene-Pietrosanu, Calin Vaduva, Ion Bica, Nicolae Voicu Securitatea Comertului Electronic, Editura ALL, Bucuresti. 3. C. Barefoot. Revolutia comertului electronic, Editura: Amaltea, Bucureti, 2004. 4. Ioana Vasiu, L. Vasiu Afaceri electronice, aspecte legale, tehnice si manageriale, Editura Albastra, Bucureti, 2007. 5. Ion Gh. Rosca, Cristina-Mihaela Bucur, Carmen Timofte-Stanciu,, Octavian Palu, Mirela Visean, Comertul electronic. Concepte tehnologii si aplicatii, Editura Economica, 2004.. II. Bibliografie facultativ - http://www.business-online.ro/VersiuneaRomana/InformatiiUtile1.html - http://www.legi-internet.ro/ -http://www.studiucomertelectronic.ro/Raport-final-Studiu-Comert-Electronic2010.pdf - http://www.eccromania.ro/teme/comert-electronic - http://www.epayment.ro/comert-electronic/noutati/

51

UNITATEA DE NVARE 4. INTERNETUL CA INFRASTRUCTURA PENTRU COMERTUL ELECTRONIC


Cuprins 4.1. Obiective 4.2. Competenele unitii de nvare 4.3. Istoricul Internet-ului 4.4. Componentele Internet-ului 4.5. Adresarea calculatoarelor n Internet 4.6. Aplicaii ale Internet-ului 4.7. World Wide Web 4.8. Rezumat 4.9. Test de autoevaluare a cunotinelor 4.10 Bibliografie

4.1. Obiective

n aceast unitate de nvare se vor prezenta componentele Internet-ului, adresarea calculatoarelor n Internet, diferite aplicaii ale Internetului precum: e-mail, grupuri de stiri, transferul fisierelor, conectarea la distanta, serviciul WWW.

4.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s rspundei la ntrebrile: x Care este structura reelei Internet; x Cum poate fi identificat un calculator conectat la Internet; x Ce protocoale sunt utilizate pentru transmiterea, respectiv recepionarea e-mailurilor; x Ce este un server proxy; x Cum se realizeaza transferul fisierelor de mari dimensiuni prin Internet.

Durata de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 3 ore.

4.3. Istoricul Internet-ului


n anii 1970 agenia american ARPA (Advanced Research Projects Agency) a nceput un proiect de cercetare pentru dezvoltarea unei tehnologii de interconectare a mai multor reele de calculatoare. Experimentele s-au desfurat pe reeaua ARPANET, o reea cu comutare de pachete care folosea drept mediu de comunicare linii nchiriate. ARPA a finanat ns i dezvoltarea reelelor care utilizau unde radio i comunicaii prin satelii. n 1979 ARPA a format un comitet pentru coordonarea proiectrii i dezvoltrii protocoalelor i arhitecturii unei viitoare reele numite Internet. Acest comitet s-a numit Internet Control and Configuration Board i s-a ntrunit n mod regulat pn n 1983 cnd a fost reorganizat. Internet-ul a aprut ca reea n 1980 cnd ARPA a hotrt ca mainile sale conectate la reelele de cercetare s foloseasc protocoalele TCP/IP dezvoltate la Universitatea Berkeley. ARPANET, vechea reea a ARPA a devenit n curnd coloana vertebral a noii reele care aprea - Internet-ul. Tranziia ctre utilizarea protocoalelor TCP/IP s-a ncheiat n ianuarie 1983 moment n care agenia DCA (Defense Communication Agency) a separat reeaua ARPANET n dou: o reea pentru cercetare i una numai pentru utilizarea numai n domeniul militar. Reeaua pentru

00:00

52

cercetare a devenit public i este Internetul de azi iar reeaua militar a fost denumit MILNET. La acel moment toate universitile aveau calculatoare pe care rula sistemul de operare UNIX, n special versiunea BSD - Berkeley Software Distribution. Prin includerea n BSD UNIX att a protocoalelor TCP/IP ct i a unor programe utilitare de reea acestea s-au rspndit foarte rapid. Pe lng programele utilitare de reea, BSD UNIX a furnizat i un nou concept numit socket care permitea programelor de aplicaie s utilizeze protocoalele de comunicaie TCP/IP. Succesul tehnologiilor TCP/IP i al Internetului n rndul cercettorilor din domeniul tiinei calculatoarelor a condus la rspndirea fr precedent a acestora. NSF (National Sciene Foundation) a finanat i ea dezvoltarea unei coloane vertebrale de comunicaie numit NSFNET care unea centrele de supercalculatoare ale sale i utiliza protocoalele TCP/IP. n final NSFNET a fost conectat Internet. Reeaua Internet a crescut constant: dac n 1987 erau doar 20000 de calculatoare conectate la Internet, n 1994 numrul acestora crescuse la 3 milioane de calculatoare rspndite n 61 de ri iar n prima jumtate a anului 2001 au fost adugate 16.000.000 de noi calculatoare. Internetul a devenit n scurt timp o reea de interes public. Dei la nceput era utilizat numai n domeniul academic, marile companii din industria petrolier, farmaceutic, constructoare de automobile, etc s-au conectat la Internet. ncepnd cu 1990, odat cu scderea costului conectrii, companiile mici i medii au fost cele care au dus la dezvoltarea exploziv a Internetului. Dezvoltarea rapid a Internetului a creat probleme care nu au fost ntrevzute la nceputurile acestuia. De exemplu, numele i adresele tuturor calculatoarelor din Internet erau meninute ntr-un singur fiier care era scris de un operator i apoi distribuit pe fiecare calculator. La jumtatea anilor 1980 a devenit evident faptul c o baz de date central cu numele tuturor calculatoarelor era imposibil de gestionat datorit numrului foarte mare de calculatoare conectate la Internet. Din acest motiv sa trecut la dezvoltarea unor protocoale noi pentru a implementa un sistem de numire a calculatoarelor din Internet. Acest sistem este denumit Domain Name System (Sistemul de Nume al Domeniilor) i utilizeaz o baz de date distribuit pe mai multe calculatoare (name server) astfel nct nici un calculator nu deine ntreaga baz de date a numelor. n prezent exist un comitet denumit Internet Architecture Board (IAB) care coordoneaz toat activitatea legat de cercetarea i dezvoltarea tehnologiilor utilizate n Internet. Domeniile de cercetare sunt denumite task force iar IAB se ntrunete de cteva ori pe an pentru a examina propunerile, a audia rapoartele i a defini direciile de dezvoltare pentru fiecare task force. Poate pare surprinztor, dar IAB nu deine fonduri foarte mari pentru cercetare ci se bazeaz n special pe munca efectuat de voluntari. IAB coordoneaz activitatea a dou grupuri: Internet Research Task Force (IRTF) i Internet Engineering Task Force (IETF). Activitatea IETF este direcionat pe probleme inginereti pe termen mediu sau scurt. IEFT este compus din mai multe grupuri de lucru specializate pe o anume problem, care se ntlnesc n mod regulat pentru a stabili soluiile la problemele analizate. Comitetul de conducere al IEFT analizeaz rapoartele de la grupurile de lucru i discut propunerile pentru schimbri n tehnologiile TCP/IP. n timp ce IEFT se ocup de probleme practice, IRTF se ocup de domeniul cercetrii. n 1992 cnd Internetul devenise deja o reea rspndit n toat lumea, nu numai n Statele Unite ale Americii, s-a format o nou organizaie numit Internet Society cu scopul de a ncuraja participarea i conectarea la Internet. Tehnologiile TCP/IP nu sunt n proprietatea nici unei companii. 53

Documentaiile, protocoalele i standardele TCP/IP sunt distribuite de INTERNIC (Internet Network Information Center), un grup format de NSF. Toate documentele referitoare la tehnologiile TCP/IP sunt publicate sub forma unor rapoarte numite Requests For Comments (RFC). Toate RFC-urile sunt numerotate secvenial n ordinea cronologic a apariiei i sunt distribuite pe multe calculatoare din Internet astfel nct ele s poat fi disponibile tuturor celor interesai. Un RFC se poate obine fie prin pota electronic, prin direct prin accesarea unor site-uri Web.

Ce reprezint termenul Domain Name System? ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ...........................................................................................................................................

4.4 Componentele Internet-ului

00:20

Internet-ul a evoluat ca o reea de reele care conecteaz ntre ele diverse organizaii din cele mai diverse domenii: organizaii comerciale, guvernamentale, educaionale etc. Toate aceste reele comunic ntre ele prin utiliznd protocoalele TCP/IP. Datorit modului n care a aprut i s-a dezvoltat, Internet-ul are o structur general neregulat, avnd n componena sa: x x Furnizorii de servicii Internet (ISP- Internet Service Provider) acetia asigur clienilor conexiunea la Internet; Furnizorii de servicii de reea (NSP- Network Service Provider) acetia asigur conexiunile ntre furnizorii de servicii Internet (ISP) din ntreaga lume; Puncte de acces la reea (NAP- Network Access Points).

n figura 4.1 este prezentat structura ierarhic a Internetului. La primul nivel se afl furnizorii ce ofer serviciile de interconectare la nivel mondial sau la nivel de ar. Aceti furnizori sunt de regul marile companii de telecomunicaii. La urmtorul nivel ierarhic se situeaz furnizorii de servicii Internet (ISP) care mai sunt denumii i furnizori regionali. Ei asigur conexiuni la Internet la nivelul unui ora sau a unei zone geografice restrnse. Nivelul de baz este alctuit din clienii reelei care pot fi calculatoare individuale conectare prin intermediul unui ISP la Internet.

NAP

NAP

NAP

ISP

ISP

ISP PC

PC Client al reelei

PC PC PC

PC

Figura 4.1. Structura reelei Internet 54

Calculatoarele conectate la Internet se mai numesc i calculatoare-gazd (host) sau sisteme terminale (end systems). Denumirea de calculator-gazd provine din faptul c aceste calculatoare gzduiesc programele de aplicaie care fac posibil comunicarea prin Internet (programele de e-mail, cele de transfer al fiierelor etc) n timp ce denumirea de sistem terminal provine de la faptul c acestea se afl la periferia Internetului dup cum se poate observa i din figura 4.1. Calculatoarele gazd pot fi mprite n dou categorii: calculatoare client i calculatoare server. Calculatoarele client sunt de regul simple PC-uri n timp ce serverele sunt calculatoare mai puternice care au diferite roulri: servere de e-mail, servere de Web etc. n ultimul timp, pe lng calculatoare, apar foarte multe echipamente care se pot conecta la Internet ca sisteme terminale: sisteme Web-TV, camere digitale, telefoane mobile etc. Din punct de vedere al software-ului, Internet-ul a avut la nceputurile sale patru aplicaii principale:

x x

Pota electronic. Aceast aplicaie a fost prezent nc de la nceputurile ARPANET-ului i faciliteaz schimbul de informaie ntre oameni. Azi, pota electroic este unul dintre principalele mijloace de interaciune cu lumea exterioar, depind practic pota obinuit ca i sistemul de telefonie. Grupuri de tiri. Grupurile de tiri reprezint comuniti specializate de persoane cu interese comune n care membrii acestora pot face schimb de mesaje. n prezent exist mii de grupuri de tiri pe Internet, cu subiecte dintre cele mai variate: art, sport, calculatoare, etc. Transferul de fiiere. Programul ftp (File Transfer Protocol) face posibil copierea fiierelor de date de pe un calculator pe altul. Conectare la distan. Cu ajutorul unor programe precum telnet sau rlogin utilizatorii se pot conecta prin interemediul Internetului pe calculatoare aflate la distan (cu condiia s fie autorizai s se conecteze) i pot rula programe pe acele calculatoare de la distan.

Pe lng aceste patru aplicaii tradiionale ale Internetului, la nceputul anilor 1990 a aprut o nou aplicaie denumit pe scurt WWW (World Wide Web). Se poate spune fr a grei c WWW-ul a adus n Internet milioane de noi utilizatori care nu fac parte din domeniul academic. Deoarece programele precum ftp sau telnet erau destul de dificile pentru utilizatori neprofesioniti, Internet-ul era utilizat mai ales n domeniul academic. Odat cu apariia WWW situaia s-a schimbat radical. Dei infrastructura Internetului nu a suferit nici o modificare, informaia memorat pe calculatoarele din Internet a devenit mult mai uor accesibil prin intermediul WWW.

WWW-ul a fcut posibil ca un calculator s pun la dispoziia celorlali utilizatori un numr de pagini de informaie care pot conine text, imagini, sunet. Toate aceste pagini sunt conectate ntre ele prin intermediul unor legturi, astfel fiind posibil ca printr-un simplu click al mouse-ului utilizatorul s fie transferat ctre pagina indicat de o legtur.

Care sunt conceptele care stau la baza WWW? ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ...........................................................................................................................................

55

4.5 Adresarea calculatoarelor n Internet


01:00 4.5.1 Adresele IP Orice calculator conectat la Internet este identificat n mod unic printr-o adres numit adres IP. Aceast adres este de fapt un numr exprimat pe 32 de bii, unic pentru fiecare calculator din Internet. Pentru a putea fi reinute mai uor, aceste numere de 32 de bii sunt separate n patru grupuri de 8 bii, separate ntre ele prin caracterul .. O adres IP se poate exprima astfel: n1.n2.n3.n4 unde n1, n2, n3 i n4 sunt numere exprimate pe 8 bii (cuprinse deci ntre 0 i 255).

Adresele de reea sunt atribuite de o autoritate central numit NIC (Network Information Center) care are grij s asigure unicitatea adreselor din Internet. n prezent, odat cu dezvoltarea exploziv a Internetului, numrul de adrese disponibile este pe cale de epuizare. Soluia adoptat const n migrarea la o nou modalitate de adresare, bazat pe adrese de 128 de bii. Protocolul corespunztor acestei modaliti a fost denumit IPv6. n prezent, n Internet funcioneaz att vechiul protocol IP bazat pe adrese pe 32 de bii ct i noul Ipv6.

4.5.2

Sistemul de Nume al Domeniilor

Adresarea calculatoarelor din Internet folosind adresele IP este foarte dificil pentru oameni. Este greu de nchipuit c cineva poate memora prea multe adrese de calculatoare dac acestea sunt exprimate sub forma de adrese IP. Pentru a face mai uoar adresarea calculatoarelor, n prezent se utilizeaz un sistem care pune n coresponden fiecare adres IP cu un nume. Acest sistem este denumit DNS Domain Name System - (Sistemul de Nume al Domeniilor) iar funcionarea sa va fi explicat n continuare. Iniial corespondena ntre adresele IP i numele calculatoarelor era memorat ntr-un fiier denumit hosts.txt. Zilnic, toate calculatoarele gazd din Internet preluau acest fiier de pe site-ul unde era meninut. Odat cu creterea exponenial a numrului de calculatoare conectate la Internet, aceast metod a devenit din ce n ce mai dificil de utilizat deoarece dimensiunea fiierului hosts.txt a crescut foarte mult. n acelai timp conflictele de nume de calculatoare trebuiau rezolvate centralizat, ceea ce era aproape imposibil de acceptat pentru o reea cu dimensiunile Internet-ului. Soluia propus pentru a rezolva problema corespondenei ntre adresele IP i numele calculatoarelor a constat ntr-o baz de date distribuit i un sistem ierarhic de nume de calculatoare, acestea fiind componentele de baz ale DNS-ului. Sistemul DNS este utilizat astfel: atunci cnd un calculator dorete aflarea adresei IP a unui alt calculator pentru care cunoate numele, adresa este trimis unui server DNS local care consult baza de date i returneaz programului apelant adresa IP. Numele calculatoarelor n Internet sunt alctuite dup o schem ierarhic. Internetul este divizat n cteva sute de domenii, fiecare domeniu incluznd un anumit numr de sisteme gazd. Domeniile sunt partiionate la rndul lor n alte subdomenii care mai departe pot fi partiionate n continuare. Acest sistem de domenii este alctuit

56

sub o form arborescent aa cum se poate observa din figura 8.5.

com

edu

int

gov

mil

org

net

us

ro

it

....

ibm

mit

netlib

acm

ase

pub

ici

rs cs ulise

math apollo

infocib

inforec

Figura 4.2. Nume de domenii n Internet Domeniile de pe primul nivel se divid n dou categorii: x domenii generice: com (organizaii comerciale), edu (instituii educaionale), int (organizaii internaionale), gov (guvernul SUA), mil (armata SUA), org (organizaii nonprofit); x domenii de ri: fiecare ar are propriul su nume de domeniu. De exemplu SUA are domeniul us, Romnia are domeniul ro, Italia are domeniul it etc.

Fiecare domeniu de nivel superior este divizat n subdomenii. n exemplul din figura 4.2, n domeniul com avem un subdomeniu denumit ibm care conine un alt subdomeniu rs. n fiecare domeniu/subdomeniu pot fi nregistrate mai multe calculatoare gazd. Tot n exemplul din figura 4.2 observm c n domeniul edu avem un subdomeniu denumit mit (Massachusets Institute for Technology, o universitate din SUA) care are dou subdomenii: cs (subdomeniul calculatoarelor de la faculatea de informatic - Computer Science) i math (subdomeniul facultii de matematic). n subdomeniul cs au fost nregistrate dou sisteme gazd, ulise i apollo. La fel ca domeniile generice i domeniile de ri sunt divizate n subdomenii. n exemplul anterior, domeniul ro este divizat n trei subdomenii: ase (Academia de Studii Economice), pub (Politechnical University of Bucharest) i ici (Institutul de Cercetri n Informatic). n domeniul ase sunt reprezentate dou sisteme gazd: infocib i inforec. Utiliznd DNS, fiecare calculator din Internet poate fi identificat prin numele su urmat de numele de subdomenii din care face parte. Numele de subdomenii pot avea o lungime de cel mult 64 de caractere iar ntregul nume nu trebuie s depeasc 255 de caractere. Componentele unui nume sunt desprite ntre ele prin caracterul .. n continuare sunt prezentate dou nume de calculatoare construite folosind sistemul DNS: infocib.ase.ro uranus.cs.yale.edu n primul exemplu, infocib este numele calculatorului iar ase.ro este subdomeniul respectiv domeniul unde este nregistrat calculatorul. n cel de-al doilea exemplu numele calculatorului este uranus, acesta aparinnd subdomeniului cs.yale.edu. Din punct de vedere teoretic, toate numele calculatoarelor din Internet pot fi memorate pe un singur server DNS, dar din punct de vedere practic aceast soluie nu

57

este viabil datorit dimensiunilor foarte mari ale reelei Internet. Spaiul de nume este divizat n mai multe zone disjuncte, fiecare zon acoperind un subarbore din arborele de nume Internet. Acest lucru poate fi urmrit n figura 4.3.

com

edu

int

gov

mil

org

net

us

ro

it

....

ibm

mit

netlib

acm

ase

pub

ici

rs cs ulise

math apollo

infocib

inforec

Figura 4.3 Divizarea pe zone a numelor DNS Fiecare zon care a fost ncercuit n exemplul din figura 4.3 posed propriul su server DNS. Acesta are rolul de a memora numele tuturor calculatoarelor din zona sa. Dac un calculator dorete s afle informaii (adresa IP) a unui calculator destinaie care se afl n alt zon, atunci acesta va trimite o cerere propriului su server DNS care o va transmite mai departe serverului DNS al zonei n care se afl calculatorul destinaie. Rspunsul cu adresa IP va parcurge apoi drumul napoi ctre calculatorul care a solicitat-o. n figura 4.4 este reprezentat procesul prin care calculatorul infocib.ase.ro dorete s transmit un mesaj ctre apollo.cs.mit.edu i n acest scop are nevoie de adresa sa.

server de nume ase.ro 1 infocib.ase.ro 8 ase.ro 7 2

server de nume edu 3 edusrv.net 6

server de nume mit 4 mit.edu 5

server de nume cs.mit cs.mit.edu

Figura 4.4. Aflarea unei adrese IP prin sistemul DNS n primul pas (1) infocib.ase.ro trimite ctre serverul de nume al subdomeniului ase.ro o cerere prin care se solicit adresa calculatorului apollo.cs.mit.edu. Serverul de nume al ase.ro nu deine aceast adres i va transmite cererea mai departe (2) ctre serverul de nume al domeniului edu. Acesta transmite (4) cererea ctre serverul subdomeniului cs.mit.edu care va returna adresa IP solicitat. Adresa va parcurge drumul napoi (5-6-7-8) pn ajunge la infocib.ase.ro. Ce reprezint o adres IP si cum poate fi exprimat? ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ...........................................................................................................................................

4.6 Aplicaii ale Internet-ului


4.6.1 E-mail 01:30 Pota electronic (e-mail) permite comunicarea uoar ntre doi utilizatori 58

conectai la Internet, fiind unul din cele mai utilizate servicii Internet. La nceput pota electronic permitea schimbul doar de mesaje ce conineau text, dar n prezent mesajele schimbate prin intermediul potei electronice pot conine i informaii de alt tip cum ar fi de exemplu imagini video, fiiere binare etc. Din punct de vedere arhitectural, sistemul de pot electronic este alctuit din dou subsisteme: x agenii utilizator; x agenii de transfer de mesaje.

Agentul utilizator este un program care permite interaciunea cu sistemul de pot electronic prin intermediul unor comenzi sau meniuri. Agentul de transfer este un program de sistem care are rolul de a transfera mesajul de la calculatorul surs la cel destinaie. Sistemul de pot electronic de pe Internet furnizeaz utilizatorilor urmtoarele funcii de baz: x x x x x funcia de compunere a mesajelor: asist utilizatorul n procesul de creare a unui mesaj; funcia de transfer a mesajelor: asigur transferul mesajului de la cel care a compus mesajul la destinatar; funcia de raportare: informeaz pe cel care a trimis un mesaj despre rezultatul operaiei (mesajul a ajuns la destinatar sau s-a pierdut pe parcurs etc); funcia de afiare: permite citirea mesajelor primite; funcia de dispoziie: se refer la ce se ntmpl cu un mesaj dup ce a fost citit - este salvat, este ters etc.

Pentru a putea trimite un mesaj prin e-mail trebuie s specificm adresa destinatarului. Adresele de e-mail au dou componente: un nume de calculator gazd din Internet i un nume de cont de utilizator e-mail. Cele dou componete sunt separate de simbolul @ astfel: nume@host. De exemplu, george@infocib.ase.ro este o adres de e-mail n Internet: george este numele csuei potale (a unui utilizator) iar infocib.ase.ro este adresa calculatorului pe care se afl csua potal george. Mesajele e-mail sunt compuse din dou pri: un antet i corpul mesajului. Antetul specific anumite informaii de control cum ar fi de exemplu adresa expeditorului i pe cea a destinatarului, ora la care a fost trimis mesajul, programul cu care a fost creat mesajul etc. Corpul mesajului poate fi un simplu text sau informaie binar codificat conform standardului MIME. MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions) este un standard definit n RFC1521 care codific fiierele binare folosind doar caractere ASCII pe 7 bii. n acest fel este posibil transferarea mesajelor cu un sistem care este bazat pe transmiterea informaiei text, aa cum este sistemul de pot electronic din Internet. Programele care sunt responsabile cu transferul mesajelor implementeaz protocolul SMTP (Simple Mail Transfer Potocol). Acesta este un protocol de tip client/server i a fost creat n 1982. Toate calculatoarele gazd din Internet care au i rolul de a gestiona sistemul de pot electronic ruleaz un program denumit Server SMTP care este responsabil cu trimiterea i primirea tuturor mesajelor de pot electronic. Atunci cnd un utilizator conectat la Internet trimite un mesaj ctre altcineva, serverul SMTP de pe calculatorul local al utilizatorului contacteaz direct serverul de pe calculatorul destinaie i i transfer mesajul. Serverele SMTP utilizeaz cozi de mesaje pentru a gestiona mesajele trimise sau primite. La primirea unui mesaj, serverul SMTP introduce mesajul respectiv n coada de mesaje a utilizatorului cruia i este destinat; de aici el poate fi preluat i citit de destinatar. La trimiterea unui mesaj, serverul SMTP plaseaz mesajul ntr-o coad de mesaje de ieire; aici mesajul va

59

atepta pn cnd serverul SMTP destinaie va fi gata s l preia. Agenii de transfer gestioneaz toate operaiile de reea necesare transmiterii i recepionrii mesajelor. n sistemul UNIX programul sendmail este un agent de transfer care lucreaz pe baza protocolului SMTP. Sendmail ruleaz n background (n terminologia UNIX, sendmail este un daemon) i gestioneaz toate cererile utilizatorilor care doresc s trimit mesaje. Utilizatorii nu interacioneaz direct cu programul sendmail ci acetia lucreaz cu un program obinuit de compunere/citire a e-mail-ului cum ar fi de exemplu pine. Utilizatorii Internet-ului folosesc programe speciale (numite ageni utilizator) pentru compunerea, trimiterea sau recepionarea mesajelor e-mail. Folosirea numai a unui agent de transfer nu are sens i n multe cazuri nici nu este posibil. Exist n prezent foarte multe programe cum ar fi pine sau elm n UNIX sau Outlook Express n Windows care au rol n asistarea utilizatorului la compunerea sau citirea mesajelor. Aceste programe extrag mesajele e-mail din coada de mesaje unde au fost introduse de SMTP i de asemenea interacioneaz cu SMTP pentru trimiterea mesajelor. SMTP trateaz eventualele erori care pot apare la trimiterea unui mesaj. De exemplu dac mesajul nu poate fi transmis pentru c utilizatorul cruia i este destinat nu exist atunci mesajul este returnat imediat napoi mpreun cu un text explicativ. Dac n schimb mesajul nu poate fi expediat pentru c este o problem n legtur cu calculatorul gazd spre care este trimis, atunci SMTP trimite napoi expeditorului un mesaj n care l avertizeaz despre problema aprut i va ine mesajul n coada de ateptare un anumit interval de timp, de regul 5 zile, rencercnd periodic s-l expedieze. Foarte multe persoane utilizeaz un protocol special pentru conectarea la Internet - PPP (Point to Point Protocol). De exemplu, o persoan care se conecteaz de acas prin intermediul unui modem la serverul unui furnizor de servicii Internet utilizeaz protocolul PPP. n acest caz pentru trimiterea e-mail-ului se utilizeaz n continuare protocolul SMTP dar pentru recepionarea mesajelor se utilizeaz un alt protocol - POP3 (Post Office Protocol version 3). Pentru trimiterea e-mail-urilor programul de tip agent utilizator (cel cu ajutorul cruia este compus e-mail-ul) interacioneaz direct cu serverul SMTP al furnizorului de servicii Internet. La primirea unui mesaj SMTP l pune n coada de mesaje a utilizatorului, coad care se afl memorat pe calculatorul furnizorului. De aici el este adus pe calculatorul utilizatorului cu ajutorul protocolului POP3 pentru a putea fi citit. Acest lucru poate fi urmrit n figura 4.5.

SMTP mesaj primit mesaj trimis

mesajprimit
mesaj trimis Internet Coada de mesaje Client mail

mesajprimit

mesaj primit

POP3

60

Figura 4.5. Traseul pe care l urmeaz mesajele trimise i primite prin intermediul POP3 Exist foarte multe programe client care lucreaz pe baza protocolului POP3 ntre care amintim Outlook Express, Messenger, Eudora. Toate acestea au aproape aceleai caracteristici: permit compunerea unui mesaj, trimiterea, recepionarea i memorarea mesajelor pe disc. Un protocol alternativ la POP3 este IMAP (Internet Message Access Protocol). Avantajul principal al IMAP este faptul c el permite citirea mesajelor de pe mai multe servere. De asemenea, IMAP poate furniza acces numai la anumite pri ale unui mesaj.

Ce protocol se utilizeaz pentru trimiterea mesajelor? Dar pentru recepionarea acestora ? ... ... ... 4.6.2 Grupuri de tiri Grupurile de tiri, n terminologia Internet - UseNet, reprezint o tehnologie care permite oricrei persoane s participe la o discuie pe un anumit subiect. Fiecare subiect este discutat ntr-un grup distinct unde oamenii trimit i primesc mesaje. Toate grupurile, care sunt denumite i newsgroups, au un nume i se aseamn cu forumurile on-line. Protocolul utilizat pentru schimbul de mesaje n cadrul grupurilor de discuii este NNTP (Network News Transfer Protocol). La fel ca i sistemul de e-mail i UseNet este un sistem client-server. Programele client denumite adesea newsreader servesc la compunerea i citirea mesajelor. Ele comunic cu un program server care transfer mesajele pe calculatorul fiecrui membru al unui grup. Majoritatea programelor cu ajutorul crora citim sau compunem e-mail-ul pot citi sau compune i mesaje destinate grupurilor de tiri. Integrarea ntre sistemul e-mail i cel al tirilor este aproapre complet: se folosesc aceleai instruciuni pentru trimiterea unui e-mail sau pentru trimiterea unui mesaj ctre un grup de discuii, singura deosebire fiind adresa destinatarului - n primul caz este o adres e-mail n al doilea o adres a unui grup de discuii. Exist totui o diferen subtil n modalitatea de a starta comunicarea ntr-un grup UseNet. Procesul de nscriere ntr-un astfel de grup decurge n dou etape:

1. se descarc de pe un server UseNet o list cu grupuri de discuii. n cele mai multe cazuri aceast list este imens, depind cteva zeci de mii de grupuri. 2. ne nscriem apoi n grupurile dorite. Aceasta este echivalent cu introducerea numelor de grupuri selectate ntr-o list care va fi verificat apoi periodic de programul care citete tirile. Dup operaia de nscriere n unul sau mai multe grupuri, citirea sau recepionarea mesajelor se face la fel ca i la e-mail. 4.6.3 Transferul fiierelor Internet-ul a fost creat i dezvoltat n principal pentru transferul de informaie. Paginile Web utilizeaz text i imagini pentru rspndirea informaiei, e-mail-ul faciliteaz comunicaia ntre persoane, grupurile de discuii sunt un fel de conferine on-line la care pot participa sute sau mii de persoane interesate. Exist ns i nevoia de a transfera fiiere foarte mari ntre dou calculatoare din Internet - acesta este chiar 61

01:45

scopul pentru care a fost creat FTP. Iniialele FTP provin de la File Transfer Protocol care reprezint un protocol destinat transferrii fiierelor n Internet. Foarte multe calculatoare din Internet sunt configurate s furnizeze acces la fiierele pe care le memoreaz. Aceste calculatoare se numesc de regul servere de fiiere i memoreaz informaii dintre cele mai diverse, de la documente tiinifice pn la jocuri. La origine, FTP a fost proiectat pentru comunitatea tiinific i utilizeaz un mod de interaciune cu utilizatorii bazat pe o linie de comand, ceea ce nu este foarte uor de folosit pentru oricine. n ultimul timp, cnd Internet-ul a devenit ceva comun, au fost create i programe cu interfa grafic care implementeaz standardul FTP i care sunt uor de utilizat. Protocolul FTP are rolul de a dirija datele ntre dou calculatoare pentru a facilita transferul fiierelor. n plus, FTP poate crea i terge directoare pe calculatoarele implicate n transfer, poate redenumi sau terge fiiere. Ca mai toate programele care utilizeaz Internetul i FTP este un program client-server. Clientul trebuie s se conecteze la un server FTP furniznd un nume de acces i o parol i apoi va trimite comenzi ctre acesta. Cele mai multe servere FTP accept conectarea folosind numele "anonymous" iar drept parol adresa de e-mail a utilizatorului care se conecteaz. Numele de utilizator "anonymous" a fost introdus pentru a furniza acces public la anumite servere. Totui, un utilizator care s-a conectat cu acest nume va avea doar drepturi limitate - poate doar descrca fiiere de pe server pe calculatorul su, fr a putea modifica sau terge fiierele de pe server. Printr-o convenie nescris se presupune c toate serverele al cror nume ncepe cu ftp sunt servere FTP. De exemplu, ftp.infocib.ase.ro este adresa unui server FTP. Totui exist i servere FTP a cror adres nu ncepe cu prefixul ftp. Cele mai multe servere ftp limiteaz accesul public (prin intermediul numelui anonymous ) la un anumit numr de utilizatori conectai simultan. Cnd acest numr a fost atins, serverul va rspunde oricrei solicitri prin mesajul de eroare Too Many Users. n acest caz un nou utilizator nu mai poate fi admis pn cnd unul care este deja conectat nu se deconecteaz. Sistemul FTP a fost proiectat nc de la nceputurile Internetului i nu este uor de utilizat. El s-a adresat n primul rnd sistemelor de calcul cu UNIX i este executat din linia de comand. n prezent toate versiunile de Windows au ncoporat un program ftp asemntor cu cel din UNIX, dar exist i versiuni cu interfa grafic. FTP este utilizat n special pentru a descrca fiiere de pe diverse servere.

S ne reamintim... Iniialele FTP provin de la File Transfer Protocol care reprezint un protocol destinat transferrii fiierelor n Internet. n plus, FTP poate crea i terge directoare pe calculatoarele implicate n transfer, poate redenumi sau terge fiiere. 4.6.4 Conectarea la distan Telnet este un serviciu care permite unui utilizator al unui calculator din Internet s se conecteze pe un alt calculator din Internet. n acest mod, calculatorul local se comport ca un terminal care afieaz o linie de comand UNIX, iar toate comenzile introduse vor fi executate de calculatorul aflat la distan. Telnet este un protocol foarte simplu care nu face altceva dect s transfere informaii brute, neinterpretate, ntre cele dou calculatoare. Programul client Telnet se poate conecta doar la serverele care furnizeaz protocolul cu acelai nume - telnet. Conexiunea iniial afieaz un prompt la care 62

trebuie introduse numele de utilizator i o parol de acces. Telnet este un protocol foarte simplu care doar transmite date ntre client i server. n mod obinuit clientul ruleaz un program de emulare a unui terminal permind serverului s aib un control mimin asupra ecranului de pe calculatorul clientului. Telnet are ca scop de baz accesarea comenzilor sistemului de operare de pe calculatorul server i accesul la fiierele memorate de acesta. El este utilizat ndeosebi pentru a ne conecta pe un calculator aflat la distan i a rula programele instalate pe acel calculator ca i cum am fi chiar n faa acelui calculator. Pn la apariia PC-ului, marea majoritate a instituiilor aveau cte un minicalculator sau un calculator mainframe la care erau conectate foarte multe terminale. Aceste terminale erau capabile s afieze doar text. Fiecare tip de terminal avea propriul su limbaj de control, trimitea anumite caractere speciale atunci cnd erau apsate tastele funcionale i nelegea un set de comenzi pentru deplasarea cursorului, afiarea textului etc. Unul dintre cele mai rspndite tipuri de terminal a fost cel construit de DEC - terminalul VT-100. Programul client telnet emuleaz lucrul la un astfel de terminal. Telnet este uor de utilizat i este suportat de majoritatea furnizorilor de servicii Internet. Toate sistemele UNIX i Windows au un program client telnet. n Windows acesta nu este instalat n meniul Programs, dar poate fi executat parcurgnd secvena Start - Run apoi se introduce telnet n fereastra de dialog Run. nainte de a ncepe o sesiune de lucru telnet trebuie luate n considerare aspectele: x n primul rnd trebuie cunoscut numele calculatorului la care dorim s ne conectm i trebuie s avem un cont pe acel calculator. x dup conectarea la server, trebuie s tim cum s accesm resursele pe care acesta ni le pune la dispoziie. x cele mai multe versiuni de telnet accept s introducem numele serverului n linia de comand; pentru conectarea la un server va trebui s introducem comanda telnet <nume_server>.

Telnet opereaz n primul rnd ca un terminal ataat direct la calculatorul server. n acest sens, sesiunea de lucru telnet este supus acelorai restricii de securitate ca i lucrul de la un terminal normal, plus anumite restricii implementate special pentru telnet - de exemplu nu ne putem conecta dect ntre anumite ore, putem sta conectai doar un interval de timp etc. S ne reamintim... Telnet este un serviciu ce are ca scop de baz accesarea comenzilor sistemului de operare de pe calculatorul server i accesul la fiierele memorate de acesta. Este utilizat ndeosebi pentru a ne conecta pe un calculator aflat la distan i a rula programele instalate pe acel calculator ca i cum am fi chiar n faa acelui calculator.

4.7 World Wide Web


World Wide Web (sau Web pe scurt) reprezint la ora actual cel mai mare rezervor de informaie n format electronic din lume. Web-ul este o colecie de documente ntre care exist legturi i care sunt rspndite pe milioane de calculatoare din ntreaga lume. Documentele Web conin elemente de tip text, grafic, audio sau video, toate acestea fiind cunoscute sub numele de hipermedia. Mediul care permite comunicarea ntre calculatoare este reeaua Internet iar Web-ul este un sistem care permite calculatoarelor din Internet s transfere ntre ele date hipermedia. Putem deci considera Web-ul ca un sistem de documente legate ntre ele, aezate la nivelul 63

02:00

superior al Internetului. Popularitatea de care se bucur n prezent Web-ul se datoreaz faptului c prezint informaiile ntr-o form uor accesibil i utilizatorilor obinuii, nceptori. Web-ul a aprut n anul 1989 la CERN (Centrul European de Cercetare Nuclear). Experimentele de fizic nuclear efectuate la CERN necesitau muli ani de pregtire i construire de echipamente iar la aceste experimente lucrau de obicei echipe de cercettori din mai multe ri. Web-ul a luat fiin din necesitatea acestor echipe de a colabora i a schimba rapoarte, planuri, i alte tipuri de documente. Tim Berners-Lee a fcut pentru prima dat n martie 1989 propunerea pentru crearea unei colecii de documente care s fie legate ntre ele. n 1991 a fost realizat primul prototip bazat numai pe informaie de tip text iar n 1993 a fost realizat i prima interfa grafic denumit Mosaic. Pentru dezvoltarea Web-ului i standardizarea protocoalelor utilizate n Web a fost creat n 1994 Consoriul World Wide Web. ntre timp Web-ul s-a dezvoltat exploziv i nu se mai limiteaz la schimbul de informaii ntre cercettorii fizicieni. Web-ul este utilizat n prezent aproape n toate domeniile: afaceri, educaie, comer electronic etc. Web-ul este un sistem de tip client-server: un calculator denumit server de Web pune (prin intermediul unor programe) la dispoziia clienilor diferite resurse sub forma unor documente realizate n limbajul HTML (HiperText Markup Language Limbajul de Marcare a Hipertextului). Clienii utilizeaz un program numit browser cu ajutorul cruia acceseaz documentele puse la dispoziie de server. Protocolul prin care se realizeaz comunicarea ntre client i server n Web este HTTP - HiperText Transfer Protocol. Atunci cnd utilizatorii folosesc un browser pentru conectarea la un server Web, browser-ul solicit serverului o anumit pagin Web. Aceast pagin este de fapt un simplu fiier text realizat n limbajul HTML. Serverul Web va rspunde la cererea clientului (browser-ului) trimindu-i o copie a fiierului respectiv. Browser-ul primete fiierul, interpreteaz toate etichetele HTML gsite i afieaz documentul pe ecran. Toat aceast comunicaie ntre browser i server are loc pe baza unor reguli stricte definite de protocolul HTTP. HTML este un limbaj special care permite crearea de documente cu hiperlegturi, adic un document care are legturi ctre alte documente ce pot fi memorate pe acealai calculator sau pe alte calculatoare din Internet.

4.7.1 Programul client Din punct de vedere al utilizatorilor, Web-ul const dintr-o colecie uria de documente (numite i pagini) rspndite n Internet. Fiecare pagin poate conine legturi ctre alte pagini. Prin execuia unui simplu clic al mouse-ului pe o legtur, pagina punctat de acea legtur va fi transferat pe calculatorul local i afiat. Paginile Web sunt vizualizate cu ajutorul unui program de navigare - browser. Browser-ul transfer pagina cerut de utilizator, interpreteaz toate comenzile de formatare i afieaz n mod corespunztor pagina pe ecran. irurile de caractere care reprezint legturi ctre alte pagini Web poart numele de hiper-legturi i ele sunt afiate n mod diferit de browser, fie prin utilizarea unei culori speciale fie prin subliniere. Pentru selectarea unei legturi, utilizatorul va deplasa indicatorul mouseului deasupra legturii i va efectua un clic. n prezent cele mai utilizate browsere sunt: Internet Explorer, Firefox, Opera, Google Chrome, Safari, Mozilla i Netscape. Browser-ele au devenit programe complexe care pe lng funcia de baz, aceea de afiare a paginilor Web, ndeplinesc i alte funcii:

x x

navigarea pe Internet (funcia de baz); utilizarea potei electronice; 64

x x

discuii de grup; realizarea de conferine i grupuri de lucru pe Internet;

n figura 4.6 este prezentat fereastra programului Internet Explorer. Acesta are numeroase butoane i opiuni care ajut utilizatorul la navigarea prin Web. Cele mai des utilizate butoane sunt prezentate n continuare: x x x x x butonul Back este folosit pentru ntoarcerea la pagina anterioar; butonul Forward este folosit pentru a merge a pagina urmtoare, fiind operaional numai dup o ntoarcere napoi dintr-o pagin; butonul Stop oprete ncrcarea unei pagini; butonul Refresh rencarc o pagin Web i este utilizat atunci cnd pagina a fost actualizat dup ce a fost afiat; butonul Home selecteaz pagina personal (o pagin aleas de utilizator).

Figura 4.6 Pagin Web afiat cu Internet Explorer. Majoritatea browserelor mai dispun de un buton pentru nregistrarea unei adrese de pagin i pentru accesarea acestor adrese nregistrate (Favorites la Internet Explorer). Paginile de Web ncrcate de browser pot fi salvate pe discul local sau pot fi tiprite. De asemenea, browserele mai dispun de numeroase faciliti pentru configurarea parametrilor de funcionare. Paginile Web conin i informaii care nu sunt afiabile cum ar fi de exemplu nregistrri audio. Combinarea textului cu alte tipuri de informaii duce la obinerea paginilor hipermedia. Programele de navigare consult un fiier de configurare pentru a determina modul cum sunt tratate informaiile hipermedia. Fiierul de configurare indic un program de vizualizare extern sau un program auxiliar care tie s prelucreze un anumit tip de informaie. Dac se primete un tip de informaie pentru care nu exist nici un program asociat n fiierul de configurare al browserului atunci acesta poate s indice utilizatorului fie s salveze informaia sub forma unui fiier pe disc fie s o abandoneze. Paginile de Web conin de regul imagini. Unele imagini pot fi de dimensiuni foarte mari, mai ales atunci cnd se folosesc multe culori i rezoluie ridicat. Deoarece aducerea unei astfel de imagini poate dura un interval semnificativ de timp browserele trateaz n mod specific ncrcarea imaginilor n paginile Web. O variant este de a afia numai textul, iar imaginile sunt afiate doar n momentul n care au fost aduse pe calculatorul local. Utilizatorul are posibilitatea oricnd s ntrerup aducerea imaginilor utiliznd butonul Stop. O alt variant de lucru cu imaginile n paginile Web const n afiarea rapid a imaginii la o rezoluie foarte sczut. Apoi, pe msura aducerii informaiei rezoluia imaginii se mbuntete treptat. Aceast ultim variant este de obicei preferat de utilizatori deoarece pot vedea imediat imaginea chiar dac la o calitate mai slab. Paginile Web pot conine i elemente interactive. ncepnd cu versiunea 2.0,

65

limbajul HTML permite crearea de formulare pe suprafaa crora pot fi dispuse elemente de interaciune cu utilizatorul. Formularele pot avea butoane de comand, liste de opiuni, meniuri, butoane radio, csue de editare a textului, csue de validare etc. La versiunea 3.0 a limbajului HTML, s-au introdus facilitati importante ca structurile tabelare, posibilitatea folosirii culorilor si a modelelor pentru prim-plan si fundal si documente dinamice. Introducerea elementelor interactive n paginile Web a permis dezvoltarea comerului electronic - utilizatorii acceseaz pagina de Web a unui comerciant, completeaz un formular de comand gsit pe aceast pagin i trimit formularul completat cu datele dorite napoi la serverul comerciantului unde va fi prelucrat comanda. De asemenea, formularele permit dezvoltarea unor aplicaii de cutare a informaiilor n baze de date prin intermediul Internetului. Pentru creterea vitezei de ncrcare i afiare a paginilor Web, programele browser utilizeaz discul local ca o memorie cache. Utilizatorul poate rezerva un anumit spaiu pe discul local care va fi folosit de browser pentru a stoca toate paginile Web vizitate. Atunci cnd utilizatorul dorete afiarea unei pagini, browserul verific mai nti dac pagina respectiv nu se afl deja memorat pe discul local (de exemplu pentru ca pagina respectiv a mai fost vizitat anterior i a fost salvat de browser) i dac se afl acolo se verific dac mai este valid, adic dac nu cumva n timpul scurs de la salvare pn la momentul actual pagina nu a fost actualizat. Dac pagina este valid atunci ea este ncrcat de pe discul local, operaie care este mult mai rapid dect aducerea paginii de la locaia ei original de pe Internet. Transferarea paginilor Web ntre browser i server se face utiliznd conexiuni TCP. Pentru aducerea unei pagini, browserul realizez o conexiune TCP cu serverul pentru a cere pagina dorit iar serverul i trimite pagina respectiv. La sfritul transferului conexiunea este nchis.

S ne reamintim... Web-ul este un sistem de tip client-server: un calculator denumit server de Web pune la dispoziia clienilor diferite resurse sub forma unor documente realizate n limbajul HTML (HiperText Markup Language). Clienii utilizeaz un program numit browser cu ajutorul cruia acceseaz documentele puse la dispoziie de server. Protocolul prin care se realizeaz comunicarea ntre client i server n Web este HTTP - HiperText Transfer Protocol. 4.7.2 Programul server Serverul Web este acel program care pune la dispoziia clienilor informaiile organizate sub forma paginilor HTML. Serverul este un program numit de regul httpd (n Unix este un proces de tip daemon) i care odat lansat n execuie va asculta n permanen portul 80 TCP pentru a primi cereri de conexiune din partea clienilor adic a programelor browser. Portul 80 TCP reprezint o adres prestabilit utilizat pentru comunicarea n WEB. Dup primirea unei cereri de conexiune, serverul trimite drept rspuns clientului pagina solicitat i conexiunea este nchis. Comunicarea ntre server i client se realizeaz dup regulile protocolului HTTP (HyperText Transfer Protocol - Protocol de Transfer al Hipertextului). Pentru a nelege mai bine funcionarea serviciului Web s considerm un exemplu concret: un client dorete afiarea paginii indicat de URL-ul http://www.csie.ase.ro/catedre/Info.html. Un URL este modalitatea de a identifica o pagin Web. Afiarea acestei pagini de Web de ctre browser implic efectuarea mai multor aciuni pe care le vom descrie n continuare. n primul rnd browserul extrage din URL numele calculatorului care conine pagina solicitat, n cazul nostru www.csie.ase.ro. Pentu a putea emite o cerere ctre serverul de Web de pe acest calculator trebuie cunoscut adresa IP a acestuia. Adresa 66

02:20

va fi aflat de browser prin interogarea sistemului DNS: va trimite serverului DNS numele calculatorului, iar serverul DNS va rspunde prin indicarea adresei IP a calculatorului. Cunoscnd adresa IP a calculatorului pe care se afl memorat pagina dorit, browserul poate iniia realizarea conexiunii TCP cu serverul de Web de pe acel calculator. Dup realizarea conexiunii, browserul trimite o comand GET catedre/Info.html pentru aducerea paginii Web. Serverul va rspunde la aceast comand transmind browserului pagina solicitat dup care conexiunea TCP este ncheiat. Browserul va interpreta toate comenzile din fiierul HTML primit i va afia pagina n mod corespunztor acestor comenzi. Dac pagina conine i imagini, atunci pentru aducerea fiecrei imagini se va iniia o conexiune TCP separat. Stabilirea, utilizarea i nchiderea unei conexiuni TCP separate pentru fiecare imagine nu este foarte eficient n situaia n care toate imaginile se afl pe acelai server, dar n acest fel complexitatea protocolului HTTP este redus. Rspunsul pe care l trimite serverul la cererea clientului este compus dintr-un cod de stare care indic modul n care s-a rspuns la cerere i un text explicativ al acestui cod. Urmeaz apoi corpul rspunsului constnd n pagina solicitat ce va fi transmis ctre browser utiliznd codificarea MIME. Multe informaii de pe Internet nu sunt sub forma paginilor HTML pentru a putea fi vizualizate cu ajutorul browserelor. Ele pot fi ns accesate prin intermediul vechilor servere FTP sau Gopher. Proiectanii Web-ului au dorit s fac accesibile i aceste informaii utilizatorilor Web ceea ce se poate realiza prin ncorporarea n browsere a protocoalelor FTP sau Gopher pentru ca ele s poat accesa serverele FTP sau Gopher. Totui soluia ncoporrii protocoalelor n browsere poate duce la o complexitate mare a browserului. Mai simpl este o alt soluie: utilizarea unor servere proxy (servere intermediare).

Browser (cunoate HTTP)

Cerere HTTP

Cerere FTP

Server proxy
Rspuns HTTP Rspuns FTP

Server FTP

Figura 4.7. Utilizarea unui server proxy n figura 4.7 este prezentat schematic utilizarea unui server proxy pentru accesarea unui fiier de pe un server FTP din cadrul unui browser Web. Browserul care cunoate doar protocolul HTTP (specific Web-ului) emite o cerere HTTP ctre un server proxy. Acesta translateaz cererea HTTP ntr-o cerere FTP i o trimite mai departe serverului FTP. Serverul FTP accept cererea i trimite un rspuns conform protocolului FTP ctre serverul proxy care o va translata napoi n format HTTP i o va trimite browserului. Trebuie s menionm faptul c serverul proxy este un program care poate fi rulat fie pe acelai calculator ca i browserul Web fie pe un alt calculator din Internet care trateaz cererile venite de la mai multe browsere. Pe lng utilizarea ca translator de protocol, un server proxy mai poate ndeplini i funcia de memorie cache. Serverul proxy va memora toate paginile Web pe care le transfer, iar atunci cnd un bowser cere o pagin, serverul proxy va verifica dac pagina respectiv nu o are deja memorat. Dac gsete pagina, verific dac mai este actual, iar n caz afirmativ o va livra browserului. O alt utilizare a serverelor proxy este aceea de a implementa o politic de securitate. O organizaie i poate configura un server proxy pentru a filtra toate cererile care vin din partea clienilor din interiorul organizaiei. Dac se consider c

67

aceste cereri nu contravin unor principii de securitate prestabilite, de exemplu nu acceseaz locaii de unde se pot aduce programe gen virus, atunci cererile sunt transmise mai departe; dac ns se consider c o cerere poate accesa informaii periculoase, cererea va fi respins de serverul proxy, fr a fi trimis pe Internet. S ne reamintim... Un server proxy este un computer care funcioneaz ca intermediar ntre un browser Web (cum ar fi Internet Explorer) i Internet. Serverele proxy ajut la mbuntirea performanei Web, stocnd cte o copie a paginilor Web utilizate frecvent. Atunci cnd un browser solicit o pagin Web stocat n colecia (cache) serverului proxy, pagina este furnizat de serverul proxy, mai rapid dect deplasarea pe Web. De asemenea, serverele proxy ajut la mbuntirea securitii, filtrnd unele tipuri de coninut Web i software-urile ru intenionate. 4.7.3 Protocolul HTTP Protocolul de comunicaie pe Web este HTTP i a ajuns n prezent la versiunea 1.1. Conform acestui protocol, interaciunea dintre browser i server const dintr-o cerere efectuat de browser care este exprimat sub forma uneia sau mai multor linii de text urmate de o linie goal expediate ctre server i rspunsul serverului care trimite napoi informaiile solicitate codificate conform standardului MIME. Deci, putem spune c protocolul HTTP este alctuit din: x x mulimea cererilor efectuate de browsere; mulimea rspunsurilor trimise de servere.

02:30

Vom analiza pe rnd cele dou elemente i vom ncepe cu cererile. HTTP accept dou tipuri de cereri: cereri simple i cereri complete. n prezent se utilizeaz doar cererile complete, iar cererile simple mai sunt nc acceptate doar din motive de compatibilitate cu versiunile anterioare ale protocolului. Toate cererile HTTP ncep cu numele metodei (operaiei) care se va executa asupra unei pagini Web. Metodele acceptate de protocolul HTTP sunt : x x x x x x x x GET - reprezint o cerere de citire a unei pagini Web; HEAD - reprezint o cerere de citire a antetului unei pagini Web; PUT - reprezint o cerere de memorare a unei pagini Web; POST - reprezint o cerere de adugare a unor informaii la o pagin Web; DELETE - reprezint o cerere de tergere a unei pagini Web; LINK - reprezint o cerere de realizare a unei legturi ntre dou resurse Web; UNLINK - reprezint o cerere de tergere a unei legturi dintre dou resurse; TRACE: este o metod prin care se poate urmri calea spre serverul Web i verifica dac datele au fost corect transferate; OPTIONS: este folosit pentru identificarea capacitilor serverului Web, nainte de a face o cerere. CONNECT: este o metod folosit n general de serverele intermediare.

x x

Dup metod urmeaz numele paginii Web pentru care se dorete aplicarea metodei respective. Cererea simpl conine doar aceste dou elemente, metoda i pagina, n timp ce o cerere complet specific n continuarea numelui paginii Web protocolul utilizat i versiunea acestuia. Un exemplu de cerere complet poate fi urmtorul : GET /catedre/Info.html HTTP/1.1 68

Metoda GET cere serverului Web s aduc pagina codificat corespunztor standardului MIME. Metoda GET poate fi urmat i de diverse antete de opiuni. De exemplu, opiunea If-Modified-Since specific serverului s trimit informaiile numai dac ele au fost modificate de la data specificat n opiune. Dac pagina nu a fost modificat i este nc valid, serverul nu va mai trimite pagina economisind astfel timpul necesar aducerii paginii. Spre deosebire de metoda GET, metoda HEAD cere serverului numai antetul unei pagini Web. Aceast metod este util pentru a se afla cnd s-a efectuat ultima modificare, pentru a afla informaii referitoare la coninutul paginii etc. Metoda PUT este utilizat pentru a scrie o pagin Web, fiind astfel inversul metodei GET. Acest metod permite publicarea paginilor Web pe un server de pe Internet. Bineneles, cel ce dorete publicarea unei pagini Web pe un server trebuie s trimit odat cu pagina i informaii de autentificare a utilizatorului pentru ca serverul s poat verifica dac utilizatorul respectiv are dreptul s publice pagina. Metoda POST este asemntoare cu metoda PUT cu deosebirea c ea va aduga date la o pagin deja existent. Metoda DELETE realizeaz tergerea unei pagini Web de pe un server. Ca i la metoda PUT, cererea DELETE trebuie s fie nsoit de informaii de autentificare a utilizatorului pentru ca serverul s verifice dac acesta are dreptul s tearg pagina respectiv. Metoda LINK permite stabilirea unor legturi ntre dou pagini Web, iar metoda UNLINK terge o astfel de legtur. Metoda TRACE a fost introdus de versiunea HTTP/1.1 i este o metod folosit de obicei pentru diagnosticare, putnd da mai multe informa ii despre traseul urmat de legtura HTTP prin diferite proxi-uri spre webserver.

Pentru a putea fi accesate, paginile de Web trebuie identificate. Metoda de identificare a unei pagini Web trebuie s rspund la trei cerine: x x x Cum se acceseaz pagina; Unde este localizat pagina; Care este numele paginii;

Soluia utilizat pentru identificarea paginilor Web este URL - Uniform Resource Locator (adresa uniform pentru localizarea resurselor). Un URL are trei componente : x x x Protocolul utilizat la accesarea paginii; Numele DNS al calculatorului care gzduiete pagina; Numele local al fiierului, nsoit de calea de acces, care memoreaz pagina Web. Un exemplu concret de URL este urmtorul: http://www.csie.ase.ro/catedre/Info.html Cele trei componente ale URL-ului sunt: protocolul - http - numele DNS al calculatorului pe care se afl pagina - www.csie.ase.ro - i numele fiierului care memoreaz pagina -/catedre/Info.html. Modalitatea de construire a unui URL permite specificarea i a altor protocoale n afara HTTP pentru accesarea resurselor din Internet. Protocolul ftp permite accesarea unui server FTP pentru transferul fiierelor. FTP este utilizat nc de la nceputul Internetului i n prezent exist numeroase 69

servere FTP rspndite pe tot globul. Un exemplu de URL care utilizeaz protocolul FTP este : ftp://ftp.infocib.ase.ro/pub/download/Index Utiliznd protocolul file este posibil accesarea unui fiier local prin intermediul unui browser Web. Bineneles, pentru accesarea unui fiier local nu este nevoie de nici un server. Exemplu: file://Book/cap.txt Protocolul news permite utilizatorilor Web s acceseze sistemul de tiri din Internet. Protocolul news permite fie conectarea la un server news pentru a obine o lista de articole de la server, fie pentru a citi un articol specificat prin nume. Protocolul gopher este utilizat de sistemul Gopher care reprezint o metod de regsire a informaiei similar din punct de vedere conceptual cu Web-ul dar care a precedat Web-ul cu civa ani. Dezavantajul sistemului Gopher este c accept numai text i imagini. Protocolul mailto: permite trimiterea de pot electronic dintr-un browser Web. Pentru aceasta se va selecta butonul Open i se va specifica un URL compus din mailto: urmat de adresa de e-mail a destinatarului. Exemplu : mailto://ionut@infocib.ase.ro

Protocolul telnet permite conectarea pe o main aflat la distan. Exemplu: telnet://www.w3.org:80 Dup cum se poate observa, URL-urile au fost proiectate nu doar pentru a permite navigarea prin Web dar i pentru a utiliza alte protocoale precum ftp, news, gopher, mail, telnet, toate aceste metode de acces fiind integrate ntr-un singur program - browserul.

4.8 Rezumat
x Orice calculator conectat la Internet este identificat n mod unic printr-o adres numit adres IP (Internet Protocol Address). Aceast adres reprezinta un numr exprimat pe 32 de bii, unic pentru fiecare calculator din Internet. Pentru a face mai uoar adresarea calculatoarelor, se utilizeaz un sistem care pune n coresponden fiecare adres IP cu un nume. Acest sistem este denumit DNS Domain Name System. Pentru trimiterea e-mail-urilor se utilizeaz protocolul SMTP (Simple Mail Transfer Potocol), iar pentru recepionarea acestora se utilizeaz protocolul POP3 (Post Office Protocol version 3). Protocolul FTP (File Transfer Protocol) are rolul de a dirija datele ntre dou calculatoare pentru a facilita transferul fiierelor prin Internet. n plus, FTP poate crea i terge directoare pe calculatoarele implicate n transfer, poate redenumi sau terge fiiere. Web-ul este un sistem de tip client-server: un calculator denumit server Web pune la dispoziia clienilor diferite resurse sub forma unor documente realizate n limbajul HTML (HiperText Markup Language). Clienii utilizeaz un

02:50

70

x x

program numit browser cu ajutorul cruia acceseaz documentele puse la dispoziie de server. Protocolul prin care se realizeaz comunicarea ntre client i server n Web este HTTP (HiperText Transfer Protocol). URL-ul (Uniform Resource Locator) este o secven de caractere standardizat, folosit pentru denumirea, localizarea i identificarea unor resurse de pe Internet, inclusiv documente text, imagini, clipuri video etc.

4.9. Test de autoevaluare a cunotinelor


(timp necesar : 20 minute) 1.Ce reprezint o adres IP si cum poate fi exprimat? 2.Care sunt principalele servicii i aplicaii informatice disponibile n Internet? 3.Care sunt funciile de baz ale sistemului de pot electronic ? 4.Care este protocolul prin care se realizeaza comunicarea intre client si server in Web ? 5. Ce reprezinta un server proxy si ce rol are acesta? 6. Care sunt componentele URL? Rspunsuri: 1. Adresa IP reprezinta un numar ce identifica in mod unic orice calculator conectat la Internet; se poate exprima astfel: n1.n2.n3.n4, unde n1, n2, n3 i n4 sunt numere exprimate pe 8 bii (cuprinse deci ntre 0 i 255). 2. Serviciile oferite de Internet sunt: e-mail, grupuri de tiri, transferul de fiiere de date i informaii FTP, chat, conectarea la distan, serviciul WWW. 3. Sistemul de pot electronic furnizeaz utilizatorilor urmtoarele funcii de baz: xfuncia de compunere a mesajelor; xfuncia de transfer a mesajelor; xfuncia de raportare; xfuncia de afiare; xfuncia de dispoziie.

4. Protocolul prin care se realizeaz comunicarea ntre client i server n Web este HTTP (HiperText Transfer Protocol). 5. Un server proxy este un computer care funcioneaz ca intermediar ntre un browser Web i Internet. Serverele proxy ajut la mbuntirea performanei Web, stocnd cte o copie a paginilor Web utilizate frecvent. Atunci cnd un browser solicit o pagin Web stocat n colecia (cache) serverului proxy, pagina este furnizat de serverul proxy, mai rapid dect deplasarea pe Web. De asemenea, serverele proxy ajut la mbuntirea securitii, filtrnd unele tipuri de con inut Web i software-urile ru intenionate. 6. Un URL are trei componente : xProtocolul utilizat la accesarea paginii; xNumele DNS al calculatorului care gzduiete pagina; xNumele local al fiierului, nsoit de calea de acces, care memoreaz pagina Web.

71

4.10. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie 1. Bogdan Oancea Tehnologia informaiei i comunicaiilor, Editura Artifex, Bucureti, 2008. 2. Bogdan Oancea, Adina Cretan - Bazele Tehnologiei Informatiei, Editura Prouniversitaria, Buc., 2012

72

UNITATEA DE NVARE 5. SECURITATEA IN COMERTUL ELECTRONIC


Cuprins 5.1. Obiective 5.2. Competenele unitii de nvare 5.3. Elemente de criptografie 5.4. Criptografia asimetrica 5.5. Certificatul digital si semnatura digitala 5.6. Protocolul SSL si TLS 5.7. Rezumat 5.8. Test de autoevaluare a cunotinelor 5.9. Test de evaluare a cunotinelor 5.10. Bibliografie

5.1. Obiective

n aceast unitate de nvare se vor prezenta elementele de baza privind asigurarea securitatii transferului datelor in cazul aplicatiilor de comert electronic: notiunea de crpitografie; criptografia cu chei publice; certificatele digitale; protocolul SSL/TLS; protocolul SET.

5.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s rspundei la ntrebrile: x Ce este criptografia si de cate tipuri sunt algoritmii de criptare; x Cum functioneaza criptografia cu chei publice; x Ce este protocolul SSL. x Cum functioneaza protocolul SET.

Durata de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 3 ore.

5.3. Elemente de criptografie


Criptografia reprezint o ramur a matematicii care se ocup cu securizarea informaiei precum i cu autentificarea i restricionarea accesului ntr-un sistem informatic. n realizarea acestora se utilizeaz att metode matematice (profitnd, de exemplu, de dificultatea factorizrii numerelor foarte mari), ct i metode de criptare cuantic. Termenul criptografie este compus din cuvintele de origine greac krypts (ascuns) i grfein (a scrie). Criptologia este considerat ca fiind cu adevrat o tiin de foarte puin timp. Aceasta cuprinde att criptografia - scrierea secretizat - ct i criptanaliza. De asemenea, criptologia reprezint nu numai o art veche, ci i o tiina nou: veche pentru c Iulius Cezar a utilizat-o deja, dar nou pentru c a devenit o tem de cercetare academico-tiinfic abia ncepnd cu anii 1970. Aceast disciplin este legat de multe altele, de exemplu de teoria numerelor, algebr, teoria complexit ii, informatic. Pn n vremurile moderne, termenul criptografie se referea aproape exclusiv la

00:00

73

criptare, procesul de conversie a informaiei obinuite (text n clar) ntr-un text neinteligibil (text cifrat).[1] Decriptarea este inversul, trecerea de la textul cifrat, neinteligibil, n text clar. Un cifru este o pereche de algoritmi care efectueaz att aceast criptare ct i decriptarea. Modul de operare detaliat al unui cifru este controlat de algoritm i de o cheie. Aceast cheie este un parametru secret (n mod ideal, cunoscut doar celor care comunic) pentru contextul unui anume schimb de mesaje. Cheile sunt importante, iar cifrurile fr chei variabile sunt simplu de spart i deci mai puin utile. De-a lungul istoriei, cifrurile erau adesea folosite direct pentru criptare i decriptare, fr proceduri adiionale, cum ar fi autentificarea sau testele de integritate. n utilizarea popular, termenul "cod" este adesea folosit cu sensul de orice metod de criptare sau de ascundere a nelesului. Totui, n criptografie, cuvntul cod are un neles mai restrns; acela de nlocuire a unei uniti de text clar (un cuvnt sau o fraz) cu un cuvnt codat. Codurile nu mai sunt folosite n criptografie, dect uneori pentru anumite lucruri cum ar fi desemnarea unitilor ntruct cifrurile alese corect sunt mai practice, mai sigure i n acelai timp mai bine adaptate calculatoarelor dect cele mai bune coduri. Criptografia moderna divide algoritmii de criptare in doua mari categorii: x Algoritmi cu cheie simetrica: aceeasi cheie de criptare este utilizata atat la criptare cat si la decriptarea informatiei; x Algortimi asimetrici: la criptare se foloseste o cheie iar la decriptare se foloseste o alta cheie;

Criptografia cu chei simetrice se refer la metode de criptare n care att trimitorul ct i receptorul folosesc aceeai cheie (sau, mai rar, n care cheile sunt diferite, dar ntr-o relaie ce la face uor calculabile una din cealalt). Acest tip de criptare a fost singurul cunoscut publicului larg pn n 1976. Studiul modern al cifrurilor cu chei simetrice se leag mai ales de studiul cifrurilor pe blocuri i al cifrurilor pe flux i al aplicaiilor acestora. Un cifru pe blocuri este, ntr-un fel, o form modern de cifru polialfabetic Alberti: cifrurile pe blocuri iau la intrare un bloc de text clar i o cheie, i produc la ieire un bloc de text cifrat de aceeai dimensiune. Deoarece mesajele sunt aproape mereu mai lungi dect un singur bloc, este necesar o metod de unire a blocurilor succesive. S-au dezvoltat cteva astfel de metode, unele cu securitate superioar ntr-un aspect sau altul dect alte cifruri. Acestea se numesc moduri de operare i trebuie luate n calcul cu grij la folosirea unui cifru pe blocuri ntr-un criptosistem. Data Encryption Standard (DES) i Advanced Encryption Standard (AES) sunt cifruri pe blocuri care sunt considerate standarde de criptografie de guvernul american (dei DES a fost n cele din urm retras dup adoptarea AES). n ciuda decderii ca standard oficial, DES (mai ales n varianta triple-DES, mult mai sigur) rmne nc popular; este folosit ntr-o gam larg de aplicaii, de la criptarea ATM la securitatea email-urilor i accesul la distan securizat. Multe alte cifruri pe blocuri au fost elaborate i lansate, cu diverse caliti. Multe au fost sparte. Cifrurile pe flux de date, n contrast cu cele pe blocuri, creeaz un flux arbitrar de material-cheie, care este combinat cu textul clar, bit cu bit sau caracter cu caracter. ntr-un cifru pe flux de date, fluxul de ieire este creat pe baza unei stri interne care se modific pe parcursul operrii cifrului. Aceast schimbare de stare este controlat de cheie, i, la unele cifruri, i de fluxul de text clar. RC4 este un exemplu de binecunoscut cifru pe flux. Funciile hash criptografice (adesea numite message digest) nu folosesc neaprat chei, sunt o clas important de algoritmi criptografici. Acetia primesc date de intrare (adesea un ntreg mesaj), i produc un hash scurt, de lungime fix, sub forma unei funcii neinversabile. Pentru hash-urile bune, coliziunile (dou texte clare diferite 74

care produc acelai hash) sunt extrem de dificil de gsit. Furnizati mai multe detalii pentru noiunea de criptografie. Folosii drept principal surs de informare Internetul. ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ...........................................................................................................................................

5.4 Criptografia asimetrica


Criptografia asimetric este un tip de criptografie care utilizeaza o pereche de chei: o cheie public i o cheie privat. Un utilizator care deine o astfel de pereche i public cheia public astfel ncat oricine dorete s o poata folosi pentru a i transmite un mesaj criptat. Numai deintorul cheii secrete (private) este cel care poate decripta mesajul astfel criptat. Matematic, cele dou chei sunt legate, ns cheia privat nu poate fi obinut din cheia public. In caz contrar, orcine ar putea decripta mesajele destinate unui alt utilizator, fiindc oricine are acces la cheia public a acestuia. O analogie foarte potrivit pentru proces este folosirea cutiei po tale. Oricine poate pune n cutia potal a cuiva un plic, dar la plic nu are acces dect posesorul cheii de la cutia potal. Cripografia asimetric se mai numete criptografie cu chei publice. Metodele criptografice n care se folosete aceeai cheie pentru criptare i decriptare fac sunt metode de criptografie simetric sau criptografie cu chei secrete. Sistemele de criptare cu chei simetrice folosesc o singur cheie, att pentru criptare ct i pentru decriptare. Pentru a putea folosi aceast metod att receptorul ct i emitorul ar trebui sa cunoasc cheia secret. Aceasta trebuie sa fie unica pentru o pereche de utilizatori, fapt care conduce la probleme din cauza gestionarii unui numar foarte mare de chei. Sistemele de criptare asimetrice inlatura acest neajuns. De asemenea, se elimina necesitatea punerii de acord asupra unei chei comune, greu de transmis in conditii de securitate sporita intre cei 2 interlocutori.

00:20

Cele dou mari ramuri ale criptografiei asimetrice sunt: 1.Criptarea cu cheie public un mesaj criptat cu o cheie public nu poate fi decodificat decat folosind cheia privat corespunztoare. Metoda este folosit pentru a asigura confidenialitatea. 2.Semnturi digitale un mesaj semnat cu cheia privata a emitorului poate fi verificat de catre oricine, prin acces la cheia publica corespunzatoare, astfel asigurandu-se autenticitatea mesajului. O analogie pentru semnturile digitale ar fi sigilarea unui plic folosind un sigiliu personal. Plicul poate fi deschis de oricine, dar sigiliul personal este cel care verific autenticitatea plicului. O problema major n folosirea acestui tip de criptare este increderea (dovada) c cheia publica este corect, autentic i nu a fost interceptat sau nlocuit de o a treia parte ru voitoare. n mod normal problema este rezolvat folosind infrastructura cu cheie public (PKI) n care una sau mai multe persoane asigur autenticitatea cheilor pereche. O alt abordare folosit de PGP (Pretty Good Privacy) este cea a conceptului web of trust. In prezent intalnim urmatoarele tipuri de sisteme de criptare cu algoritmi cu

75

cheie publica: - sisteme de cifrare exponentiala RSA (Rivert-Shamir-Adleman); - cifrul EL GAMAL (EG); - standardul DSS de semnatura digitala. S ne reamintim... Criptografia asimetric este un tip de criptografie care utilizeaza o pereche de chei: o cheie public i o cheie privat. Un utilizator care deine o astfel de pereche i public cheia public astfel ncat oricine dorete s o poata folosi pentru a i transmite un mesaj criptat. Numai deintorul cheii secrete (private) este cel care poate decripta mesajul astfel criptat.

5.5 Certificatul digital si semnatura digitala


Un certificat digital este o carte de identitate virtual care poate permite crearea de semntur electronic cu valoare legal, permind identificarea fr echivoc n mediul electronic. Prin semntur electronic se garanteaz trasabilitatea modificrii documentelor (integritatea), originea lor (autenticitatea), precum i rspunderea legal a semnatarului (nerepudierea). O semntur digital reprezint o informaie care l identific pe expeditorul unui document. Semnatura digital este creat prin criptarea coninutului documentului, folosind cheia criptografic a expeditorului. Aceasta face ca semntura s fie unic att pentru fiier ct i pentru deintorul cheii, oferindu-se astfel att integritate ct i autentificare. Orice modificri aduse documentului afecteaz semntura. Semnturile digitale utilizeaz criptarea asimetric, n care se folosete o cheie pentru a crea semntura i o alt cheie, legat de prima, pentru a o verifica. Certificatul digital este utilizat pentru o gam variat de tranzacii electronice care includ e-mail, comerul electronic, transferul electronic de fonduri. Certificatul digital reprezint un instrument n stabilirea unui canal securizat pentru comunicarea informaiilor confideniale. Magazinele virtuale, transferurile electronice bancare i alte servicii electronice sunt instrumente convenabile, ce pot fi utilizate chiar de acas. Fr o protecie special exist anumite riscuri n tranzaciile online. Certificatul digital rezolv aceast problem, furniznd o modalitate electronic pentru verificarea identitii unui individ. n mod asemntor, un server securizat trebuie s aib propriul certificat digital, pentru a demonstra utilizatorilor ca acel server este utilizat chiar de organizaia respectiv i informaiile furnizate sunt legale. Certificatul digital folosete tehnici de criptare cu cheie public utiliznd o pereche de chei, legate ntre ele, o cheie public i o cheie privat. Cheia public poate fi utilizat pentru a verifica un mesaj semnat cu cheie privat sau pentru a cripta un mesaj ce poate fi decriptat, folosind doar cheia privat. Securitatea mesajelor criptate se bazeaz pe securitatea cheii private, ce trebuie protejat mpotriva utilizrii neautorizate. Un certificat digital este semnat de ctre autoritatea de certificare care emite acel certificat. Autentificarea permite destinatarului unui mesaj digital s se bazeze att pe identitatea expeditorului ct i pe integritatea mesajului. O semntur digital pentru documentele electronice este echivalent cu o semntur olograf pentru documentele tiprite. Semntura reprezint un eantion de date care demonstreaz c o anumit persoan a scris sau a fost de acord cu acel document cruia i s-a ataat o semntur. Semnturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurnd destinatarul de identitatea expeditorului i de integritatea

00:30 5

76

mesajului. n mod obinuit, o cheie expir dup o anumit perioad de timp, cum ar fi un an, iar documentele semnate cu o cheie expirat nu mai pot fi acceptate. Prin nregistrarea unui contract cu o semnatur digital time-stamping n momentul semnrii, semntura poate fi validat chiar i dup expirarea cheilor. Orice document semnat digital confirm faptul c valabilitatea semnturii poate fi verificat i dup expirarea cheilor. Cnd sunt primite mesaje semnate digital, certificatul digital al semnatarului poate fi verificat, pentru a afla dac acesta nu e falsificat. n momentul n care cineva trimite mesaje, poate semna aceste mesaje i poate altura certificatul digital, pentru a asigura destinatarul c acel mesaj a fost trimis chiar de acea persoan. Certificatul digital poate fi folosit pentru a accesa un site web securizat, n calitate de membru al acestuia. Orice persoan care dorete s obin un certificat digital se adreseaz mai nti unei instituii de certificare autorizate. Orice autoritate de certificare solicit utilizatorului informaii minime privind identitatea acestuia, nainte de a-i elibera acest certificat. Persoana care dorete s obin un certificat digital, trebuie s prezinte o declaraie autentificat la notar. Pentru cetenii romni, identificarea se realizeaz pe baza buletinului/crii de identitate. Pentru cetenii strini, identificarea se va face pe baza paaportului. Dac persoana care dorete s obin un certificat digital reprezint o organizaie sau companie, pe lng actele obinuite, este necesar o adres din partea respectivei companii. Eliberarea certificatului presupune parcurgerea urmtoarelor etape: - prezentarea documentelor solicitate de ctre autoritatea de certificare; - achiziionarea dispozitivului securizat pe baza cruia se genereaz perechea de chei (public i privat) i cu care va fi ridicat, ulterior, certificatul; - achitarea contravalorii certificatului; - instalarea driverelor i utilitarelor aferente dispozitivului securizat n sistem; - completarea formularului de nregistrare online.

Certificatul digital poate fi utilizat pe orice calculator care are instalat: -unuldintresistemeledeoperare:Windows98SE;WindowsMe; Windows2000/XP/VISTA/7; Windows server 2003, 2008; - o aplicaie client de e-mail: Microsoft Outlook (incepand cu versiunea 2000); Outlook Express Netscape (ncepnd cu versiunea 4.67); Lotus Notes (ncepnd cu_versiunea_6.5) - browser web: Internet Explorer (ncepnd cu versiunea 6.01); Netscape Communicator (ncepnd cu versiunea 4.67). certificatul digital contine urmatoarele informatii: Prenumele - prenumele persoanei (maxim 20 caractere) Numele - numele persoanei (maxim 30 caractere) Adresa de e-mail - (maxim 64 caractere) Societatea - societatea n care lucreaz (maxim 64 caractere) Funcia - funcia persoanei (maxim 20 caractere) User Windows Domain - cont utilizator domeniu (maxim 130 caractere) ara - ara n care i desfoar activitatea (maxim 2 caractere)

77

S ne reamintim... Un certificat digital este o carte de identitate virtual care poate permite crearea de semntur electronic cu valoare legal, permind identificarea fr echivoc n mediul electronic. Prin semntur electronic se garanteaz trasabilitatea modificrii documentelor (integritatea), originea lor (autenticitatea), precum i rspunderea legal a semnatarului (nerepudierea).

5.6 Protocolul SSL si TLS


01:30 In reteaua Internet se utilizeaza in prezent doua tipuri de protocoale pentru asigurarea securitatii transferului de date. Secure Sockets Layer (SSL) i Transport Layer Security (TLS), succesorul su, sunt protocoale criptografice care permit comunicaii sigure pe Internet. ntre SSL 3.0 i TLS 1.0 exist anumite diferene, dar protocolul rmne aproximativ acelai. Termenul "SSL" folosit aici se poate referi la ambele protocoale, excepie fcnd cazurile specificate explicit n context. SSL (Secure Sockets Layer) este un acronim care reprezint un protocol web dezvoltat de compania Netscape pentru a transmite fr risc documente private prin Internet. Pentru a cripta datele SSL utilizeaz un sistem criptografic cu dou chei: una public, cunoscut de oricine, i una privat, secret, cunoscut numai de destinatarul mesajului. Majoritatea browserelor web suport SSL, i multe situri web utilizeaz protocolul de utilizator pentru a transmite informaii confideniale, cum ar fi numerele de carduri de credit. Prin convenie, URL-ul care are nevoie de o conexiune SSL ncepe cu https: (n loc de http:). Un alt protocol de transmitere a datelor n siguran pe World Wide Web este Secure HTTP (S-HTTP). n timp ce SSL creeaz o conexiune securizat ntre un client i un server prin care poate fi trimis n siguran orice cantitate de date, S-HTTP este proiectat pentru a transmite mesaje individuale n siguran. SSL i S-HTTP pot fi aadar percepute mai degrab ca tehnologii complementare dect concurente. Ambele protocoale au fost aprobate ca standard de ctre Internet Engineering Task Force (IETF). SSL asigur autentificarea endpoint-urilor i confidenialitatea comunicaiei prin Internet folosind criptografia. n utilizrile uzuale, numai serverul este autentificat (identitatea sa este certificat), n timp ce clientul rmne neautentificat; autentificarea mutual presupune existena unei mecanism de distribuie a cheilor publice (PKI ) ctre clieni. Protocolul permite aplicaiilor de tip client-server s comunice securizat pentru a mpiedica falsificarea autentificrii prin metodele numite eavesdropping, tampering i message forgery. SSL implic mai multe faze intermediare: -Verificarea mutual de suportare a protocolului -Schimbarea cheilor prin intermediul criptrii prin metoda cu chei publice i autenficare pe baz de certificate -Trasmiterea de trafic criptat prin sistemul cheilor simetrice

n timpul primei faze a protocolului serverul i clientul negociaz asupra algoritmului de criptare ce va fi folosit. Implementrile curente permit urmtoarele posibiliti: - criptografia bazat pe chei publice: RSA, Diffie-Hellman, DSA sau Fortezza; - pentru codri simetrice: RC2, RC4, IDEA, DES, Triple DES sau AES; - pentru funcii de hash unidirecional: MD5 sau SHA.

78

Protocolul SSL permite schimbul de nregistrri; fiecare nregistrare poate fi, n mod opional, compresat, criptat i mpachetat cu un cod de autentificare al mesajului (englez: message authentication code - MAC). Fiecare nregistrare are un cmp numit content_type care specific care protocol superior este folosit. Cnd conexiunea demareaz, nivelul nregistrare ncapsuleaz un alt protocol, de tip handshake protocol, pentru care cmpul content_type are valoarea 22. Clientul trimite i primete mai multe structuri de handshake: - Trimite un mesaj ClientHello n care specific lista de metode de criptare care sunt suportate, metodele de compresie i cea mai actual versiune a protocolului cunoscut. De asemenea transmite o secven aleatoare de bii care va fi folosit ulterior. - Primete mai apoi un ServerHello, n care serverul alege parametrii conexiunii din mulimea de opiuni oferit de client mai devreme. - Cnd parametrii conexiunii sunt cunoscui, clientul i serverul schimb certificatele (n funcie de algoritmul de codare pentru chei publice ales). Aceste certificate sunt n prezent de tip X.509, dar exista de asemenea un document care specific utilizarea certificatelor bazate pe OpenPGP. - Serverul poate solicita un cerificat clientului, astfel nct conexiunea s fie mutual autentificat. - Clientul i serverul negociaz un secret comun numit "master secret", existnd aici opiunea folosirii rezultatului schimbului Diffie-Hellman, sau mai simplu prin criptarea secretului cu cheia privat i decriptarea acesteia cu cheia privata a partenerului. Toate datele legate de chei sunt derivate din acest "master secret" (i de valori generate aleator de ctre client sau de ctre server), care sunt schimbate atent prin funcia atent proiectat de "Funcii pseudoaleatore".

TLS/SSL au o varietate de msuri de securitate: - Numeroarea tuturor nregistrrilor cu numere de secven n MAC-uri. - Folosirea unui mecanism de sumarizare a mesajului extins prin folosirea unei chei (ca numai dac se cunoate cheia s poi verifica MAC. Acest lucru este specificat n RFC 2104). - Protecie mpotriva unor tipuri cunoscute de atacuri (incluznd atacuri de tip "man in the middle"), precum cele de tip forare la folosirea a unor versiuni mai vechi (i mai puin sigure) ale protocolului, sau versiuni mai puin sigure ale algoritmilor de codare. - Mesajul care ncheie handshake ("Finished") care trimite un hash all tuturor datelor schimbate ntre cele dou pri. - Funciile pseudoaleatore mpart datele n dou jumti i le proceseaz cu doi algoritmi diferii de hash (MD5 i SHA), i apoi face un XOR ntre ele. n acest fel se potejeaz i n cazul n care pentru unul dintre aceste dou algoritmuri se gse te o vulnerabilite.

SSL ruleaz la un nivel care este inferior protocoalelor aplicaie precum HTTP, SMTP i NNTP, dar care este superior protocoalelor de transport precum TCP sau UDP, care sunt componente ale suitei de protocale internet TCP/IP. Dei SSL poate aduga securitate pentru orice protocol care folosete conexiuni statefull (precum TCP-ul), el este cel mai adesea folosit mpreun cu HTTP, formnd astfel HTTPS. HTTPS este utilizat pentru a securiza paginile web pentru aplicaii gen comer electronic. HTTPS folosete cerficatele cu chei publice pentru a verifica identitatea utilizatorilor finali. Dei din ce n ce mai multe produse ofer suport nativ pentru SSL, sunt multe care nc nu au acest protocol. n astfel de cazuri, utilizatorii pot folosi produse 79

separate precum Stunnel, care s asigure criptarea. Totui, Internet Engineering Task Force a recomandat n 1997 ca aplicaiile s ofere posibilitatea includerii TLS-ului, dect s foloseasc un port separat pentru comunicaii criptate - limitnd astfel folosirea produselor adiionale precum Stunnel. SSL poate fi folosit de asemenea pentru tunelare crend astfel o nou retea privat VPN.

TLS 1.1 Dup cum s-a spus si mai nainte, TLS 1.1 este versiunea curenta aprobat a protocolului TLS. TLS 1.1 clarific anumite ambiguiti i adaug un numr de recomandri. TLS 1.1 este foarte similar cu TLS 1.0. Motivul principal pentru care s-a moficat numrul care descrie versiunea de protocol este modificarea formatului pentru secretul pre-master RSA, care face parte din mesajul de schimbare a cheii clientului (dac se folosete RSA), pentru a se folosi PKCS#1 v 2.1, spre deosebire de PKCS#1 v 1.5 din TLS 1.0. Acest lucru s-a fcut pentru a fi protejate contra atacului descoperit de Daniel Bleichenbacher care se poate lansa asupra serverelor TLS 1.0, care folosesc PKCS#1 v 1.5, care pot s ajung nefuncionale dac formatul decriptat este corect sau nu. Include de asemenea i recomandri pentru a evita atacuri de sincronizare de la deprtare. O list complet a diferenelor dintre TLS 1.0 i TLS 1.1 se gsete n RFC 4346. TLS 1.1 este suportat n momentul de fa de Opera i GnuTLS.

TLS reprezinta: ... ... ...

5.7 Rezumat
Criptografia reprezint o ramur a matematicii care se ocup cu securizarea informaiei precum i cu autentificarea i restricionarea accesului ntr-un sistem informatic. n realizarea acestora se utilizeaz att metode matematice (profitnd, de exemplu, de dificultatea factorizrii numerelor foarte mari), ct i metode de criptare cuantic. Metodele criptografice n care se folosete aceeai cheie pentru criptare i decriptare fac sunt metode de criptografie simetric sau criptografie cu chei secrete/ Cele dou mari ramuri ale criptografiei asimetrice sunt: 1.Criptarea cu cheie public; 2.Semnturi digitale; Un certificat digital este o carte de identitate virtual care poate permite crearea de semntur electronic cu valoare legal, permind identificarea fr echivoc n mediul electronic. Prin semntur electronic se garanteaz trasabilitatea modificrii documentelor (integritatea), originea lor (autenticitatea), precum i rspunderea legal a semnatarului (nerepudierea). O semntur digital reprezint o informaie care l identific pe expeditorul unui document. Semnatura digital este creat prin criptarea coninutului documentului, folosind cheia criptografic a expeditorului. Aceasta face ca semntura s fie unic att pentru fiier ct i pentru deintorul cheii, oferindu-se astfel att integritate ct i autentificare. Orice modificri aduse documentului afecteaz semntura. Semnturile digitale utilizeaz criptarea asimetric, n care se folosete o cheie pentru a crea semntura i o alt cheie, legat de prima, pentru a o verifica. In reteaua Internet se utilizeaza in prezent doua tipuri de protocoale pentru

02:00

80

asigurarea securitatii transferului de date. Secure Sockets Layer (SSL) i Transport Layer Security (TLS), succesorul su, sunt protocoale criptografice care permit comunicaii sigure pe Internet. ntre SSL 3.0 i TLS 1.0 exist anumite diferene, dar protocolul rmne aproximativ acelai. Termenul "SSL" folosit aici se poate referi la ambele protocoale, excepie fcnd cazurile specificate explicit n context.

5.8. Test de autoevaluare a cunotinelor


(timp necesar : 10 minute) 1. SSL reprezinta: a. Un protocol de asigurare a securitatii in Internet b. Un algortim de criptare c. Un site de comert electronic d. Un modul al unui sistem de operare 2. In functie de tipul cheilor de criptare, algoritmii de criptare se impart in: a. algoritmi simetrici si bidirectionali b. algoritmi simetrici si asimetrici c. algoritmi bijectivi si surjectivi d. algoritmi simpli si dubli 3. . Un algoritm de criptare care foloseste la criptare o cheie si la decriptare alta cheie se numeste: a. algoritm cu dubla cheie b. algoritm cu chei multiple c. algoritm asimetric d. algortim bidirectional 4. Semnatura electronica foloseste: a. un algoritm de criptare asimetric b. un algoritm de criptare simetric c. un algoritm de criptare cu chei multiple d. un algoritm de criptare bidirectional

Rspunsurile corecte la ntrebrile din testul de tip gril: 1. a 2. b 3. c 4. a

5.9 Test de evaluare a cunotinelor


1. Ce este certificatul digital si semnatura digitala? 2. Descrieti criptografia asimetrica.

5.10. Bibliografie
1 Bucur, C. M. Comerul electronic, Bucureti, Editura A.S.E., 2002

I. Bibliografie obligatorie

2. Victor-Valeriu Patriciu, Monica Ene-Pietrosanu, Calin Vaduva, Ion Bica, Nicolae 81

Voicu Securitatea Comertului Electronic, Editura ALL, Bucuresti. 3. C. Barefoot. Revolutia comertului electronic, Editura: Amaltea, Bucureti, 2004. 4. Ioana Vasiu, L. Vasiu Afaceri electronice, aspecte legale, tehnice si manageriale, Editura Albastra, Bucureti, 2007. 5. Ion Gh. Rosca, Cristina-Mihaela Bucur, Carmen Timofte-Stanciu,, Octavian Palu, Mirela Visean, Comertul electronic. Concepte tehnologii si aplicatii, Editura Economica, 2004..

II. Bibliografie facultativ - http://www.business-online.ro/VersiuneaRomana/InformatiiUtile1.html - http://www.legi-internet.ro/ -http://www.studiucomertelectronic.ro/Raport-final-Studiu-Comert-Electronic2010.pdf - http://www.eccromania.ro/teme/comert-electronic - http://www.epayment.ro/comert-electronic/noutati/

82

UNITATEA DE NVARE 6. SISTEME ELECTRONICE DE PLATI


Cuprins 6.1. Obiective 6.2. Competenele unitii de nvare 6.3. Metodele de plata in comertul electronic 6.4. Sisteme de plati in Internet bazate pe carduri bancare SET 6.5. Alte sisteme de plata online 6.6. Rezumat 6.7. Test de autoevaluare a cunotinelor 6.8 Test de evaluare a cunotinelor 6.9. Bibliografie

6.1. Obiective

n aceast unitate de nvare se vor prezenta: x care sunt metodele de plata untilizate in comertul electronic; x sistemele de plati bazte pe protocolul SET; x alte sisteme de plata online: Epay, Ecash, Netcash, Millicent, Cybercoin.

6.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s rspundei la ntrebrile: Care sunt modalitatile de plata in activitatea de comert electronic; Cum se desfasoara o tranzactie bazata pe protocolul SET; Care sunt sistemele de plata online utlizate pe plan mondial

Durata de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 3 ore.

6.3. Metode de plata in comertul electronic


n majoritatea cazurilor, comerul electronic implic pli on-line, ceea ce a dus la crearea unor tipuri de bani electronici i a unor sisteme de plat specifice. Modaliatatea de plat reprezint una dintre cele mai importante probleme ridicate de extinderea comerului n sfera Internet-ului. n anii 1990, schimbul electronic de bani a revoluionat mecanismele financiare,asigurnd trecerea de la tranzaciile clasice la cele electronice. De la efectuarea cumprturilor la scar redus, precum articole de bcnie, pn la afaceri de anvergur care antreneaz echivalenul a milioane de dolari, sistemele de pli electronice reprezint un substituent din ce n ce mai frecvent utilizat al cash-ului, asumndu-i principalele funcii ale banilor: instrument de schimb; furnizor al standardelor aferente comparrii diferitelor pli; instrument al contabilitii (permind efectuarea evidenelor operative, n general, i estimarea datoriilor, n particular.); modalitatea de estimare a rezervelor de valoare.

00:00

Metodele traditionale de plata Metodele tradiionale de plat sunt nc ntlnite pe site-urile de comer electronic, n special in rile care nu au un sistem electronic bine dezvoltat. - Numerarul este reprezentat de bacnote i monede, fiind cea mai rspndit metoda de plat comerul cu amnuntul. n cazul tranzaciilor ntre persoane juridice exist legi care limiteaz suma de bani, ceea ar trebui s duc la rspndirea utilizrii celorlalte 83

metode. Utilizarea numerarului presupune prezena fizic simultan a celor doi parteneri la tranzacie, ceea ce duce la imposibilitatea folosirii n tranzaciile prin Internet. - Cecul reprezint un nscris prin care o persoan d ordin unei bcnii s plteasc o sum de bani unui beneficiar.Este una din cele mai nesigure modalitai de plat, mai ales din cauz c legea romn nu prevede o metod foarte simpl de recuperare a banilor n cazul n care cumprtorul emite un cec fr acoperire. - Ordinul de plat reprezint un document emis de pltitor, adresat bncii deinatoare a contului su, prin care cere acesteia s plteasc o sum determinant n favoarea unui beneficiar. Ordinul de plat este cea mai utilizat metod in Romnia, mai ales in tranzactiile ntre persoanele juridice. - Biletul la ordin reprezint un angajament al emitentului de a plti el nsui beneficiarului o sum de bani, la o dat determinat. Este o metod asemntoare cu cecul, ins expune vnztorul la mult mai puine riscuri, deoarece, n cazul unui bilet la ordin fr acoperire, banca poate nghea conturile emitentului pn la momentul plii. O alt deosebire fa de cec (a crei ncasare poate avea loc oricnd) este c presupune o anumit dat la care se face plata ctre vnztor. - Acreditivul are ca obiectiv nlocuirea creditului acordat unui cumprtor cu creditul i cu renumele bine stabilit al unei bnci, care se substituie acestui cumprtor n obligaia de a plti vnztorului preul mrfii, condiionndu-se plata de aducerea unei dovezi de livrare a mrfii ctre cumprtor. Este cea mai sigur metod de plat, ns costul ridicat - circa 1.000 de dolari - i limiteaz utilizarea doar pentru tranzaciile cu valoare foarte mare. - Rambursul reprezint un sistem de expediere a mrfurilor conform cruia destinatarul este obligat s achite la primire, expeditorului, contravaloarea mrfii. Principalele neajunsuri ale sistemului ramburs sunt valoarea limitat a tranzaciilor, iar pentru comerciant, lipsa unei garanii c destinatarul va ridica i pltii marfa (care dup un interval de timp este trimis napoi expeditorului). Este cea mai utilizat metod in comerul electronic romnesc, mai ales din cauza raspndirii reduse a crilor de debit si de credit. Aproape toate magazinele virtuale accepta livrarea mrfurilor n sistem ramburs.

Sistemele de plata electronica Scopul unui sistem de plat este de a furniza mijloacele prin care o entitate, pltitor (payer) sau cumprtor (buyer), transfer o sum de bani unei alte entitai, pltit (payee) sau vnztor (dealear - n sistemele comerciale), n schimbul unor bunuri sau servicii. n afar de cei doi participani, ntr-un sistem de plat apar una sau mai multe instituii financiare care certifica faptul c valorile schimbate au asociate valori financiare reale. n cele mai multe sisteme, aceste instituii sunt reprezentate de bnci, numite emitent si colector. Fluxul valorilor financiare reale este orientat dinspre pltitor (cumprtor), prin intermediul instituiilor financiare, ctre pltit (vnztor) - figura 6.1.

84

emitent

colector

cumprtor

vnztor

Figura 6.1- Fluxul valorilor financiare Sistemele de plat existente pot diferi in mod semnificativ. Ele pot fi clasificate in funcie de unele caracteristici, cum sunt : - Proprietiile de securitate. ntruct scopul sistemelor de plat este de a transfera valori financiare, securitatea ocupa un rol major. Caracteristicile care trebuie avute in vedere sunt: integritatea/autorizarea, confidenialitatea, disponibilitatea i increderea. Pentru asigurarea acestor obiective se utilizeaz sistemele criptografice. - Valoarea plilor. n funcie de valoarea plilor, se disting sisteme pentru pli mici si mari, fiecare categorie avnd necesitai diferite. Regula economic general este urmtoarea: costul pentru asigurarea tranzactiei s nu fie mai mare dect valoarea tranzaciei nsei. Sistemele cu pli mici sau foarte mici (microplati) nu includ costuri de comercializare. Pe de alt parte, sistemele pentru pli de valoare mare necesit un nivel de securitate sporit, care de obicei are ca urmare creterea costului tranzaciei. - Tipul tranzaciei. Tranzaciile pot fi on-line i off-line. Pentru fiecare plat on-line este necesar stabilirea unei conexiuni ntre cumprtor i un ter (sau intre vnztor i un ter). Treul poate fi o banc sau o alt entitate cu o legtura on-line la o banc. Pentru off-line presupune numai conexiunea ntre cumprtor si vnztor. - Confidenialitatea (asigurarea anonimatului) plilor si a entitiilor. Pentru un cumprtor este important s tie dac detaliile plilor efectuate pot fi observate i pstrate de vnztor sau de ali teri. sistem anonim dac identitatea pltitorului nu poate fi determinat. De asemenea, unele sisteme prezint proprietatea c dou pli efectuate de o aceeai entitate nu pot fi asociate (untraceability). - Momentul plii i prile implicate. Clasificarea sistemelor de plti se poate face i in funcie de intervalul de timp scurs ntre momentul de iniiere al plii (promisiunea de plat) i transferul efectiv al valorii de la pltitor. Din acest punct de vedere, sistemele pot fii de urmtoarele tipuri : cu plata anticipat (prepaid), -contul pltitorului trebuie sa fie debitat inainte de iniierea plii ; cu plata prezent (pay-now) - contul pltitorului este debitat la momentul plii ; cu plata ulterioar (pay-later) contul pltitorului este debitat dup ce contul pltitului este creditat. Deoarece sistemele pay-later pot fi folosite cu mici modificri ca sisteme pay-now (sau invers), sistemele pot fi clasificate n: cash -like (prepaid) -sunt cunoscute i sub denumirea de sisteme bazate pe conturi (account-based); check-like (pay-nou sau pay-later). Sistemele cash-like i check-like sunt numite directe deoarece necesit participarea cumprtorului i a vnztorului. Dac numai una din aceste dou pri este implicat (si o banc), sistemul se numete indirect push, respectiv indirect pull. Sistemele de plat directe pot fii on-line sau off-line; cele indirecte nu pot fi dect on-line. Cele mai utilizate sisteme de pli electronice pot fi grupate n urmtoarele categorii: carduri bancare bazate pe SET (Secure Electronic Transaction); on-line,cu 85

moned electronic; micropli; cu carduri cu valoare stocat (smart card, carte de debit); cecuri electronice. Furnizati mai multe detalii pentru noiunea de sistem electronic de plata. Folosii drept principal surs de informare Internetul. ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ...........................................................................................................................................

6.4 . Sisteme de plati in Internet bazate pe carduri bancare SET


Multe cumparari de bunuri si servicii prin Internet se fac platindu-se cu carduri bancare obisnuite (Visa, MasterCard etc.). Insa tranzactiile cu carduri contin informatii confidentiale privind cardul si informatiile personale ale clientilor, informatii ce pot fi interceptate in timpul transmisiei prin Internet. Fara un soft special, orice persoana care monitorizeaza traficul pe retea poate citi continutul acestor date confidentiale si le poate folosi ulterior Este necesara elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plati, care sa permita coordonarea partilor legitime implicate in transfer si folosirea corecta a metodelor de securitate. In 1996, MasterCard si Visa au convenit sa consolideze standardele lor de plati electronice intr-unul singur, numit SET (Secure Electronic Transaction). Protocolul SET isi propune sapte obiective de securitate in e-commerce: - Sa asigure confidentialitatea instructiunilor de plata si a informatiilor de cerere care sunt transmise odata cu informatiile de plata. - Sa garanteze integritatea tuturor datelor transmise. - Sa asigure autentificarea cumparatorului precum si faptul ca acesta este utilizatorul legitim al unei marci de card. - Sa asigure autentificarea vanzatorului precum si faptul ca acesta accepta tranzactii cu carduri prin relatia sa cu o institutie financiara achizitoare. - Sa foloseasca cele mai bune metode de securitate pentru a proteja partile antrenate in comert. - Sa fie un protocol care sa nu depinda de mecanismele de securitate ale transportului si care sa nu impiedice folosirea acestora. - Sa faciliteze si sa incurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft si cei de retea. Aceste cerinte sunt satisfacute de urmatoarele caracteristici ale acestei specificatii: Confidentialitatea informatiei - Pentru a facilita si incuraja comertul electronic folosind cartile de credit, este necesara asigurarea detinatorilor de cartele ca informatiile de plata sunt in siguranta. De aceea, contul cumparatorului si informatiile de plata trebuie sa fie securizate atunci cand traverseaza reteaua, impiedicand interceptarea numerelor de cont si datele de expirare de catre persoane neautorizate. Criptarea mesajelor SET asigura confidentialitatea informatiei. Integritatea datelor - Aceasta specificatie garanteaza ca nu se altereaza continutul mesajelor in timpul transmisiei acestora prin retea. Informatiile de plata trimise de cumparator la vanzator contin informatii de cerere, date personale si instructiuni de plata. Daca una din aceste informatii este modificata, tranzactia nu se va face corect. Protocolul SET foloseste semnatura digitala pentru integritatea datelor. Autentificarea cumparatorului - Vanzatorul are nevoie de un mijloc de verificare a clientului sau, a faptului ca acesta este utilizatorul legitim al unui numar de cont valid. Un mecanism care face legatura dintre posesorul cartii de credit si un numar de cont specific va reduce incidenta fraudei si, prin urmare, costul total al

00:40

86

procesului de plata. SET utilizeaza semnatura digitala si certificatele cumparatorului pentru autentificarea acestuia. Autentificarea vanzatorului - Aceasta specificatie furnizeaza un mijloc de asigurare a clientului ca furnizorul are o relatie cu o institutie financiara, permitandu-i acestuia sa accepte cartile de credit. SET utilizeaza semnatura digitala si certificatele vanzatorului pentru autentificarea acestuia. Interoperabilitate - Protocolul SET trebuie sa fie aplicabil pe o varietate de platforme hardware si soft. Orice cumparator trebuie sa poata sa comunice, cu softul sau, cu orice vanzator. Pentru interoperabilitate, SET foloseste formate de mesaje si protocoale specifice.

Cumpararea electronica Intr-un scenariu tipic de e-commerce, etapele procesului de cumparare sunt urmatoarele: 1. Cumparatorul poate cauta bunuri si servicii avand mai multe posibilitati: - Foloseste un browser pentru a consulta cataloage online din pagina de Web a vanzatorului; - Consulta un catalog suplimentar aflat pe un CDROM; - Consulta un catalog pe hartie. 2. Cumparatorul alege bunurile pe care doreste sa le cumpere. 3. Cumparatorului ii este prezentata o lista a bunurilor, incluzand pretul acestora si pretul total, cu tot cu taxe. Aceasta lista trebuie furnizata electronic de serverul vanzatorului sau de softul de cumparare electronica din calculatorul clientului. Uneori se accepta negocierea pretului. 4. Cumparatorul alege mijloacele de plata. Sa consideram ca este ales ca mijloc de plata cartela de credit (cardul). 5. Cumparatorul trimite vanzatorului o cerere impreuna cu instructiunile de plata. In aceasta specificatie, cererea si instructiunile de plata sunt semnate digital de catre cumparatorii care poseda certificate. 6. Vanzatorul solicita autorizatia de plata a clientului sau de la institutia financiara a acestuia. 7. Vanzatorul trimite confirmarea cererii. 8. Vanzatorul trimite bunurile sau indeplineste serviciile solicitate in cerere. 9. Vanzatorul solicita plata bunurilor si serviciilor de la institutia financiara a cumparatorului.

Criptografia in SET - Pentru a asigura securitatea platilor, SET foloseste perechi de chei RSA pentru a crea semnaturi digitale si pentru secretizare. Prin urmare, fiecare participant in procesul de tranzactionare poseda doua perechi de chei asimetrice: o pereche de chei "de schimb" - folosita in criptare si decriptare - si o pereche "de semnatura", pentru crearea si verificarea semnaturii digitale. De mentionat faptul ca rolul cheilor "de semnatura" este inversat in procesul de semnare digitala unde cheia privata este folosita pentru criptare (semnare), iar cea publica este folosita pentru decriptare (verificare a semnaturii). Autentificarea este intarita de utilizarea certificatelor. Inainte ca un destinatar B sa primeasca un mesaj semnat digital de catre un emitator A, el vrea sa fie sigur ca detine cheia publica a lui A si nu a altuia care s-a recomandat drept A prin retea. O alternativa ar fi ca receptorul B sa primeasca cheia publica direct de la A printr-un canal de comunicatie securizat. De cele mai multe ori, insa, aceasta solutie nu poate fi practicata. Transmisia securizata a cheilor este realizata de un "tert de incredere" numit Autoritate de Certificate (AC), care-l asigura pe B ca A este proprietarul cheii publice pe care o detine. Autoritatea de Certificate furnizeaza certificate care fac legatura 87

dintre un nume de persoana si o cheie publica. Utilizatorul A prezinta AC-ului informatii de identitate. AC-ul creaza un mesaj cu numele lui A si cheia publica a acestuia. Acest mesaj, numit certificat, este semnat digital de catre Autoritatea de Certificate. El contine informatii de identificare a proprietarului, precum si o copie a cheii publice (de schimb sau de semnatura). Participantii SET vor avea, de asemenea, doua certificate pentru cele doua perechi de chei: certificate "de semnatura" si certificate "de schimb". Certificatele sunt create si semnate in acelasi timp de catre AC. Protocolul SET introduce o noua aplicatie a semnaturilor digitale, si anume conceptul de semnatura duala. Sa consideram urmatorul scenariu: vanzatorul B trimite o oferta cumparatorului A si o autorizatie bancii sale pentru a transfera banii, daca A accepta oferta. Insa B doreste ca banca sa nu vada termenii ofertei, si nici cumparatorul informatiile sale de cont. In plus, B vrea sa faca o legatura dintre oferta si transfer, astfel incat banii vor fi transferati doar daca A accepta oferta sa. El realizeaza toate acestea semnand digital ambele mesaje intr-o singura operatie care creeaza semnatura duala. O semnatura duala este generata prin calcularea rezumatelor ambelor mesaje si concatenarea celor doua rezumate. Rezultatului obtinut i se calculeaza, la randul sau, un rezumat si, in cele din urma, acest ultim rezumat este cifrat cu cheia privata de semnatura a emitatorului. Trebuie inclus si rezumatul celuilalt mesaj pentru ca oricare din cei doi primitori sa valideze semnatura duala. Un primitor al oricarui mesaj ii poate verifica autenticitatea prin generarea rezumatului acestuia, concatenarea cu rezumatul celuilalt mesaj, si calcularea rezumatului rezultatului concatenarii. Daca noul rezumat se potriveste cu semnatura duala decriptata, primitorul poate fi sigur de autenticitatea mesajului. Daca A accepta oferta lui B, trimite un mesaj bancii indicand acceptul sau si incluzand rezumatul ofertei. Banca poate verifica autenticitatea autorizatiei de transfer a lui B si se asigura ca acceptul este pentru aceeasi oferta prin utilizarea rezumatului autorizatiei pe care l-a primit de la B si a rezumatului ofertei prezentat de A pentru a valida semnatura duala. Astfel, banca poate controla autenticitatea ofertei, dar nu poate vedea termenii ofertei. In cadrul protocolului SET, semnatura duala este folosita pentru a face legatura dintre un mesaj de comanda trimis vanzatorului si instructiunile de plata continand informatii de cont trimise achizitorului. Cand vanzatorul trimite o cerere de autorizatie achizitorului, include instructiunile de plata primite de la cumparator si rezumatul informatiilor de comanda. Achizitorul foloseste rezumatul primit de la vanzator si calculeaza rezumatul instructiunilor de plata pentru a verifica semnatura duala. In prezent, tot mai multe produse de e-commerce implementeaza protocolul SET, ceea ce confera securitate platilor Internet cu card, prin mijloace criptografice.

S ne reamintim... Protocolul SET isi propune sapte obiective de securitate in e-commerce: - Sa asigure confidentialitatea instructiunilor de plata si a informatiilor de cerere care sunt transmise odata cu informatiile de plata. - Sa garanteze integritatea tuturor datelor transmise. - Sa asigure autentificarea cumparatorului precum si faptul ca acesta este utilizatorul legitim al unei marci de card. - Sa asigure autentificarea vanzatorului precum si faptul ca acesta accepta tranzactii cu carduri prin relatia sa cu o institutie financiara achizitoare. - Sa foloseasca cele mai bune metode de securitate pentru a proteja partile antrenate in comert. 88

- Sa fie un protocol care sa nu depinda de mecanismele de securitate ale transportului si care sa nu impiedice folosirea acestora. - Sa faciliteze si sa incurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft si cei de retea

6.5 Alte sisteme de plata online


Epay n Romnia plata direct prin card peste Internet este periculoas datorit nivelului potenial ridicat de fraud. Bncile nu accept n general pli prin card-uri peste Internet dect, eventual, cu asumarea total a riscului de ctre comerciant. Se folosete mai plata prin ATM, dar aceasta nu are aceleai beneficii cu plata on-line. ePay este un sistem romnesc relizat de ctre SoftNet, care permite reducerea nivelului de fraud ct mai aproape de zero astfel : - a fost introdus un model de plat cu trei actori : - magazinul electronic, posesorul de card (clientul) i banca ce a emis cardul i al crei client este posesorul de card. - posesorul de card semneaz electronic la banc fiecare tranzacie. Doar tranzaciile acceptate de ctre acesta i marcate ca atare ctre banc sunt autorizate - plata efectiv se efectueaz doar dup ce datele privind plata transmise de magazinul electronic sunt comparate cu cele nregistrate de client i se constat o coresponden perfect. ePay are urmtoarele caracteristici : - numerele de card nu circul prin Internet i nu se stocheaz nici la client nici n magazinul electronic; - clientul nu poate folosi alte card-uri dect cele deinute oficial la banc. Nu se pot deci introduce numere de card furate; - clientul nu poate nega efectuarea unei pli. Fiecare accept de plat este semnat electronic i nregistrat la banc ; - autorizarea plii se face instantaneu, comunicaia ntre cele trei entiti implicate fcndu-se prin Internet (cu criptare i autentificare)

01:30 5

Un scenariu tipic de utilizare a sistemul de plat sigur prin Internet ePay este urmtorul : - clientul acceseaz cu un browser, prin Internet, magazinul electronic. Aici alege produsele dorite i le selecteaz pentru a fi introduse n coul virtual de cumprturi. - clientul, dup ce a finalizat alegerea produselor, trece n pagina de plat electronic. Aici selecteaz opiunea Plat prin ePay - Pe staia clientului se deschide o aplicaie de tip portofel electronic. Aceasta se conecteaz la banc i solicit autentificarea clientului (nume/parol i token VASCO). Dup validarea cu succes, portofelul electronic prezint clientului lista cardurilor pe care acesta le deine la banc, invitndu-l s selecteze unul dintre card-uri pentru plata solicitat. Cardul selectat, mpreun cu informaii privind plata (sum, magazin, id comand) sunt nregistrate n serverul ePay de la banc. - n portofelul electronic clientul aprob plata. Portofelul electronic se nchide, cednd controlul din nou magazinului electronic, transmindu-i identificatorul acceptului clientului n sistemul ePay. Magazinul electronic solicit bncii efectuarea efectiv a plii, transmind mpreun cu solicitarea i informaiile legate de plat (sum, magazin, ID comand) . - ePay preia solicitarea i compar informaiile trimise de magazin cu cele transmise de ctre client. Dac acestea corespund ntocmai, se efectueaz plata n sistemul bancar (prin emularea unei tranzacii obinuite POS).

89

- Dac tranzacia s-a efectuat cu succes se transmite un mesaj de succes ctre magazinul electronic. Aceasta transmite aceast informaie ctre aplicatiile de procesare de comenzi ale operatorului magazinului.

Plata prin ePay CyberCash Fondata in august 1994, firma CyberCash Inc. din SUA propune in aprilie 1995 un mecanism sigur de tranzactii de plata cu carduri, bazat pe un server propriu si oferind servicii client pentru vanzatori. Sistem on-line de plata cu moneda electronica ECash Ecash a fost implementat de ctre societatea DigiCash i reprezint un sistem de plat pe Internet bazat pe principiul banilor reali (de hrtie). A fost inventat de David Chaum n Olanda i folosete criptografia cu chei publice, care asigur att semnturile digitale, ct i semnturile oarbe (blind signatures).. NetCash Netcash reprezint un sistem de plat proiectat pentru a nltura inconvenientele folosirii unei baze de date de dimensiuni foarte mari (Ecash). Acesta propune o arhitectur cu servere multiple, oferind scanabilitate i acceptabilitate i folosete sistemul de autentificare Kerberos pentru asigurarea securitii. Serverele de moned emit i gestioneaz serii de bani, iar n momentul plilor, seriile banilor cheltuii sunt terse din baza de date nlocuite cu alte serii, n limita unui plafon stabilit.

MilliCent MilliCent este un protocol destinat microplilor i se bazeaz pe validarea banilor electronici la nivelul server-ului vnztorului, fr comunicaii adiionale, metode de criptare speciale sau operaii off-line. Scopul sistemului este de a permite tranzacii de foarte mic valoare care s nu implice costuri mari. CyberCoin Serviciul CyberCoin, introdus la nceputul anului 1997 de CyberCash, este destinat plilor de mic valoare, sub 10 dolari. Cei care subscriu sistemului cumpr monede (coins) digitale folosind un instrument de plat tradiional, iar valoarea este pstrat n custodie la CyberCash. O plat care utilizeaz acest sistem are ca efecte debitarea contului cumprtorului i creditarea contului comerciantului (vnztorului). 90

Ulterior, comerciantul poate transfera fondurile acumulate ntr-un cont bancar obinuit. Exemple de sisteme cu carduri cu valoare stocat (smart card, carte de debit) Mondex, lansat n 1995 de Nat West Bank din Marea Britanie, este un sistem asemntor cu e-cash-ul de la DigiCash. Este conceput pentru tranzacii folosind cartela. Necesit un cititor de cartele de la client i un portmoneu cu cititor hardware integrat (permite transfer de cash de la persoan la persoan). First Virtual este un sistem de plat care folosete cri de credit pentru pli. Numrul crii de credit se schimb off-line, prin telefon sau pot. Sistemul folosete doar Web i e-mail, fr a fi necesar un alt software. Exemple de sisteme cu cecuri electronice Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect FSTC (Financial Services Technology Consortium), un consoriu cu 100 de membri, n care majoritatea este format din bnci. Cecurile electronice sunt create pentru a realiza pli i alte funcii financiare similare cu cecurile pe hrtie, prin utilizarea semnturilor digitale i a mesajelor criptate, pe Internet. Desfurarea unei tranzacii de e-cecuri prin NetCheck necesit parcurgerea urmtorilor pai: -ncasatorul trimite o factur ctre pltitor; -pltitorul recepioneaz factura, iar informaiile respective creeaz un cec care include numele ncasatorului, suma, data, etc.; -pltitorul semneaz cecul, introducnd codul PIN al smart-card-ului care conine carnetul de cecuri; -se trimit ctre ncasator, prin e-mail sau printr-o tranzacie Web, cecul electronic semnat i factura; -ncasatorul verific semntura pltitorului din e-cec i de pe factur, separ informaiile facturii i transfer suma pltit n contul de primire; -ncasatorul introduce codul su PIN pentru deblocarea smart-card-ului su, utiliznd carnetul su de cecuri pentru a aproba e-cecul i semneaz un depozit electronic pentru a ncasa suma din e-cec; -cecul aprobat, semnat de ncasator, este dat bncii ncasatorului spre depozitare; -banca pltitorului i a ncasatorului verific semnturile i aprobrile din e-cec, folosind dou niveluri de certificate; -banca pltitorului verific dac cecul electronic transmis nu este duplicat, dac certificatul ncasatorului i contul sunt valide, dup care depoziteaz e-cecul n contul de stocare a cererii pltitorului; -pltitorul primete un mesaj care descrie ntreaga tranzacie. Cecurile electronice au nceput s fie utilizate ntr-un program-pilot cu departamentul Trezoreriei din SUA, care pltete furnizorii Departamentului de Aprare. Aceste sisteme de plat se adreseaz, n special, segmentului B2B.

Banii electronici Banii electronici, numii i cash electronic sau cash digital, reprezint tranzaciile electronice pe reea, provenite ca rezultat al transferului de fonduri de la un partener la altul. Banii electronici pot fi considerai ca fiind att de credit, ct i de debit. Cash-ul digital constituie valut distinct, iar tranzaciile cu el sunt vizualizate 91

ca o pia de schimb extern. Banii reali trebuie convertii n cash digital, nainte de a fi cheltuii, iar procesul de conversie este analog cu cel de schimb valutar. Cash-ul digital poate fi: -Anonim cnd nu se cunoate identitatea. Se bazeaz pe scheme de semnturi oarbe (blind signature scheme) i este echivalentul electronic al numerarului. -Identificabil cnd se recurge la identificarea clientului. Se utilizeaz diverse scheme de semnturi digitale i este echivalentul electronic al crilor de credit sau de debit. Conceptul de bani electronici include i sisteme de plat care sunt analoge cecurilor i crilor de credit tradiionale. Sistemele criptografice protejeaz tranzaciile convenionale de date, cum ar fi numerele de cont i valorile. Semntura digital poate nlocui semntura manual sau autorizaia crii de credit, iar criptarea cu chei publice poate asigura confidenialitatea. Sunt identificate cteva tipuri de bani electronici, printre care: -E-cash reprezint sume de bani digitale (simboluri monetare) care pot fi verificate independent de emitent. Acestea pot fi retrase din conturi bancare de pe Internet i stocate n calculator sau pe cri de credit i smard-card-uri. Monedele i verific propria autenticitate printr-un algoritm software complex sau prin hardware de siguran. -Cecurile digitale (digital checks) folosesc modelul cecurilor clasice. Pentru validarea lor este necesar implicarea emitentului. Cecul trebuie marcat cu o semntur digital. Certificatele digitale confirm proveniena datelor i informaia bancar, iar verificarea se realizeaz printr-un sistem cu chei publice. -Cecurile bancare digitale (bank checks) funcioneaz similar cu banii digitali, cu excepia anonimatului lor. Sunt garantate de o banc. -Smart-cardurile folosesc un sistem de debit. Cartela care este achitat anticipat stocheaz valoarea pe care posesorul o poate cheltui. n unele implementri, utilizatorii combin cartelele cu un portvizit care poate citi datele de pe cartel i poate schimba valori cu ali utilizatori. -Cupoanele i simbolurile electronice (electronic coupons and tokens) sunt similare, din punct de vedere funcional, cu facturile casieriilor. Nu pot fi recuperate dect de compania care le-a creat; sunt folosite pentru pli specifice i nu pot fi utilizate pentru ncasarea banilor lichizi. -Cartea de credit/debit reprezint valoarea unui cont n banc. Banii lichizi pot fi scoi cu ajutorul ATM-urilor. Este moneda de schimb care acoper majoritatea plilor on-line pe Internet. Are trei caracteristici definitorii: este acceptat la nivel mondial; prezint ncredere; a intrat n uzul curent. Orice tranzacie poate fi orientat ca s includ cri de credit, de debit, de procurare etc. Tranzaciile B2B se bazeaz din ce n ce mai mult pe card-uri de tipul achiziiei, cu validare prin PIN (Personal Identification Number), pe cnd operaiunile B2C utilizeaz extensiv cardurile de credit/debit, cu sau fr PIN.

n general, sistemele de bani electronici includ trei domenii de activitate distincte: a)clearing-ul, n care instituiile financiare, casele de clearing i banca central realizeaz operaiile interbancare rezultate din tranzaciile electronice; b)emiterea/colectarea/operarea, care asigur emiterea/obinerea banilor electronici i interacioneaz cu domeniul de clearing; c)tranzaciile efective, unde au loc operaiile de ncrcare (transferurile de valori de la emitent la utilizatori), plile (transferurile de valori ntre utilizatori) i depozitarea (transferurile de valori de la utilizatori la emitent sau alt instituie care se ocup cu colectarea lor). 92

Modelul general poate fi particularizat n funcie de numrul emitenilor, numrul tranzaciilor ce pot fi efectuate cu un mijloc electronic de plat (una sau mai multe tranzacii), etc. Reprezentarea banilor electronici este valoarea, memorat electronic i care poate fi utilizat n mai multe moduri: conturile numerice, cu tranzacii efectuate ca operaii de debit sau credit ale unei balane (balance-based); monedele (tokens) sau jetoane (coins) identificate unic printr-un numr serial i asociate cu o valoare fix, care nu poate fi schimbat (n acest model, tranzaciile se efectueaz prin transferul acestor monede ntre sisteme); cecurile electronice, care sunt certificate unic i identificate ca fiind asociate unei balane (metoda este o combinaie a primelor dou). Banii electronici se deosebesc de cei reali printr-o serie de caracteristici specifice: -Transferabilitatea. Libera transferabilitate, n care consumatorii, comercianii sau bncile pot efectua transferuri nelimitate ntre ei este un concept teoretic. n practic, transferabilitatea este restrns, dei gradul i tipul restriciilor difer. -Forma banilor. Cele mai multe sisteme de plat sunt implementate prin cartele sau prin software. -Structura emitentului. Din perspectiva financiar, numrul i structura emitenilor instituiile care au anumite obligaii ntr-un sistem de plat electronic sunt critice, afectnd i implementarea sistemului de bani electronici. -Autorizarea on-line. n cazul unor tranzacii electronice, autorizarea on-line de ctre o ter parte se realizeaz nainte de executarea tranzaciei sau nainte ca vnztorul (comerciantul) s ofere bunurile sau serviciile consumatorului. Funciile suplimentare ale banilor electronici: -Colectarea informaiei. Tranzaciile electronice genereaz informaii financiare i legate de securitate. Informaiile pot fi pstrate, temporar sau permanent, pe diferite dispozitive la nivelul consumatorului, comerciantului sau emitentului. -Posibilitatea de rencrcare. Unele dispozitive (software sau hardware) prezint posibilitatea de a fi rencrcate printr-o varietate de metode, incluznd retragerea direct dintr-un cont bancar, plat n numerar sau folosind o carte de credit. Retragerile directe dintr-un cont bancar funcioneaz asemntor retragerilor de numerar de la un automat de plat (ATM). -Posibilitatea de a fi moned de un singur tip sau multipl. Majoritatea sistemelor folosesc o singur moned, cea naional, dar exist multe sisteme n care plile se pot efectua n diferite monede naionale; acestea necesit informaii privind rata de schimb valutar. Implementarea infrastructurii unui sistem de bani electronici presupune efectuarea urmtoarelor procese: -dezvoltarea i producia. Pentru a putea fi folosite, cartelele sistemelor de plat trebuie proiectate i testate, produse i pregtite. Cartelele sunt, de obicei, proiectate n conformitate cu o serie de standarde internaionale. Apoi sunt efectuate aciuni precum: programarea i testarea, asocierea unui numr serial unic, ncapsularea ntr-o cartel de plastic, personalizarea cartelei. -Distribuia. Cartelele pot fi asociate unui cont bancar al utilizatorului sau pot fi cumprate anonim. n cazul produselor bazate pe software, distribuia se poate face prin transport al suportului extern sau transmisie prin linii telefonice sau reele de calculatoare. -Procesarea tranzaciilor. Tranzaciile din sistemele de plat electronice se realizeaz prin schimbul de mesaje ntre dispozitive de calcul, folosind anumite protocoale. Mesajele pot fi transmise prin contact direct, ca de exemplu ntre o cartel i cititorul de cartele, prin transmisie radio sau prin Internet. -Efectuarea plilor (tranzaciilor). Pentru a cumpra folosind o cartel, 93

consumatorul introduce cartela n terminalul comerciantului, apoi comerciantul sau consumatorul introduce suma de plat. Terminalul comerciantului verific dac valoarea de pe cartel este suficient pentru a acoperi tranzacia, apoi este realizat transferul efectiv. Pentru pli la distan prin Internet, procesul este similar, ns este necesar un dispozitiv suplimentar pentru citirea cartele consumatorului. -Depozitarea, colectarea i transferul ntr-un cont bancar sau n numerar. Depozitarea detaliilor tranzaciilor se poate face la nivelul comerciantului sau al altui operator care realizeaz i conversia lor. Pentru consumatori, comerciani, emiteni, instituiile care particip ca intermediari, folosirea banilor electronici implic urmtoarele riscuri: -Riscul de fraud. Deoarece sistemele de plat sunt proiectate pentru a fi folosite pe scar larg, nu este dificil pentru un atacator (hacker) s obin software-ul sau dispozitivele care pot facilita analiza i atacul prin reverse-engineering. -Duplicarea dispozitivelor. n sistemele bazate pe cartele, o metod de atac este crearea unui nou dispozitiv acceptat de sistem ca fiind original. -Alterarea sau duplicarea datelor sau a software-ului. Obiectivul unei fraude de acest tip este modificarea neautorizat a datelor memorate ntr-un dispozitiv care pstreaz banii electronici. -Modificarea mesajelor. Atacurile pot fi ntreprinse i la nivelul comunicaiei prin tergerea mesajelor, reutilizarea, substituirea sau observarea lor. Comunicaia ntre dispozitive poate fi interceptat de atacatorii externi, prin diferite canale de comunicaie: linii telefonice, Internet, etc. -Furtul. O metod de atac simpl poate fi furtul dispozitivelor de la consumator sau comerciant i utilizarea frauduloas a acestora. -Repudierea tranzaciilor. Unul dintre mijloacele de fraud este i repudierea unei tranzacii efectuate cu un mijloc electronic de plat. De exemplu, cumprtorul unor bunuri poate nega mai trziu faptul c ar fi autorizat tranzacia producnd pagube att comerciantului, ct i instituiei care a emis mijloacele de plat folosite. -Erorile de funcionare. Apar fie din cauze accidentale, fie datorit unor atacuri intenionate.

S ne reamintim... Banii electronici, numii i cash electronic sau cash digital, reprezint tranzaciile electronice pe reea, provenite ca rezultat al transferului de fonduri de la un partener la altul. Banii electronici pot fi considerai ca fiind att de credit, ct i de debit. Cash-ul digital constituie valut distinct, iar tranzaciile cu el sunt vizualizate ca o pia de schimb extern. Banii reali trebuie convertii n cash digital, nainte de a fi cheltuii, iar procesul de conversie este analog cu cel de schimb valutar. Enumerati cateva sisteme electronice de microplati: ... ... ...

6.7 Rezumat

n majoritatea cazurilor, comerul electronic implic pli on-line, ceea ce a dus la crearea unor tipuri de bani electronici i a unor sisteme de plat specifice. Modaliatatea de plat reprezint una dintre cele mai importante probleme ridicate de extinderea comerului n sfera Internet-ului. Cele mai utilizate sisteme de pli electronice pot fi grupate n urmtoarele categorii: carduri bancare bazate pe SET (Secure Electronic Transaction); on-line,cu moned electronic; micropli; cu carduri cu valoare stocat (smart card, carte de debit); cecuri electronice.

94

02:55

In 1996, MasterCard si Visa au convenit sa consolideze standardele lor de plati electronice intr-unul singur, numit SET (Secure Electronic Transaction). Pentru a asigura securitatea platilor, SET foloseste perechi de chei RSA pentru a crea semnaturi digitale si pentru secretizare. Prin urmare, fiecare participant in procesul de tranzactionare poseda doua perechi de chei asimetrice: o pereche de chei "de schimb" - folosita in criptare si decriptare - si o pereche "de semnatura", pentru crearea si verificarea semnaturii digitale.

6.8. Test de evaluare a cunotinelor


1. Ce reprezinta SET? 2. Care sunt caracteristicile de baza ale unui sistem electronic de plati?

6.9. Bibliografie
1 Bucur, C. M. Comerul electronic, Bucureti, Editura A.S.E., 2002

I. Bibliografie obligatorie

2. Victor-Valeriu Patriciu, Monica Ene-Pietrosanu, Calin Vaduva, Ion Bica, Nicolae Voicu Securitatea Comertului Electronic, Editura ALL, Bucuresti. 3. C. Barefoot. Revolutia comertului electronic, Editura: Amaltea, Bucureti, 2004. 4. Ioana Vasiu, L. Vasiu Afaceri electronice, aspecte legale, tehnice si manageriale, Editura Albastra, Bucureti, 2007. 5. Ion Gh. Rosca, Cristina-Mihaela Bucur, Carmen Timofte-Stanciu,, Octavian Palu, Mirela Visean, Comertul electronic. Concepte tehnologii si aplicatii, Editura Economica, 2004.. II. Bibliografie facultativ - http://www.business-online.ro/VersiuneaRomana/InformatiiUtile1.html - http://www.legi-internet.ro/ -http://www.studiucomertelectronic.ro/Raport-final-Studiu-Comert-Electronic2010.pdf - http://www.eccromania.ro/teme/comert-electronic - http://www.epayment.ro/comert-electronic/noutati/

95

UNITATEA DE NVARE 7. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI HTML


Cuprins 7.1. Obiective 7.2. Competenele unitii de nvare 7.3. Introducere n limbajul HTML 7.4. Formatarea documentelor HTML 7.5. Crearea listelor in HTML 7.6. Generarea legaturilor in documentele HTML 7.7. Introducerea imaginilor in HTML 7.8. Definirea tabelelor 7.9. Rezumat 7.10. Test de autoevaluare a cunotinelor 7.11. Test de evaluare a cunotinelor 7.12. Bibliografie

7.1. Obiective

n aceast unitate de nvare se va prezenta structura generala a unei pagini Web, formatarea documentelor, crearea listelor si a legaturilor in HTML, introducerea imaginilor si definirea tabelelor, precum si exemple de pagini Web ce utilizeaza aceste operatii.

7.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s rspundei la ntrebrile: x Care este limbajul specializat pentru crearea paginilor Web; x Ce reprezinta sistemul de coduri de culori hexazecimale ; x Ce tag este utilizat pentru inserarea imaginilor; x Ce atribute sunt folosite pentru a stabili inaltimea si latimea unei imagini ; x Ce reprezinta atributul TYPE; x Ce semnificatie au atributele etichetei TABLE.

Durata de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 3 ore.

7.3. Introducere n limbajul HTML


Limbajul HTML este o implementare a standardului SGML (Standard Generalized Markup Language) specializat pentru crearea paginilor Web. Limbajul HTML descrie cum trebuie s fie formatate paginile Web i conine comenzi explicite care indic browserului cum trebuie afiat un text. Spre exemplu, comanda <I> indic browserului c textul care urmeaz trebuie scris cu caractere italice iar comanda </I> marcheaz sfritul utilizrii caracterelor italice. Comenzile utilizate de limbajul HTML mai poart denumirea de tag-uri (etichete) i de regul ele apar n perechi sub forma:

00:00

<TAG> text ................................................</TAG> 96

Anumite tag-uri posed i atribute care pot lua valori iar n aceast situaie sintaxa este de forma: <TAG atribut1 = valoare1 atribut2=valoare2> Documentele HTML se pot construi cu orice editor de texte, dar exist i programe specializate care uureaz munca celor care scriu aceste documente. O pagin Web conine un antet i corpul paginii, acestea fiind cuprinse ntre marcajele <HTML> i </HTML>. Antetul unei paginii se ncadreaz ntre marcajele <HEAD> i </HEAD>. n interiorul antetului se poate introduce printre alte elemente i titlul paginii ntre marcajele <TITLE> i </TITLE>. Corpul paginii este marcat de comenzile <BODY> care desemneaz nceputul i </BODY> care indic sfritul paginii. Structura general a unui document HTML este de forma: <HTML> <HEAD> <TITLE> Titlul documentului </TITLE> </HEAD> <BODY>
. . .

</BODY> </HTML> Marcajul <BODY> poate fi nsoit de mai multe atribute care sunt prezentate n tabelul 7.1. Atribut
ALINK BACKGROUND BGCOLOR LEFTMARGIN LINK TEXT TOPMARGIN VLINK

Descriere stabilete culoarea unei legturi active indic un URL pentru o imagine care va fi folosit drept fundal pentru pagin. definete culoarea de fundal a paginii seteaz marginea din stnga paginii (n pixeli) definete culoarea unei legturi care nu a fost vizitat nc definete culoarea textului care apare n pagin seteaz marginea de sus a paginii (n pixeli) definete culoarea unei legturi care a fost vizitat Tabelul 7.1 Atributele comenzii <BODY>

Culorile se exprim sub forma #rrggbb unde rr reprezint componenta de rou a culorii, gg cea de verde i bb cea de albastru. Celei trei componente se exprim sub forma unor numere hexazecimale. n tabelul 7.2 sunt prezentate 16 culori standard foarte des utilizate.

97

Culoare
Black Maroon Green Olive Navy Purple Teal Gray Silver Red Lime Yellow Blue Fuchsia Aqua White

Valoare
#000000 #800000 #008000 #808000 #000080 #800080 #008080 #808080 #C0C0C0 #FF0000 #00FF00 #FFFF00 #0000FF #FF00FF #00FFFF #FFFFFF

Tabelul 7.2 Definiia unor culori utilizate n paginile Web Pentru cele 16 culori din tabelul 7.2 se poate utiliza att valoarea hexazecimal ct i numele culorii; de exempluBGCOLOR=white sau BGCOLOR=#FFFFFF sunt echivalente. Care sunt marcajele care indic nceputul i finalul unui document HTML? . . .

7.4. Formatarea documentelor HTML


00:15 Cele mai importante tag-uri HTML utilizate pentru formatarea textului dintr-o pagin Web sunt: <B>...</B> - textul scris ntre aceste marcaje apare cu litere de tip bold <I>...</I> - textul scris ntre aceste marcaje apare cu litere italice <EM>...</EM> - scoate n eviden textul <STRONG>...</STRONG> - text scos puternic n eviden <ADDRESS>...</ADDRESS> - specific un text ca o adres potal <TT>...</TT> - text monospaiat <Hi>...</Hi> - cu i = 1...6 stabilete dimensiunea caracterelor, H1 fiind cea 98

mai mare dimensiune i se utilizeaz la titluri <P>...</P> - marcheaz un paragraf care ncepe cu o linie nou i separ paragraful curent de celelalte printr-o linie liber <BR> - este o comand care nu apare n pereche; marcheaz trecerea la o linie nou <HR [size=n] [width=m] [align=center|right|left]> - traseaz o linie orizontal. Aceast comand are mai multe atribute care sunt opionale, lucru semnalat prin ncadrarea atributelor respective ntre [ ]. Atributul size definete grosimea liniei, width definete lungimea (de exemplu width=50% nseamn o linie care ocup jumtate din limea paginii) iar align stabilete modul de aliniere: pe centrul paginii, la dreapta sau la stnga. <MULTICOL cols=n gutter=m width=p>...</MULTICOL> - scrie textul dintre marcaje pe mai multe coloane. Numarul de coloane se specific prin atributul cols, limea unei coloane prin width, iar spaiul dintre coloane prin gutter. Pagina Web prezentat mai jos utilizeaz cteva din aceste comenzi :
<HTML> <HEAD> <TITLE>Glosar</TITLE> <HEAD> <BODY BGCOLOR="GRAY", TEXT="BLACK", LINK="BLUE", ALINK="GREEN", VLINK="RED"> <H1 ALIGN=CENTER>Glosar</H1> <HR ALIGN=CENTER WIDTH=50% SIZE=5 COLOR=NAVY> <H2 ALIGN=LEFT>sistem de operare</H2> <I>Sistemul de operare</I> are rolul de a gestiona functionarea corecta si eficienta a tuturor dispozitivelor calculatorului <H2 ALIGN=LEFT>Procesor</H2> <I>Procesorul</I> este componenta de baza a oricarui calculator si executa instructiunile programelor <HR ALIGN=CENTER WIDTH=50% SIZE=5 COLOR=NAVY> <ADDRESS>Creat de Ionescu George<BR> azi 10/10/2011</ADDRESS> </BODY> </HTML>

Modul de afiare a acestei pagini cu programul Internet Explorer poate fi urmrit n figura 7.1.

99

Figura 7.1 Pagina Web afiat cu Internet Explorer

Sa ne reamintim... Tag-ul - este folosit pentru a specifica regiuni ale documentului HTML, pe care le va interpreta ulterior browser-ul. Tag-urile sunt de forma: <tag> O comand HTML- este un tag complet, avand un <tag> de deschidere si unul de inchidere </tag>. Atributul - este folosit pentru a modifica valoarea unei comenzi in HTML. De obicei o comanda are mai multe atribute care sunt opionale.

7.5 Crearea listelor n HTML


01:15 Limbajul HTML permite mai multor tipuri definirea de liste: a) liste de definiii: <DL> <DT> <DD> <DT> <DD> ... </DL> Exemplu: 100 termen de definiia termen de definiia definit termenului definit termenului

<DL> <DT> Functia de productie <DD>relatiadintreproductiaunuibunsi inputurile (factorii de productie) necesare pentru a realiza acel bun. <DT> Indiferenta <DD> atitudine prin care un bun nu este nici preferat, nici respins in raport cu alt bun <DT> Inflatie <DD> crestere sustinuta a nivelului general al preturilor. </DL> b) liste ordonate: <OL TYPE = <LH> <LI> <LI> <LI> <LI> </OL> T START = N> antetul listei element din lista element din lista element din lista element din lista

Cele dou atribute au urmtoarea semnificaie: TYPE - definete modul de numerotare al elementelor din list TYPE = 1 - elementele listei sunt numerotate folosind cifre arabe (valoare implicit) TYPE = i - elementele listei sunt numerotate folosind cifre romane TYPE = A - elementele listei sunt numerotate folosind litere mari TYPE = a - elementele listei sunt numerotate folosind litere mici START - definete valoarea de nceput a numerotrii.

Exemplu: <OL> <LI>Retele locale <LI>Retele metropolitane <LI>Retele de larga raspandire </OL> Exemplu:
<HTML> <HEAD> <TITLE>Exemplu de lista ordonata </TITLE> </HEAD> <BODY> <OL> <LH><EM>Culorile spectrului vizibil sunt:</EM><BR> <LI>Rosu <LI>Portocaliu <LI>Galben <LI>Verde

101

<LI>Albastru <LI>Indigo <LI>Violet </OL> </BODY> </HTML>

Listele pot conine ca elemente ale enumerrii alte liste cum se poate observa n exemplul care urmeaz:
<HTML> <HEAD> <TITLE>Exemplu de liste imbricate</TITLE> </HEAD> <BODY> <OL> <LH><EM>Planetele Sistemului Solar: </EM><BR> <LI>Mercur <OL TYPE=A> <LI>57.9 milioane km deprtare Soare <LI>nu are sateliti </OL> <LI>Venus <OL TYPE=A> <LI>108 milioane km deprtare Soare <LI> nu are sateliti </OL> <LI>Pamintul <OL TYPE=A> <LI>149.6 milioane km deprtare Soare <LI>un satelit: Luna </OL> <LI>Marte <OL TYPE=A> <LI>227.9 milioane km deprtare Soare <LI>doi sateliti <OL> <LI>Phobos <LI>Deimos </OL </OL> </OL> </BODY> </HTML>

c) liste neordonate: <UL TYPE = <LH> <LI> <LI> <LI> </UL> T> antetul element element element

listei din lista din lista din lista

Atributul TYPE desemneaz simbolul grafic care va apare n faa fiecrui element al listei. TYPE = DISC - un disc TYPE = CIRCLE - un cerc TYPE = SQUARE - un ptrat 102

7.6 Generarea legturilor n documentele HTML


O pagin Web conine de regul, legturi ctre alte pagini. Printr-un simplu clic al mouse-ului pe un cuvnt sau imagine de legtur, browserul aduce i afieaz automat pagina ctre care puncteaz legtura. Legturile se realizeaz cu eticheta: <A> text de legtur </A> Eticheta <A> (A provine de la Anchor - ancor) are mai multe atribute dintre care cel mai important este HREF cu ajutorul crui se indic locaia paginii int: <A HREF = adresa_pagin> text de legtur </A> Legturile ntre paginile Web pot fi de mai multe feluri: a) Legtur intern. Aceasta puncteaz ctre un element din cadrul aceleiai pagini sau ctre un element al altei pagini. Realizarea unei legturi interne presupune crearea unui element de legtur n interiorul paginii i apoi realizarea legturii ctre acel element. Elementul de legtur (ancora) se creeaz astfel: <A NAME =nume_legtur> Paragraf ........ </A> Legtura ctre o ancor se realizeaz specificnd numele fiierului care conine ancora i numele ancorei (nume_legtur din exemplul de mai sus) separate prin caracterul #: <A HREF = nume_fiier#nume_legtur> Paragraf int</A> Mai jos este prezentat un exemplu de utilizare a legturilor interne.
<HTML> <HEAD> <TITLE>Exemplu de utilizare a legaturilor interne</TITLE> </HEAD> <BODY> <OL> <LH><EM>Planetele Sistemului Solar</EM><BR> <LI><A HREF = #A>Mercur</A> <LI><A HREF = #B>Venus</A> <LI><A HREF = #C>Terra</A> <LI><A HREF = #D>Marte</A> </OL> <A NAME = A>Mercur</A><BR> Planeta Mercur se afla la o distanta de 57.9 milioane km de Soare si nu are sateliti. <BR> <A NAME = B>Venus</A><BR> Planeta Venus se afla la o distanta de 108 milioane km de Soare si nu are sateliti.

01:45

<BR> <A NAME = B>Terra</A><BR>

103

Planeta Terra se afla la o distanta de 149.6 milioane km de Soare si are un satelit: Luna. <BR> <A NAME = B>Marte</A><BR> Planeta Marte se afla la o distanta de 227.9 milioane km de Soare si are doi sateliti: Phobos si Deimos. </BODY> </HTML>

b) Legtura local. Se realizeaz n felul urmtor: <A HREF = nume_fiier_local> text de legtur</A> unde nume_fiier_local se poate specifica folosind calea relativ, caz n care serverul va cuta pagina ncepnd din directorul unde se afl pagina din care a fost apelat legtura sau calea absolut. c) Legtura extern. O astfel de legtur puncteaz ctre un fiier care se poate afla oriunde n Internet. Numele fiierului int se specific folosind URL-ul lui. Exemplu: <A HREF = http://www.yahoo.com>Yahoo! </A>

7.7 Introducerea imaginilor n HTML


n paginile Web se pot include i imagini. Browserele Web afieaz imaginile salvate n fiiere GIF, JPEG sau PNG. Imaginile se includ cu ajutorul etichetei IMG: <IMG SRC = nume_fiier_imagine ALIGN = a HSPACE = N VSPACE = M WIDTH = W HEIGHT = H BORDER = B> Atributele acestei etichete au urmtoarea semnificaie: SRC - specific URL-ul imaginii care se va introduce n pagin; ALIGN - poate lua una din valorile TOP, MIDDLE, BOTTOM, LEFT sau RIGHT i specific modul de aliniere a imaginii; WIDTH - primete o valoare numeric i specific limea imaginii (n pixeli) HEIGHT - primete o valoare numeric i specific nlimea imaginii (n pixeli) BORDER - primete o valoare numeric i specific limea chenarului imaginii HSPACE - primete o valoare numeric i definete spaiul lsat liber pe orizontal n jurul imaginii; VSPACE - primete o valoare numeric i definete spaiul lsat liber pe vertical n jurul imaginii;

02:00

104

Exemplu:
<HTML> <HEAD> <TITLE>Utilizarea etichetei IMG </TITLE> </HEAD> <BODY> <P> <IMG SRC="carte.gif" ALIGN=TOP> Acest text e aliniat la marginea de sus a imaginii. </P> <P> <IMG SRC="carte.gif" ALIGN=MIDDLE> Acest text e aliniat la mijlocul imaginii. </P> <P> <IMG SRC="book.gif" ALIGN=BOTTOM> Acest text e aliniat la marginea de jos a imaginii. </P> </BODY> </HTML>

Imaginile pot fi utilizate i ca ancore pentru a realiza legturi ntre pagini:


<A HREF="http://www.hotmail.com"><IMGSRC="image.gif"></A>

7.8 Definirea tabelelor


Paginile Web pot conine i tabele. Un tabel este format din una sau mai multe linii, fiiecare linie avnd una sau mai multe celule. n interiorul celulelor pot fi introduse orice fel de informaii: text, figuri, legturi la alte paginii, liste i chiar tabele. Eticheta care marcheaza un tabel este : <TABLEBORDER = N CELLSPACING = M, CELLPADDING = P WIDTH = S%> ..... liniile tabelului </TABLE> Atributele etichetei TABLE au urmtoarea semnificaie: - BORDER - definete grosimea chenarului tabelului ise exprima n numr de pixeli; - CELLSPACING - definete spaiul liber ntre celule; - CELLPADDING - definete spaiul liber n jurul textului unei celule; - WIDTH - definete limea tabelului n procente Fiecare linie a tabelului este descris cu ajutorul etichetei: <TR VALIGN = TOP|BOTTOM|MIDDLE ALIGN = LEFT|RIGHT|CENTER> ....</TR> Atributul VALIGN definete alinierea pe vertical iar ALIGN definete alinierea pe orizontal. Fiecare celul a tabelului este descris astfel: 105

02:20

<TD VALIGN = TOP|BOTTOM|MIDDLE ALIGN = LEFT|RIGHT|CENTER COLSPAN = N ROWSPAN = M> ....</TR> Toate celulele de pe un rnd motenesc valorile atributelor VALIGN i ALIGN care au fost stabilite pentru linia din care fac parte celulele cu excepia situaiei cnd acest atribute sunt redefinite n eticheta <TD>. COLSPAN specific limea celulei ca fiind numrul de coloane peste care se ntinde aceast celul. ROWSPAN definete nalimea celulei exprimat n numrul de linii peste care se ntinde celula. Tabelele pot avea i un antet specificat cu ajutorul etichetei <TH> ... </TH> care are aceleai atribute ca i <TD>. Titlul unui tabel se descrie prin eticheta:

<CAPTION ALIGN=TOP|BOTTOM> .... </CAPTION> n continuare este prezentat un exemplu de tabel, iar n figura 9.2 se poate urmri modul cum este afiat acest tabel de Internet Exporer. <table border=1 cellspacing=1 cellpadding=0> <Caption ALIGN=CENTER>Domeniile de utilizare ale sistemului UNIX</caption> <tr> <th width=222 rowspan=2 valign=middle align=center>HARDWARE</th> <th width=331 colspan=5 ALIGN=CENTER>Sisteme de Operare</th> </tr> <tr> <td width=66 <td width=66 <td width=66 <td width=66 <td width=66 </tr>

valign=top>DOS</td> valign=top>OS/2</td> valign=top>MVS</td> valign=top>VMS</td> valign=top>UNIX</td>

<tr> <td width=222 valign=top>LAPTOP</td> <td width=66 valign=top>*</td> <td width=66 valign=top>*</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>*</td> </tr> <tr> <td <td <td <td <td <td

width=222 valign=top>PC</td> width=66 valign=top>*</td> width=66 valign=top>*</td> width=66 valign=top>-</td> width=66 valign=top>*</td> width=66 valign=top>*</td> 106

</tr> <tr> <td width=222 valign=top>STATII DE LUCRU</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>*</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>*</td> <td width=66 valign=top>*</td> </tr> <tr> <td width=222 valign=top>SISTEME DE BIROU</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>*</td> <td width=66 valign=top>*</td> </tr> <tr> <td width=222 valign=top>MINICALCULATOARE</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>*</td> <td width=66 valign=top>*</td> </tr> <tr> <td width=222 valign=top>SUPERMINICALCULATOARE</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>*</td> <td width=66 valign=top>*</td> </tr> <tr> <td width=222 valign=top>MAINFRAME-uri</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>*</td> <td width=66 valign=top>*</td> <td width=66 valign=top>*</td> </tr> <tr> <td <td <td <td

width=222 valign=top>SUPERCALCULATOARE</td> width=66 valign=top>-</td> width=66 valign=top>-</td> width=66 valign=top>-</td> 107

<td width=66 valign=top>-</td> <td width=66 valign=top>*</td> </tr> </table>

Figura 7.2 Tabelul afisat cu Internet Explorer Sa ne reamintim... Pentru a forma tabele asimetrice se foloseste atributul "rowspan" pentru a traversa mai multe linii si "colspan" pentru a traversa mai multe coloane. Deasemenea pentru antetul tabelului, se foloseste tagul <th>. Atributele etichetei TABLE au urmtoarea semnificaie: .......................

7.9. Rezumat
x Limbajul HTML este o implementare a standardului SGML (Standard Generalized Markup Language) specializat pentru crearea paginilor Web. Limbajul HTML descrie cum trebuie s fie formatate paginile Web i conine comenzi explicite care indic browserului cum trebuie afiat un text. Un document HTML incepe si se termina cu tag-ul <html> si respectiv </html>. Aceasta reprezinta structura standard a unui HTML. Tag-ul body incapsuleaza tot continutul unei pagini Web. Sistemul de culori hexazecimal este sistemul standard pentru toate browserele web. Tag-ul <hr> se utilizeaza pentru a crea o linie orizontala. Atributul href numeste legatura catre o alta pagina web. De fapt, este locul

x x x x x

02:50

108

x x

unde va fi dus user-ul daca va executa un click pe linkul respectiv. Linkurile (legaturile) pot fi de trei tipuri: interne, locale si externe. Limbajul HTML permite definirea mai multor tipuri de liste : liste de definitii, liste ordonate si neordonate.

7.10. Test de autoevaluare a cunotinelor


(timp necesar : 20 minute) 1. 2. 3. 4. 5. 6. Ce reprezinta sistemul de coduri de culori hexazecimale ? Ce tag este utilizat pentru inserarea imaginilor? Ce reprezinta Src? Ce atribute sunt folosite pentru a stabili inaltimea si latimea unei imagini ? Ce reprezinta atributul TYPE? Ce semnificatie au atributele etichetei TABLE ?

Rspunsuri: 1. Sistemul de coduri de culori hexazecimale este o reprezentare de 6 caractere de culoare. Primele doua caractere (RR) reprezinta culoarea rosu (Red), urmatoarele doua (GG) culoarea verde (Green), iar ultimele doua (BB) culoarea albastra (Blue). 2. Inserarea imaginilor se face cu ajutorul tag-ului <img/>. 3. "Src" este prescurtarea pentru "source" (sursa). Acest atribut se foloseste pentru a indica locatia fotografiei. 4. Pentru a stabili inaltimea si latimea unei imagini sunt folosite atributele height si width. 5. Atributul TYPE desemneaz simbolul grafic care va apare n faa fiecrui element al listei. TYPE = DISC - un disc TYPE = CIRCLE - un cerc TYPE = SQUARE - un ptrat 6. Atributele etichetei TABLE au urmtoarea semnificaie: - BORDER - definete grosimea chenarului tabelului ise exprima n numr de pixeli; - CELLSPACING - definete spaiul liber ntre celule; - CELLPADDING - definete spaiul liber n jurul textului unei celule; - WIDTH - definete limea tabelului n procente .

7.11. Test de evaluare a cunotinelor


Ce reprezinta atributul alt in cazul imaginilor unei pagini Web? Cum se realizeaza tabelele asimetrice? 109

7.12. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie 1. Bogdan Oancea Tehnologia informaiei i comunicaiilor, Editura Artifex, Bucureti, 2008. 2. Bogdan Oancea, Adina Cretan - Bazele Tehnologiei Informatiei, Editura Prouniversitaria, Bucuresti, 2012.

110

UNITATEA DE NVARE 8. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI CSS


Cuprins 8.1. Obiective 8.2. Competenele unitii de nvare 8.3. Prezentare generala a limbajului CSS 8.4. Elementele id si class 8.5. Definirea fonturilor 8.6. Alinierea in cadrul unei pagini WEB 8.7. Elemente de fundal 8.8. Stiluri de liste 8.9. Incadrarea elementelor in pagina 8.10. Pozitionarea elementelor in pagina 8.11. Rezumat 8.12. Test de evaluare a cunotinelor 8.13. Bibliografie

8.1. Obiective

n aceast unitate de nvare se vor prezenta: Ce este limbajul CSS; Cum pot fi folosite instructiunile limbajului CSS pentru formatarea unei pagini WEB.

8.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s rspundei la ntrebrile: Ce este CSS si cum se utilizeaza; Cum se formateaza elementele unei pagini WEB folosind CSS.

Durata de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 3 ore.

8.3. Prezentare generala a limbajului CSS


CSS, prescurtarea de la Cascading Style Sheets, sunt etichete folosite pentru formatarea paginilor web (de exemplu formatare text, background sau aranjare in pagina, etc.). Beneficiile utilizarii limbajului CSS CSS sunt: formatarea este introdusa intr-un singur loc pentru tot documentul editarea rapida a etichetelor datorita introducerii intr-un singur loc a etichetelor se obtine o micsorare a codului paginii, implicit incarcarea mai rapida a acesteia Sintaxa CSS este structurata pe trei nivele: - nivelul 1 fiind proprietatile etichetelor din documentul HTML, tip inline; - nivelul 2 este informatia introdusa in blocul HEAD, tip embedded; - nivelul 3 este reprezentat de comenzile aflate in pagini separate, tip externe; Cea mai mare importanta (suprascrie orice alt parametru) o are sintaxa de nivelul 1 iar cea mai mica importanta o are cea de nivelul 3. 111

00:00

Folosirea unui fisier extern sau nivel 3 care sa contina comenzi CSS este foarte practic deoarece poate fi utilizat in mai multe situatii (mai multe fisiere HTML pot folosi acelasi fisier extern CSS) eliminand timpul necesar introducerii codului corespunzator in fiecare pagina si totodata editarea lor intr-un singur loc pentru mai multe fisiere. Extensia acestor fisiere este .css. Legatura paginilor HTML cu fisierele extene CSS se face prin introducerea urmatoarei linii: <link rel="stylesheet" type="text/css" href="fisier_css.css"> Atributele indica urmatoarele: rel - fisierul este tip styleshhet type - tip text ce contine comenzi CSS href - fisierul sau adresa fisierului CSS. Comenzile de nivel 2 sau embedded sunt cele gazduite oriunde intre perechea de etichete <head> si </head> conform sintaxei: <style type="text/css"> <!-... comenzi CSS ... --> </style> unde style -specifica unde incepe si unde se termina blocul CSS iar type este folosit pentru a ascunde de browserele vechi, care nu cunosc sintaxa CSS, continutul blocului style. Comenzile CSS de nivel 1 sau inline sunt cele mai folosite, ele suprascriind orice alte comenzi CSS. Sunt amplasate in interiorul etichetelor HTML aflate in zona BODY si au sintaxa: <eticheta style="codul CSS dorit"> ...textul sau obiectul asupra caruia este aplicat codul CSS... </eticheta> Este permisa folosirea comentariilor in CSS ca si in HTML: /* Acesta este un comentariu in CSS */ Furnizati mai multe detalii CSS. Folosii drept principal surs de informare Internetul. ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ...........................................................................................................................................

8.4 Elementele id si class


id si class sunt comenzi care dau unei formatari CSS un nume. Se folosesc atunci cand dorim sa aplicam un stil de formatare unei anume zone. Pentru compatibilitate cu versiunile anterioare de browsere numele asociate zonelor nu vor contine caracterul _. Elementul id se aplica unui stil de format o singura data sau la o singura eticheta HTML, plasandu-se un nume acelui stil. Acest element necesita 112

00:20

existenta comezilor CSS in zona HEAD sau intr-un fisier extern. Exemplu: folosirea elementului id <html> <head> <title>Exemplu id</title> <style type="text/css"> <!-- #rosu{color: #F00000;}--> </style> </head> <body> <p id="rosu">Text rosu introdus prin id "rosu"</p> Text negru </body> </html>

Elementul class se similar cu id dar spre deosebire de acesta poate fi folosit de mai multe ori sau pentru zone mai mari. Ca si la id necesita existenta comezilor CSS in zona HEAD sau intr-un fisier extern. Exemplu: folosirea elementului class <html> <head> <title>Exemplu utilizare class</title> <style type="text/css"> <!-- .rosu{color: #FF0000;}--> </style> </head> <body> <p class="rosu">Primul text rosu introdus prin class "rosu"</p> Text negru <p class="rosu">Al doilea text rosu introdus prin class "rosu"</p> </body> </html>

S ne reamintim... id si class sunt comenzi care dau unei formatari CSS un nume. Se folosesc atunci cand dorim sa aplicam un stil de formatare unei anume zone.

113

8.5 Definirea fonturilor


Aceste elemente specifica argumentul fontului care se asociaza unui element HTML fiind incluse ori in zona HEAD ori in interiorul etichetei dorite. In cazul de fata se remarca asemanarea cu eticheta font din HTML care accepta argumentele type, style, size si weight. font-family font-family este de fapt o lista de fonturi din care browserul va folosi in ordinea in care le recunoaste (primul folosit va fi primul din lista, daca nu este recunoscut il foloseste pe al doilea si tot asa mai departe). Este recomandat ca ultima pozitie din lista sa fie un fontgeneric(deexempluserif,sans-serifsaumonospace). In situatia in care numele fontului este format din doua cuvinte se incadreaza intre ghilimele duble pentru ca browserul sa le interpreteze impreuna. Exemplu: CSS introdus in HEAD aplicat etichetei p. Browserul nu recunoaste primele doua fonturi din lista, folosindu-l pe al treilea

01:05

<html> <head> <title>Exemplu de utilizare fonturi</title> <style type="text/css"> <!-- p{font-family: font1,font2,arial;}--> </style> </head> <body> <p>Text scris cu cu fontul Arial</p> Text negru <p>Text scris cu cu fontul Arial</p> </body> </html> Exemplu: acelasi exemplu dar CSS introdus in eticheta p din HTML

<html> <head> <title> Exemplu de utilizare fonturi </title> </head> <body> <p style="font-family: font1,font2,arial;">Text scris cu cu fontul Arial</p> Text negru <p style="font-family: font1,font2,arial;">Text scris cu cu fontul Arial</p> </body> </html> font-size Este parametrul prin care stabilim dimesiunea fontului, exprimat in pixeli (px), puncte (pt), keywords sau procente. Are o functionare asemanatoare cu eticheta <font>.

Exemplu: CSS introdus in HEAD aplicat etichetei p, dimensiunea exprimata in pixeli <html> <head> <title>Exemplu dimensiune font</title> <style type="text/css"> <!-- p{font-size: 20px;}--> 114

</style> </head> <body> <p>Text scris cu font de 20px</p> Text negru </body> </html> Pentru dimensiunea exprimata in puncte folosim acelasi exemplu inlocuid px cu pt. Dimensiunea exprimata prin keywords foloseste cuvinte in loc de cifre. Sapte cuvinte inlocuiesc dimensiunile de la 1 la 7 de la veche eticheta FONT FACE din HTML.

CSS keyword xx-small x-small small medium large x-large xx-large

numar FONT size 1 2 3 4 5 6 7

Pentru verificare se poate folosi exemplul anterior in care se inlocuieste 20px cu unul din cuvintele de mai sus. Procentele sunt o alta valoare pe care o poate lua font-size. Aceasta modalitate poate fi vizualizata diferit de browsere diferite. Ca verificare folositi acelasi exemplu schimband 20px cu 200%. font-style font-style este folosit pentru a adauga caracteristica italica fontului. Poate lua valorile normal si italic. <style type="text/css"> <!-- p{font-style: italic;}--> </style> font-weight font-weight este paramerul care stabileste grosimea caracterului putand lua valorile numerice de la 100 la 900 sau BOLD, BOLDER, LIGHTER. <style type="text/css"> <!-- p{font-weight: 700;}--> </style> compunerea stilurilor Stilurile prezentate anterior pot fi folosite simultan in interiorul aceeasi etichete fiind despartite de caracterul ; (punct si virgula). Exemplu: folosirea unui stil compus aplicat etichetei p

<html> <head> <title>Exemplu de compunere a stilurilor</title> <style type="text/css"> 115

<!-p{ font-family: arial; font-size: 20px; font-style: italic; font-weight: 800;} --> </style> </head> <body> <p>Text scris cu Arial, 20px, italic, 800</p> Text negru </body> </html>

Studiati exemplele de mai sus. Utilizand un editor de texte realizati paginile prezentate si incarcati-le cu un browser.

8.6 Alinierea in cadrul unei pagini WEB


01:40 text-align pozitioneaza pe orizontala obiecte (de exemplu text sau imagini) si admite valorile left, right si center ca si eticheta align din HTML. In continuare este prezentat ca exemplu codul folosit in HEAD, aplicat etichetei p: <style type="text/css"> <!-p{text-align: center;} --> </style>

Exemplu: prin intermediul lui div aplicam stilul centru imaginii si textului <html> <head> <title>Exemplu div</title> <style type="text/css"> <!-p{text-align: center;} --> </style> </head> <body> <div class="centru"><img src="poza.jpg"></div> Text neformatat <div class="centru">Text formatat</div> </body> </html> vertical-align este folosit pentru alinierea pe verticala a obiectelor dintr-un tabel si poate lua valorile: top, middle si bottom. In exemplul de mai jos este creat clasa sus care va putea fi aplicat elementelor

116

<td> ale tabelului <style type="text/css"> <!-.sus{vertical-align: top;} --> </style> float este folosit pentru alinierea textului cu imaginile si poate avea valorile: left si right. In functie de valoarea aleasa imaginea va fi aliniata in partea opusa a paginii.

Exemplu: cream clasa auto si o aplicam inaginii <html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-.auto{float: left;} --> </style> </head> <body> <img src="poza.jpg" class="auto"> Textul se aliniaza la dreapta, iar poza la stanga datorita clasei "auto". </body> </html>

Tabulare text-indent este folosit pentru alinierea textului in interior avand valori exprimate in inci(in),centimetri(cm)saupixeli(px). In exemplul de mai jos text-indent este aplicat etichetei p deplasand textul cu 10 pixeli in interior <style type="text/css"> <!-p{text-indent: 10px;} --> </style> Decorare text-decoration adauga sublinierea sau taierea blocului text asociat si poate avea valorile underline, line-through sau none. Exemplu: stilul asociat etichetei p este prezentat in HEAD <html> <head> <title>Exemplu de decorare</title> <style type="text/css"> <!-117

p{text-decoration: underline;} --> </style> </head> <body> Text normal <p>Text subliniat</p> </body> </html>

Culoare color defineste culoarea textului dintr-o zona sau intrega pagina Exemplu: stilul asociat etichetei p este prezentat in HEAD <html> <head> <title>Exemplu utilizare culoare </title> <style type="text/css"> <!-p{color: #0000FF;} --> </style> </head> <body> Text normal <p>Text albastru</p> </body> </html> Stiluri pentru legaturi In HTML culoarea legaturilor poate fi stabilita prin atributele LINK, ALINK si LINK declarate in interiorul etichetei BODY. Acelasi lucru si chiar mai mult poate fi realizat folosind sintaxa CSS.

Exemplu: <html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-a{font-family: arial; font-size: 20px;} a:link {color: #0000FF;} a:visited {color: #00FF00;} a:active {color: #FF0000;} a:hover {color: #000000;} --> </style> </head> <body> Text normal 118

<a href="exemplu4_4.html">link</a> catre exemplul 4_4 </body> </html> a defineste stilul general pentru legatura a:link defineste stilul legaturii nevizitate a:visited defineste stilul legaturii vizitate a:active defineste stilul legaturii active (nu prea se foloseste) a:hover defineste stilul cand mouse-ul este deasupra legaturii

8.7 Elemente de fundal


background-color defineste culoarea de fond si poate fi asociat oricarei etichete HTML Exemplu: definim un stil pentru intreg BODY si un altul pentru eticheta p <html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-body {background-color: #FFFF00;} p {background-color: #FF0000;} --> </style> </head> <body> Text normal <p>Text cu background rosu</p> </body> </html> Imagine de fond Imaginile pot fi folosite ca fundal in spatele intregii pagini, a unui obiect sau a textului. background-image asociaza o imagine ca fundal unui obiect. Exemplu: definim un stil pentru eticheta p

<html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-p {background-image: url(poza.jpg);} --> </style> </head> <body> Text normal <p>Text cu imagine de fond</p> </body> </html> 119

Repetare Functie de dimensiunile obiectului caruia ii sunt asociate imaginile de fond se repeta pe orizontala si verticala.Repetarea poate fi controlata prin parametrul backgroundrepeat care poate lua valorile: repeat-x imaginea se repeta pe orizontala repeat-y imaginea se repeta pe verticala no-repeat imaginea nu se repeta Exemplu: imaginea nu se repeta sub eticheta p

<html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-p {background-image: url(poza.jpg); background-repeat: no-repeat;} --> </style> </head> <body> Text normal <p>Text cu imagine de fond</p> </body> </html> Pozitia In mod normal imaginea de fundal incepe din coltul stanga sus al obiectului asociat, ar acest lucru poate fi controlat prin comanda CSS background-position Sunt acceptate doua valori: in prima pozitie poate fi: top, center, bottom, percentage sau pixel in a doua pozitie poate fi: right, center, left, percentage sau pixel . Exemplu: imaginea de fundal este asociata etichetei BODY fiind amplasata top si center, fara repetare

<html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-body {background-image: url(poza.jpg); background-repeat: no-repeat; background-position: top center;} --> </style> </head> <body> Text normal </body> </html>

8.8 Stiluri de liste


Folosind eticheta ol din HTML cream liste ordonate sau numerotate. Adaugand comenzi CSS in zona HEAD putem adauga pe langa numere si cifre sau alte 120

simboluri. Sintaxa este: <style type="text/css"> <!-li {list-style-type: valoare;} --> </style> valoarea poate fi: valoare disc circle square decimal lower-roman upper-roman upper-alpha lower-alpha none disc disc cerc patrat numere intregi numere romane, caractere mici (i, ii, iii, iv) numere romane, caractere mari (I, II, III, IV) litere mari (A, B, C, D) litere mici (a, b, c, d) nimic

Exemplu: lista ordonata folosind marcaje cu litere mici <html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-li {list-style-type: lower-alpha;} --> </style> </head> <body> Necesar materiale: <ol> <li>caramida</li> <li>ciment</li> <li>ipsos</li> </ol> </body> </html>

In afara simbolurilor de marcaj prestabilite cunoscute de browser pot fi folosite si imagini prin comansa CSS list-style-image. Imaginile sunt introduse prin adresa url(). Exemplu: lista ordonata folosind ca marcaj imaginea punct.gif <html> <head> 121

<title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-li {list-style-image: url(punct.gif);} --> </style> </head> <body> Necesar materiale: <ul> <li>caramida</li> <li>ciment</li> <li>ipsos</li> </ul> </body> </html>

8.9 Incadrarea elementelor in pagina


Fiecare element este incadrat intr-o caseta care este compusa din urmatoarele elemente:

marginea (margin) este spatiul exterior chenarului pana la celelalte elemente; chenarul (border) este o bordura care inconjoara elemental; completarea (padding) stabileste distanta dintre continut si chenar; continutul include informatia utila (text, tabele, imagini, formulare, etc.) ; Originea elementului este considerat coltul din dreapta sus fata de care se vor raporta toate dimensiunile prezentate in continuare. width si height Latimea si inaltimea unui element sunt stabilite in HTML prin atributele width si height. Aceste atribute pot fi adaugate sau suprascrise prin comenzi CSS.

122

Exemplu: folosind comenzi CSS modificam dimensiunile originale ale imaginii <html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-img {width: 50px; height: 100px;} --> </style> </head> <body> <img src="margini.gif"> </body> </html>

padding si margin padding stabileste distanta dintre obiect si chenar simultan pentru toate laturile. Distantele pot fi stabilite si individual folosind padding-top, padding-bottom, padding-left sau padding-right. margin stabileste distanta dintre chenar si celelalte obiecte din pagina simultan pentru toate laturile. Distantele pot fi stabilite si individual folosind margin-top, marginbottom, margin-left sau margin-right. Valorile pentru padding si margin pot fi exprimate in: px (pixeli), in (inci), pt (puncte) sau cm (centimetri). Exemplu: folosind comenzi CSS imaginea este pozitionata la 100px fata de latura stanga si 25px fata de latura de sus. <html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-img {margin-left: 100px; margin-top: 25px;} --> </style> </head> <body> <img src="margini.gif"> </body> </html>

border Firefox si Internet Explorer afiseaza diferit chenarele. Comanda CSS pentru definirea chenarului este border avand proprietatile asociate width, style si color. Pentru a fi siguri ca aceste proprietati functioneaza atat in Internet Explorer cat si in Firefox trebuie sa declaram pentru border cel putin width si style. border-width stabileste grosimea chenarului si poate fi exprimata in px (pixeli), pt 123

(puncte), cm (centimetri) sau in (inci). border-style stabileste tipul chenarului si poate fi dotted, dashed, solid, double, groove, ridge, inset si outset. border-color stabileste culoarea chenarului si poate fi exprimata prin valoare hexazecimala sau in cuvinte. Exemplu: definim noua clase utilizand proprietatile border-width border-style si border-color <html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-.clasa1 {border-width: 2px; border-style: dotted; border-color: red;} .clasa2 {border-width: 3px; border-style: dashed; border-color: blue;} .clasa3 {border-width: 2px; border-style: solid; border-color: green;} .clasa4 {border-width: 3px; border-style: double; border-color: black;} .clasa5 {border-width: 2px; border-style: groove; border-color: silver;} .clasa6 {border-width: 3px; border-style: ridge; border-color: lime;} .clasa7 {border-width: 2px; border-style: inset; border-color: yellow;} .clasa8 {border-width: 3px; border-style: outset; border-color: aqua;} .clasa9 {border-width: 2px; border-style: hidden; border-color: olive;} --> </style> </head> <body> <div class="clasa1">border-width: 2px; border-style: dotted; border-color: red;</div><br> <div class="clasa2">border-width: 3px; border-style: dashed; border-color: blue;</div><br> <div class="clasa3">border-width: 2px; border-style: solid; border-color: green;</div><br> <div class="clasa4">border-width: 3px; border-style: double; border-color: black;</div><br> <div class="clasa5">border-width: 2px; border-style: groove; border-color: silver;</div><br> <div class="clasa6">border-width: 3px; border-style: ridge; border-color: lime;</div><br> <div class="clasa7">border-width: 2px; border-style: inset; border-color: yellow;</div><br> <div class="clasa8">border-width: 3px; border-style: outset; border-color: aqua;</div><br> <div class="clasa9">border-width: 2px; border-style: hidden; border-color: olive;</div> </body> </html>

8.10 Pozitionarea elementelor in pagina


Pozitionarea permite asezarea unui obiect intr-un anume loc folosind 124

coordonatele. Totodata obiectele pot fi pozitionate pe straturi diferite, unul deasupra celuilalt. Atat pozitionarea absoluta (ASOLUTE) cat si cea relativa (RELATIVE) folosesc proprietatile LEFT si TOP exprimate in px (pixeli), in (inci), pt (puncte), ems, procentaje sau cm (centimetri). Pozitionarea absoluta plaseaza obiectul in pagina exact in locatia data de left si top. Astfel poate fi creat un element liber fata de celelalte din pagina. Obiectul poate fi orice, de exemplu text sau imagine. Exemplu: am aplicat pozitionarea absoluta etichetei h4 <html> <head> <title>Exemplu </title> </head> <body> <h4 style="position: absolute; left: 50px; top: 50px">Text 1</h4> <h4 style="position: absolute; left: 100px; top: 200px">Text 2</h4> </body> </html> Pozitionarea relativa este pozitia normala pe care o ocupa un element, dupa elementele anterioare si inaintea celor urmatoare. Poate fi deplasat fata de aceasta pozitie folosind proprietatile left si top. Exemplu: am folosit doua obiecte unul pozitionat absolut celalalt relativ <html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-.absolut {position: absolute; left: 200px; top: 150px;} .relativ {position: relative; left: 50px; top: 50px;} --> </style> </head> <body> <div class="absolut">Pozitionare absoluta, independent de celelate obiecte din pagina</div> Text <div class="relativ">Pozitionare relativa, dupa "Text"</div> </body> </html> Pozitionarea tridimensionala

Elementele sunt pozitionate pe ecran pe o suprafata bidimensionala dar pot fi asezate si unul deasupra celuilalt, intr-o stiva utilizand un indicativ (index-z) incepand cu 0, urmatorul 1 si tot asa in continuare. Elementul cu indexul cel mai mare este asezat deasupra.

125

Exemplu: am folosit doua obiecte unul pozitionat absolut celalalt relativ <html> <head> <title>Exemplu </title> <style type="text/css"> <!-.element1 {position: absolute; left: 30px; top: 30px; z-index: 3} .element2 {position: absolute; left: 50px; top: 50px; z-index: 2} .element3 {position: absolute; left: 70px; top: 70px; z-index: 1} --> </style> </head> <body> <div class="element1"><img src="poza.jpg"></div> <div class="element2"><img src="poza.jpg"></div> <div class="element3"><img src="poza.jpg"></div> </body> </html>

8.11 Rezumat
CSS, prescurtarea de la Cascading Style Sheets, sunt etichete folosite pentru formatarea paginilor web (de exemplu formatare text, background sau aranjare in pagina, etc.). Beneficiile utilizarii limbajului CSS sunt: formatarea este introdusa intr-un singur loc pentru tot documentul editarea rapida a etichetelor datorita introducerii intr-un singur loc a etichetelor se obtine o micsorare a codului paginii, implicit incarcarea mai rapida a acesteia Sintaxa CSS este structurata pe trei nivele: - nivelul 1 fiind proprietatile etichetelor din documentul HTML, tip inline; - nivelul 2 este informatia introdusa in blocul HEAD, tip embedded; - nivelul 3 este reprezentat de comenzile aflate in pagini separate, tip externe;

01:50

8.12. Test de evaluare a cunotinelor


(timp necesar : 30 minute) Realizati o pagina WEB in care sa utilizati elementele limbajului CSS prezentate in aceasta unitate de invatare.

8.13. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie 1. Teodoru Gugoiu, HTML, XHTML, CSS si XML prin exemple - ghid practic, Editura Teora, Bucuresti. 2. www.etutoriale.ro 126

UNITATEA DE NVARE 9. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI JAVASCRIPT


Cuprins 9.1. Obiective 9.2. Competenele unitii de nvare 9.3. Prezentare Javascript 9.4. Comentarii in fisiere si alerte Javascript 9.5. Structura alternativa in Javascript 9.6. Functii Javascript 9.7. Test de evaluare a cunotinelor 9.8. Tema de control 9.9. Bibliografie

9.1. Obiective

n aceast unitate de nvare se va prezenta o introducere in limbajul Javascript.

9.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s rspundei la ntrebarea: Cum se poate folosi limbajul Javascript in paginile WEB;

Durata de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 3 ore.

9.3. Prezentare general Javascript


Javascript este un limbaj de programare care face posibil ca paginile web sa fie mai interactive. Este mai des recunoscut ca facand parte din categoria "Scripting Languages". A fost lansat sub numele de "LiveScript", schimbarea numelui in JavaScript fiind o chestie legata de strategia de marketing. Scripturile Javascript sunt introduse in pagina HTML si sunt interpretate si executate de browser. Javascript poate fi considerat o unealta foarte buna daca doriti sa controlati continutul paginilor in functie de data, ora, sistemul de operare sau browserul utilizatorilor, sa faceti site-uri interactive, care sa comunice cu vizitatorii, site-uri dinamice, sa validati datele primite din formulare, dar nu numai atat, acestea fiind doar cateva din posibilitatile pe care le ofera acest limbaj.

00:00

Pentru a fi interpretat de catre browser trebuie sa marcam codul astfel: <script type="text/javascript"> Codul javascript </script> O alta metoda pentru a folosi scripturile javascript, metoda mai practica, este aceea de utilizare a scripturilor externe. Cei care folosesc CSS sunt obisnuiti cu folosirea stylesheet-urilor externe. Este aproximativ acelasi lucru: se adreseaza fisierul extern in interiorul etichetei <HEAD> a fisierului html si apoi o modificare a acestui script se propaga in intreg documentul. 127

Iata cum adresam un fisier JS extern (fisierul extern este exemplu.js): <html> <head> <title> Exemplu </title> <script type="text/javascript" src=exemplu.js> </script> </head> <body>

Continut

</body> </html> In continuare vom arata cum se afiseaza in browser un text folosind javascript. <html> <head> <title> exemplu </title> </head> <body> <h1> Text HTML </h1> <h1> <script type="text/javascript"> document.write("Text JAVASCRIPT"); </script> </h1> </body> </html> Explicatii suplimentare: document.write("text Javascript");

document este un obiect iar write() este o metoda. Un obiect poate contine alte obiecte care pot fi considerate proprietati ale acestuia. Spre exemplu document contine alte obiecte, de exemplu title. In javascript acest obiect se identifica cu: document.title. Alt exemplu ar fi obiectul submit care este intr-un formular din pagina. Acesta ar fi adresat document.form.submit. Iata cateva exemple de obiecte HTML si corespondentele in JavaScript:

Obiectul Pagina Web

Tag-ul HTML <body> .... </body>

Coresp. JavaScript document document.formular 128

Formular <form

HTML

name="formular">

... </form> <INPUT TYPE="button" name="buton">

Buton

document.formular.b uton

Imagine

<IMG name="imagine">

document.imagine

write() este o metoda. O metoda ne face sa ne gandim la actiune, cu efect asupra obiectelor. Metodele au tot timpul paranteze ( ).

Utilizarea unui fisier extern: <html> <head> <title>exemplu2</title> <script type="text/javascript" src="exemplu2.js"> </script> </head> <body>

<h1> Text HTML </h1> <h1 id="text1"> <!-- aplicam un id pe care-l vom defini in JS --> </h1> </body> </html> Am adresat fisiserul extern javascript in zona <HEAD> a documentului HTML si am atribuit marcajului <h1> id-ul "text1". Un ID javascript functioneaza ca un ID in CSS: poate fi folosit o singura data intr-o pagina. Iata si codul din exemplu2.js : window.onload = scrieText; function scrieText() { document.getElementById("text1").innerHTML = "Text JavaScript din fisier extern"; } Ce face acest script: - dupa ce termina de incarcat fereastra executa functia "scrieText" (window.onload = scrieText;) - pasul urmator este definirea functie scrieText(). Aceasta se face intre acolade ({ 129

}).Aceasta functie cauta dupa ID-ul "text1" in documentul HTML si unde il gaseste inlocuieste continutul tagului respectiv cu textul pe care l-am introdus in ghilimele.

9.4. Comentarii in fisiere si alerte Javascript


Pentru a face comentarii care sa nu fie afisate de browser, cu scopul de a explica codul pentru altii sau pentru a lasa marcaje care sa-ti aduca aminte anumite lucruri despre script, ai la dispozitie doua modalitati: - pentru comentarii pe o singura linie se foloseste marcajul //: // comentariu pe o singura linie (daca treceti pe linia urmatoare va fi interpretat de browser si va afisa o eroare) - pentru comentarii pe mai multe linii: /* comentariu 1 comentariu 2 comentarii pe mai multe randuri, tot ce se afla in interiorul acestor marcaje este ignorat */ Una dintre cele mai importante facilitati a acestui limbaj este aceea ca ofera posibilitatea sa interactionezi cu utilizatorii. Pentru a crea o alerta care sa afiseze un mesaj la care utilizatori trebuie sa raspunda, codul din fisierul JS este urmatorul (codul din fisierul html il pastram): alert("Mesaj de intampinare - Bine ati venit!"); // pagina se va incarca atunci cand se face click pe OK

00:25

9.5 Structura alternativa in Javascript


In continuare vom prezenta implementarea structurii alternative in Javascript. Ea ofera posibilitatea de a executa anumite instructiuni in functie de anumite conditii, de exemplu daca sunt sau nu cookie-urile activate. O structura alternativa se poate implementa cu ajutorul intructiunilor if then else. Vom scrie un script care sa afiseze un mesaj sau o alerta daca cookie-urile sunt activate si altul daca nu sunt activate: if (/* intre aceste paranteze vom introduce conditia. Aceasta trebuie sa intoarca valoarea true sau false.*/) { /*Aici trebuie introdus codul care sa fie executat daca conditia din if intoarce valoarea true */ } else { 130

/* Codul care este executat daca conditia intoarce valoarea false. Conditionala poate fi folosita si fara partea de else*/ } Acestea fiind stiute vom scrie un script care sa afiseze o alerta daca sunt activate cookie-urile si alta daca sunt dezactivate. Iata codul din fisierul JS:

if (navigator.cookieEnabled) { alert ("cookies activate!!!"); } else { alert ("cookies dezactivate"); } Vom prezenta un script care sa ofere utilizatorilor posibilitatea sa confirme sau nu, iar in functie de raspuns sa avem actiuni diferite. Pentru acesta, vom folosi tot un if si vom schimba doar conditia: if (confirm("Esti sigur ca aceasta e pagina pe care trebuie sa te afli?")) { alert("ai zis ca esti sigur"); } else { alert("nu esti sigur"); } Daca dorim ca user-ul sa introduca raspunsul de la tastatura trebuie sa folosim variabile. O variabila se defineste o data si poate fi folosita de mai multe ori. Scriptul urmator preia raspunsul introdus de utilizator si poate sa-l foloseasca pentru a-i da acestuia un raspuns. Pentru ca vizitatorii sa introduca valori se foloseste metoda prompt(), care este din aceeasi categorie cu alert() si confirm(), toate solicitand actiune din partea utilizatorului. var raspuns = prompt("esti sigur ca aici pe aceasta pagina vrei sa ajungi",""); /* Intre primele ghilimele se introduce intrebarea iar intre celelalte se introduce un raspuns random. Am lasat liber pentru a nu avea un raspuns predefinit. */ if (raspuns) { // daca exista vreun raspuns alert("ai zis: " + raspuns); //concateneaza cele doua siruri } else { alert("nu esti sigur"); }

Confirm face parte din aceeasi categorie cu alert si prompt, adica ferestre popup. Spre deosebire de alert, confirm intoarce valoarea true sau false, putand fi astfel folosit in structuri if, ca in exemplul de mai jos: if (confirm("esti de acord?")) { alert("Esti de acord") } else { 131

alert ("Nu esti de acord") };

9.6 Functii Javascript


01:15 Sintaxa pentru crearea unei functii este urmatoarea: function NumeFunctie(var1,var2,...,varX) { ....cod.... } In caz ca nu are parametrii numele functiei va trebui urmat de paranteze ( ). function NumeFunctie() { .... cod.... } Iata un exemplu soarte simplu de functie fara parametrii: <html> <head> <script type="text/javascript"> function ScrieText() { alert("Text de PROBA"); } </script> </head> <body> <form> <input type="button" value="Apasa" onclick="ScrieText()" > </form> </body> </html>

In acest exemplu nu am mai folosit fisier JS extern si am definit functia in zona de <HEAD> a documentului HTML. La apasarea butonului se va executa functia ScrieText. Inlocuiti codul intr-un fisier .txt, schimbati extensia fisierului in .html si observati cum functioneaza. Functiile cu parametri sunt si ele foarte utile. Sa presupunem ca avem nevoie de o functie care sa faca anumite operatii cu anumiti parametrii. Nu vom sta sa scriem functia de cate ori avem nevoie sa efectuam operatia asupra altor parametrii, ci vom folosi doar o alta adresare a functiei, folosind parametrii.

function prod(a,b) { x=a*b; return x; 132

} Functia prod calculeaza produsul a doua numere. Ca sa atribuim unei variabile produsul a doua numere este suficient sa adresam functia prod (pe care am definit-o) si sa indicam si cele 2 numere intre paranteze. produs=prod(5,10); // calculeaza produsul celor 2 numere Link-uri inteligente javascript Cu ajutorul Javascript putem sa facem link-urile mai "inteligente", adica sa primim mesaje de avertizare, sa ne transfere la o pagina sau la alta in fuctie de anumite conditii, s.a.m.d. Exemplul urmator este un exemplu de link "inteligent" dar si un bun exercitiu de lucru cu functii. Pentru a putea sa controlam un link cu javascript trebuie sa folosim o metoda de marcare a link-ului respectiv. Cel mai uzual este sa folosim un ID si apoi, in Javascript, sa folosim document.getElementById("") . Sa zicem ca dorim sa controlam un link din urmatoarea pagina: <html> <head> <title> exemplu </title> <script type="text/javascript" src="script.js"> </script> </head> <body> <h1> Exemplu link destept </h1> <h2 align="center"> <a href="index.html " id="redirect"> Link "inteligent" JavaScript </a> </h2> </body> </html>

Link-ului i-am atasat un ID, putand astdel sa-l folosim in fisierul javascript. Vom incerca sa controlam accesul la pagina spre care face link-ul trimitere. Codul din fisierul script.Js: window.onload = functieI; /* Dupa ce se incarca pagina se trimite la functia functieI pe care o vom defini mai jos in script */ function functieI() { document.getElementById("redirect").onclick = controlClick; /* cauta in document elementul care are id-ul redirect, actiunea este onclick (cand se face click pe elementul respectiv) si trimite la functia controlClick */ } function controlClick() { alert("Link controlat!! Atentie!!"); return false; /* nu ne lasa sa mergem mai departe. Daca puneam return true ne lasa sa trecem la pagina la care trimite link-ul */ }

133

9.7. Test de evaluare a cunotinelor


Scrieti o functie Javascript care sa calculeze suma a doua numere.

9.8 Tema de control


Realizati un site WEB in care sa utilizati limbajul HTML impreuna cu CSS si Javascript.

9.9. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie 1. Tom Negrino , Javascript pentru World Wide Web. Ghid de invatare rapida prin imagini, Editua Corint, Bucuresti. 2. Jim Keogh, Javascript fara mistere - Ghid pentru autodidacti, Editura: Rosetti Educational.

134