Sunteți pe pagina 1din 155

Introducere

Acest tutorial are ca scop explicarea felului in care functioneaza modulul de calcul instalatii TGA si programul de desen Allplan 2005. Modulul de instalatii este destinat inginerilor ce au de dimensionat instalatii interioare sanitare, termice, canalizare sau electrice pentru diferite tipuri de cladiri. Calculele efectuate se vor materializa in planuri 2D sau 3D precum si liste de cantitati. Listele de cantitati sunt convertite doar in fisiere tip xls, putand fi vizualizate cu programul Microsoft Office Excel. Pentru o buna intelegere a acestui tutorial sunt necesare cunostinte minime de lucru cu programul Allplan 2005. In cazul in care aceste cunostinte lipsesc, sau trebuiesc imbunatatite va recomandam sa cautati pe www.nemetschek.ro manualul Tutorial Allplan . Tutorialul acesta incepe cu cateva notiuni generale de arhitectura pentru o mai buna intelegere a modulului de instalatii, continua cu explicarea felului in care se fac calculele de pierdere de caldura si necesar de racire pentru o cladire, iar apoi se prezinta pe rand modulele de instalatii propriu-zise : sanitare, termice, etc. Pentru modulul de calcul de pierdere de caldura si necesar de racire este imperativ sa aveti cladirea dorita desenata in Allplan. In momentul in care parametrii structurii ( geometria structurii, materialele, usi, ferestre, etc ) sunt convertiti automat pentru a se incepe calculul termic al cladirii, acesti factori vor influenta mai departe si restul calculelor din modulele de instalatii ( instalatii termice si ventilatii ). Vom incheia cu cateva sfaturi pentru o functionare usoara si fara probleme a calculelor si un desen usor al planurilor : In fiecare proiect creat se va face calculul si desenul instalatiilor unei singure cladiri. In cazul in care se doreste stergerea totala a cladirii sau inceperea uneia noi in acelasi proiect, va recomandam sa stergeti directorul Tga din proiectul dumneavoastra ( care se afla in directorul cu proiecte PRJ) Se va creea o mapa in care va exista un plan de arhitectura, iar pentru fiecare modul in parte se va creea un plan separat. Este de preferat ca obiectele sanitare sa fie asezate tot pe un plan separat.

CAPITOLUL 1

NOTIUNI GENERALE ARHITECTURA

Pentru inceperea unui proiect de instalatii si implicit a calculelor specifice si listelor de materiale utilizate, trebuie construit modelul 3D. In paginile urmatoare va propunem o scurta trecere in revista a principalelor functii utilizate pentru construirea unui imobil in 3D.

1.1

Modulul general de constructii 2D

1. Selectati Constructii 2D pentru desenarea axelor si eventualelor constructii ajutatoare. 2. Cu ajutorul functiilor Linie si Paralele la elemente , construiti sistemul de axe. Setati inainte de introducerea axelor culoarea, grosimea si layer-ul:

Pentru modificari sunt disponibile functiile din bara de instrumente Prelucrare.

ATENTIE : RECOMANDARI: Pentru ca modulele de instalatii sa foloseasca culorile layerelor de instalatii, la Layer / Definitii format sa aveti bifata optiunea Atribuire fixa, creion, linie, culoare din layer, iar la Selectie layer/vizibile sa bifati toate cele 3 rubrici de la Proprietati format din layer.

1.2

Modulul arhitectura

1. Primele setari se vor face in Arhitectura generala , unde trebuie indicate cotele de nivel ale fiecarui etaj in parte. 2. Faceti clic pe functia Planuri de lucru Standard pentru cota inferioara si superioara : si introduceti valorile

3. Din Navigator, selectati Pereti, plansee, elemente de constructii si faceti clic pe functia Perete. Intrati in Proprietati.

In structura, la numarul straturi, faceti clic pe 4 straturi. Inainte de a continua cu alte setari, la functia Selectie catalog materiale alegeti catalogul KUKAT1 (catalog specific TGA). In cazul in care in catalogul KUKAT1 sunt disponibile mai multe cataloage, materialele vor fi alese doar din catalogul ROMANIA. Daca materialele dorite nu se gasesc printre cele din acest catalog, le puteti introduce si din celelalte cataloage, insa va trebui sa le definiti atributele peretilor in momentul in care le veti converti pentru calculul pierderii de caldura ( vezi Capitolul 3 ). Implicit, pentru toate straturile peretilor sunt selectati parametrii identici, insa la Parametrii, Atribute puteti sa alegeti: grosimea, inaltimea, materialul, tipul de lucrari, prioritatea si layerul pentru fiecare dintre straturi. Optiunea de Interactiune si Legatura automata trebuie sa fie bifate pentru a permite continuarea si intersectarea automata a peretilor. In Proprietati format se aleg: grosimi, tipuri de linie, culoarea de reprezentare, layer si suprafata pentru Animatie. In ultima fereastra de dialog Reprezentare suprafete: alegeti hasura, motiv si umplutura, setari importante si pentru plan dar mai ales pentru sectiuni. ATENTIE : RECOMANDARI: 1. Nu folositi culoarea rosu, aceasta fiind culoarea de marcaj pentru selectie. 2. Salvati tipul de perete setat pentru o folosire ulterioara. 3. Pentru buna functionare a programului de calcul instalatii, orice perete se va desena pe plan, axa lui aflandu-se in interiorul camerei si cu straturile adaugate din interior spre exterior.

Faceti clic pe simbolul discheta si introduceti numele peretelui. Daca doriti sa utilizati ulterior o introducere, faceti clic pe simbolul Deschidere fisier si alegeti tipul de perete dorit. In spatiul incercuit va aparea denumirea sub care ati salvat peretele.

Ultima setare se refera la pozitionarea axei peretelui. Se alege mijlocul stratului de zidarie de caramida. Confirmati selectia cu Ok si incepeti trasarea efectiva avand grija la sensul de extensie corect. Aceleasi setari se fac pentru peretii interiori. La straturi se alege optiunea de 3 straturi, iar setarile sunt similare cu cele anterioare. Dupa ce ati terminat toate setarile, salvati tipul de perete cu o denumire:

4. Dupa ce ati trasat toti peretii, activati functia Planseu . Se va deschide o fereastra de dialog in care trebuie facute urmatoarele setari:

Planseul se pozitioneaza relativ la cota inferioara a planului standard si are o inaltime absoluta de 13 cm (betonul, fara finisaj).

La ordonare catalog din fereastra de proprietati selectati Kukat1 si catalogul ROMANIA. Din Catalog materiale selectati: 2. Beton si la Selectie material - Beton simplu.

Dupa ce alegeti tipul de reprezentare pentru plan si sectiuni, confirmati selectiile cu Ok. Indicati prin puncte conturul planseului. 5. Activati functia Usi. Vi se cere sa indicati peretele in care vreti sa desenati usa, dupa care puteti accesa Fereastra de proprietati.

Sageata si patratelul albastru indica faptul ca trebuie sa introduceti distanta fata de un punct de referinta. De fapt programul va anunta ca ati facut clic la o anumita distanta fata de o intersectie sau punct de capat indicate de sageata. Daca sunteti de acord cu valoarea afisata faceti clic pe Enter, daca nu, introduceti valoarea dorita.

In fereastra de Proprietati faceti pe rand urmatoarele setari:

10

- forma si latimea golului - faceti clic pe butonul Inalt. (marcat cu rosu in exemplul nostru) si introduceti valorile inaltimilor fata de planul de lucru standard dupa cum urmeaza:

Fata de cota inferioara 0.05 (se pozitioneaza la 5cm mai sus fata de placa de beton, respectiv inaltimea finisajului de pardoseala), iar inaltimea absoluta este de 2.10 m. In dreptul H parapet si H deschidere vor aparea dimensiunile calculate automat in functie de cotele relative la planul de lucru standard. Se alege tipul de reprezentare pentru prag si tipul de macro (tamplarie) dorit din biblioteca programului :

11

Puteti sa nu selectati macro, urmand sa-l creati ulterior. La fel ca si in cazul peretilor, puteti salva tipul de gol cu sau fara macro. Dupa desenarea usilor, procedati in mod asemanator si la ferestre. Faceti clic pe functia Ferestre; in fereastra de dialog, la Deschidere, efectuati setarile referitoare la forma golului, latimea si inaltimea golului, reprezentarea parapetului.

Urmatoarea optiune este Tip : dimensionati dupa dorinta glaf int/ext si alegeti tipul sectiunii orizontale.

12

La fiecare fereastra, dupa efectuarea setarilor se poate salva tipul creat. Si aici aveti aceeasi optiune de a introduce in golul creat un tip de tamplarie din catalogul programului. In exemplul nostru am ales ca detaliu/sectiune orizonatala pentru fereastra optiunea de intoarcere a termoizolatiei pana la rama ferestrei. Cu linii punctate albastre se indica pozitia si respectiv grosimea tamplariei.

Pentru crearea tamplariei, faceti clic pe functia Macro usi, ferestre. Vi se cere sa indicati golul pentru care creati tamplaria; faceti clic pe golul respectiv si se va deschide o fereastra de dialog:

13

La tip rame, pentru ferestre se alege prima optiune si pentru usi, a doua optiune. La elemente profil se alege tipul de impartire a golului. Primele doua simboluri sunt pentru montanti/traverse, al treilea simbol este pentru sprosuri, ultimele simboluri reprezentand o impartire fara element fix. Primul lucru dupa selectia ramelor este definirea ramelor/tocului ca dimensiune. In urma fiecarei setari faceti clic pe Preluare (sagetile albastre ). Urmeaza dupa caz montanti sau traverse. Impartirea spatiului poate fi in primul caz in campuri egale, urmatorul in campuri proportionale si ultimul cu dimensiuni efective.

Pentru fiecare camp creat se va atasa un tip de deschidere.

14

Cand ati finalizat desenul ,confirmati setarile cu Ok. In Instrumente dinamice selectati optiunea Descriere pentru a atasa macro-ului creat o denumire si o dimensiune.

In urmatoarea fereastra faceti clic pe spatiul alb sau pe sageata albastra :

pana veti ajunge la fereastra de Selectie ecran descriere. Aici, la Descriere goluri aveti mai multe optiuni in functie de tipul de detaliere specific proiectului. In exemplul nostru am selectat La rosu cu folie.

15

Pozitionati inscriptionarea si cu clic dreapta mouse validati setarile. Trebuie sa indicati calea/directorul unde se vor salva macro-urile.

16

Aceleasi setari se utilizeaza pentru macro-usi cu exceptia tipului de rame :

Aveti urmatoarele optiuni: toc simplu, toc cu captuseli si pervaz, toc ingropat in grosimea peretelui si toc metalic de colt. Dupa ce macroul a fost creat, trebuie sa indicati sensul de deschidere.

1.3

Modulul cotare
Etapa urmatoare consta in cotarea planului obtinut. Pentru aceasta din modulul navigator, din Modul general, Linii cota, faceti

clic pe functia de Cote orizontale si in fereastra de dialog introduceti urmatoarele date referitoare la desenarea efectiva a liniei de cota :

17

Treceti pe urma la Cifra, unde se introduc date referitoare la cifra de cota: unitatea de masura, valoarea de rotunjire, caractere si zerouri dupa virgula, inaltime/latime text si pozitionare cota. Faceti clic in locul pe unde vreti sa treaca linia de cota dupa care incepeti punctarea efectiva a elementelor de cotat.

18

Planul final este:

1.4

Creare camere

Etapa urmatoare este definirea camerelor pentru efectuarea calculelor termice. Din Navigator, selectati modulul Calcul cantitati si faceti clic pe functia Camere automat . Va aparea fereastra de dialog pentru inaltime; faceti clic pe spatiul interior si se va deschide fereastra pentru setari in functie de planuri de lucru standard.

19

Inaltimea finisajelor este cu 5 cm mai sus fata de placa de beton armat setata.

Va aparea automat in fereastra inaltimea rezultata. Cu fereastra selectie (buton stanga mouse) incadrati toate elementele din desen. Selectati functia de Camere parte. si introduceti setarile pentru fiecare camera in

20

Atentie !!!!!! Descrierea camerei este recomandabil sa fie compusa din trei cifre. Completati descrierile camerei: la Catalog, selectati Kukat1- catalog specific Instalatii si calea Birou.

Treceti apoi in pagina Finisaje :

21

Trebuie indicate materialele de constructie propuse, grosimea straturilor, factor de aplicare, tipul de lucrari si suprafata/textura pentru animatie. Aveti posibilitatea de a salva fiecare tip de suprafata introdus (suprafete laterale, suprafete planseu) sau pentru camera in totalitate. Exista si instrumente de citire date din Favorite, preluare date de la alte camere precum si stergere sau adaugare rand finisaj.

Dupa confirmarea cu Ok, introduceti conturul camerei respective. In acelasi mod se procedeaza si la celelalte camere. Modificati numai denumirea si functia camerei si dupa caz materialele de constructie folosite. Pe masura ce definiti camerele, pe suprafetele atribuite va aparea o umplutura (o culoare).

22

Pentru a nu incarca desenul este bine sa stergeti aceste umpluturi. Pentru aceasta operatie selectati functia de Stergere si din Filtru dupa element selectati Umpluturi, confirmati cu Ok si incadrati tot desenul cu fereastra selectie.

1.4

Creare etaj

Tot in modulul Calcul cantitati se afla si functia de Etaj

. Aceasta se

. Aceasta gaseste cel mai repede in bara de meniu Creare 1 functie permite preluarea datelor suprafetei si volumului total al camerelor in mod automat. In momentul in care ati apasat butonul Etaj si ati selectati toate colturile casei, se va activa fereastra Etaj. Aveti posibilitatea ori de a introduce direct etajul, ori de a schimba proprietatile acestuia. Apasati butonul Proprietati Etaj.

23

Se va deschide meniul ca in imagine :

Introduceti numarul etajului ca fiind 1 , la Descriere apasati pe buton si scrieti et1 iar la Functie apasati pe buton si scrieti apartamente .

Pana acum ati utilizat numai functii din Modulul general si Arhitectura. De acum se pot introduce date pentru calcule si dimensionari ale instalatiilor precum si elemente specifice proiectului de instalatii. Deschideti un nou desen, introduceti un nume pentru acesta, activati-l si lasati planul cu desenul de arhitectura activ in fundal.

24

CAPITOLUL 2

NOTIUNI GENERALE INSTALATII

Descrieri preliminare
De acum incep informatiile generale si setari prealabile cu exemplificari la subiect.

2.1

Conventii tipografice

Pana acum ati vazut, pe parcursul capitolelor anterioare, cum se poate construi o casa pe baza unui exemplu. Tot asa vom continua si pentru capitolele de Instalatii. Pe baza setarilor exemplificate mai jos se vor efectua calcule. Acestea vor ajuta la functionarea corecta si utilizarea eficienta a echipamentelor. Descrierea pas cu pas. Etapele diferite descrise. Numerele de ordine (ingrosate) se refera la ordinea de punere in opera/executie. Denumirea functiilor si instructiunilor sunt marcate cu majuscule. Textele din linia de dialog sunt reprezentate cu litere italice. Sfarsitul descrierii se marcheaza cu o linie. ATENTIE !!!!! Ca sistemul EasyLine sa functioneze pentru orice modul de instalatii in care este folosit, se va selecta toata zona in care sunt cuprinse instalatiile respective DIN COLTUL DE JOS DREAPTA SPRE COLTUL DE SUS STANGA AL ECRANULUI.

2.2

Gestionarea datelor in proiect

Veti gasi explicatii pentru fiecare functie utilizata cu exemplificare pe constructia deja realizata. Proiectul in curs este salvat in Allplan houstechnik\k_data\prj si cu numele pe care l-ati introdus la crearea proiectului. Pentru alte functii si informatii se poate accesa Services sau direct hotinfo.

2.3

Plotarea planurilor proiectului

Plotarea planurilor se poate face in mai multe feluri, 2D sau 3D ( axonometrie sau animatie ) in functie de dorinta utilizatorului. Dupa alegerea felului in care planurile vor fi salvate, se procedeaza la plotarea propriu-zisa vezi Tutorial Allplan.

25

CAPITOLUL 3

CALCUL NECESAR TERMIC SI CERTIFICARE ENERGETICA

In acest capitol aflati cum puteti determina sistemul de incalzire necesar cladirii construite. ATENTIE: Determinarea automata a necesarului de caldura presupune construirea prealabila in 3D a imobilului (de aceea am inceput cu construirea imobilului si cu definirea tuturor elementelor de constructie specifice). Din acest moment, se va crea o baza de date pentru proiectul dumneavoastra. Este vorba de directorul Tga, care se afla in proiectul dumneavoastra ( #Prj/Nume_proiect/Tga ). Aceasta baza de date va contine toate informatiile referitoare la geometria, parametrii si calculele legate de modulul de instalatii pe care le veti efectua de acum in colo. Daca doriti sa schimbati caracteristicile straturilor de pereti sau pardoseala+plansee, precum si caracteristicile usilor si ferestrelor, de acum in colo le puteti face direct de aici, nefind nevoie sa le schimbati in Allplan, daca considerati ca nu este nevoie. Dupa cum ati vazut, pentru calculul transferului de caldura a peretilor multistrat, la stabilirea materialelor componente, utilizati catalogul ROMANIA din catalogul Kukat1.

3.1 Calculul pierderilor de caldura


1. Din Navigator-CAD selectati modulul Instalatii - Instalatii general. Din bara CREARE II se va apasa pe butonul Selectie normativ , si se va alege din lista ( in cazul in care sunt mai multe normative ), normativul ROMANIA. Activati Cataloage pentru Termice si se va deschide fereastra

in care introduceti datele referitoare la caracteristicile imobilului; la Date clima setati orasul unde se afla imobilul in studiu. In exemplul nostru, selectia este pentru orasul Constanta (vezi imaginea de mai jos). Dupa ce ati completat toate datele, confirmati cu ok. ATENTIE: Datele pe care le introduceti va influenteaza calculele din modulul de instalatii. Inainte de a apasa Ok, mai verificati odata corectitudinea acestora.

26

2. In tabelul de mai jos faceti clic pe optiunea de Copiere tipuri standard de perete in proiect si confirmati selectia cu ok.

Din acest moment incepe definirea automata a elementelor de constructie. 3. Faceti clic pe Creare automata elemente. Aici se prelucreaza datele introduse la construire si datele legate de clima. ATENTIE: Daca doriti puteti defini in patru etape elementele automate utilizand Definitii perete, functiile date camere din Allplan. Definitii ferestre, Definitii usi si Preluare

27

In prima etapa, fereastra de dialog contine date definitorii pentru valoarea U(k) ( calculul de transfer termic ). In stanga ferestrei apar toti peretii ce nu sunt identici, gasiti in desenul dumneavoastra

4. Se va verifica daca straturile de perete alese sunt cele dorite. In acest caz se pot modifica, adauga sau sterge straturile peretilor. Tot in acest meniu se pot modifica temperaturile superioare din camere, umiditatile si coeficientii acestora. In cazul in care se doreste impunerea unui anume coeficient U(k), acest lucru se poate face introducandu-se valoarea si apoi salvandu-se prin bifarea casutei Val.U(k).

ATENTIE: Este recomandabil sa se verifice ordinea straturilor, daca acestea sunt amplasate din interior spre exterior sau viceversa, conform tipului de perete corespunzator.

28

5 Se trece la introducerea datelor in partea dreapta a ferestrei de dialog (Rezist.incalz. ,Temperatura si Umiditate relativa) specifice pentru fiecare camera sau zona de cladire in parte. 6. Se alege tipul camerei;

7.

La rezistenta sistem incalzire, pozitia camerei fata de exterior pentru pereti

29

8.

si pentru plansee:

Dupa ce ati confirmat setarile peretilor cu Ok, se trece automat la setari fereastra. 9. Alegeti normativul pentru valoarea-U(k) pentru toate ferestrele gasite in proiect si afisate in fereastra de dialog. Prima fereastra de setari care se deschide este urmatoarea:

30

10. Este suficient sa confirmati setarile automate cu ok si se va redeschide aceasi fereastra de dialog in care apar automat ferestrele construite anterior, cu dimensiuni. Facand clic pe Extins, fereastra va arata ca cea de mai jos :

11. Facand clic pe Calcul suprafete sticla, introduceti numarul de montanti sau traverse cercevele, programul calculand automat restul valorilor din partea stanga sus.Aceasta setare este necesara pentru un calcul de transfer termic cat mai corect.

31

12. Acum trebuie sa alegeti tipul de geam utilizat, facand clic pe U(k)-Val. Lucrari montaj geamuri. Se va deschide o fereastra de unde alegeti un tip de geam care are introduse si valorile U, tau, g si la Acoperit (aici setarile se refera la orice protectie a geamului incepand de la folii protectoare, reflectante sau jaluzele interioare/exterioare). 13. Confirmati setarile cu ok.

32

14.

Se trece la Tip rame , unde alegeti rama/tocul geamului ;

15. Din categoria principala, tipul de profil ales; in exemplul nostru am folosit Rama plastic cu PVC-Profil bicameral .

Confirmati cu ok. 16. Setarile automate continua cu cele referitoare la usi.

Faceti clic pe ok.

33

17.

Confirmati si aici cu ok,

18.

Si la usi trebuie sa introduceti valoare U(k), alegand tip usa/material.

ATENTIE: La definirea usilor precum si a peretilor, toti parametrii pe care ii aveti desfasurati, influenteaza valoarea coeficientului U(k). Toti acesti parametrii pot si modificati sau adaugati.

19. Ultima fereastra de setari se refera la tipul de acoperire si pardoseala, facand clic pe , se deschide o lista de sectiuni/detalii de constructie din care alegeti tipul de plafon si pardoseala propus.

34

20. Ca si la pereti, in partea din stanga a ferestrei gasiti tipuri de alcatuiri pentru pereti/plansee, dar puteti sa introduceti si alcatuiri noi. Nu uitati ca si in acest caz trebuie alese valori pentru Rezist. Incalzire, Temp. si umiditate relativa (in partea dreapta a ferestrei ). Daca ati introdus o alcatuire/sectiune noua faceti clic pe Salvare, inainte de a confirma de final cu ok. 21. In final indicati numarul etajului .

22. Va rezulta urmatorul tabel cu toate datele, cu calcul termic pe fiecare camera si date specifice pentru urmatoarele operatii. 23. Si aici, puteti schimba coeficientii sau parametrii ce considerati ca trebuie ajustati, si apasand pe Calcul nou, se va efectua din nou calculul termic pentru fiecare camera in parte.

35

ATENTIE :Cu functiile Definitii pereti, Definitii Usi, Definitii ferestre, puteti modifica sau completa unele date ale sistemului de calcul pentru elementele selectate, numai dupa ce ati incheiat atribuirea automata a elementelor. Cu functia Preluare date camera din Allplan, puteti introduce un nou sector/camera care va fi preluat pentru functia de calcul termic efectuat automat. In cazul in care ati modificat o camera ( s-au sters/introdus usi sau ferestre, ori s-a schimbat geometria camerelor, dar nu s-a inlocuit structura actuala cu alta ) se poate folosi aceiasi functie. Utilizand functia Vedere camere, Etaj pot fi deschise etajul/camerele si se pot introduce alte valori, care modifica automat si valorile calculate. Liste Excel se listeaza in Excel automat toate datele Activand functia calculate pentru fiecare camera in parte pana in acest moment.

ATENTIE : Calculul necesarului de racire se face doar pe baza calculului termic si a coeficientilor introdusi ! O modificare a acestora va duce la o modificare automata si a necesarului de racire.

36

3.2 Calculul necesarului de racire


Pentru calculul necesarului , activati meniul :

1. Se va deschide meniul de necesar de racire. Se va bifa numele proiectului, si automat se bifeaza toate camerele. Se vor mai putea inca odata ajusta datele introduse pentru intreaga cladire.

2. In momentul in care apasati pe numele fiecarei camere in parte, puteti introduce pentru aceasta mult mai multe date suplimentare, legate de numarul de persoane ce lucreaza in camera respectiva, numarul de surse de caldura, etc, precum si influenta exterioara ( mediu inconjurator sau camere invecinate ). Rezultatul calculul caldurii umede si a cele uscate se va vizualiza doar daca apasati butonul Calcul aport cald.:

37

3. In submeniul Rezultat puteti vedea pentru fiecare camera in parte calculul aportului de caldura uscata si umeda. Daca apasati pe butonul Diagrama, vi se va deschide o fereastra in care veti putea vedea calculul aportului de caldura, ilustrat grafic :

Aceleasi diagreme le puteti vizualiza impreuna cu calculele facute de catre program si pentru intreaga cladire. pentru aceasta, in meniul de necesar de racire, apasati pe Aport cald. cladire .

3.3 Certificatul energetic


Calculul certificatului energetic se face din meniul Plug-in / AX-3000 Calcul Certificat Energetic, ca in imaginea de mai jos. Daca deja ati facut pasii de la punctul 3.1 inseamna ca ati facut deja calculul termic si in continuare puteti sari anumiti pasi, astfel:

38

1. Apasand pe Date generale se va deschide fereastra Date principale pentru Certificat de energie si puteti stabili datele de intrare pentru calculul energetic, ca de exemplu pozitia imobilului, tipul de cladire, etc.

2. Dupa ce ati terminat cu introducerea datelor de calcul pentru Certificatul Energetic, veti putea activa etajul pe care l-ati definit mai devreme. Apasati pe Transfer etaj si apoi apasati oriunde in interiorul cladirii dumneavoastra. Se va deschide fereastra Etaj nou in care puteti inca schimba inaltimea camerelor, temperatura interioara sau chiar straturile de la pardoseala sau de la tavan :

39

3. Apasati Ok pentru a confirma datele impuse. Va va aparea o fereastra care va confirma ca datele au fost preluate din arhitectura si introduse in bazele de date AX-3000.

4. Deschideti inca odata Vedere camere, etaje sau in meniul de calcul al Certificatului Energetic apasati pe rubrica Management camere . Se va deschide urmatoarea fereastra. apasati pe semnul + si se vor deschide etajul si camerele, ca in exemplul cu cei trei pasi din imagine.

40

In acest moment puteti imprima in Excel date despre calculele termice facute pentru certificatul de energie apasand pe Imprimare EN12831 . Se va deschide urmatoarea fereastra in care veti bifa toate camerele si etajul, ca in imagine :

Se va afisa urmatorul tabel Excel, cu datele referitoare la calculele termice pe ansamblul etajului si pe fiecare camera in parte :

41

5. In acest moment puteti sa apasati in meniul AX-3000 Calcul Certificat Energetic pe Certificat energetic . Veti bifa cladirea si etajul ca in imaginea de mai jos si veti apasa Ok :

6.

42

Cu aceasta s-a incheiat primul capitol referitor la calculul transferului termic si celui de necesar de racire. Aceste calcule influenteaza datele de intrare pentru celelalte module termice si ventilatii.

: CALCULUL SI DESENUL AUTOMAT PENTRU MODULELE DE INSTALATII ( TERMICE, SANITARE, CANALIZARE SI VENTILATII ) AU IN COMUN TREI PASI : 1. DEFINIREA PUNCTELOR DE INCARCARE ( RADIATOARE, OBIECTE SANITARE, GRILE DE VENTILATIE, ETC ) 2. TRASAREA LINIILOR ( EASYLINE ) 3. AMPLASAREA PUNCTELOR DE PLECARE ( EX: POMPE, PUNCT CALCUL NECESAR PRESIUNE, ETC ) Dupa terminarea calculului, se vor crea tabele Excel cu calculele efectuate. Daca nu veti salva aceste tabele, nu veti mai avea acces la continutul lor decat dupa efectuarea unui nou calcul !

ATENTIE

CAPITOLUL 4

EASYLINE INCALZIRE

In acest capitol sunt explicate interpretarile pentru elementele de incalzire si dimensionarile pentru traseul de conducte. Dimensionarea elementelor de incalzire poate fi efecuta automat numai daca au fost facute toate setarile descrise anterior. Altfel radiatoarele se vor amplasa manual. Pentru dimensionarea canalizarii, traseele trebuie desenate cu Polilinii 3D si Pozitionare puncte de incarcare. Pozitionare radiatoare-exemplificam pozitionarea automata folosind Calcul necesar de caldura conform stas EN12831.

4.1

Pozitionare automata calorifere si elemente calcul

1. Din CAD-Navigator, selectati modulul Incalzire si faceti clic pe functia Asezare radiatoare camere/etaj. Aici intalniti toate setarile necesare pentru dimensionarea caloriferelor. In primul rand se alege tipul de radiator din lista de furnizori facand clic pe Radiator si selectand din lista afisata elementul dorit.

43

Vezi exemplul de mai jos. 7. 3. La Layer pt. HR se alege layer HK-1 ; Confirmati cu Ok

5. Iar la Legatura pt.HR incepeti prin a alege Tip racord (se alege pozitia tur/retur in functie de tipul radiatorului), 6. La Ventil se aleg ventilele corespunzatoare tur/retur si in graficul de mai jos eventualele puncte de conexiune. Dupa ce ati terminat setarile din aceasta fereastra faceti clic pe salvare inainte de confirmarea cu ok.

44

45

iar pentru retur:

ATENTIE : trebuie alese ventilele tur-retur specifice tipului de calorifer .

7. La final fereastra cu parametrii echipamentelor va arata ca cea de mai sus. Daca apasati pe butonul Extindere veti avea posibilitatea de a muta sau roti ventilele asa cum doriti, in caz ca standardele implicite nu va satisfac. Bifati la ventil Tur si Retur si automat le puteti modifica pozitia. 46

8. Dupa confirmare trebuie ales tipul de calcul (in exemplul de mai jos am optat pentru alegerea Camera de la-la :

9.

Datele calculate apar automat intr-un tabel format Excel.

ATENTIE : Setarile trebuie facute corect, ventilele corect normate in functie de Tip racord. In cazul unor neconcordante programul va intrerupe calculul, sau la activarea functiei de legatura intre radiatoare si Easylines nu se va intampla nimic. ATENTIE : Conform normativului VDI6030, radiatoarele se pun automat doar in dreptul ferestrelor din camerele ce contin ferestre. Din aceasta cauza, pentru camerele interioare, radiatoarele se amplaseaza conform dorintei utilizatorului ( vezi descriere detaliata la SubCap. 4.2, pct. 2 ).

47

4.2
1.

Pozitionarea manuala a caloriferelor


In afara de pozitionarea automata a caloriferelor, acestea se pot introduce

manual folosind functia Asezare calorifere . 2. Vi se cere sa indicati camera in care doriti noua introducere; faceti clic in camera respectiva. Astfel vi se va arata automat la rubrica Norma incalz.camera necesarul termic de caldura exprimat in Watt. Programul va sari automat la un radiator din cele ale producatorului ales de dumneavoastra, la 50% din necesarul respectiv. Astfel, programul este setat implicit pentru a pune doua radiatoare pe camera. Daca doriti sa puneti un singur radiator, bifati ca in loc de 50% sa puneti 100%. Verificati daca puterea radiatorului sau suma puterilor radiatoarelor pe care le impuneti este mai mare decat necesarul termic. Acest lucru se face si pentru camerele in care se doreste un calcul automat, amplasarea radiatoarelor ramanand la latitudinea utilizatorului. 3. Se va deschide o fereastra unde puteti face aceleasi setari descrise mai sus ( la pozitionare automata). 4. Se incepe cu alegerea tipul de calorifer in functie de producator :

48

5.

Dupa aceasta se va apasa pe butonul HR-LEGATURA si se vor alege valvele de tur si retur necesare.

6.

urmeaza setarile de la Distante,

49

7. Pasul urmator este de indicare a primului punct de insertie; faceti clic pe punctul de margine a golului de fereastra ( urmati exemplul de mai jos), 8. 9. Urmeaza al doilea punct de margine al golului de fereastra Se va indica pe care parte a golului de fereastra sa fie plasat caloriferul. Acesta va fi pozitionat ca in figura de mai jos.

50

10.

Planul imobilului cu caloriferele pozitionate automat va fi urmatorul:

4.3

Traseu incalzire

1. Pasul urmator va consta in pozitionarea traseului de tevi si legarea acestora de radiatoare. Din meniul Navigator, selectati modulul Dimensionare incalzire

, si de aici functia

Polilinii 3D.

51

La Nr. linii, introducem cifra 2; la Descriere, scriem tur si in al doilea spatiu retur, alegeti culorile liniilor, distanta dintre acestea si in final Directia distanta (de extensie a poliniilor 3D). 2. Din Rand Dialog, selectati Punct Delta ca sa puteti introduce cota de nivel la care se vor desena poliliniile. Introduceti valoarea de - 0,10 (fata de planseu).

3.

Pentru a putea introduce poliliniile rectangular sau sub un anumit unghi, si in fereastra alegeti din lista unghiul pentru

alegeti tipul de introducere Polar desenare :

4. Se incepe trasarea avand grija ca la fiecare schimbare de directie sa alegeti de la Sistem Polar unghiul corespunzator. 5. Planul cu elementele pozitionate pana acum:

52

ATENTIE : Pentru fiecare Easyline se pot impune anumite diametre si viteze, care vor fi luate in calculul de incalzire termica. Aceasta facilitate poate fi activata numai dupa ce s-a facut un calcul de dimensionare in prealabil. Pentru aceasta, activati functia - Stergeti pozitii dimensionate si activati Modificare elemente . In acest moment puteti vedea parametrii actuali si in partea de jos a meniului le puteti modifica.

4.4

Punct incarcare incalzire

1. Faceti clic pe functia Punct plecare incalzire, selectati Tur, apoi Standard(75/65), la layer H_VL, la material Teava PVC, conform exemplului de mai jos. Confirmati cu Ok si pozitionati punctul la inceputul poliliniei 3D tur.

53

Punct incarcare, selectati Retur si 8. Pentru retur, faceti clic pe functia bifati optiunea de Retur, iar pentru layere selectati H_RL si culoarea albastra.

Confirmati setarile cu Ok si pozitionati punctul la inceputul poliliniei 3D pentru retur.

54

4.5

Pozitionarea elementelor de incalzire si liste

1. Pentru realizarea intregului sistem faceti clic pe functia Legatura incalzire tur/retur, selectati cu fereastra de selectie mouse toate pozitiile de calorifere; apoi vi se cere sa indicati coloana tur si respectiv retur. Faceti clic pe fiecare in parte. Programul va face automat conexiunile dintre traseu tevi si radiatoarele deja pozitionate. ATENTIE: Dupa ce s-a efectuat legatura intre radiatoare si sistemul Easyline se vor cauta in plan posibile intersectii intre linii. Acestea pot fi corectate cu functia de Deviere ( SubCap. 4.5, pct. 4). 2. Programul va efectua si pozitiona pe traseul poliliniilor 3D tevile deja calculate

automat. Pentru aceasta faceti clic pe Polilinii 3D incalzire+Liste si selectati cu selectie fereastra-mouse tot sistemul din dreapta jos spre stanga sus. Daca aveti mai multe sisteme create in acelasi plan, se poate selecta din dreapta jos in stanga sus doar punctele de plecare incalzire. Planul desenat mai jos contine deja tevile gata dimensionate.

55

3. Observati chiar din axonometrie legaturile spre calorifere ca si sectiunea tevilor este diferita. Exemplificam mai departe cu doua imagini :

56

9.

Listele generate cu toate echipamentele sistemului sunt afisate dupa ce faceti Lista calcul si echipamente. Pentru listarea tuturor

clic pe functia

echipamentelor faceti clic pe Liste excel echipamente si in fereastra ce se deschide faceti clic pe optiunile specifice pentru Listare. ATENTIE: Salvati intotdeauna listele cu calcule, sau nu veti avea acces la acestea decat dupa un nou calcul !

Selectati tot desenul si va aparea urmatorul tip de lista.

57

Documentul / antemasuratoarea va fi exportata intr-un document Excel cu mai multe pagini de lucru: tevi, aparate, termoizolatii, lista corpuri radiante . Exemplificam cu doua pagini Tevi si Lista corpuri incalzire.

58

ATENTIE: Functia Afisare sistem Easyline va prezinta caracteristicile conductelor si parametrii fluidului pe fiecare conducta in parte. Aceasta functie este prezenta in toate modulele (ventilatie, incalzire, sanitare). Lista Excel calculata (pentru pierderi presiune) este inlaturata. Vezi tabelul rezultat mai jos: ATENTIE:Functia Selectie ventil poate fi folosita in momentul in care se doreste inlocuirea ventilelor caloriferelor cu altele noi.

59

Faceti clic pe fiecare coloana in parte si se vor afisa caracteristicile acesteia. Respectiv in coloana 1 aveti un punct de incarcare LP(192) si mai multe segmente de teava cu caracteristicile afisate in dreapta.

60

Daca bifati Transparenta, si veti umbla la scala de langa text, meniul va deveni transparent, iar tevile pe care le selectati in meniu vor fi selectate in plan, pentru o identificare vizuala mai buna. ATENTIE: Functiile Derivare ( folosita in general pentru intersectia a doua

Conducta continua ascendenta se utilizeaza pentru tevi in acelasi plan ) si derivari si respectiv legaturi intre etajele unui imobil. ATENTIE: cu functia Stergere pozitii dimensionate se poate inlatura din desen si respectiv din lista un tronson; iar pentru modificarea unor parametri faceti clic pe functia Modificare parametri echipamente.

ATENTIE: DACA S-A COMIS VREO GRESEALA SAU SE DORESTE MODIFICAREA SISITEMULUI DE INSTALATII DUPA CONVERETIREA SISTEMULUI EASYLINE IN SISTEM DE TEVI , NU SE DA UNDO, CI Stergere pozitii dimensionate INCEPUT. , SISTEMUL EASYLINES REFACANDU-SE CA LA

Cu ajutorul functiei Descriere , puteti adauga notatiile necesare identificarii diametrelor si sectiunilor utilizate. Faceti clic pe functia mentionata mai sus; in fereastra de dialog ce se va deschide alegeti tipul de notatii; apoi faceti clic pe Modifica:

si din lista de module alegeti Incalzire. Confirmati cu ok.

61

62

CAPITOLUL 5

INSTALATII ELECTRICE

In acest capitol, vezi putea urmari pe baza exemplelor cum se utilizeaza Modulul de instalatii Electrice, care contine iluminarea (cu studiu de iluminare pentru diverse tipuri de lampi) , echipamente electrice ( prize, intrerupatoare) si trasee de cabluri . Acest modul cuprinde si un program utilitar furnizat de Dialux. Prima etapa este pozitionarea corpurilor de iluminat intr-un perimetru oarecare (definit prin puncte de reper) sau intr-o camera deja definita.

Din Navigator-CAD, selectati modulul Electrice . ATENTIE: Este necesara o precizare: daca doriti sa lucrati in mm, din bara fixa de instrumente, la scara de referinta, alegeti unitatea de masura dorita; respectiv mm

Pana acum am lucrat cu m.

5.1
1.

Pozitionare lumini
Activati functia Pozitionare lampi .

2. Indicati cu un clic camera pentru care doriti pozitionarea lampilor, sau punctati pe conturul perimetrului dorit. 3. Se va deschide o fereastra de setari; faceti clic pe Lampi in rastru.

63

4. In fereastra Rastru lumini la Nr. cabluri selectati 2, la Putere/cablu alegeti 36.0, faceti clic in casuta de Utilizare si activati EVG.

5.

Confirmati cu ok.

6. Veti reveni la fereastra initiala (din care s-au pornit setarile) . Pentru selectarea layer-ului curent faceti clic pe Layer

si alegeti asa cum aveti in exemplul nostru E-Leuchten si culoarea rosie. Pentru Rand si Lampi/rand introduceti la ambele pozitii 2 si rotire la 90. 7. In final, fereastra pentru parametrii corpurilor de iluminat este:

64

. Confirmati cu ok. In incaperea selectata sunt pozitionate automat lampile.

8.

5.2

Calcul necesar iluminare cu Dialux.

In acest capitol parcurgem utilizarea interfetei Dialux pe imobilul construit, preluand date din Allplan. Lampile calculate cu datele existente sunt transmise la sfarsitul calculului inapoi in Allplan. 1. 2. 3. Faceti clic tot pe functia Pozitionare lumini .

Indicati camera sau perimetrul de iluminat . In fereastra de pozitionare lampi, faceti clic acum pe DIALUX.

ATENTIE: Atata timp cat va aflati in programul Dialux, nu mai puteti accesa programul Nemetschek !!! ATENTIE: Toate meniurile acestuia sunt in limba engleza

65

4. 5.

Se deschide programul Dialux. Acesta va prelua automat din Nemetschek geometria camerei.

66

6.

Faceti clic pe functia

Plan din bara de functii

7. Va aparea pe ecran planul incaperii. Acum din meniul vertical stanga activati modul de pozitionare dorit pentru lampi. 8. Faceti clic pe Introducere pe contur circular din bara de functii de .

pozitionare din Ghid

9. Se fac setarile: la Cantitate-introduceti cifra 4, la raza cercului in cazul de fata am ales 1,5 m, Unghiul de inceput=0,0 si Unghiul final=360. 10. Dupa introducerea datelor enuntate mai sus, imaginea de pe ecran va fi:

67

11.

Pornire calcul . Activati din Ghid functia de (Observati in dreapta Ghidului, intr-o bara orizontala aveti functiile: deschidere fisier/proiect, setari mobilier, texturi pentru elementele de constructie, cataloage furnizori pentru corpuri iluminat si export elemente din Dialux ). Fereastra de anunt pentru pornirea calcului este:

12.

Faceti clic pe Sumary .

68

69

13.

Rezultatele sunt indicate in diagramele de mai jos.

ATENTIE: Ca o paranteza la setarile efectuate pana acum s-ar putea spune ca atribuirile sunt complete pentru un calcul aproximativ. Daca insa va intereseaza sa obtineti un rezultat cu o acurateta marita este bine ca inainte de calculul final sa utilizati si celelalte functii disponibile care vin in completare .

Pozitionarea mobilei este utila pentru a putea avea o buna iluminare pentru postul de lucru si pentru a nu exista zone de umbra.

In functie de furnizori apar unele diferente la caracteristicile corpurilor de iluminat. Maparea texturilor este importanta in calcul, in functie de granulatia texturii, de gradul de reflectie si de culoare se pot obtine valori diferite. ATENTIE: Aveti ca optiuni pentru studiu iluminarii exterioare din Edit geometry room 70

, diferite situatii conform diagramelor din stanga. Imaginea de final dupa alegerea corpurilor de iluminat si a unor texturi arata ca in imaginea de mai jos. Observati ca practic nu sunt suficiente sursele de lumina si ar trebui marit nr. corpurilor de iluminat.

14.

Cand calculul este obtinut, din File, faceti clic pe Exit.

71

15.

Se deschide fereastra de salvare si confirmati salvarea cu Yes.

16.

Se deschide fereastra Pozitionare lampi - confirmati cu ok.

17.

Pozitionarea in plan este urmatoarea :

72

5.3

Pozitionare echipamente electrice

1. Pentru pozitionarea prizelor si intrerupatoarelor, faceti clic pe functia Pozitionare echipamente. 2. Se deschide fereastra de selectie pentru simbolul piesei electrice. Din fiserul TGA-Electrice, faceti clic pe pozitia 6 : Schucko .

73

3. Setati cele doua distante dorite si tipul de echipament din fereastra ce s-a deschis. Numele prizei se insereaza automat.

74

4. Indicati pozitia prizei facand clic in punctul dorit. Priza se va pozitiona la 15 cm de marginea golului de usa.

5.

Pozitionati celelate prize in acelasi mod ca cel descris mai sus.

ATENTIE: Setarea distantei prizei fata de gol este valabila si pentru prizele din dreptul ferestrelor. 6. Si pentru pozitionarea intrerupatoarelor folositi tot functia echipamente. Pozitionare

2. In fereastra de setari introduceti inaltimea de montaj si distanta fata de goluri (usi si ferestre) si bifati Repartitie pe perete.

8. Se deschide fereastra de selectie pentru simbolul piesei electrice. Din fiserul TGA-Electro, faceti clic pe Intrerupator I.

9.

Pozitionati in plan toate intrerupatoarele pe rand.

5.4
1.

Legaturi intre comutatoare si corpuri de iluminat.


Activati functia Imbinare intrerupator-lampi.

75

2. Cuprindeti cu ajutorul ferestrei de selectie toate corpurile de iluminat aferente unui intrerupator. 3. Vi se cere apoi sa selectati intrerupatorul dorit.

4. ATENTIE: Cu ajutorul functiei Afisare legaturi puteti controla legaturile setate anterior. Faceti clic pe functia sus mentionata. 5. Indicati corpurile de iluminat pentru care doriti informatia (sau grupul de corpuri) si in plan vor fi marcate cu un patrat rosu intrerupatoarele respective. In exemplul aratat mai jos se observa ca am efectuat legaturi intre corpuri de iluminat si intrerupatoare numai in doua camere, cele marcate cu patratel rosu.

76

5.5
1. 2.

Listare echipamente/ cantitati


Faceti clic pe functia Liste calcul .

Din fereastra Compilare liste Excel , selectati tipul de selectie dorit. In exemplul de mai jos am optat pentru Tot desenul . Dupa efectuarea selectiei faceti clic pe Creare lista.

77

3. Indicati parametrii pentru Valoare curent, Putere si Factor utilizare . Confirmati cu ok.

4.

Listele de cantitati sunt salvate intr-un document format Excel.

78

5.

Calculul este finalizat si va aparea astfel:

5.6
1. 2.

Construirea traseului de cabluri.


Faceti clic pe functia Trasee in layer actual.

Faceti clic in primul punct de pozitionare.

3. In fereastra de dialog bifati in dreptul Layer nou; iar la Layer utiliz. alegeti Leuchten (iluminare).

79

Fereastra de Atentionare: atrib.automata layere finala este exemplificata mai jos. Confirmati cu ok.

4. 5.

Faceti clic in punctul final. Se va deschide urmatoarea fereastra pentru setari.

80

6.

Apasand pe butonul de Gestiune materiale din acelasi meniu, alegeti :

7. La Administrare materiale, faceti clic pe Traseu ingropat cabluri; cu caracteristicile: 320/60/3000/1500/8.74/1515W21-300 . 3. In urma setarilor efectuate, se revine la fereastra initiala Traseu electrice cablaje; trebuie indicata aici si cota de nivel montaj (in exemplul nostru este de +3.00). 4. Faceti clic pe simbolul de Traseu liniar, dimensiunile dintre cele doua puncte de definitie initiale sunt preluate la Lung. Programul va propune lungimi de tronsoane (de exemplu la Traseu lungimea tronsonului propus este de 3m) care pot fi modificate in functie de datele producatorilor. 81

Tipul patului de cabluri este drept, selectati continuu.

si de aici alegeti

traseu

10.

Desenul de pornire este :

11. Pentru a realiza o intoarcere, faceti clic pe simbolul respectiv tipul de piesa de colt dorita. Nu uitati sa introduceti gradul pentru rotire.

si alegeti

82

12. Continuarea traseului presupune utilizarea tuturor tipurilor de paturi de cabluri, cu subclasele aferente. ATENTIE : a. La traseul drept exista si optiunea de tronson de capat La cot de 90avem 4 optiuni : .

b.

c. d.

La piesele de trecere

de la o sectiune la alta exista: sau tip cruce .

Pentru intersectii exista piese tip T

83

13.

Desenul final :

14. Din meniul Creare I se apasa pe butonul Lista trasee pentru a se transfera in Excel sistemul electric ce tocmai a fost creat.

15.

Datele sunt transferate in Excel.

84

16.

Calculul cantitatilor pentru trasee este exemplificat mai jos:

85

CAPITOLUL 6

INSTALATII SANITARE

Din Navigator , alegeti modulul Sanitare.

6.1

Pozitionare obiecte sanitare

1. Faceti clic pe functia Asezare simbol in plan; pozitionati toate obiectele sanitare (se va deschide fereastra de selectie, alegeti la tip date Simbol si cale Arhitectura 3D , apoi confirmati selectia cu ok).

2. Alegeti din catalogul cu simboluri, directorul BAIE2 si de aici: cada dus, cada, chiuveta, bideu si WC . Obiectele sunt executate tridimensional. Vezi exemplele de selectie de mai jos.

86

3.

ATENTIE: 1. Din bara de instrumente dinamice (pentru pozitionare) se alege optiunea Snoop;

87

si pentru pozitionarea obiectelor, alegeti ca punct de transport coltul sau mijlocul

laturii corespunzatoare

Este de dorit sa pozitionati obiectele sanitare distantate de perete cu o valoare intre10-15 cm. 3. Pozitionarea propusa este exemplificata mai jos.

6.2
1.

Definire obiecte sanitare


Pasul urmator este atribuirea parametrilor tehnici pentru obiectele sanitare 3D.

Definire obiecte sanitare; vi se cere sa alegeti 2. Faceti clic pe functia obiectul sanitar caruia i se atribuie parametrii. Alegeti directorul 3D standard si selectati din el, obiectul caruia trebuie sa ii introduceti parametrii ( apa rece, apa calda, apa reziduala sau modificare pozitie puncte de iesire a apei, in caz ca doriti sa personalizati obiectul sanitar. ) :

88

1. Faceti clic dreapta mouse pe obiect se va deschide o fereastra din care trebuie sa alegeti tipul de echipament corespunzator.

2. Din 3D standard Allplan alegeti pe rand pentru fiecare obiect sanitar parametrii, temperaturi, calcul debit etc. 3. Dupa fiecare selectie sunteti intrebat daca, in cazul in care aveti mai multe obiecte sanitare identice in plan, tuturor sa le fie atribuite proprietatile pe care i le-ati atribuit celui selectat :

6. Apasati pe Yes pentru a atribui proprietatile, sau pe No pentru a le atribui separat.

6.3

Desenarea traseului de alimentare

Odata atribuiti toti parametrii, se trece la desenarea traseului de conducte, ca si in celelalte module: 1. Din Navigator selectati modulul Predimensionare sanitare. Polilinii 3D, alegand culorile de reprezentare pentru apa

2. Faceti clic pe calda / rece .

89

ATENTIE: Nu mai insistam asupra desenarii ortogonale sau sub un anumit unghi a traseului dorit. Vezi capitolul Incalzire.

6.4
1.

Punct plecare
Urmeaza pozitionarea punctelor de plecare (incarcare) pentru trasee; selectati

functia Punct plecare si efectuati setari specifice pentru apa rece si respectiv apa calda . 2. Pentru Apa rece (AR):

3.

Pentru apa calda(AC):

4. Traseul propus exemplificat mai jos:

este

90

6.5
1.

Conectarea obiectelor sanitare la sistemul de alimentare


Pentru conectarea tevilor de apa rece/calda cu obiectele sanitare se va utiliza Legatura sanitara apa Calda/rece.

functia de 2.

Dupa conectarea intregului sistem, si verificarea posibilitatii intersectarii liniilor,

Easyline Sanitare+Liste, selectati cu fereastra selectie mouse selectati functia toata incaperea ( sau doar punctele de plecare sanitare ) la fel ca si in cazul celorlalte tipuri de instalatii. 3. Sistemul este calculat, iar in plan vor aparea tevile gata dimensionate.

91

PLAN

ANIMATIE

6.6
1.

Calcul sistem si liste


Listele de calcul ale instalatiilor sanitare se obtin (asa cum am mai vazut si la

Incalzire) selectand functia Liste Excel, iar pentru lista de estimari debit, accesati functia Lista sanitare cu calul rapid din modulul Sanitare :

92

Cu ajutorul functiei Descriere din meniul Creare II, din modulul Ventilatii, puteti adauga notatiile necesare identificarii diametrelor si sectiunilor utilizate. Faceti clic pe functia mentionata mai sus; in fereastra de dialog ce se va deschide alegeti tipul de notatii si faceti clic pe Modifica si :

93

Din lista de module alegeti Sanitare. Confirmati cu ok.

CAPITOLUL 7

CANALIZARE

Sistemul descris mai jos contine dimensionari automate pentru trasee evacuari ape reziduale. El se compune in prima faza din puncte de incarcare (obiectele sanitare definite in capitolele precedente), traseele efective de evacuare si puncte descarcare (camine de vizitate etc). ATENTIE: Deoarece am considerat ca este bine ca sistemul Easyline sanitare si punctele de plecare sanitare sa se afle pe un desen, obiectele sanitare pe un alt desen, in acest moment putem sa selectam un desen nou pentru sistemul Easyline canalizare si punctele de plecare canalizare, care sa fie deschis doar cu planul de obiecte sanitare. Planul de sanitare va fi inchis, pentru a nu exista interferente.

7.1
1.

Desenarea traseului de canalizare


Activati functia Polilinii 3D .

94

2. In fereastra de Introducere linii introduceti urmatoarele valori: pentru Nr. Linii cifra 1, pentru Descriere un nume scurt sau o cifra iar la Culoare linii alegeti culoarea nr.14. 3.

4.

Activati din bara de dialog optiunea

Punct global.

5. Introduceti valorile fata de un punct de referinta, astfel incat la toate poliliniile 3D sa introduceti aceasi valoare pe directia Z-respectiv -0.10

6.

Pentru a realiza un traseu rectangular sau sub un anumit unghi folositi Introducere polara, dar dupa introducerea primului punct.

optiunea

Selectati din lista valoarea unghiului Atentie: sensul de introducere/rotire este sensul trigonometric .

95

7.

Incepeti traseul poliliniei asa cum ati vazut si din capitolele precedente.

In exemplul nostru sunt doua trasee : unul care leaga chiuvetele, cada de baie si dusul ; cel de-al doilea traseu leaga w.c.ul si bideul de primul traseu.

7.2

Tesirea traseului in punctele de inflexiune

Vom vedea mai departe cum se pot tesi (racorda) intersectiile . Functiile corespunzatoare acestor operatii sunt: Tesire cu rest si Tesire fara rest . 1. Activati functia Tesire cu rest din modulul Dimensionare Canalizare.

2. Vi se cere sa indicati cele doua puncte pentru racordare. Faceti clic pe cele doua puncte . 3. Se va efectua tesirea intersectiei si va ramane un rest de linie 3D necesara pentru traseul de aerisire.

96

4. In imaginea de mai jos aveti exemple cu cele doua tipuri de tesiri: cu si fara rest. Am optat pentru functia de Tesire fara rest pentru intersectia dintre cele doua ramificatii.

7.3
1. 2.

Punct incarcare ape reziduale


Faceti clic pe functia Punct plecare canalizare. Se deschide fereastra Punct initial Sanitare :

97

Bifati Layer nou instalatii si alegeti AW-AR (ape reziduale). La materiale selectati conf. standard EN-12056. 3. Faceti clic in punctul de incarcare ales. 4. Punctul de incarcare a fost pozitionat :

7.4

Conectarea obiectelor sanitare

Obiectele sanitare se pot racorda la traseul 3D de canalizare utilizand urmatoarele functii; Tesire fara rest si Tesire cu rest. 1. Faceti clic pe functia Conexiuni canalizare in spate (obiectul sanitar) . 2. Vi se cere sa selectati obiectele sanitare care vor fi racordate. 3. Utilizand fereastra selectie ( mouse), incadrati cele doua chiuvete . 4. Indicati traseul tevii pentru legatura . 5. Continuati tot cu functia Tesire fara rest legaturile intre bideu si wc cu teava respectiva . 6. Pentru dus si cada de baie optati pentru functia Tesire cu rest. 7. In exemplul de mai jos regasiti cele doua situatii .

98

7.5

Pozitionarea aerisirilor
Conducta continua ascendenta .

1. Faceti clic pe functia

2. Indicati capatul traseului de la care va porni coloana de aerisire. 3. Introduceti o inaltime pentru coloana de aerisire. 4. Faceti clic pe Terminare daca nu vreti sa modificati sau sa introduceti valori noi.

5. Activati functia Punct incarcare canalizare. 6. In fereastra introduceti urmatoarele date : Bifati Reprezentare simplificata, bifati Canalizare-Pct.initial evacuare si Cautare inalt in grafic.

7. 8.

Faceti clic la cota superioara a coloanei de aerisire . Punctul final a fost pozitionat . 99

7.6
1.

Calcului sistemului
Faceti clic pe functia Easyline canalizare cu panta .

5. Selectati din dreapta jos spre stanga sus toate echipamentele pentru calcul cu ajutorul ferestrei de selectie. 6. Va aparea mesajul de citire si calcul.

7. In imaginile de mai jos regasiti doua exemplificari pentru calculul sectiunilor de teava in functie de parametrii consumatorilor si traseu .

100

101

7.7
1.

Extras de calcul
Activati functia de Lista sanitare-canalizare .

2. In fereastra de Compilare liste Excel, la Selectie tip date, bifati optiunea Tot desenul

3.

Selectati cu fereastra selectie toate echipamentele .

4. In mesajul de atentionare veti fi anuntati ca datele se transfera in document Excel.

8.

Rezultatul final este afisat mai jos.

102

9.

Cu ajutorul functiei Descriere, puteti adauga notatiile necesare identificarii diametrelor si sectiunilor utilizate. Faceti clic pe functia mentionata mai sus; in fereastra de dialog ce se va deschide alegeti tipul de notatii; faceti clic pe Modifica:

103

7. Din lista de module alegeti Sanitare. Confirmati cu Ok.

104

CAPITOLUL 8

CENTRALA VENTILATIE / INCALZIRE

Veti parcurge pas-cu-pas conceperea unui aparat de ventilatie asemanator celui dintr-o centrala tehnica. In capitolul Ventilatii; sistemului de canale dimensionate ii sunt necesare si mijloacele de protectie contra incendiilor. Aceleasi protectii/completari sunt necesare si sistemului Sanitar si Incalzire. ATENTIE: Felul in care se introduc conducte de ventilatie in plan este asemanator cu cel al introducerii tevilor sau conductelor de instalatii termice, sanitare ventilatii sau electrice. vezi Capitolul 10.

8.1

Desenul aparatului

Obiectul acestui exemplu consta in proiectarea/desenarea unei aparaturi de ventilatie pentru mai multe etaje. Aceasta centrala trebuie sa aiba o sectiune de 800x800 mm pe nivel. 1. Din Navigator_CAD , Instalatii, Ventilatii, faceti clic pe functia in Layer actual. 2. 3. Desenare

Definiti lungimea si directia in care va fi desenat primului modul al centralei. In fereastra de Atentionare: atrib.automata layere :

faceti clic pe optiunea Layer nou in cazul in care vreti sa introduceti modulele intr-un layer nou si nu pe cel implicit. Confirmati setarile cu ok.

Daca trebuie sa faceti legatura intre un sistem existent si unul de alt tip si pozitionare veti folosi o alta culoare. Cu aceasta functie Desenare cu layer automat schimbati automat layerul facand clic pe un sistem/traseu.

105

4. Faceti clic in lungul unui perete; echipamentul va fi aliniat cu peretele selectat. 5. Se selecteaza functia Desenarea unui canal de ventilatie. Aceasta functie permite construirea unei tubulaturi de ventilatie. Pe fiecare iconita din bara orizontala se regasesc toate sectiunile tubulaturii, piese si valori initiale. Valoarea initiala sugerata este de 0,80x0,80 metri . Introduceti valorile de 0=la cota inferioara si cota superioara= 0,35 m.

Faceti clic pe pozitionare. ATENTIE: Inainte de a trece la pozitionarea propriu-zisa, mentionam cateva tipuri de pozitionari . Situatiile constau in alinierea unui canal ( tubulatura ) la un perete, daca cele doua puncte de introducere se afla pe o linie sau pe un perete. a) dreapta: canalul/traseul este pozitionat la dreapta . b) central: canalul/traseul este pozitionat pe axul indicat (exemplificat mai jos) c) stanga : canalul/traseul este pozitionat la stanga. d) cu o anumita distanta : distanta se introduce fata de linia de definitie. 6. Dupa confirmare, programul va trece automat la urmatoarea categorie de

tubulatura: . Daca doriti sa realizati un tronson drept de tubulatura continuati cu setarile in fereastra aceasta. Exemplu : Puteti pozitiona un troson cu Sectiune transversala de 0,80x0,80 m si lungime esantion=1,50m

106

7. Programul schimba piesa/sectiunea de instalatii; alegeti aparatul cu dimensiunile de 0,80 x 0,80 m . lungime =0

8. Stergeti prima pozitionare si reincepeti pozitionarea; de data aceasta din coltul stanga jos si continuati pe aceeasi verticala, mai sus, cu urmatorul punct. 9. Se va redeschide fereastra Traseu ventilatie; schimbati valorile initiale ca in exemplul de mai jos:

107

10.

Continuam traseul cu urmatoarele setari.

11.

Prima componenta a fost pozitionata.

108

12. Faceti clic pe Fiting special si introduceti valorile de: 0,80x1,60x1,25 m; din lista de aparate, alegeti aparat-recuperator de caldura.

13.

Cele doua componente introduse sunt exemplificate mai jos.

109

14. Programul ne permite construirea in continuare a traseului; la special, alegeti Clapeta antiincendiu.

Fiting

15. In fereastra de dialog Traseu ventilatie / Param. Fabricatie modificati dimensiunile sectiunii si pozitionarea.

110

16.

Pozitionarea celor 3 aparate.

17. Urmeaza Modul racire aer si dimensiunile sunt: 0,80x0,80x0,30; iar pentru lungimea sugerata introduceti 0,30 m .

111

18. 19.

Exemplu pozitionare . Urmatoarea componenta Modul incalzire aer ca dimensiuni 0,80x0,80x0,30 .

112

20.

Pozitionare pentru cel de-al cincilea aparat.

21. Continuam setarile cu introducerea unui nou tip de aparat Modul ventilare aer, cu dimensiunile de 0,80x0,80x0,80 .

113

22.

Dupa pozitionare continuati introducerea componentelor.

23. Din categoria de: 0,60x0,60x0,12 .

faceti clic pe Modul; uscare aer si dimensiunile indicate

114

24.

Dupa pozitionarea mansonului, iesiti din functie cu Esc. .

25.

Din bara de instrumente Prelucrare : ,

faceti clic pe

Mutare .

26. Cu fereastra de selectie ( mouse) incadrati toate echipamentele pozitionate si mutati-le pe Y cu 1 m. 27. Dupa mutare:

115

28.

Din bara de instrumente Fereastra :

alegeti pentru vizualizare o vedere in axonometrie .

29. Cu axonometrie imagine . 30.

selectata , faceti clic pe

Definire zona

116

31. 32. 33. 34.

Activati functia

Desenare in Layer actual .

Vi se cere directia de introducere pentru aparat. Faceti clic pe cele doua puncte (exemplul de mai sus) ale aparatului . In fereastra Traseu Ventilatie, se va deschide pe .

117

35. 36

Selectati

Introduceti dimensiunile Sect.transv. =0,80x0,80 ; poz.nr.=L13 .

Selectati apoi

37. La aparate, faceti clic pe Modul filtru cu dimensiunile 0,80x0,80x0,80 . Dupa ce ati introdus toate datele faceti clic pe pozitionare.

38.

Filtrul nou este pozitionat .

118

39. In continuare, faceti clic pe si selectati din lista de aparate Manson panza . Dupa introducerea dimensiunilor 0,60x0,60x0,12, faceti clic pe butonul pozitie.

119

40.

Mansonul este pozitionat.

41. Pentru cel de-al doilea filtru, mansonul se poate introduce ca mai sus, sau se poate copia mansonul introdus . 42. Activati functia Copiere din bara de Prelucrare .

43. Vi se cere sa indicati punctul de la care copiati si punctul de reper pentru copiere .

120

44. Daca pentru buna functionare a centralei sunt necesare inca 4 module (evacuare, ventilator, filtru, uscare aer) aveti doua variante: Varianta 1 Introducere fiecare modul ca mai sus. Varianta 2 Sa copiati aparatele deja introduse. Vom prezenta Varianta 1 : 45. Activati functia Desenare in Layer actual si indicati aparatul de care se ataseaza noua introducere facand clic pe doua puncte ale aceleiasi fete. 46. Se va deschide fereastra :

47.

Selectati

si introduceti dimensiunile indicate mai jos.

121

48.

La

alegeti Tub evacuare=Leerteil cu dimensiunile: 0,80x0,80x0,40 .

49.

Aparatul a fost pozitionat.

122

50.

Urmatorul modul este ventilatorul .

sau se copiaza cel de mai jos ( varianta 2). 51. Pozitionarea:

52.

Se continua cu Filtru dar cu dimensiunile: 0,80x0,80x0,40 m .

123

53.

Axonometrie cu Filtru pozitionat .

54.

Ultima pozitionare: modul uscare aer:

124

55.

Axonometrie cu tot ansamblul.

56.

Reprezentarea centralei in animatie .

125

8.2

Tubulatura si racorduri

1. Pentru pozitionarea tubulaturii selectati layer-ul STANDARD din bara de instrumente Format .

2.

Activati functia

Desenare cu layer actual .

3.

Faceti clic pe mijlocul laturii mansonului inferior .

4. In fereastra de atentionare Atribuire automata layere, bifati Layer nou si din lista de layere alegeti ZU.KLI. Confirmati cu ok.

5.

Indicati al doilea punct pentru introducerea tubulaturii.

126

6.

Se deschide fereastra Traseu Ventilatie admisie .

7. jos .

Selectati tipul de tubulatura;

. Introduceti toate valorile exemplificate mai

127

ATENTIE: Inainte de a trece la pozitionarea propriu-zisa, mentionam cateva tipuri de pozitionari . exemplul 1 : 2 puncte de definire, rotatie 0, distanta=0,10m, punct de referinta in exterior, unghi de rotatie 90. exemplul 2 : 2 puncte de definire, rotatie 0, distanta=0,10m, punct de referinta in interior , unghi de rotatie 90. exemplul 3 : 2 puncte de definire, rotatie 180, distanta=0,10m , punct de referinta in exterior , unghi de rotatie mai mic de 90. exemplul 4 : 2 puncte de definire, rotatie 0, distanta=0,10m, punct de referinta in exterior, unghi de rotatie mai mare de 90. 8. Primul tronson de tubulatura cu cot pozitionat :

128

9. Pentru un control al pozitionarilor este bine sa vedeti si in axonometrie. Pentru aceasta din bara orizontala, din Fereastre , selectati: , selectati apoi: 2 Ferestre .

10.

In fereastra din stanga axonometrie.

11.

In fereastra din dreapta selectati plan .

129

12. ATENTIE: Continuarea pozitionarii este conditionata de introducerea celor doua puncte in axonometrie. 13. Fereastra Traseu Ventilatie se va deschide pe optiunea cot. Piesa tranzitie.

Faceti clic pe

14.

La Sect.transv. introduceti valori pentru c:0,70 m si d:0,40 m .

130

Faceti clic pe pozitionare dupa ce ati completat toate dimensiunile . 15. Pozitionare prima piesa de tranzitie:

16.

Pozitionare tubulatura dreapta :

131

17.

Pozitionarea unui cot :

132

18. Se completeaza toata tubulatura conform sectiunilor si directiei dorite in acelasi mod ca cele de mai sus.

133

19.

Pentru o legenda a componentelor faceti clic

Descriere.

20. Din fereastra Descriere flansa, bifati optiunea Legenda tot, iar din Optiuni selectie-Selectie desen .

21.

Faceti clic pe

Lista ventilatii .

22. In fereastra de Compilare liste Excel , la Selectie tip date , bifati optiunea Tot desenul

134

23. Selectati cu fereastra selectie toate echipamentele, si veti obtine tabele Excel cu dimensiunile modulelor folosite .

CAPITOLUL 9 VENTILATII SI DIMENSIONARE VENTILATII


Pentru calculul sistemului de ventilatii, se va folosi acelasi algoritm ca si in cazul sistemului de incalzire. Modulul de ventilatii se compune din mai multe module : Modul de ventilatii pentru centrale de tratare a aerului - se plaseaza 3D modulele centralei respective, precum si conductele vezi Capitolul 8 Modul de liste de materiale pentru ventilatii in care sunt scoase liste cu toate piesele legate de aerul conditionat, fiecare bucata fiind debitata in detaliu vezi Capitolul 9 ; SubCap. 9.7 Modulul de calcul de ventilatii propriuzis calculul sistemului de ventilatie dorit de utilizator vezi Capitolul 9

9.1 Pozitionare traseu ventilatii

135

1.

Din modulul Predimensionare ventilatii Punct incarcare ventilatii .

faceti clic pe functia 2.

Se deschide fereastra Punct incarcare ventilatie.

. 3. Activati functia denumita Fiting spec; faceti clic pe iconita 4. In fereastra deschisa, alegeti Grila ventilatie tip DLQ iar la Dim.tabel alegeti valorile din exemplul de mai jos. Confirmati cu ok .

136

5. La Debit volum introduceti valoarea 280 mc/h; la Pierdere presiune 12Pa, diametru =0.16 m; iar pozitionarea grilei este impusa manual la Cs=3.750m. Confirmati cu ok.

6.

Pozitionarea punctului de introducere este :

137

7. Dupa ce ati pozitionat toate punctele de incarcare, iesiti din functie cu tasta ESC. 8. Rotiti dupa caz punctele de incarcare introduse; in exemplul nostru, punctul din dreapta este rotit cu 180fata de pozitia initiala.

9.2 Modificarea elementelor de ventilatii


1. 2. 3. Faceti clic pe functia Modificare elemente.

Faceti clic pe punctul de incarcare din camera 100-hol . Se va deschide automat fereastra Punct incarcare ventilatii. Modificati valorile pentru Debit volum si Pierderi presiune .

138

9.3
1. 2.

Desenare traseu tubulatura


Faceti clic pe functia Linii 3D . .

Activati optiunea de introducere Punct delta

3. Pozitionati mouse-ul (fara sa clicati) pe un punct sau o intersectie fata de care doriti introducerea si cu ajutorul tastei Tab introduceti valorile dorite in dreptul directiilor x, y, z . (Vezi imaginea de mai jos.)

139

4. Dupa ce ati introdus primul punct, procedati identic pentru definirea celui de-al doilea . Plasati cursorul tot in primul punct si introduceti alte valori (in exemplul nostru am indicat alte valori pentru directia y si bineinteles am pastrat aceleasi coordonate pentru z).

. 5. Traseul exemplificat este cel din desenul alaturat.

9.4
1. 2.

Punct pornire ventilatie


Faceti clic pe functia Punct plecare ventilatie .

Se deschide fereastra Punct initial ventilatie . Setarile parametrilor pentru Aer curat sunt urmatoarele:

140

Confirmati incheierea setarilor cu ok . 3. Faceti clic pe punctul unde doriti pozitionarea .

141

9.5 Racord echipament traseu ventilatie


1. Activati functia Conexiune sus/jos .

2. Trebuie sa selectati echipamentele cu ajutorul selectiei fereastra-mouse. 3. Dupa selectarea echipamentelor indicati tronsonul de ventilatie ce urmeaza a fi racordat. 4. Programul va efectua automat legaturile.

5.

In cazul in care doriti sa introduceti elemente speciale, cautati meniul

Proprietati linii -

, si va alegeti piesa pe care doriti sa o introduceti, amplasand-o

pe linia dorita, in desen

142

9.6

Calculul sistemului de ventilatii


Easyline numai pentru Ventilatii+Liste .

1. Activati functia

2. Selectati cu fereastra- selectie mouse toate echipamentele din dreapta jos spre stanga sus.

3. Vor aparea urmatorele mesaje de atentionare :

4. Calculul este transmis in format Excel .

143

5. Lista valori este creata . Rezulta un document Excel cu 2 pagini de lucru: coloana principala si coloana secundara.

si :

144

6. Planul final este reprezentat in schita de mai jos

145

7. Iata o perspectiva a sistemului.

8.

Pentru plasarea inscriptionarii faceti clic pe functia

Descriere.

9. In fereastra Descriere flansa la Optiuni generale selectati Legend tot ; iar la Optiuni selectate , bifati Selectie desen . Confirmati cu ok .

146

10.

Desenul va contine descrierile atasate automat de program.

11. In cazul in care fontul, dimensiunile si culoarea textului necesita modificari, in Navigator-CAD, Modulul general , faceti clic pe Text .

12.

Faceti clic pe functia Modificare parametri text

si in fereastra afisata faceti clic pe Preluare parametri text; faceti clic pe textul de la care doriti sa preluati parametrii.

Parametrii textului afisat la descrierea automata sunt cei indicati mai sus.

147

13.

In exemplul nostru am modificat inaltimea textului si fontul :

14. Selectati textele pentru modificare. Redactarea finala a textelor va fi ca in exemplul de mai jos.

ATENTIE: Functia Afisare sistem Easyline 3D calculeaza totalitatea lucrarilor, si prezinta caracteristicile conductei si ale aerului pentru fiecare piesa din sistem in parte.Aceasta functie este prezenta in toate modulele (ventilatie, incalzire, sanitare, etc).

148

ATENTIE : Pentru fiecare Easyline se pot impune anumite diametre si viteze, care vor fi luate in calculul de ventilatii. Aceasta facilitate poate fi activata numai dupa ce s-a facut un calcul de dimensionare in prealabil. Pentru aceasta, activati functia - Stergeti pozitii dimensionate si activati -Modificare elemente . In acest moment puteti vedea parametrii actuali si in partea de jos a meniului le puteti modifica. ATENTIE: Pentru listarea tuturor echipamentelor faceti clic pe Excel echipamente . Liste

9.7
4. 2.

Extras echipamente
Faceti clic pe functia Lista bucati .

Va apare fereastra Compilare liste Excel. Aici bifati Tot desenul . Faceti clic pe Creare lista .

3.

Calculul este transferat in document Excel.

4. Tabelul cu extrase pe fiecare categorie de echipamente va fi salvat in format Excel cu 5 pagini de lucru: Piese metalice , Termoizolatie , Sectiuni circulare , Aparate , Lista tubulatura . Mai jos aveti doar trei dintre acestea.

149

150

9.8

Modul lista materiale ventilatii


In acest modul se vor putea debita toate piesele de ventilatie ce exista in plan ( conducte si grile ventilatie, modul filtrare aer, modul racire aer, etc ) 1. Se porneste comanda lista bucati profile, din bara sau meniul de comanda, ca mai jos :

Se selecteaza tot sistemul sau doar partile sistemului care intereseaza, si se salveaza automat la imprimanta sau in format PDF :

151

CAPITOLUL 10

INTRODUCEREA MANUALA A TEVILOR

In momentul in care calculul automat nu satisface (dintr-un motiv sau altul) dorinta utilizatorului, exista si posibilitatea introducerii manuale a tevilor de instalatii. Pentru conductele de ventilatii si electrice, deja am prezentat felul in care acestea se pot introduce manual. Pentru tevile termice si cele sanitare ( inclusiv canalizare ), vom prezenta in cele ce urmeaza. Introducerea tevilor se face doar din modulele Sanitare si Incalzire :

Vom continua prezentarea doar pentru modulul Sanitare, deoarece pentru modulul Incalzire desenarea tevilor si a racordurilor se face in mod identic. Ceea ce le diferentiaza pe cele doua sunt doar culorile iconurilor si functia de Ventil care se afla in plus la Incalzire

10.1 Desenarea tevilor sau racordurilor


1. Se porneste meniul Desenare cu layer actual primul punct al axului tevii. . Se cere sa se introduca

2. Utilizatorul este intrebat daca se accepta ca implicit layerul propus, sau se poate introduce unul nou.Culoarea cu care va fi desenat este de asemenea la alegerea utilizatorului.

152

3. Dupa ce se cere urmatorul punct de capat al primului tronson al tevii, automat se deschide fereastra de dialog.

4. In fereastra de dialog se poate stabilii diametrul tevii ( marcat cu rosu ), felul in care se vor numi tronsoanele de teava sau racorduri ( cu albastru ). Avand in vedere ca tevile vor fi dispuse tridimensional, iar in plan au fost deja materializate, se cere si punctul de elevatie, care poate fi introdus ca punct al axului sau al marginilor tevii. Grosimea se considera irelevanta in acest caz. Tot in aceasta fereastra se poate schimba si unghiul tevii ( rotirea in planul sectiunii transversale ) acest lucru fiind important pentru racorduri. 5. In cele din urma, dupa stabilirea materialului si a nivelului presiunii nominale, se trece la urmatorul meniu, unde se mai poate confirma odata diametrul nominal al tevii, lungimea bruta a tevii ( cea introdusa manual poate fi modificata daca nu se considera corecta marcata cu rosu ) si lungimea segmentului de teava dorit de utilizator marcata cu verde. In acest fel, lungimea totala a tevii este alcatuita din lungimi partiale alese de catre utilizator.

6. Se va apasa pe pozitie , iar teava va fi pozitionata. In acest moment se poade da Cancel pentru a iesi din meniu, sau se poate continua cu urmatorul tronson. 7. In momentul in care dorim sa continuam urmatorul tronson de teava, nu va mai fi nevoie sa introducem din nou functia Desenare cu layer actual , ci vom folosi functia Desenare cu selectie automata layere, astfel dupa ce vom preciza capatul 153

din care va porni urmatorul tronson de teava si urmatorul punct de capat al acesteia, vom intra automat in meniul Traseu sanitar apa potabila , tronsonul la care lucram fiind trecut automat pe layerul tronsonului anterior. Tot din tronsonul anterior se vor selecta si proprietatile geometrice si fizice ale tevii, precum si cota la care se afla tronsonul. 8. Pentru tronsoanele de reductie , cot, teu sau racord se vor stabilii in stanga meniului lungimea tevii si subtronsoanele ei, iar in dreapta meniului se vor stabilii dimensiunile, unghiurile si lungimile segmentelor dorite.

10.2 Desenarea derivarilor


De multe ori apare problema legaturii intr doua tronsoane aflate la cote diferite sau in planuri total diferite. Exista in aceste cazuri doua posibilitati : Derivare simpla sau Derivare automata . In general functia de Derivare este recomandat sa se foloseasca la racordurile verticale, iar derivare automata la cele orizontale. Diferenta neta intre cele doua consta in felul in care trebuie pregatit racordul. Daca pentru Derivare nu este necesar sa aveti racordul pornit in directia celuilalt tronson, pentru Derivare automata acest lucru este totusi necesar :

154

10.3 Desenarea altor piese de imbinare


Distribuitorul - este o piesa larg uzitata. Ca si in cazul definirii tevilor, se cer punctele de capat ale tevii principale, iar apoi se introduc datele necesare in meniu : numar de racorduri, diametrele acestora, lungimea lor, materiale, etc.

155