Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT LOGISTICA

-Depozitarea marfurilor-

Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2010

Cuprins
Introducere .............................................................................................................................................. 2 Utilitatea depozitarii............................................................................................................................ 3 Rolul depozitelor ................................................................................................................................. 3 Functiile depozitelor ............................................................................................................................ 4 Tipologia depozitelor ........................................................................................................................... 4 Principalele tipuri de depozite ............................................................................................................ 4 Amplasarea depozitelor ...................................................................................................................... 5 Variante si metode de amplasare ....................................................................................................... 5 Metode de amplasarea a mai multor depozite ................................................................................... 6 Aranjarea marfurilor in depozit ........................................................................................................... 7 Studiu de caz ........................................................................................................................................... 8 I. II. Aparitia spatiilor de depozitare pentru firme mici ...................................................................... 8 Un nou depozit Unilever Romania .............................................................................................. 9

Introducere

In sistemul logistic al firmei, depozitarea marfurilor include un ansamblu de activitati de sustinere, care ajuta la indeplinirea obiectivelor de servire a clientilor. Perspectiva asupra rolului si functiilor depozitului a inregistrat mutatii considerabile in ultimele decenii. Gama deciziilor adoptate de logisticieni in privinta depozitelor de marfuri include stabilirea numarului depozitelor, determinarea amplasamentului, dimensionarea depozitelor si configurarea interna a depozitului. Prezenta depozitelor in sistemul logistic este considerata o necesitate de numeroase firme. Definitia tipica asociata conceptului de depozit subliniaza ca, in esenta acesta este un spatiu de pastrare a stocurilor de marfuri. Depozitul a fost frecvent definit in literatura de specialitate ca un loc special destinat pentru adapostirea marfurilor depuse spre pastrare, prin acordul reciproc al deponentului si depozitarului. Conceptul de depozitare s-a modificat substantial pe parcursul secolului XX. Intial , depozitarea a fost considerata o activitate necesara, dar generatoare de costuri, in procesul de distributie. In prima jumatate a secolului perspectiva asupra depozitarii, in domeniul conceptual si practic, a fost caracterizata de urmatoarele aspecte: Caracterul static Necorelarea cu alte activitati logistice Preocuparile limitate pentru cresterea eficacitatii Accentul pe resurse umane

Utilitatea depozitarii
Existenta depozitelor in sistemul logistic este o realitate pentru numeroase firme din domeniul productiei si distributiei. Apelarea la spatii de depozitare proprii, inchiriate sau special dedicate pe baze contractuale este justificata de rolul si functiile pe care acestea le indeplinesc.

Rolul depozitelor
Existenta depozitelor este legata de necesitatea mentinerii stocurilor. Depozitarea este considerata o activitate de sustinere, care contribuie la indeplinirea misiunii logistice de asigurare a produsului potrivit, in cantitatea si de calitatea solicitata in locul si momentul potrivit, in conditiile celei mai mari contributii la profitul firmei. Utilitatea depozitelor nu trebuie sa fie redusa in mod simplist la pastrarea unor cantitati de marfuri. Rolul depozitelor consta in: a. Coordonarea ofertei cu cererea : este strict legata de asigurarea cantitatii de produse necesare pentru satisfacerea cererii, in situatiile caracterizate de : - Incertitudini referitoare la cerere; - Incertitudini privind ciclul de performanta; - Cerere sezoniera; - Productie sezoniera. b. Obtinerea de economii de costuri : depozitarea are impact asupra costurilor din alte arii ale activitatii firmei. Poate determina obtinerea unor economii de costuri in urmatoarele domenii: - Cumparare; - Productie; 3

- Transport. c. Continuarea sau amanarea productiei/prelucrarii d. Indeplinirea unor obiective de marketing : legatura dintre depozitare si marketing este determinata de rolul spatiilor de depozitare in satisfacerea cererii clientilor. Contributia la realizarea obiectivelor de marketing se concretizeaza in urmatoarele aspecte: - Reducerea timpului de livrare; - Adaugarea de valoare; - Cresterea prezentei pe piata.

Functiile depozitelor
In conformitate cu rolul specific, depozitele indeplinesc anumite functii. Pentru fiecare depozit, gama functiilor si importanta lor depinde de mai multi factori, printre care : proprietarul si utilizatorul spatiului de pastrare, politica acestora, particularitatii bazei de furnizori si clienti, amploarea activitatii utilizatorului si marfurilor care fac obiectul depozitarii. In cadrul sistemelor logistice, depozitele pot indeplini urmatoarele functii principale: a. Pastrarea marfurilor : implica depozitarea pe termen lung, depozitarea sezoniera si temporara; b. Consolidarea livrarilor; c. Divizarea lotului; d. Crearea unei structuri sortimentale : indeplinita sub doua variante, in functie de sursa de provenienta a produselor : unitatile de productie ale aceleiasi firme sau ale unor firme diferite; e. Oferirea de servicii de valoare adaugata : incarcare si descarcare, miscari spre si dinspre aria de depozitare, executarea comenzilor.

Tipologia depozitelor
Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupune analizarea de catre logisticieni a variantelor posibile. Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitarea fiecarui tip de depozit si existenta pe piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare.

Principalele tipuri de depozite


Tipologia depozitelor este relativ larga. Demersul de clasificare poate fi declansat prin considerarea felului marfurilor depozitate si conditiilor de depozitare asigurate. Variantele posibile oscileaza intre depozitele de marfuri generale si depozitele specializate pe un anumit produs sau grupa de produse. Un criteriu frecvent utilizat pentru clasificarea depozitelor este forma de proprietate. Experienta existenta pe plan international permite diferentierea urmatoarelor tipuri: Depozitul privat : aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme care detine proprietatea asupra bunurilor pastrate si manipulate in depozit; Depozitul public : apartine unei firme specializate in operatiuni de depozitare sau logistice, care ofera servicii clientilor interesati, contracost; Depozitul contractual : bazat pe un angajament pe termen lung si destinat in exclusivitate unui anumit client. 4

Principalele criterii cantitative folosite pentru evaluarea tipurilor de depozite sunt urmatoarele: Durata depozitarii; Investitia fixa; Costurile unitare.

Un alt tip de clasificare este cea realizata pe baza criteriilor calitative, precum urmeaza: Gradul de conformitate cu specificul gamei de produse; Flexibiliatea operationala; Flexibilitatea amplasarii; Economiile de scara potentiale.

Amplasarea depozitelor
Deciziile de amplasare a depozitelor au un impact direct asupra capacitatii sistemului logistic de a oferi nivelul dorit de servire a clientilor si costurilor totale. In continuare , sunt analizate variantele clasice de amplasare a depozitelor si metodele ce pot fi utlizate pentru pozitionarea spatiala a unui singur depozit sau a unei retele de depozite.

Variante si metode de amplasare


Numarul si amplasarea depozitelor sunt determinate de coordonatele spatiale ale clientilor si unitatilor de productie, precum si de particularitatile produselor. Depozitele au rolul de a contribui la eforturile firmei de a oferi clientilor utilitati de timp si loc. Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai daca genereaza efecte favorabile in domeniul marketingului si vanzatorilor si reduce costurile totale. In mod traditional, variantele de amplasare au fost clasificate astfel: a. Amplasarea in functie de piata: presupune localizarea depozitului in apropierea clientilor cheie. Amplasarea unui depozit in functie de piata se justifica atunci cand constituie modalitatea de a oferi clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost total. Principalele avantaje oferite de aceasta varianta de amplasare sunt urmatoarele: costurile de transport relativ mici, sortimentul de produse relativ variat, posibilitatea aprovizionarii fiecarui client , reducerea timpului necesar pentru completarea stocului la nivelul firmelor cliente. Amplasarea in apropierea pietei este o solutie intalnita in cazul produselor alimentare si bunurilor de consum curent. b. Amplasarea in functie de productie: depozitul este amplasat in apropierea unitatilor de fabricatie ale unei firme producatoare. Functiile principale pe care le indeplineste sunt combinarea produselor si consolidarea livrarilor. c. Amplasare intermediara : spre deosebire de celelalte doua variante , nu pune accentul pe proximitatea fata de clienti sau fata de unitatile de fabricatie ale producatorului . Functiile indeplinite sunt consolidarea si crearea sotimentului . La un cost logistic scazut , se livreaza fiecarui client structura sortimentala dorita. Cercetarile pentru stabiliirea amplasamentului unor facilitati au fost deosebit de numeroase. Primele preocupari in acest domeniu dateaza de la inceputul secolui XX. Metodele de amplasarea a depozitelor, dezvoltate prin aceste cercetari, pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii: 5

a. b. c. d.

Numarul depozitelor; Caracterul discret al alegerii; Gradul de agregare a datelor; Orizontul de timp.

Pentru localizarea unui singur depozit se pot utiliza metode exacte, grafice sau de aproximare. Metoda frecvent utilizata pentru stabilirea amplasamentului este metoda centrului de gravitatie. Aceasta metoda este denumita si metoda grilei. Cu ajutorul metodei centrului de gravitatie, se poate determina amplasamentul care asigura satisfacerea cererii clientilor, in conditiile celui mai mic cost total. Costul de transport trebuie minimizat pentru ansamblul ariei geografice unde va fi amplasat centrul de gravitatie. O prima varianta de amplasare a depozitului este cea bazata pe centrul de gravitatie in functie de cantitate. In acest caz caz, este considerata numai una dintre cele trei variabile: distanta, calitate, timp. Amplasarea unui singur depozit se poate realiza si prin metoda centrului de gravitatie in functie de distanta. Solutia obtinuta indica punctul care minimizeaza distanta combinata spre toate destinatiile si implicit costul total. Varianta centrului de gravitatie in functie de cantitate si distanta este superioara in raport cu celelalte doua variante analizate. Comparativ cu metoda bazata numai pe distanta, ia in considerare frecventa livrarilor la fiecare destinatie. Spre deosebire de metoda bazata pe cantitate, urmareste si influenta distantei. Metoda centrului de gravitatie , tehnicile grafice si metodele de aproximare utlizate pentru stabilirea celui mai bun amplasament al unui singur depozit, se diferentiaza prin capacitatea lor de a graranta o solutie optima. Decizia finala de localizare a depozitului este ghidata de solutiile obtinute cu ajutorul acestor metode, fara a coincide neaparat cu coordonatele calculate. Motivul consta in faptul ca metodele respective pornesc de la ipoteze care simplifica realitatea. Ca exemple de ipoteze pot fi considerate urmatoarele: Concentrarea cererii intr-un punct; Limitarea la costurile variabile; Relatia direct proportionala dintre transport si distanta; Retele rectilinii; Caracterul static.

Metode de amplasarea a mai multor depozite


In cazul in care firma are nevoie de mai multe depozite, este necesar sa se determine numarul depozitelor care trebuie sa faca parte din retea, amplasarea lor, modul de repartizare a clientilor si furnizorilor pe depozite , produsele care trebuie stocate in fiecare depozit, produsele care vor fi livrate direct de la furnizor la clienti. Amplasamentul depozitelor se poate stabili cu ajutorul metodelor exacte ( metoda centrului de gravitatie multiplu si metodele de programare liniara). Metoda centrului de gravitatie multiplu determina amplasamentele depozitelor care genereaza costul de transport minim. Metodele de programare liniara ajuta la determinarea solutiei optime, din mai multe variante posibile, in conditiile anumitor restrictii. 6

Ca variante metodologice de programare liniara, pentru localizarea mai multor depozite, se utilizeaza optimizarea retelei si programarea cu numere intregi mixta. Optimizarea retelei considera canalul de distributie, o retea alcatuita din noduri (in care se afla depozitele) si arce (reprezentate de caile de transport). Programarea cu numere intregi mixta este o metoda mai complexa si are un grad de aplicatibilitate practica mai mare. Un avantaj este faptul ca pot fi incluse in analiza costurile fixe (care nu erau considerate in cazul optimizarii retelei ), precum si tipuri diferite de costuri variabile.

Aranjarea marfurilor in depozit


Una dintre deciziile importante referitoare la depozitare este legata de aranjarea produselor in spatiile de pastrare. Obiectivele urmarite sunt: Minimizarea costurilor de manipulare; Utilizarea la maximum a spatiului de depozitare; Indeplinirea anumitor cerinte referitoare la compatibilitatea produselor, preluarea marfurilor pentru asamblarea comenzilor, la securitate si evitarea incendiilor.

Preluarea marfurilor din spatiile de depozitare are o mare importanta datorita costurilor de manipulare pe care le presupune. In principiu, exista trei modalitati pentru constituirea comenzilor: Selectia individuala; Ruta de preluare; Aria repartizata pe lucrator.

Pentru aranjarea marfurilor in depozit se aplica frecvent o serie de reguli intuitive. Aceste reguli se bazeaza pe urmatoarele criterii: Complementaritatea : pentru produsele care sunt folosite impreuna in consum; Compatibilitatea : sunt produsele care pot fi amplasate in apropiere , fara a genera riscuri; Popularitatea : utilizarea acestui criteriu este determinata de diferentele existente intre produse in privinta vitezei de circulatie; Marimea : marfurile de dimensiuni mici se amplasaseaza in apropierea zonelor de expediere.

Dupa ce au fost aplicate criteriile de complementaritate si compatibilitate, se utilizeaza criteriile de popularitate si marime.Metodele intuitive nu garanteaza identificarea modalitatii de aranjare a marfurilor care are cel mai mic cost total de manipulare. In afara de aceste metode, sunt disponibile o serie de modele de programare liniara, care conduc la obtinerea unei amplasari optime a marfurilor in spatiul de depozitare. Gama deciziilor legate de depozitarea marfurilor este deosebit de ampla. Importanta acestor decizii este influentata de faptul ca depozitarea marfurilor indeplineste rolul de sustinere a sistemului logistic al firmei si contribuie la indeplinirea eficienta a obiectivelor logistice.

Studiu de caz
I. Aparitia spatiilor de depozitare pentru firme mici

Traversm o perioad n care multe firme i reduc amploarea afacerilor i drept urmare i cantitatea de mrfuri rulate. Marile spaii de depozitare au o tot mai mare rat de neocupare. Astfel c, mcar din acest unghi, micile depozite pot reprezenta o afacere de succes. Nu este aceasta singura perspectiv de abordare. Dac la noi nu exist mici depozite complet utilate, n care se pot ine de la stocul de cosmetice al unei firme la un crucior de copil sau cauciucuri de iarn, cu totul altfel st situaia n rile din Vest. Astfel, Parisul are 80 de minidepozite, iar mai aproape de noi, n Varovia exist deja patru astfel de centre, ase n Praga, dou n Bratislava i 10 n Viena. Un astfel de spaiu de depozitare a aprut de curnd i n Bucureti, pe Bulevardul Theodor Pallady, nu departe de intrarea pe Autostrada Soarelui. n unitatea ce aparine firmei Euroministorage, persoanele fizice i firmele pot lua cu chirie spaii de depozitare cu suprafee de la un metru ptrat pn la 27 mp, accesibile pe baza cartelelor magnetice. Serviciul pune la dispoziie materiale izolante, band adeziv, cutii de carton, cuttere, rafturi i cuiere. Clienii pot beneficia i de transport cu ajutorul autovehiculelor din dotare sau, n cazul n care cantitatea mrfii depete capacitatea acestora, serviciul poate fi externalizat ctre firme specializate. Aproape orice pre este negociabil n acest caz. Firma are boxe la care se poate veni n fiecare zi pentru ncrcare-descrcare marf. Aceast facilitate se dovedete foarte util firmelor care nu au foarte multe mrfuri, astfel nct s aib un propriu depozit de logistic. Unele firme, spre exemplu de cosmetice, care au stand-uri n supermarketuri, pot depozita pentru o perioad marfa n aceste depozite, de unde o pot prelua la nevoie, declar Danu Temelie, managing partener al Euroministorage, cel care se ocup de operaiunile din Romnia i Ungaria. i pentru persoanele fizice se poate dovedi util aceast facilitate, prin depozitarea pentru o perioad a cauciucurilor de iarn, bicicletelor sau crucioarelor pentru copii. Pentru situaii extreme i pentru scurte perioade, minidepozitarea se poate dovedi o soluie bun pentru orice tip de venituri, din lips de alternative precum garaj sau balcon. n plus, n aceste minidepozite se asigur un nivel constant de umiditate i cldur n funcie de necesiti, paza fiind asigurat continuu. Preul se calculeaz pe unitate de depozitare, iar tarifele sunt negociabile n funcie de spaiul nchiriat i de perioad, putnd ajunge la 15 euro/mp pentru o unitate de dimensiuni medii i un timp de depozitare mediu de 6-9 luni. Perioada minim de nchiriere este de o lun.

II.

Un nou depozit Unilever Romania

Grupul Aquila, furnizor de servicii logistice, va finaliza in septembrie investitia de 3,5 milioane euro in cel de-al doilea depozit din Romania, situat in Tureni, judetul Cluj, a declarat pentru NewsIn directorul de relatii externe si comunicare Unilever, Alexandra Olaru Deschiderea noului depozit face parte din programul companiei Unilever de a moderniza serviciile logistice prin incheierea unui contract cu o companie specializata in furnizarea de servicii logistice. Acest program a inceput in decembrie 2005, cu deschiderea unui centru de distributie la Ploiesti, in cadrul bazei operationale Aquila. Grupul de firme Aquila are ca domenii de activitate distributia, transportul intern si international de marfuri, furnizarea de servicii logistice, depozitare si reambalare. Parteneriatul strategic dintre Unilever si Aquila dateaza din 1996, iar din 2002 Aquila a devenit cel mai important distribuitor din Romania si din regiune al produselor Unilever, a adaugat Alexandra Olaru. Depozitul deserveste diviziile de alimente si de produse de ingrijire personala si a locuintei, ale companiei Unilever. Centrul depoziteaza marfa de la furnizorii Unilever, iar de aici se va face distributia catre nordul si estul tarii. Unilever a inceput sa investeasca in Romania din 1995, odata cu achizitia fabricii Dero din Ploiesti, iar totalul investitiilor pana in prezent se ridica la 90 milioane euro pe piata romaneasca, a declarat Alexandru Olaru.In anul 2000 compania a integrat fabrica Knorr de la Otopeni, iar in anul 2001 a inceput productia locala de margarina, la Targu Mures. Recent, compania a anuntat ca isi va concentra toata activitatea de productie din Romania la Ploiesti, unde a inceput constructia unei fabrici de alimente, in care va investi 3 milioane de euro. Pe noua platforma industriala vor fi transferate productia de condimente, sosuri si supe de la Otopeni si productia de margarina de la Targu Mures. Unilever a luat decizia de a-si concentra productia in aceeasi locatie pentru a creste eficienta operatiunilor sale de productie si distributie, care face parte din planul companiei pe termen lung de a dezvolta afacerea in Romania. Din anul 2000, Unilever South Central Europe conduce, din Bucuresti, operatiunile din intreaga regiune, care cuprinde Romania, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Bosnia Hertegovina si Moldova

S-ar putea să vă placă și