Sunteți pe pagina 1din 15

PROFITUL: functii, factori de influenta, repartizarea acestuia

Cuprins

1. Definiie i calcul............................................................................................................2 2. Funciile profitului.........................................................................................................8 3. Factori de influen ai profitului..................................................................................9 4. Profitul net i repartizarea acestuia...........................................................................10 5. Politica de dividend......................................................................................................12 Concluzii ..........................................................................................................................14 Bibliografie ......................................................................................................................15

1. Definiie i calcul

Profitul ntreprinderii (beneficiu) reprezint acea parte a veniturilor care rmne dup ce s-au efectuat toate cheltuielile legate de producie (achiziie materii prime, plata salariilor si a obligaiilor sociale) si dup ce s-au remunerat ceilali factori de producie (Onofrei Mihaela, Finanele ntreprinderii). Dup efectuarea acestor deduceri o parte din acest profit este datorat statului sub forma impozitului pe profit. Suma rmasa constituie profitul net ce va fi distribuit asociailor sau acionarilor sub forma de dividende, iar restul este pstrat pentru autofinanare pentru creterea capacitailor de producie. Profitul reprezint diferena intre venituri si cheltuieli sau diferena intre preul cu ridicata si costul produsului, lucrrii sau serviciului, plus taxa pe valoarea adugata (acciza) (Onofrei Mihaela, Finanele ntreprinderii). Pr = ncasri Cheltuieli ; Pr = PR- (PC + TVA). Pr profitul; PR pre cu ridicata; PC pre de cost (costuri); TVA taxa pe valoarea adugata. Normal ar fi ca profitul sa se determine ca diferena ntre veniturile nregistrate (care sunt mai mari) si cheltuielile mai mici (dect veniturile), venituri si cheltuieli pe care le realizeaz o unitate economica intr-o anumita perioada de timp (luni, semestre, trimestre, ani) in funcie de intervalul in care se face analiza. Veniturile se refer la cele obinute din vnzarea produselor, executarea de lucrri i prestarea de servicii, iar cheltuielile se refera la cele ocazionate de realizarea veniturilor (Onofrei Mihaela, Finanele ntreprinderii). Profitul poate fi de asemenea privit ca un excedent de venituri peste nivelul costurilor. Daca luam in considerare mrimea si destinaiile profitului acesta are o importanta deosebita nu numai pentru agentul economic ci i pentru ntreaga societate, economie. Interesul const n reducerea cheltuielilor i majorarea veniturilor. Astfel, reducerea cheltuielilor este vzuta ca un mod de scdere a preturilor de vnzare, fapt ce ar genera creterea puterii de cumprare a monedei naionale i implicit a nivelului de trai al ntregii societi. Nivelul profitului pune n eviden ct de eficient e activitatea pe care

o desfoar agenii economici, a folosirii activului economic si al pasivului, respectiv al capitalului economic si a celui financiar( Onofrei Mihaela, Finanele ntreprinderii). Pierderile se obin atunci cnd veniturile sunt mai mici dect cheltuielile. Aceasta situaie este anormal cnd preul de vnzare este mai mic dect costurile nregistrate, fapt ce contrazice principiul rentabilitii si pe cel al creterii economice. Privit la nivel macroeconomic profitul nu nseamn numaidect creterea numrului locurilor de munca sau a investiiilor aa cum se credea n anii 90. Unele ntreprinderi au adoptat o alta politica: scderea numrului de salariai i deci a cheltuielilor cu salariile fapt ce va duce la obinerea unor profituri substaniale. Veniturile i cheltuielile unei perioade sunt determinate de existena a trei domenii de activitate n cadrul firmei: activitatea de exploatare (reprezint activitatea de baza ce are loc intro ntreprindere si se refera la realizarea profitului din sectoarele industrial, investiional, comercial sau prestri servicii); activitatea financiara (reprezint participaiile la capitalurilor altor societati si alte aciuni de plasament); activitatea excepionala (operaiile de gestiune si cele de capital care nu sunt legate de activitatea normala si curenta). Dac lum n considerare cele trei grupe de activiti din cadrul unei firme atunci rezultatul financiar nregistrat de aceasta va avea urmtoarea structura: Rezultat din exploatare = venituri din exploatare cheltuieli din exploatare; Rezultat financiar = venituri financiare cheltuieli financiare; Rezultat excepional = venituri excepionale cheltuieli excepionale. n acest caz rezultatul exerciiului va fi egal cu diferena dintre totalul veniturilor (exploatare, financiare, excepionale) si totalul cheltuielilor (excepionale, financiare, excepionale). Rezultatele financiare ale ntreprinderii pot fi evideniate prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune (cascada soldurilor intermediare de gestiune) . La ntocmirea acestei cascade sunt preluate informaiile din contul de rezultate al ntreprinderii. In general acesta se prezint n forma din tabelul Tab. 1.

REZULTATUL CURENT
REZULTATUL DIN EXPLOATARE REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL EXCEPTIONAL

IMPOZITUL PE PROFIT REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

Fig. 1 Structura rezultatelor pe principalele domenii de activitate1 Sintetiznd, pentru o perioad de activitate dat (de obicei un exerciiu financiar), ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri (ca surse de mbogire) i cheltuieli (ca surse de srcire), contul de profit i pierdere arat cum s-a ajuns de la starea patrimonial iniial la cea final, reflectate n bilanurile de la nceputul i sfritul exerciiului (realizeaz legtura dintre bilanul iniial i cel final). n contul de profit i pierdere, rezultatul exerciiului (profit sau pierdere) se determin ca diferen ntre veniturile i cheltuielile exerciiului, indiferent de data ncasrii sau plii acestora. Acest aspect conduce la diferenierea fluxurilor de venituri i cheltuieli din cadrul contului de profit i pierdere n dou categorii: fluxuri de venituri ncasabile/cheltuieli pltibile i fluxuri calculate. Veniturile ncasabile cuprind veniturile ncasate n cursul exerciiului i veniturile de ncasat n exerciiul urmtor (livrrile de bunuri, executrile de lucrri, prestrile de servicii ca i produsele, lucrrile, serviciile n stoc, executarea unor obligaii din partea terilor, venituri excepionale din operaii de gestiune, din cesiunea imobilizrilor, etc.).

Vintil, Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, ed Didactica si pedagogica, Bucureti, 2005

Cheltuielile pltibile cuprind cheltuielile pltibile n cursul exerciiului i cheltuielile de pltit n exerciiul urmtor (cheltuieli cu materialele i serviciile procurate din afar i consumate, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligaii de ctre ntreprindere, cheltuieli excepionale privind operaiile de gestiune, impozitul pe profit). Veniturile ncasabile/cheltuielile pltibile, majoreaz i respectiv diminueaz rezultatul net i trezoreria, n timp ce veniturile i cheltuielile calculate nu au influen dect asupra rezultatului, fr a afecta direct trezoreria ntreprinderii (reluri asupra provizioanelor, cote pri din subvenii pentru investiii virate asupra rezultatului exerciiului, amortizri i provizioane calculate, valoarea net contabil a elementelor de activ cedate). Veniturile i cheltuielile calculate pot influena trezoreria ntreprinderii numai sub incidena unor aspecte fiscale. Coninutul informaional al contului de profit i pierdere permite aprecierea performanelor ntreprinderii, evaluate prin soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanare i riscul economic. Tab. 1. Contul de rezultate al ntreprinderii2 CHELTUIELI (-)Consumuri externe (de la teri); (-)Variaia stocurilor materiale; VENITURI (+)Vnzri (cifra de afaceri), la pre de facturare, fara TVA; ()Producia stocata la cost complet; (+)Producia producie; (=)Valoarea adugata: (-)Salarii si alte cheltuieli sociale; (-)Impozite, taxe, vrsminte; (=)Excedentul brut al exploatrii: (-)Amortizri si provizioane calculate; (-)Alte cheltuieli de exploatare; (=)Profit din exploatare:
2

imobilizata

la

cost

de

(+)Subvenii de exploatare;

(+)Reluri asupra provizioanelor; (+)Alte venituri de exploatare;

Bucataru, Gestiunea financiara a intreprinderii,

(-)Cheltuieli financiare; (=)Profit curent (+)Venituri financiare; (-)Cheltuieli excepionale; Participarea salariailor la profit Impozit pe profit (=)Profit net (+)Venituri excepionale. Exemplu: Contul de profit si pierdere al ntreprinderii X pe anul 2005 si 2004 2004(mii RON) 4.150.265.100 127.300.045 6.755.890 32.435 4.284.353.470 3.145.273.990 375.432.100 47.200.050 290.300.650 75.600 77.254.322 3.935.536.712 348.816.758 (profit) 83.443.880 185.000.000 200.775.400 385.775.400 2005(mii RON) 4.000.390.200 190.767.450 8.432.500 71.900 4.199.662.050 3.249.585.400 299.434.825 34.350.800 240.000.000 71.240 73.742.867 3.897.185.132 302.476.918 (profit) 70.050.000 186.000.000 150.473.277 336.473.277

Cifra de afaceri Venituri din producia stocata Venituri din producia de imobilizri Alte venituri din exploatare TOTAL venituri din exploatare Cheltuieli materiale si mrfuri Cheltuieli lucrri si servicii teri Impozite, taxe, vrsminte Cheltuieli personal Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizri si provizioane TOTAL cheltuieli pentru exploatare REZULTAT din EXPLOATARE TOTAL venituri financiare Cheltuieli cu dobnzile Diferene de curs valutar si alte TOTAL cheltuieli financiare

REZULTAT FINANCIAR REZULTAT CURENT TOTAL venituri excepionale TOTAL cheltuieli excepionale REZULTAT EXCEPTIONAL VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE Rezultat brut al exerciiului Impozit pe profit(16%) REZULTAT NET

302.331.520 (pierdere) 46.485.238 (profit) 1.245.150 3.412.545 2.167.395 (pierdere) 4.369.042.500 4.324.724.657 44.317.843 (profit) 7.090.854,88 37.226.988,12 (profit)

266.423.277 (pierdere) 36.053.641 (profit) 920.500 1.245.678 325.178 (pierdere) 4.270.632.550 4.234.904.087 35.728.463 (profit) 5.716.554,08 30.011.908.92 (profit)

Profitul poate fi definit dup mai multe accepiuni: accepiunea legislativa. Profitul reprezint diferena dintre venituri si cheltuieli. Este un ctig legitim, legal. El apare ca urmare a respectrii legilor conform crora sunt evideniate in contabilitate toate veniturile si toate cheltuielile obinute. Daca unele venituri sau cheltuieli nu au fost nregistrate profitul se numete nelegitim sau nelegal; venit rezidual; remunerare a factorilor de producie.

2. Funciile profitului
Profitul ndeplinete urmtoarele funcii: a. indicator sintetic de apreciere a eficientei folosirii capitalurilor si a desfurrii activitii. Este cel mai bun indicator de apreciere a modului de folosire a resurselor n cadrul activitii; b. sursa de autofinanare. O parte din profitul obinut poate fi folosit pentru finanarea propriei activiti;

c. d.

stimuleaz iniiativa si acceptarea riscului de ctre ntreprinztori. Profitul este principalul factor motivator al proprietarilor de capitaluri; sursa de acoperire a capitalurilor mprumutate. Daca o ntreprindere deine capitaluri mprumutate ea poate efectua plata dobnzilor din profitul obinut;

e.

asigura formarea resurselor bugetului statului. 17% din totalul veniturilor la bugetul de stat provine din impozitul pe profit ( a treia sursa de venit la bugetul de stat).

f.

instrument de control a activitii economice a ntreprinderii.

3. Factori de influen ai profitului


Sunt trei categorii de factori care influeneaz profitul unei ntreprinderi: mediul extern, modul in care ntreprinderea interacioneaz cu mediul de piaa, eficienta si eficacitatea cu care ntreprinderea i desfoar activitatea. Mediul extern n care ntreprinderea i desfoar activitatea influeneaz mrimea profitului pe care aceasta l va obine. Aici intr toate normele legislative de care ntreprinderea trebuie s in cont (de exemplu: cele care stabilesc procentele de

CAS, CASS, omaj, TVA). Elementele mediului extern nu pot fi controlate de ctre ntreprindere. Mrimea profitului depinde de asemenea de modul in care produsele firmei sunt percepute de ctre consumatorii finali sau intermediari. Acetia prefera produsele de calitate pe care le pot achiziiona la un pre avantajos. Oferirea unor produse de calitate duce la creterea cotei de piaa si implicit la creterea ncasrilor si a profitului. ntreprinderea trebuie sa jongleze cu componentele mixului de marketing (produs, pre, promovare, plasare sau distribuie) pentru a descoperi combinaia care-i maximizeaz profitul. Acest factor este controlat de ntreprindere in cea mai mare parte fiind si mai flexibil dect primul (mediul extern). Apoi se poate vorbi despre mijloacele prin care se pot administra si supraveghea toate operaiunile din interiorul unei organizaii sunt aflate sub controlul direct al managerului ntreprinderii, fiind adevrate elemente de aciune la dispoziia decidenilor (Onofrei Mihaela, Finanele ntreprinderii, pag. 265). Factori endogeni: Calitatea furnizorilor; Modul de recompensare a salariailor in funcie de performantele obinute; Gradul de tehnologizare utilizat pentru obinerea produciei.

Factori exogeni: Nivelul inflaiei; Politica fiscala a tarii; Subveniile acordate; Strategia de dezvoltare economica; Comportamentul consumatorilor diferit in funcie de perioada de timp.

4. Profitul net i repartizarea acestuia

10

Profitul brut obinut n urma activitii desfurate de firma este impozitat, iar suma rmas, concretizat n profitul net este repartizat de proprietari n conformitate cu interesele lor. Profitul brut nu este identic cu profitul impozabil. Profitul impozabil reprezint diferena intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizrii de venituri, din care se scad veniturile si cheltuielile neimpozabile, la care se adaug apoi cheltuielile nedeductibile. Veniturile neimpozabile care intervin in calculul profitului impozabil sunt: diferenele favorabile de valoare a titlurilor de participare nregistrate ca urmare a ncorporrii rezervelor, beneficiilor sau a primelor de emisiune, veniturile din anularea obligaiilor unei persoane juridice, dac obligaiile se anuleaz n schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridic. Cheltuielile deductibile sunt: cheltuielile de cercetare-dezvoltare, cele sociale n limita unei cote de pn la 12% aplicat asupra fondului de salarii realizat (ajutoare de natere, pentru nmormntare, pentru boli grave), cheltuieli pentru protejarea mediului i conservarea resurselor, cele efectuate pentru protecia muncii i prevenirea bolilor profesionale, cheltuieli de reclam i publicitate precum i contravaloarea produselor oferite ca mostre, cheltuieli pentru marketing, studiul pieei, participarea la trguri i expoziii, cheltuieli reprezentnd tichete de masa acordate angajailor, cheltuieli cu provizioane i rezerve, amortizarea mijloacelor fixe, cheltuielile cu dobnda n cazul n care gradul de ndatorare este mai mic dect unu. Cheltuielile nedeductibile sunt: amenzile, confiscrile, majorrile de ntrziere si penalitile datorate ctre autoriti, cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, pierderile nregistrate la scoaterea din evidenta a creanelor incerte sau in litigiu nencasate pentru partea neacoperita din provizion. Profitul impozabil = profitul brut - venituri neimpozabile cheltuieli deductibile + cheltuieli nedeductibile. La acest profit impozabil se aplica cota de 16% pentru a se determina impozitul pe profit. Impozit pe profit = 16% * profitul impozabil; Profitul net = profitul impozabil impozit pe profit.

11

Repartizarea profitului net se realizeaz dup destinaiile hotrte de Adunarea Generala a Acionarilor pentru: Plata dividendelor ctre proprietari (acionari sau asociai); Dezvoltarea, modernizarea capacitailor de producie (reinvestire); Cointeresarea personalului angajat; Desfurarea de activiti culturale sau sportive.

5. Politica de dividend
Politica de dividend reprezint ansamblul deciziilor si tehnicilor folosite pentru determinarea nivelului dividendelor ce pot fi distribuite acionarilor. Ea determina mprirea profiturilor obinute n pli ctre acionari i n fonduri reinute pentru a fi reinvestite n afaceri. Dividendele reprezint fluxuri de numerar datorate acionarilor. Politica de dividend presupune alegerea unei alternative din doua posibile: de a plti profitul proprietarilor (sub forma dividendelor), fie de al acumula in vederea reinvestirii. Ambele variante sunt dezirabile, dar ele se pot afla i n contradicie. Distribuirea dividendelor scade lichiditile firmei, dar determin creterea randamentului la plasamentul financiar iniial. Pentru analiza unei politici de dividend se iau in calcul doi indicatori, i anume: Rata de distribuire:
Rata d = Dividende Pr ofit ..net

Rata de cretere a dividendului


Rata crestere = Dividende Nr.actiuni

O rata a dividendelor mai mare echivaleaz cu o rata mai mica a profiturilor acumulate si astfel apare nevoia de fonduri pentru finanarea proiectelor de investiii. Unii autori considera ca dividendele trebuie pltite numai daca, dup efectuarea pltii acestora, valoarea aciunii sporete sau cel puin nu scade sub nivelul avut anterior. Aceasta condiie urmrete ca avuia acionarului sa fie mult mai mare atunci cnd se

12

pltete dividend, dect atunci cnd acesta nu se pltete. Ei considera ca problema finanrii investiiilor se rezolva de la sine in acest caz, deoarece semnalul transmis pieei, odat cu plata dividendelor, nseamn ca firma prezint garanie deintorilor de disponibiliti, n sensul c este capabil s remunereze eventualele noi aciuni pe care le va emite. n concluzie, odat cu plata dividendelor, sau la o dat ulterioara, dar foarte apropiat de aceasta s se realizeze i o emisiune de aciuni noi. n unele lucrri se considera c exist repere n funcie de care se analizeaz implicaiile pe care o politica accentuata de investiie sau o politica prefereniala de dividende le pot avea asupra valorii firmei. Tendina de meninere a unei relaii solide, stabile cu proprietarii, i face pe manageri s opteze pentru realizarea unei corelaii strnse ntre mrimea dividendelor pltite i contribuia factorilor cu caracter permanent la obinerea profitului. Politica de dividend pune n evidena doua caracteristici, daca i avem n vedere pe acionari: stabilitatea dividendelor i credibilitatea politicii de dividend. Politica de dividend folosita anterior de o firma influeneaz nivelul dividendelor sperat de acionari. Daca o ntreprindere a distribuit dividende si intr-o perioada de criza ea va fi preferata de viitorii investitori unei ntreprinderi care nu a fcut la fel. De asemenea, o politica de dividend trebuie sa fie credibila. Factorii care influeneaz politica de dividend sunt: Reglementrile juridice (regula profiturilor nete, regula capitalului, regula insolvabilitii); Disponibilitatea numerarului (o lipsa de numerar restricioneaz plata dividendelor); Necesitatea de a rambursa datoriile; Restriciile impuse prin contractele de credit; Posibilitatea amnrii/accelerrii proiectelor de investiii; Accesul la pieele de capital; Controlul. Dividendele pot fi distribuite fie in bani, fie in natura (cnd ntreprinderile produc sau desfac mrfuri de interes pentru acionari) sau in aciuni (au loc noi emisiuni de aciuni, care se distribuie acionarilor proporional cu mrimea dividendelor datorate se

13

aplica atunci cnd ntreprinderea nu dispune de lichiditi). In general, dividendele sunt distribuite in bani. Se folosesc trei tipuri de politica de dividend: de participare directa la profit (a ratei relativ constante mrimea dividendelor variaz doar in funcie de valoarea profitului obinut), de stabilitate sau de prudenta (dividend constant plus o cretere constanta a lui de la un an la altul, indiferent de mrimea profitului obinut), reziduala sau oportunista (profitul rmas n urma finanrii investiiilor este distribuit sub forma de dividende).

Concluzii
Finalitatea oricrei entiti economice este obinerea unui rezultat financiar favorabil, a unei sume de bani ce este vzuta ca mijloc de plata a factorilor de producie. Prezenta pe piaa si asigurarea continuitii activitii ntreprinderii sunt determinate de obinerea rezultatelor financiare pozitive.

14

Bibliografie
1. Vintil, Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Didactica i Pedagogica, Bucureti, 2005; 2. Buctaru, Dumitru, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Junimea, 2004; 3. Onofrei, Mihaela, Finanele ntreprinderii, Ed. Economica, Bucureti, 2003; 4. Dragot, V., Management financiar, Ed. Economica, Bucureti, 2003; 5. Brezeanu, P., Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Cavallioti, Bucureti, 2003.

15