ASRO STANDARDUL ROMAN SR EN ISO 11290-1 Aprilie 2000 Indice de calasificare N 01 MICROBIOLOGIA ALIMENTELOR I FURAJELOR Metod orizontal pentru

detectarea i numrarea Listeria monocytogenes Partea 1: Metoda de detecie APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 23 decembrie 1999 CORESPONDEN Prezentul standard este identic cu standardul European EN ISO 11290-1:1990, Microbiologia alimentelor i furajelor. Metod orizontal pentru detectarea i numrarea Listeria monocytogenes. Partea 1: Metoda de detecie. DESCRIPTORI TIT Produs agricol, aliment, furaj, analiz microbiologic, detectare, bacterie, listeria PREAMBUL NATIONAL Prezentul standard reprezint traducerea versiunii engheye a EN ISO 11290-1: 1996. Corespondena dintre standardele internationale, la acare se face referire i pentru care exista standarde romne este urmatoarea: ISO 6887:1983 Microbiologie Directive generale pentru prepararea diluiilor n vederea examenului microbiologic SR ISO 6887:1983 Microbiologie. Directive generale pentru prepararea diluiilor n vederea examenului microbiologic ISO 7218:1996 Microbiologia alimentelor i furajelor Reguli generale pentru examenele microbiologice SR ISO 7218:1) in curs de elaborare Reguli generale pentru examenele microbiologice.

SRANDARD EUROPEAN

EN ISO 11290-1

MICROBIOLOGIA ALIMENTELOR I FURAJELOR. Metod orizontal pentru detectarea i numrarea Listeria monocytogenes. Partea 1: Metoda de detecie Prezentul standard prezint versiunea romn a Standardului European EN ISO 11290-1 :1996. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelai statut ca i versiuniile oficiale i a fost publicat cu permisiunea CEN. Prezentul Standard European a fos adoptat de CEN la 1996 -11-15. Membrii CEN sunt obigai sa respecte Regulamentul Intern CEN / CENELEC, care stipuleaz condiiile n care prezentului Standard European i se atribuie statutul de standard naional, fra nici o modificare. Listele actualizate i referinele bibliografice referitoare la aceste standarde naionale pot fi obtinute pe baz de cerere ctre Secretariatul Central sau orce menbru CEN. Prezentul Standart European exista in trei versiuni oficiale (englez, francez, german). O versiune n orice alta limba, realiyata prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN , n limba national i notificat ctre Secretariatul Central, are acelai statut ca i versiunile oficiale. Membruii CEN sunt organizaii nationale de standardizare din : Austria, Belgia, Danemarca, Elveia, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Suedia i Spania. CUPRINS Pagina 1.Obiect...5 2.Referinte normative...5 3.Definitii.5 4.Principiu..5 5.Medii de cultura si reactivi6 6.Aparatura si sticlarie..7 7.Esantionare.8 8.Pregatire esantion pentru analiza8 9.Mod de lucru8 10.Exprimare rezultate..13 11.Buletin de analiza.13 Anexe A Diagrama modului de lucru..14 B Compozitie si preparare medii de cultura si Reactivi.15

INTRODUCERE

Din cauza marii diversitati a alimentelor si furajelor,aceasta metoda orizontala poate sa nu fie aplicabila in toate detaliile ei,anumitor produse pentru care poate fi necesar sa se aplice metode diferite sau specific. Totusi,in toate cazurile,trebuie sa se faca eforturi pentru a se aplica aceasta metoda orizontala,in masura in care este posibil,si sa nu se recurga la derogari decat daca,din motive tehnice,este absolute necesar. Atunci cand aceasta parte a ISO 11290 va fi revizuita,se va tine seama de toate informatiile disponibile,referitoare la gradul in care a fost aplicata aceasta metoda orizontala si care au fost motivele pentru care au fost necesare derogari de la ea,in cazul anumitor produse. Armonizarea metodelor de analiza nu poate fi facuta imediat si,pentru anumite grupe de produse,exista poate standarde internationale si/sau nationale care nu corespund cu aceasta metoda orizontala.Este de dorit ca,atunci cand aceste standarde vor fi revizuite,ele sa fie armonizate cu aceasta parte a ISO 11290 astef incat singurele abateri de la aceasta metoda orizontala sa fie cele necesare din motive tehnice intemeiate. AVERTIZARE-In scopul protejarii sanatatii personalului de laborator,se recomanda,in mod deosebit,ca lucrarile de detectare a Listeria monocytogenes sa se execute in laboratoare echipate corespunzator,sub supravegherea unui microbiology priceput si sa se acorde atentie tuturor materialelor incubate.In mod deosebit se recomanda ca femeile gravide sa nu manipuleze culture de Listeria monocytogenes. 1.OBIECT Prezenta parte ISO 11290 descrie metoda orizontala pentru detectarea Listeria monocytogenes. Exceptand limitarile mentionate in introducere,aceasta parte ISO 11290 se aplica la produsele destinate consumului uman si hranirii animalelor. 2.REFERINTE NORMATIVE Standardele urmatoare contin prevederi care,prin referinta din acest text,constituie prevederi ale acestei parti a ISO 11290.In momentul publicarii,editiile indicate erau in vigoare.Toate standardele sunt supuse revizuirii si partile care incheie acorduri bazate pe aceasta parte a ISO 11290 sunt incurajate sa caute posibilitatea aplicarii celor mai recente editii ale standardelor indicate mai jos. Membrii CEI si ISO detin catalogul standardelor internationale in vigoare. ISO 6887:1983, Microbiology-General guidance for the preparation of dilutions for microbiological examination. ISO 7218:1996, Microbiology of food end animal feeding stuffs-General rules for microbiological examinations. 3.DEFINITII La utilizarea acestei parti a ISO 11290 se aplica urmatoarele definitii:

3.1 Listeria monocytogenes:Microorganise care formeaza colinii tipice pe mediile selective solide si care prezinta caracteristicile morfologice,fiziologice si biochimice descries,cand testele se efectueaza in conformitate cu prevederile prezentei parti a ISO 11290. 3.2 Detectarea Listeria monocytogenes:Determinarea prezentei sau absentei acestor microorganism intr-o masa sau volum dat de produs, cand testele se executa in conformitate cu prevederile prezentei parti a ISO 11290. 4.PRINCIPIU In cadrul limitelor acestei parti a ISO 11290,detectarea Listeria monocytogenes necesita 4 faze succesive(a se vedea schema din anexa A). NOTA 1-Listeria spp.pot fi in numar mic si insotite deseori de un numar foarte mare de alte genuri de microorganism,de aceea este necesara imbogatirea selective.De asemenea,este necesara detectarea Listeria spp.vatamate sub letal,iar mediile de imbogatire selective primare cu o concentratie redusa de inhibitori,cel putin in parte,aceasta functie. 4.1 Imbogatire primara intr-un mediu de imbogatire lichid selective,cu concentratie redusa de agenti selectivi(bullion semi-Fraser). Insamantarea unui mediu de imbogatire primara selective,care contine un volum de clorura de litiu si jumatate dintr-un volum de acriflavina si acid nalidixic(bullion semi-Fraser),este folosit si ca lichid de dilutie pentru proba de testat(9.1). Incubarea bulionului semi-Fraser insamantat,la 30C timp de 24 h.

4.2 Imbogatire secundara intr-un mediu de imbogatire lichid selective,concentratie normal de agenti selective(bullion Fraser) Insamnatarea uni mediu lichid de imbogatire secundara cu concentratie normal(bullion Fraser),cultura obtinuta in faza 4.1 Incubarea bulionului Fraser la 35C sau 37C ,timp de 48 h. 4.3 Strierea si indentificarea Din culturile obtinute in fazele 4.1 si 4.2,se striaza pe suprafata a doua medii solide selective: a)agar Oxford b)agar PALCAM. Incubarea la 30C,35C sau 37C si examinarea dupa 24h si dupa 48h,daca este necesar,pentru a verifica prezenta coloniilor caracteristice, prezumate a fi Listeria monocytogenes. 4.4 Confirmarea Subcultivarea coloniilor prezumptiv Listreia monocytogenes,obtinute conform 4.3 si cofirmarea lor prin teste morfologice,fiziologice si biochimice adecvate. 5 MEDII DE CULTURA SI REACTIVI 5.1Generalitati Pentru practca uzuala de laborator.a se vedea ISO 7218.

NOTA2-Din cauza numarului mare de medii de cultura si reactivi,s-a considerat preferabil,pentru claritatea textului sa se prezinte compozitia si prepararea lor in anexa B. 5.2 Mediu selective de imbogatire primara:bullion Fraser cu concentratie redusa de agenti selective (bullion semi-Fraser) A se vedea B.1 5.3 Mediu selective de imbogatire secundara, cu concentratie normal de agenti selective(bullion Fraser). A se vedea B.2 5.4 Medii solide selective pentru striere 5.4.1 Primul mediu:agar Oxford A se vedea B.3 5.4.2 Al dilea mediu:agar PALCAM A se vedea B.4 5.5Mediu de cultura solid:agar cu extract de drojdii,soia,trptona(TSYEA) A se vedea B.5 5.6 Mediu de cultura lichid:bullion cu extract de drojdii,soia,trptona(TSYEB) A se vedea B.6 5.7 Agar cu sange de oaie A se vedea B.7 5.8 Bulion penntru utilizarea hidratilor de carbon(ramnoza si xiloza) A se vedea B.8 5.9 Agar pentru mobilitate(optional) Ase vedea B.9 5.10 Mediu si tulpini pentru testu CAMP(Christie,Atkins,Munch-Petersen) A se vedea B.10 5.11 Solutie de peroxide de hydrogen A se vedea B.11 5.12 Solutie salina tamponata cu fosfati(PBS) A se vedea B .12 6 APARATURA SI STICLARIE Echipment obisnuit pentru lucrari de microbiologie(a se vedea ISO 7218)si,in special,urmatorul: 6.1 Aparate pentru sterilizare uscata(etuva) sau pentru sterilizare umeda(autoclava) A se vedea ISO 7218 6.2 Etuva pentru uscare sau termostat,capabile sa fie mentinute intre 25 C 1 C si 50 C 1 C. 6.3 Termostate,pentru mentinerea mediilor insamantate,a cutiilor si eprubetelor la urmatoarele nivele termice: a)25 C 1 C b)30 C 1 C;si c)35 C 1 C sau 37 C 1 C.

6.4 Baie de apa,capabila sa fie mentinuta la 47 C 2 C. 6.5 Anse bacteriologice,de platina-iridiu sau nichel-crom,cu diametrul buclei de aproximativ 3 mm sau baghete de sticla pentru etalare say anse de unica folosinta. 6.6 pH-metru, capabil sad ea citiri de 0,01 unitati de pH la 25 C sis a masoare cu o acuratete de 0,1 unitati de Ph. 6.7 Epeubete sau flacoane,de capacitate adecvata,pentru sterilizarea si pastrarea mediilor de cultura si incubarea mediilor lichide 6.8 Cilindri gradati,cu capacitate de 50 ml1.000 ml,pentru prepararea dilutiilor complete 6.9 Pipete gradate cu scurgere completa,cu capacitati nominale de 1 ml si 10 ml,cu diviziuni de 0,1 ml,respective de 0,5 ml 6.10 Cutii Petri,cu diametrul de 90 mm100 mm 6.11 Recipiente,corespunzatoare pentru incubare microaeroba (optional). 6.12 Amestec de gze (optional),cu compozitie specifica incubatiei microaerobe:5%...12% CO2,5%...15% O2 si 75% N2 6.13 Echipament pentru testul de iluminare Henry (optional) Ase vedea anexa C. 6.14 Microscop,preferabil cu contrast de faza,lame,lamele 7. ESANTIONARE Este important ca laboratorul sa primeasca un esantion cat mai reprezentativ care sa nu fi fost modificat sau schimbat in timpul transportului sau pastrarii. Esantionarea nu face parte din metoda specificata in aceasta parte a ISO 11290.Daca nu exista standard international specific pentru esantionarea produsului respective,se recomanda ca partile implicate sa convina asupra acestui subiect. 8.PREGATIRE ESANTION PENTRU ANALIZA Esantionul de examinat se pregateste conform standardului international specific produsului in cauza.Daca nu exista standard international specific,se recomanda ca partile interesate sa convina asupra acestui subiect 9. MOD DE LUCRU 9.1 Proba de analizat si suspensie initiala A se vedea ISO 6887 si orice standard international specific,adecvat produsului de examinat. Pentru prepararea suspensiei initiale,se foloseste ca lichid de dilutie mediul selectiv de imbogatire primar mentionat la 5.2 In general pentru a prepara suspensia initiala se adauga o portiune din esantionul de examinat,de x g sau x ml,la 9 x ml mediu selective de imbogatire primara(5.2),pentru a obtine un raport intre produsul examinat si mediu de 1/10(masa/volum sau volum/volum). 9.2 Imbogatie primara Se incubeaza (6.3 b) suspensia initiala,obtinuta conform 9.1,la 30 C,timp de 24 h 2 h NOTA 3-In timpul incubarii poate sa apara o colaborare neagra a mediului 9.3 Imbogatire secundara

9.3.1 Dupa incubarea suspensiei initiale(imbogatire primara)timp de 24h2h(9.2),se transfera 0,1ml din cultuura obtinuta la 9.2 (fara ase tine seama de culoarea ei),intr-o eprubeta(6.7) cu 10ml mediu de imbogatirea secundara(bullion Fraser)(5.3). 9.3.2 Se incubeaza mediu insamntat(9.3.1),timp de 48h 2h la 35C sau 37C NOTA 4-Temperatura de incubare a mediului insamntat se allege prin consensul partilor interesate si se mentioneaza in buletinul de analize. 9.4Striere si identificare 9.4.1 Din cultura obtinuta prin imbogatire primara si incubate timp de 24h 2h la 30C(9.2),se ia o portiune cu o ansa bacteriologica sau cu o bagheta de sticla(6.5) si se insamnteaza,prin striere,suprafata primului mediu selective de striere (agar Oxford)(5.4.1),in asa fel,incat sa se obtina colonii isolate Se procedeaza lafel cu al doilea mediu selective de striere(agar PALCAM)(5.4.2) NOTA 5-Strierea se executa fara a tine seama de culoarea mediului 9.4.2 Din mediu de imbogatire secundara,incubat timp de 48h 2h la 35C sau 37C(9.3.2),se repeat procedeul descries la 9.4.1,cu cele doua medii selective de striere. 9.4.3 Cutiile Petri cu mediile solide isamntate conform 9.4.1 si 9.4.2 se intorc cu capacul in jos si se introduce in thermostat (6.3),la 30C,35C sau 37C.Cutiile Petri cu agar PALCAM se incubeaza fie in conditii microaerobe,intr-un recipient(6.11)care contine amestecul de gaze (6.11),fiind conditii aerobe. NOTA 6-Incubarea agarului OXFORD la 30C este adecvata pentru alimentele contaminate slab cu microflora de asociatie.Pentru produsele contaminate masiv cu microflora de asociatie,este preferabil ca agarul OXFORD sa se incubeze la 35C sau la 37C ,deoarece Listeria spp. Tinde sa se dezvolte in acelasi timp cu microflora de asociatie.in toate cazurile,temperature de incubare a agarului se stabileste prin acordul partilor interesate si se mentioneaza in buletinul de analiza. 9.4.4 Dupa incubare timp de 24h si o prelungire de inca 18h24h(daca dezvoltarea este slaba sau daca nu se observa nici o colonie dupa 24h de incubare),se examineaza cutiile Petri insamntate (9.4.3),pentru prezenta coloniilor presupuse a fi Listeria spp. 9.4.4.1 Agarul OXFORD :coloniile tipice de Listeria spp. Dezvoltarea pe agarul OXFORD dupa o incubare de 24h,sunt mici(1mm),de culoare gri inconjurate de un halou negru.Dupa 48h,coloniile devin mai inchise la culoare,cu posibila tenta verzuie,cu diametrul de 2mm,cu halou negru si centru concave. 9.4.4.2 Agarul PALCAM:cutiile Petri incubate microaerob,dupa incubare ,se expun la aer timp de 1h,pentru ca mediu sa recastige culoarea ca rosie-purpurie.Dupa 24h ,listeria spp.formeaza colonii de culoare verde-oliv sau gri-verzui,mici sau fpoarte mici,cu diametru de 1,5mm2mm,uneori cu central negru dar todeauna cu haloul negru.Dupa 48h coloniile de Listeria spp.cu diametru de 1,5mm2mmsunt de culoare verzuie concave in centru inconjurate de un halou negru . 9.5 Confirmarea Listeria spp. 9.5.1 Alegerea coloniilor pentru confirmare

9.5.1.1 Pentru cnfirmare se aleg din fiecare cutie si din fiecare mediu selective (9.4.4.1 si 9.4.4.2),cate 5 colonii presupuse a fi Liateria spp. Daca intr-o cutie sunt mai putin de 5 colonii suspecte,se iau toate pentru confirmare. 9.5.1.2 Se striaza fiecare colonie selectata,pe suprafata agarului cu extract de drojdii,soia,triptona(TSYEA)(5.5)in asa fel,incat sa se dezvolte colonii isolate. Se introduce cutiile in thermostat[6.3 c)],la 35C sau la 37C,timp de 18h24h sau pana cand caresterea este satisfacatoare. NOTA 7-temperatura de incubare se allege prin inteegere intre partile interesate sise mentioneaza in buletinul de analiza. Coloniile tipice au diametrul de 1 mm2mm sunt convexe,incolore,si opace,cu marginile regulate.Daca nu exista colonii isolate,se repica o colonie tipica pentru Listeria spp. Intr-o alta cutie cu TSYEA. La culturile pure obtinute din fiecare colonie pe TSYEA se executa testele care urmeaza. NOTA 8-Se poate efectua daca este necesar,testul de iluminare Henry(a se vedea anexa C).Pentru acest test,este important ca stratul mediului de agar sa fie subtire(15ml/cutie). 9.5.2 Reactia catalazei Se ia o colonie izolata,obtinuta conform 9.5.1.2 si se suspenda intr-o picatura de solutie de peroxid de hydrogen(5.11),depuse pe o lama microscopic.Aparitia bulelor de gaze indica o reactive pozitiva. 9.5.3 Colorarea Gram Se coloreaza prin metoda Gram,un frotiu preparat dintr-o colonie izolata conform 9.5.1.2 Listeria spp. Apar ca bastonase subtiri,scurte,Gram positive. 9.5.4 Testul mobilitatii(daca este necesar) Se ia o colonie izolata obtinuta conform 9.5.1.2 si se disperseaza intr-o eprubeta care contine TS EB (5.6).Se incubeaza in thermostat [6.3 a)],la 25 C timp de 8 h24 h,pana cand mediul se tulbura usor.Se pune,cu ansa (6.5),o picatura de cultura,pe o lama microscopic.Se acopera picatura de cultura cu o lamela si se examineaza la microscop(6.14).Listeria spp. Apar ca bastonase subtiri,scurte,si prezinta miscari de rostogolore caracteristice. Culturile dezvoltate la temperaturi mai mari de 25 C pot fi lipsite de mobilitate.Totdeauna acestea se compara cu o cultura cunoscuta.Cocii,bacilii mari sau bacilii cu miscari rapide de inot nu sunt Listeria spp. Ca un test alternative pentru mobilitate se foloseste insamantarea prin intepare cu un ac de insamantare(6.5)a unei coloane drepte de agar semisolid(5.9),cu cultura luata dintr-o colonie tipica de TSYEA(9.5.1.2),care se incubeaza timp de 48 h,la 25 C,in termostat [6.3 a)]. Se examineaza coloana pentru a constata cresterea in jurul intepaturii.Listeria spp. Sunt mobile,dezvoltandu-se sub forma unei umbrele tipice.In cazul in care cultura nu sa dezvoltat suficient,incubarea se prelungeste inca cinci zile.

9.6 Confirmarea Listeria monocytogenes 9.6.1 Testul hemolizei In cazul in care caracteristicile morfologice si fiziologice si reactia catalazei sunt specific pentru Listeria spp.,se insamanteaza cultura pe suprafata agarului cu sange de oaie(5.7),pentru a determina reactia hemolitica. Se usuca bine suprafata agarukui cu sange,inainte de folosire.Se ia o colonie izolata conform 9.5.1.2 si se striaza,cu ansa (6.5),pe suprafata agarului cu sange.In acelasi timp,se striaza o cultura martor pozitiv(Listeria monocytogenes)si o cultura martor negative(Listeria inocua). Dupa incubare la 35C sau 37C,timp de 24 h 2h,se examineaza culturile de testat si culturile martor.Listeria monocytogenes prezinta zone clare,inguste de hemoliza;Listeria innocua nu prezinta zone clare in jurul liniei de striere.Listeria seeligeri prezinta o zona mica de hemoliza;Listeria ivanovii prezinta,in mod obisnuit,zone mari,delimitate clar,de hemoliza.Cutiile se examineaza la o lumina puternica,pentru a compara culturile de testat cu culturile martor. NOTA 9-Reactia hemolitica se poate efectua ,deasemenea,folosind globule rosii de sange.se suspenda colonia in 150 l TS EB(5.6);se incubeaza la 35C sau 37C timp de 2h.Se adauga 150 l suspensie 2 de globule rosii de oaie in PBS(5.12).Se incubeaza la 35C sau 37C,timp de 15 min60min,apoi se raceste la 3C 2C,timp de 2h.Se examineaza pentru perzenta sau absenta hemolizei.Daca reactia nu este clara, se lasa cultura la 3C 2C ,inca 24h. 9.6.2 Utilizarea hidratilor de carbon Se insamnteaza cu ansa bacteriologica(6.5),fiecare din bulioanele cu substante hidrocarbonate(5.8)cu o cultura de TS EB(9.5.4).Se incubeaza la 35C sau la 37C ,pana la cinci zile.Reactiile positive(formare de acid) se manifesta prin aparitia culorii galbene si au loc ,de regula in 24h..48h.

9.6.2. Testul CAMP Se triza fiecare din culturile de Staphylococcus aureus si Rhodococcus equi (B.10.4), pe suprafata agarului cu sange de oaie(5,7 sau B.10.3 ), in cate o linie fata in fata astfel incat cele doua culturi sa fie paralele si diametral opuse. Este necesar un inocul uniform, subtire. Acestea se obtine folofind o ansa bacteriologica, tinuta in unghi drept fata de agar. In mod asemanator, se striaza in unghi drept, pe aceste culturi, tulpina de testat, separata, conform 9.5.1.2, astfel incat sa nu se atinga cultura de testat cu culturile de Staphylococcus aureus si Rhodococcus equi, dar punctele lor cele mai apropiate sa fie la distanta de 1 mm...2mm. Pe aceeasi cutie poti fi striate mai multe tulpini de testat. Simultan, se striaza culturile martor de Listeria momocytogenes, Listaria innocus si Listaria ivanovii. Daca se foloseste agarul cu sange (5.7), cutiile se incubeaza la 35 0C sau 370C

timp de 18 h...24h. Daca se folosesc cutii cu strat dublu (B.10.3), se incybeaza la 350C..370C, timp de 12 h..18 h. O zona intensa de -hemoliza, la intersectia tulpinii de testat cu fiecare dintre culturile se Staphylococcus aureus si Rhodococcus equi, este considerata ca o reactie pozitiva. Reactia pozitiva cu Rhodococcus equi apare ca un cap se sageata lat (5mm...10mm) de hemoliza. Reactia esste considerata negativa, daca o zona mica de hemoliza slaba se extinde numai cu aproximatin 1 mm la intersectia luminii de testat cu zona difuza culturii Rhodococcus equi. O reactie pozitiva cu Staphylococcus aureus apare ca o zona mica de hemoliza intensa care se extinde numai cu aproximativ 2 mm de la tlpina de testat si in interiorul zonei de hemoliza slaba data de cultura de Staphylococcus aureus. Nu se produc zone largi de hamoloza in aria Staphylococcus aureus si Listeria monocytogenes. 9.7. Interpretarea proprietatilor morfologice si fiziologice si a reactiilor biochimice Toate speciile de Listeria au forma de bastonase mici, G Pozitive, sunt mobile catalaz positive. Listeria monocytogenes se deosebeste de celelalte specii prin caracteristicile mentionate in Tabelul 1 Specii Hemoliza Producere de acid din Ramnoz Xiloz + + + + Tstul CAMP S. aureus + (+) R. equi + -

Listaria + momocytogenes Listaria innocua V Listaria ivanovii + Listaria seeligeri (+) Listaria welshimeri V Listaria grayi subsp. grayi Listaria grayi subsp. V murrayi V : reactive variabila (+) : reactive slaba + : > 90 % cu reactii positive -: nici o reactie Nota: Exista rare tulpini de Listaria monocytogenes care pozitiv, in conditiile descries in aceasta parte a ISO 11290

nu dau - hemoliza sau test CAMP

9.8. Confirmare definitiva Tulpinile considerate a fi Listeria molocytogenes (9.7) pot fi trimise la un laborator de refetinta pentru listeria, pentru tipizara serologica sau daca este posibil si lisogenica. Trimiterea trebuie insotita de toate informatiile necesare, referitoare la tilpina (i). 9.9. Cultuti martor In scopul verificarii capacitatii mediilor de inbogatire, izolare si identificare de a asigura dezvoltarea selectiva a listeria monocytogenes, o dilutie de cultura de referinta din tulpini recent izolate de listeria molocytogenes si tulpini de cultura martor negativa (bacili, Streptococcus) se introduc intr-un recipient cu mediul de imbogatite primara selectiv ( a se vedea 9.2). Se adauga 10 celule...100 celule de Listeria monocytogenes sau de tlpini martor negativ per flacon. Se progedeaza cu flacoanele martor la fel ca si cu culturile de terstat pentru a se demonstra ca procedeul de lucru este capabil sa detecteze cultura martor pozitv.

10. Exprimare rezultate Conform interpretarii rezultatelor se raporteaza prezenta sau absenta Listaria monocytogenes in proba testata, specificand masa in grame, sau volumul in ml al probei testate. Nota 10 Daca se izoleaza alte specii de listeria, acestea se mentioneaza in buetinul de analiza daca sa convenit intre partile interesate. 11. Bulatin de analiza In buletinul de analiza trebuie sa se mentioneze matoda folofita, temperaturra de incubare si rezultatele obtinute. Se mentioneaza, deasemenea orice amanunt al modului de lucru care nu este cu prins in acest standard sau este considerat optional, impreuna cu detaliile oricarui incident posibil a infulenta rezultatele. Buletinul de analiza trebuie sa includa toate informatiile necesare indentificarii complete a esantionului.