ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Campanie Relatii publice Promovarea turismului in Maramures

Campanie de promovare realizat de Gavril Ancu a, Mereacre Anabela, Catrina tefan

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

CUPRINS 1. Definirea problemei 2. Stabilirea obiectivelor 3. Analiza situatiei 4. Precizarea publicului tinta 5. Stabilirea strategiei de comunicare 6. Identificarea canalelor si tehnicilor de comunicare 7. Stabilirea bugetului si a calendarului 8. Elaborarea instrumentelor de control si evaluare

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Turismul reprezinta un sector economic care dispune de un valoros potential, suficient incat sa devina o sursa de atractie de capital pentru piata interna si externa. Desi resurse exista chiar din abundenta, oferta actuala de produse turistice din regiune este relativ difersificata si de o calitate adesea contestata. Daca ne intrebam de ce turismul a ajuns la noi o ramura uitata vom gasi probabil multe raspunsuri, insa noi avem posibilitatea dezvoltarii acestei ramuri folosind fondurile destinate dezvoltarii, obiectivul nostru general fiind promovarea zonelor turistice ale tarii. Judetul Maramures prin amplasarea si dotarile sale infrastructurale indeplineste un rol strategic pentru dezvoltarea turismului in Transilvania de Nord si Romania. Judetul Maramures, Tara Tarilor, cum mai este cunoscut, cuprinde patru zone etnografice diferite: Tara Maramuresului (Maramuresul istoric), Tara Chioarului, Tara Lapusului si Tara Codrului. Frumusetea peisajului, specificul traditiilor culturale si etnografice dau Maramuresului acea nota aparte, rar intalnita in alte zone ale tarii. Jude ul Maramure nu duce lipsa de parcuri naturale, arii protejate, patrimoniu cultural, folcloric istoric si religios, posibilitati de valorificare a peisajului rustic si a traditiilor rurale, ape termale si de tratament, partii de schi, dar si de zone care se pot valorifica prin turism de aventuri / sport extrem sau speoturism. Din pacate, in ultimii 16 ani s-a constatat o stagnare continua a cererii turistice externe pentru Jude ul Maramure. Cu toate acestea, turismul si calatoriile vor fi alaturi de tehnologia informatiei si a comunicariii (TIC) si telecomunicatii cele trei industrii ale serviciilor cu cea mai mare cifra de afaceri in viitor. Aceasta, deoarece serviciile turistice vor atrage in permanenta, indiferent de starile conjuncturale si de mutatiile intervenite in cererea turistica, un segment tot mai mare de populatie de pe mapamond. Oferta turistica din regiune este relativ buna, desi subdezvoltata fata de potential. Segmentul de turism rural si agroturism este acoperit in special de pensiuni rurale, vile si cabane turistice, recunoscute pe plan national si chiar international si care se ragasesc in ofertele turistice ale agentiilor de turism. Jude ul Maramure se situaza pe un loc frunta la nivel national, avand in anul 2005 un numar de 66 pensiuni rurale si 10 vile turistice. Cateva probleme strategice care conduc la aceasta situatie sunt enumerate mai jos: Nivel scazut al cooperarii intre operatorii liniilor aeriene regulate si agentiile de turism Infrastructuri de promovare turistica putine si putine retele de informare in turism Absenta unei agentii jude ene de promovare a turismului, a operatorilor internationali Lipsa marketingului regional de turism si a structurilor regionale de turism

I.

DEFINIREA PROBLEMEI

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Lipsa centrelor de informare, panourilor istorice plasate in fata monumentelor de exemplu, panouri informative in parcuri, site-uri web de prezentare a zonelor atractive, brosuri, pliante publicitare etc. Slaba promovare a turismului de nisa (turism cinegetic pentru vanatoare si pescuit sportiv, turism sportiv sau de agrement). Turismul este unanim considerat o prioritate la nivel de jude . Oferta de invatamant s-a adaptat in consecinta, incepand de la scolile profesionale si tehnologice, pana la invatamantul superior. Au aparut facultati de profil in regiune, cum ar fi cea din Cluj- Napoca, in cadrul Universitatii Babes-Bolyai (Management Hotelier pentru industria ospitalitatii, hotelarie si alimentatie publica). Pentru a nu risca suprasolicitarea statiunilor balneare existente ar trebui sprijinite zonele cu potential de dezvoltare in acest sens, cu potential curativ. Se prefigureaza crearea unor noi statiuni turistice in Cavnic, Izvoarele, uior Mogoa i Cotiui. in paralel cu revitalizarea celor traditionale, mai vechi. Dezvoltarea turismului de nisa, cum ar fi turismul sportiv, de pescuit, de vanatoare, turismul cultural, turismul pentru tineri (parcuri tematice, parcuri de divertisment), ecoturismul, cicloturismul sau altele ar putea aduce beneficii substantialejude ului, insa din pacate, la momentul actual lipsesc atat date referitoare la distributia regionala a cererii turistice pentru acest tip de servicii/produse, cat si initiativele private care sa impulsioneze sectorul public. Aceste tipuri de turism pot fi extinse, pe baza resurselor turistice specifice in judet. Nise aditionale potentiale pot sa fie cele de turism medical, turism tehnic, turism de pensionari, de film making, etc.
Activitati posibile in jude ul Maramure (Studiul potentialului turismului in Regiuni, 2005)

TURURI EDUCATIONALE CU GHID PESCUIT VIZITARE BISERICI PRIMIT FAUNA/FLORA TURISM BALNEAR TURISM DE SANATATE CAMPING VIZITARE ATRACTII ISTORICE MOTOCROS PARAPANTA SCHI SPEOLOGIE TURISM DE CONFERINTA

SCHI DE TIP CROSS-COUNTRY VANATOARE CATARARE-HIKING AGROTURISM FOTOGRAFIAT SCHI ACVATIC PARTICIPARE LA EVENIMENTE CULTURALE PARTICIPARE LA SARBATORI RELIGIOASE TURISM UVAL VIZITARE MUZEE RIVER RAFTING TURISM IN AFACERI TURISM STIINTIFIC

Agroturismul este considerat, adesea limitativ, drept o solutie atat pentru agricultura (care dupa 2007 va absorbi mult mai putina forta de munca) dar si pentru turism, unde se previzioneaza o dezvoltare constanta, dar in pasi mici si foarte mici. Accelerarea procesului ar putea fi provocata de dezvoltarea si promovarea de Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

programe turistice in domeniul specific al turismului rural, cum ar fi bucataria traditionala cu produse agro- alimentare de tip ecologic, pelerinaje, ecoturism specializat - speoturism, fauna si flora rara, ecosisteme, viata in mijlocul comunitatilor care intretin si practica vechi traditii etnofolclorice, medicina naturista etc. Turismul ecvestru, drumetiile, cicloturismul sau ecoturismul se pot imbina cu turismul rural pentru a aduce plus valoare, sau se pot dezvolta independent si constituie tot atatea solutii de prelungire a sezonului turistic. Se impune pe viitor atat modernizarea structurilor turistice si a statiunilor existente, cat si crearea unor produse turistice noi, a unor programe atractive si inedite, amenajarea unor parcuri / zone / statiuni noi, care ar putea sa directioneze importante fluxuri turistice spre Judetul Maramure. Exemplul tarilor cu o bogata traditie si experienta turistica demonstreaza atractivitatea parcurilor tematice si de divertisment, a evenimentelor culturale si de divertisment de tip festivaluri cu specific local. In fine, trebuie accentuat faptul ca unul dintre cei mai importanti factori care determina dezvoltarea viitoare a turismului in Judetul Maramure este publicitatea insotita de branding, respectiv promovarea produselor de marca (brand) cu recunoastere regionala, nationala si internationala.

II.

STABILIREA OBIECTIVELOR

STRATEGIA PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI N JUDE UL MARAMURE OB I EC TI VELE SPEC I F I CE ALE STRATEGIEI TURISTICE NATIONALE SUNT: cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual; sporirea contributiei turismului la formarea PIB la 6%; cresterea anuala numarului de turisti romani cu 5%; crearea unui numar de peste 350 mii de noi locuri de munca in sectorul turistic. LA NIVEL NATIONAL, OB I EC TI VELE GENERALE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI SUNT : crearea unei oferte turistice diversificata si competitiva prin sustinerea dezvoltarii investitiilor interne si internationale, care sa conduca la cresterea volumului activitatii turistice si respectiv, a circulatiei turistice; stimularea dezvoltarii ofertei turistice de calitate care sa permita cresterea incasarilor in lei si valuta, a contributiei sectorului turistic in PIB si a veniturilor nete ale populatiei precum si sporirea gradului de absorbtie a fortei de munca crearea conditiilor de integrare a turismului din Romania in tendintele de dezvoltare mondiale si europene etc.

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

PROGRAMELE T ER IT OR I ALE PRIVITOARE LA JUDETUL MARAMURE CUPRI ND: A. Restructurarea mediului rural din Zona Codru -Modernizarea infrastructurii turistice pentru dezvoltarea agroturismului -Dezvoltarea infrastructurii de acces si a utilitatilor pentru crearea unei zone industriale de prelucrare a plantelor textile B. Dezvoltarea durabila a Muntilor Tibles-Rodna - Revitalizarea ocupatiilor traditionale ca suport pentru dezvoltarea agroturismului in zona Valea Ilisua-M-tii Tibles -Reabilitarea si protejarea mediului in arealul Muntii Rodnei. PROGRAMELE SEC T OR I ALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI SE FOCALIZEAZA ASUPRA URMATOARELOR: A. Valorificarea turistica a bogatiei apelor Judetului Maramure -Dezvoltarea turismului balnear -Dezvoltarea integrata a turismului de agrement B. Dezvoltarea turismului de circuit -Drumul aurului-introducerea in circuitul turistic a minelor scoase din exploatare -Pelerinaje la manastirile din lemn ale regiunii C. Parcuri tematice si de distractie D. Central and Est European Art&Movie Resort -Studio de film pentru filmari exterioare la Bistrita -Studio pentru efecte speciale la Baia Mare E. Dezvoltarea competitiva a Regiunii -Incubatoare de afaceri - Baia-Mare F. Regiune functionala -Centre logistice pentru transportul aerian Baia Mare G. Programul de mediu OB I EC TI VE G ENER AL E: 1. Conservarea patrimoniului material i imaterial, natural, istoric si cultural din regiune, reabilitarea zonelor cu potential turistic 2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turi stice 3. Sustinerea mediului de afaceri prin imbunatatirea serviciilor turistice si a facilitatilor suport furnizate si dezvoltarea promovarii turistice 4. Promovarea de brand-ului turistic L a p a s p r i n Maramure 5. Dezvoltarea turismului de nisa RE Z UL T AT E AS T EP T AT E: cresterea anuala a numarului de turisti care viziteaza Judetul Maramure cu

10%

creerea gradului de ocupare a structurilor turistice cu 20% asigurarea infrastructurilor tehnice si edilitare pentru atragerea de noi investitii private sau in parteneriat public-privat cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual revitalizarea si/sau crearea de noi statiuni turistice

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

promovarea marcii turistice Maramure si a marcilor locale construite pe proiectele judetene cresterea numarului de turisti si diversificarea segmentelor tinta de turisti cresterea calitatii serviciilor furnizate pentru turisti si sustinrea dezvoltarii de infrastructuri de cazare superioare (4,5 stele). Extinderea perioadei de utilizare a hotelurilor din statiuni i zonele turistice prin dotarea acestora cu facilitati pentru extrasezon piscine acoperite, sli pentru practicarea gimnasticii, etc. PR I O R IT A TI: Prioritatea 1. Restaurarea i punerea n valoare a patrimoniul material i imaterial, cultural, istoric si religios si pastrarea identitatii zonelor turistice Restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural si etnografice cu evident potential turistic si includerea in circuite turistice Valorificarea potentialului turistic de dezvoltare existent la nivelul judetean / local, al valorilor istorice Prioritatea 2. Protectia si valorificarea resurselor turistice naturale in contextul dezvoltarii durabile Valorificarea patrimoniului natural Protejarea, conservarea si promovarea ariilor naturale protejate, in vederea exploatarii acestora ca atractii turistice Valorificarea resurselor naturale judetene si locale Prioritatea 3. Reabilitarea zonelor turistice Dezvoltarea zonelor turistice de importanta deosebita, a centrelor istorice ale oraselor cu potential turistic semnificativ. Proiecte integrate turistice Prioritatea 4. Dezvoltarea mediului de afaceri din turismul judetean Sustinerea mediului de afaceri Sustinerea diversificarii ofertei turistice si dezvoltarea promovarii turistice si a brandurilor turistice Prioritatea 5. Cresterea calitatii serviciilor in turism si crearea de produse turistice specifice judetene Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurilor structurilor de cazare cu utilitatile corespunzatoare Cresterea calitatii serviciilor prin crearea si reabilitarea facilitatilor de recreere Stimularea introducerii serviciilor de tip all inclusive Imbunatatirea serviciilor oferite de turism

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

III.

ANALIZA SITUATIEI

ANALIZA PRODUSELOR TURISTICE N JUDETUL MARAMURE Statiunile si zonele urbane Conform HG 867/2006 i a Legii 526/2003 urmatoarele localitati sunt declarate statiuni sau zone turistice in jude ul Maramure: y Ocna ugatag, - HG 867 / 2006 y Bora.- HG 867 / 2006 y Izvoarele Legea 526/2003 y Mogoa Legea 526/2003 y Cavnic Legea 526/2003 In total sunt declarate doar 2 statiuni turistice i 3 zone turistice de munte pentru practicarea sporturilor de iarn. n judet nu avem nici o statiune declarat ca fiind de important national. Ca si tip de statiune turistica, regasim statiunea balnear - Ocna-Sugatag si statiunea montan Borsa. Infrastructura de cazare judetean totalizeaza cteva sute de locuri. La nivel regional si local sunt propuneri pentru a dezvolta noi statiuni turistice de importanta locala sau nationala, care insa vor trebui sa indeplineasca reglementarile Autoritatii Nationale de Turism referitoare la declararea de statiuni turistice: Izvoare Cavnic Mogoa uior Valea Vaseului Cotiui Chiar daca nu sunt declarate ca atare, multe dintre aceste propuneri de statiuni functioneaza de facto ca si zone turistice, atragnd turisti si oferind facilitati de cazare. Statiunea turistica Borsa Situat la extremitatea nordic a Carpatilor Orientali, zona Bora are un relief foarte variat ca morfologie i complex prin alctuirea sa geologic, compus din trei unitati: Muntii Rodnei, Muntii Maramureului i Depresiunea Maramure. Muntii Rodnei conserv urme glaciare pe versantii nordici: creste nguste, cldri glaciale cu pereti abrupti i iezere alpine, vi slbatice cu povrniuri aproape verticale. Fenomenele carstice sunt n prezent explorate i cartate. Relieful muntilor Maramureului este extrem de variat: zone alpine cu bogat nveli vegetal, abrupturi stncoase, platouri calcaroase suspendate, izbucuri carstice, vi vijelioase cu defilee ntrerupte de lunci nierbate, izvoare minerale, etc. Depresiunea Maramure este una din cele mai mari i mai interesante unitati naturale de acest gen din Carpatii Orientali. Diversitatea formelor de relief, fragmentate de numeroase ape cu defilee de o rar frumusete, pdurile masive de conifere i Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

foioase cu faun de mare interes cinegetic, izvoarele minerale confer regiunii un grad ridicat de atractivitate turistic. Lacurile au n mare parte origine glaciar i sunt situate la altitudini ce ating 1.800 - 1.900 m, pitorescul lor atrgnd multi turiti. Clima este de tip temperat continental, cu temperaturi moderate n timpul verii i cu abundente cderi de zpad n timpul iernii, ceea ce ofer conditii favorabile excursiilor i practicrii sporturilor pe tot parcursul anului. Principala activitate a populatiei o reprezint creterea animalelor (ovine, bovine, cabaline i porcine). n munti se practic pstoritul de tip traditional: primvara i toamna pe punile i fnetele de la poale, iar vara cu stna pe punea de munte. n prezent, potentialul turistic al zonei Bora este foarte putin valorificat. Cazarea este rezolvat la un nivel modest din punct de vedere al calitatii i cantitatii. Cu exceptia oraului Bora, celelalte localitati sunt lipsite de hoteluri sau alte spatii de cazare, cabanele turistice au fost distruse i nu exist refugii montane. O echip de salvamont functioneaz pe lng primria oraului Bora. Baza sportiv este modest, doar prtiile de schi din Bora dispunnd de un telescaun i un schilift. De asemenea, traseele montane beneficiaz doar partial i nesatisfctor de marcaje. Oferta turistic a zonei este complet lipsit de dotri auxiliare legate de cultur, destindere, agrement. Statiunea Ocna Sugatag este situata in Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor Tibles si Guti, la o altitudine de 490 de metri. Frumusetea locurilor, aerul ozonizat, bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. Pe langa toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate in tratarea unor afectiuni reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ginecologice sau ale aparatului locomotor. In sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece, fizioterapie, electroterapie , aerosoli, gimnastica medicala. In Ocna Sugatag se poate ajunge pe sosea urmand drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pana in gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pana in statiune. Mogosa si Suior. Statiunea Mogosa este amplasata pe malul Lacului Bodi, pe versantul sudic al Muntilor Gutai la o distant de 10 km de orasul Baia Sprie, la o altitudine de 731 m. Peisajul deosebit ce incadreaza cabana, partia de schi amenajata fac din aceasta cabana un punct de atractie turistica important, indifferent de anotimp. Complexul turistic uior, este amplasat pe versantul nord vestic al Muntilor Guti la o altitudine de 740m si o distant de 12km de oraul Baia Sprie. Complexul turistic uior a fost reconstruit in anul 2002 i dispune de toate facilit ile pentru desfurarea n conditii optime a activitatilor turistice i sportive. Izvoarele Sta iunea este situat la o distan aproximativ 32 km de municipiul Baia Mare, la o altitudine de 916 m, drumul spre sta iune fiind asfaltat. ncepnd din anul 1946, Sta iunea Izvoare a fost o gazd primitoare pentru diferite competi ii sportive de nivel jude ean, na ional i interna ional i a prezentat o baz de pregtire pentru sportul de performan . Sta iunea Izvoare, datorit amplasamentului geografic i condi iilor meteo, beneficiaz de zpad o lung perioad de timp, chiar i in situa iile n care n alte zone ale rii nu este zpad. Astfel, n aceast sta iune au fost organizate urmtoarele numeroase competi ii. La o distan relativ apropiat de sta iune Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

exist doua prtii de schi alpin de dificultate mai ridicat dect cea din sta iune, unde pot fi organizate competi ii sportive. Sta iunea Izvoare are la ora actual spa ii de cazare i mas renovate, permi nd odihna i servirea mesei n condi ii civilizate. Produse turistice Dezvoltarea turismului in Judetul Maramure este axata pe urmatoarele tipuri principale de turism: 1. Turismul bal near Apele din aceste locatii pot fi folosite in scopuri curative si de agrement. Minele de sare inchise si lacurile sarate de la Ocna Sugatag, Cotiui prezinta un potential excelent de atragere a turistilor din Maramure. In profil teritorial se remarca statiunile balneoturistice din Depresiunea Maramuresului, una binecunoscuta, cu potential de dezvoltare: Ocna Sugatag. La fel de important este statiunea de iarna: Borsa. In localitatile urbane mari este localizata o infrastructura alcatuita din unitati hoteliere numeroase de diferite dimensiuni. S-au dezvoltat pensiuni care folosesc oportunitatile atractiilor mediului in care sunt localizate. In conformitate cu prevederile HG 867/2006 anumite localitati ar indeplini conditiile necesare declararii lor ca statiuni de interes local. Acest aspect a fost adus la cunostinta autoritatilor locale, iar demersurile incepute de catre Consiliul Judetean Maramure s-au materializat in parcurgerea primei etape de atestare si obtinerea avizului ANT pentru urmatoarele locatii cu profil turistic: Cavnic, Izvoarele, Mogoa- uior, Valea Vaserului. Urmeaza ca autoritatile locale sa elaboreze documentatia de urbanism pentru finalizarea atestarii. In judetul Maramure mai exista o serie de zone turistice balneare cu potential de dezvoltare: Cotiui- ape srate, Stoiceni-ape minerale, Dneti-ape sulfuroase. 2. Turismul montan Practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita potentialului oferit de cele doua catene muntoase ale Carpatilor Orientali, cu caracteristicile si peisajele sale. In muntii Maramureului, Rodnei si Tiblesului se pot practica drumetiile montane, alpinismul, escalada, etc. prezentnd oportunitati excelente pentru dezvoltarea acestui tip de turism. La acestea se adauga potentialul cinegetic. Zona Borsa, situata in Maramuresul istoric, este una dintre cele mai frumoase zone ale Romniei, (daca nu cea mai frumoasa, asa cum o considera localnicii). Borsa este situata in partea de nord-est a judetului Maramures, in partea de nord-vest a Romniei, la frontiera cu Ucraina. Situat la extremitatea nordic a Carpa ilor Orientali, zona Bora are un relief foarte variat ca morfologie i complex prin alctuirea sa geologic, compus din trei unit i: Mun ii Rodnei, Mun ii Maramureului i Depresiunea Maramure. Mun ii Rodnei conserv urme glaciare pe versan ii nordici: creste nguste, cldri glaciale cu pere i abrup i i iezere alpine, vi slbatice cu povrniuri aproape verticale. Fenomenele carstice sunt n prezent explorate i cartate. Relieful mun ilor

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Maramureului este extrem de variat: zone alpine cu bogat nveli vegetal, abrupturi stncoase, platouri calcaroase suspendate, izbucuri carstice, vi vijelioase cu defilee ntrerupte de lunci nierbate, izvoare minerale, etc. Depresiunea Maramure este una din cele mai mari i mai interesante unit i naturale de acest gen din Carpa ii Orientali. Diversitatea formelor de relief, fragmentate de numeroase ape cu defilee de o rar frumuse e, pdurile masive de conifere i foioase cu faun de mare interes cinegetic, izvoarele minerale confer regiunii un grad ridicat de atractivitate turistic. Lacurile au n mare parte origine glaciar i sunt situate la altitudini ce ating 1.800 - 1.900 m, pitorescul lor atrgnd multi turiti. Clima este de tip temperat continental, cu temperaturi moderate n timpul verii i cu abundente cderi de zpad n timpul iernii, ceea ce ofer conditii favorabile excursiilor i practicrii sporturilor pe tot parcursul anului. Principala activitate a populatiei o reprezint creterea animalelor (ovine, bovine, cabaline i porcine). n munti se practic pstoritul de tip traditional: primvara i toamna pe punile i fnatele de la poale, iar vara cu stna pe punea de munte. n prezent, potentialul turistic al zonei turistice Bora este foarte pu in valorificat. Cazarea este rezolvat la un nivel modest din punct de vedere al calit ii i cantit ii. Cu exceptia oraului Bora, celelalte localitati sunt lipsite de hoteluri sau alte spa ii de cazare, cabanele turistice au fost distruse i nu exist refugii montane. O echip de salvamont functioneaz pe lng spitalul din Bora. Baza sportiv este modest, doar prtiile de schi din Bora dispunnd de un telescaun i un cablu. De asemenea, traseele montane beneficiaz doar partial i nesatisfctor de marcaje. Oferta turistic a zonei este complet lipsit de dotri auxiliare legate de cultur, destindere, agrement. Principalele zone din Maramures unde se practica turismul montan n jude ul Maramure sunt mtii Gutin (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Desesti, Baiut), Tibles Tg Lapus Rodnei Dragomiresti, Moisei, Borsa Mtii Maramuresului Viseul de Sus, Viseul de Jos, Borsa. 3 REZERVATII STIINTIFICE y Pietrosul Mare y Rezervatia fosilifera Razvan Givulesvcu Chiuzbaia y Piatra Rea Rezerva iile tiin ifice sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protec ia i conservarea unor habitate naturale terestre i/sau acvatice, cuprinznd elemente reprezentative de interes tiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alt natur. Mrimea rezerva iilor tiin ifice este determinat de arealul necesar pentru asigurarea integrit ii zonei protejate. 1 PARC NATIONAL y Parcul Na ional Mun ii Rodnei - Rezerva ie a biosferei Parcurile na ionale sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protec ia i conservarea unor eantioane reprezentative pentru spa iul biogeografic national, cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebit sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alt natur, oferind posibilitatea vizitrii n scopuri tiin ifice, educative, recreative i turistice.
1 PARC NATURAL 3. Turismul ecologic

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

y Parcul Natural Mun ii Maramureului Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protec ia i conservarea unor ansambluri peisagistice n care interac iunea activit ilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distinct, cu valoare peisagistic i/sau cultural, deseori cu o mare diversitate biologic. y Creasta Cocoului y Iezerul Mare y Rozeta de piatr de la Ilba, Lacul Albastru - Baia Sprie y Turbria Iezerul Mare Mun ii Guti y Cheile Ttarului y Petera de la Vlenii omcutei y Petera cu Oase y Stncriile Slhoi Zmbroslavele y Mlatina Vlinescu y Tul lui Dumitru y Cheile Babei y Petera Boiu Mare y Coloanele de la Limpedea Petera din dealul Solovan y Mlatina Tul Negru y Petera Ponorul Jitelor y Ponorul i Petera Izei Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protec ia i conservarea unor elemente naturale cu valoare i semnifica ie ecologic, tiin ific, peisagistic deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale slbatice rare, endemice sau amenin ate cu dispari ia, arbori seculari, asocia ii floristice i faunistice, fenomene geologice, peteri, martori de eroziune, chei, cursuri de ap, cascade i alte manifestri i forma iuni geologice, depozite fosilifere, precum i alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dac monumentele naturii nu sunt cuprinse n perimetrul altor zone aflate sub regim de protec ie, pentru asigurarea integrit ii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destina ia i de de intorul terenului. 13 REZERVATII NATURALE y Pdurea Criasc y Pdurea Bavna y Rezerva ia Arcer- ible y Cornu Nedeii-Ciungii Blsnii y Lacul Morrenilor Mlatina Poiana Brazilor Pdurea de larice de la Cotiui y Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare y Defileul Lpuului y Pdurea Comja y Farcu-Vinderel-Mihilecu Bucuresti, 2010
18 MONUMENTE ALE NATURII

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu.

4. Turismul cultur al In acest domeniu se remarca capacitatea operatorilor culturali datorita carora, conform studiului Centrului de studii si cercetari in domeniul culturii din Bucuresti, care analizeaza produsele culturale, Jude ul Maramure se claseaza prima intre jude ele tarii in termeni de obiective de patrimoniu, numar de monumente Unesco (in anul 2004). In topul primelor 10 de destinatii culturale din Romania . Cele mai importante atractii culturale sunt : Cetatile medievale: Baia Mare Turnul Macelarilor, transformat in timpul lui Iancu de Hunedoara si cel mai reprezentativ monument, Turnul Sfantului Stefan; Monetaria I mperiului (actualmente Muzeul Jud e ean Maramur e) Muzee de istorie si arheologie, muzee de etnografie in aer liber Sighetu Mar ma iei i Baia Mar e Monumente Unesco, biserici de lemn: Barsana 1720, Budesti-Josani, Desesti, Ieud, Biserica din vale, Sisesti, Plopis. Monumente de arhitectura: Baia Mare (Maramures) Asezare fortificata din epoca medievala, Cetatea Chioarului -Maramure Orasele- trg: Baia Mare, omcuta Mare, Sighetu Marma iei (Maramures) Muzee de istorie si arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, , Muzeul de istorie i arheologie Maramure, Muzeul Reziten ei Anticomuniste - Memorialul Sighet Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului i al Rezisten ei din Sighetu Marma iei figureaz n agenda majorit ii turitilor care se ndreapt spre Maramure. Institu ia a ajuns la fel de cutat ca i Cimitirul Vesel din Spn a, specialitii europeni eu confirmat c ocup locul trei n topul muzeelor de istorie recent de pe continent. naintea Memorialului din Sighet a fost plasat Memorialul victimelor nazismului din Auschwitz, urmat de Memorialul Pacii din Normandia. Fosta inchisoare maramureean a concurat cu institu ii importante din Europa, cum ar fi Muzeul Terorii din Budapesta. S-a considerat, ns, c trateaz mult mai bine problema sistemului totalitar la nivel european i c face o geografie surprinztoare a ceea ce a nsemnat deten ia politic n Romnia. ATRACTII URBANE: Centrul istoric Baia Mare, cladiri de patrimoniu i Centrul istoric Sighetu Marma iei. ZONE ETNOGRAFICE SI MESTESUGARESTI: y in domeniul olaritului : Scel, Baia Sprie y in domeniul textilelor de interior: Spn a, Trgu Lpu, por ile maramureene ara Maramureului vile Cosu, Iza, Mara, Vieu; troi e, artizanat... Alte mestesuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn si sticla, realizarea de podoabe populare. Bucataria traditionala, deosebit de gustoasa este putin pusa in valoare in

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

restaurantele din judet, insa este inca bine pastrata. Printre cele mai apreciate produse culinare sint: vestita horinca de Maramures, placintele (cu brnza si marar, cu prune, cu cartofi), cre e Zona Chioar Mesteacn; supa de pasare cu taietei de casa, ciorbe ardelenesti, tocanite, sarmale, cozonaci si multe multe altele. CASTRE, CAS T ELE, CONACE, PALA T E, CE T A TI, B I SER I C I In jude ul Maramure exista castele, conace, case memoriale, cetati mediavale. Printre cele mai importante obiective se numara: y castelul de la Pribileti, al contelui Teleki, castel in stil Renaisance i Baroc, castel care are un mare poten ial dar trebuie realizate lucrri de reabilitare, Castelul din Satulung y conacul Teleki de la Coltu care gazduiete Muzeul Petofi Sador cetatea Chioarului 5. T urism ul religios si monahal Exista in Regiune multe areale incarcate de spritualitate si locuri de pelerinaj: Zona Muntilor Maramureului (mai ales biserici de lemn) Cimitirul vesel de la Sapanta Zona depresiunii Maramureului, cu manifestari religioase de traditie. M nstiri zona Lpuului (Rohia, Rohii a, Habra) - zona Maramure istoric (Brsana, Moisei, Peri-Spn a). B I SER I C I LE DE L EMN n jude ul Maramure peste 100 de biserici de lemn, adevarate opere de arta, sunt raspndite pe teritoriul Marmuresului. 8 dintre acestea fac parte din patrimoniul Cultural UNESCO, marturie a valorii lor deosebite. In timp s-a ajuns la o adevarata arta a imbinarilor in lemn ce reprezinta o tehnica specifica de imbinare a lemnului fara cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn in anumite situatii impuse de locul si rezistenta imbinarilor. Prin urmare, ansamblul arhitectural bisericesc din Maramures a evoluat in timp in functie de priceperea, experienta si fantezia constructorilor locali, ei reusind sa impuna un anume stil in redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale care s-a extins si in zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Mare si Cluj. La aceste locatii turistice si monumente se adauga o dimensiune specifica ethosului local si transilvan, in general: multiculturalitatea, care valorificata turistic devine un element de potentare si unicitate a atrctivitatii. O structura de manastiri si lacasuri de cult ortodoxe care respecta in plan, fatade si pictura sugestiile venite dinspre Bizant. CENTRE URBANE ISTORICE Centrele istorice semnificative sunt Baia Mare i Sighetu Marma iei. De remarcat centrul istoric al orasului Baia-Mare cu constructii si monumente istorice datnd din sec. XV, printre care se evidentiaza: piata libertatii, centrul vechi al orasului complex de arhitectura medievala ridicat in secolele XVII-XVIII, ce pastreaza inca subsolul si parterul unor constructii mai vechi, conserva o succesiune de stiluri arhitecturale (gotic, baroc). Casa Elisabeta, cea mai veche constructie civila, a fost ridicata intre 1446-1490 de Iancu de Hunedoara si Matei Corvin. Piata Cetatii vechiul Tintirim, este dominat de Turnul Stefan, ridicat din initiativa lui Iancu de

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Hunedoara, intre 1446-1468. In apropiere se gsete i Turnul Mcelarilor, monument de secol XV foarte bine conservat. MUZEE, CASE MEMO R I AL E: Judetul Maramures se poate lauda cu Muzeul de Mineralogie deschis turistilor inca din anul 1989 (prin frumusetea lor vestitele si pretioasele flori de mina se inscriu in rndul principalelor colectii europene de acest profil), Muzeul Etnografic al Maramuresului Sighetu-Marmatiei, Muzeul Judetean, organizat in incinta vechii monetarii, care cuprinde colectiile sectiei de istorie, Muzeul de arta cladire ridicata in 1748 cu subsolul si parterul in stil baroc care gazduieste colectii cu lucrari reprezentative ale clasicilor picturii romnesti si ale renumitei scoli de pictura baimareana, Memorialul Victimelor Comunismului si Rezistentei SighetuMarmatiei. Muzeul de etnografie si arta populara Baia Mare amplasat in cladirea fostului teatru de vara (ridicat in 1953 cu fatada in stil neoclasic), cuprinde o expozitie permanenta de arta populara. In imediata apropiere pe Dealul Florilor, se afla o expozitie permanenta de arhitectura populara in aer liber "Muzeul Satului" cuprinznd case si gospodarii traditionale, specifice diferitelor zone etnografice ale judetului, intinse pe o suprafata de 12 ha. Aici se gaseste si o biserica din lemn monument istoric si de arhitectura, ridicata in anul 1603 si adusa pe actualul amplasament in anul 1939. Muzeul Satului Maramuresean Sighetu-Marma iei este o alta atractie turistica, care cuprinde un muzeu etnografic i un muzeu n aer liber arhitectur tradi ional Maramureului istoric. n jude ul Maramure ntlnim memorialul Victimelor Comunismului i al Rezisten ei Sighetu-Marma iei, Muzeul Jude ean organizat n incinta vechii monetrii care cuprinde colectiile sec iei de istorie, i arheologie i o expozi ie permanent de ceasuri, Muzeul de art cldirea ridicat n 1748 cu subsolul i parterul n stil baroc, gzduiete colec iile ce con in lucrri reprezentative ale clasicilor picturii romneti i ale renumitei coli de pictur bimrean. Case memoriale din jude ul Maramure : Vasile Lucaciu, dateaza din anul 1848, ieti , Petofi Sandor Coltu , Gheorghe Pop de Bseti Bseti , Ellie Wiesel Sighetu Marma iei Muzeul de Mineralogie Baia Mare deschis turitilor nc din anul 1989. Prin frumuse ea lor vestitele i pre ioasele flori de min se nscriu n rndul principalelor colec ii europene de acest profil. Cimitirul Vesel din Spn a Maramure este unul din cele mai cunoscute i originale obiective turistice din regiunea de NV, care atrage annual un numr impresionant de turiti. Unul dintre cele mai reprezentative areale etnografice ale regiunii,Cimitirul Vesel din Sapanta a fost, pentru mai mult de 50 de ani, creatia sculptorului Stan Patras, artist de prestigiu in domeniul arhitectural, traditie mostenita in generatia sa din tata in fiu. Spiritul creativ al lui Stan Ioan Patras a facut ca acest monument al

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Sapantei, Cimitirul Vesel, sa fie si astazi un vestigiu al culturii si civilizatiei romanesti. Continuatorul traditiei lui Patras este acum Dumitru Pop. Jude ul Maramure prezinta pentru turismul cultural un avantaj competitiv fata de celalalte jude e din regiune i nu numai. Astfel, valoarea indicelui de turism cultural care masoara infrastructura si turismul de turism cultural este mai mare pentru Maramure. Folosirea prin turism a obiectivelor culturale este de asemenea buna . 6. Turismul de afaceri si eveniment e Turismul de afaceri este considerat principala sursa de venituri pentru industria hoteliera autohtona. In ultimii ani, o data cu intrarea pe piata romneasca a marilor companii straine, numarul celor care vin in Romnia in interes de afaceri a crescut considerabil. Efectele pozitive se vad in special in marile orase. Conditiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, intalniri sunt asigurate in prezent de hotelurile si institutiile din orasele mari: Baia-Mare - Millennium Business Center (peste 80 de evenimente organizate in primele 8 luni ale anului anul 2006), Centrul marketing i expozi ii al CCI Maramure, Biblioteca Jude ean cu spa ii generoase de conferin e, dotate cu aparatura tehnic multimedia i cu facilit i de nivele european. Exista cateva evenimente culturale deosebite care reunesc o gama larga de activitati muzicale, dansuri, si alte manifestari culturale: Srbtoarea Castanelor de la Baia Mare. In jude ul Maramure, manifestrile culturale tradi ionale, festivaluri folclorice i trgurile se desfoar pe tot parcursul anului dup un calendar stabilit n fiecare an,i atrag o multitudine de turiti. Amintim dintre cele mai importante: Festivalul Lenkerului Cavnic, Udtorul _ urdeti, Targul Cepelelor Asuaju de Sus , Msuriul oilor Trgu Lpu, Tnjeaua de pa Mare, Snziene Bora, Festivalul Nun ilor Vadu Izei i Onceti, Festivalul Stuparilor, - Cerneti, Roza Rotalinda zilele culturii din Rozavlea, Hora de la Prislop Bora, Srbtoarea castanelor Baia Mare, Festival Interna ional de poezie Sigeht , Festivalul Tradi iilor de iarn Sighetu Marma iei, coala de var Memorialul Sighetu Marma iei. 7. T urism rural si agrot uris mul Arealele cu turism rural semnificativ sunt: Tara Maramuresului, Tara Chioarului, Tara Lapusului, Tara Codrului. ZONE ETNOGRAFICE In judetul Maramure se disting cateva subzone etnofolclorice, care datorit mndriei locale se numesc Tri: Tara Maramuresului, Tara Chioarului, Tara Lapusului, Tara Codrului. Aceste zone au ajuns sa se distinga, treptat, prin specific folcloric, prin marturii, traditii, mestesuguri. Mestesugurile, in trecut foarte bine reprezentate, se mai pastreaza inca mai ales in zona rurala a judetului astfel: olarit (ceramica alba si rosie), ladarit, mobilier taranesc, tesaturi-cusaturi-broderii populare, pictura de icoane pe sticla si lemn, rotarit, impletituri din papura si nuiele, cioplit in piatra si marmura, cojocarit, confectionat de obiecte de podoaba, sculptura in lemn.

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Traditia, obiceiul, prietenia, generozitatea si veselia localnicilor te inconjoara la fiecare pas, cele peste 260 de pensiuni acreditate din Maramures putnd sa satisfaca chiar si pe cei mai pretentiosi dintre musafiri. 8. Alte forme de turism Ar mai fi cateva tipuri de turism cu potential de turism cu potential de dezvoltare in regiune, dintre care merita mentionat Mocnita de pe Valea Vaserului din Maramures, singura posibilitate de acces n Valea Vaserului, cea mai impresionant vale cu habitat natural, foarte bine conservat din zon i care face parte din Parcul Natural Muntii Maramureului Ea fost dezvoltata din sec. 18 cand un Centru Forestier a fost fundat acolo. ALPINISM trasee / Zone unde exista trasee cu posibilitate de practicare a alpinismului in Judetul Maramure Creasta Muntilor Rodnei, parcursa iarna, este un traseu alpin destul de dificil, recomandat numai sportivilor avansati sau Creasta Cocoului arie protejat din Maramure, cariera Limpedea Baia Mare PARAPANTISM se practica in zonele montane, mai ales pe Creasta Cocoului i Igni. Vanatoare si pescuit Datorita diversitatii si faunei cinegetice, intrejul judet poate fi considerat un mare parc de vnatoare. Vnatoarea de capre negre din Muntii Rodnei a fost drasnic limitata pna la refacerea numarului de exemplare minim pentru protejarea speciei. Pe cmpie se vneaza tap, vulpe, fazan, iepure si mistret. Se gasesc o multime de iazuri piscicole si helestee, iar rurile inca nepoluate sunt bogate in peste satisfacnd pofta de pescuit a sutelor de pescari amatori din jude . n Maramure exist mai multe lacuri i ruri unde se poate practica pescuitul : Arini, Firiza, cleni, rurile Lpu, Some, Iza, Mara, Vieu, etc De asemenea o salb de pstrvrii pe cele mai importante ruri din zona montan. Lostri a Firiza, Blidari- Baia Mare. Turismul de vnatoare poate fi practicat in Muntii Oasului, Guti, ible si dealurile Codrului unde se poate vana mistret, caprior, fazan. Fotosafari Observarea animalelor salbatice si a plantelor, mai ales a raritatilor, monumente ale naturii, si capturarea unor imagini inedite in aparatul fotografic este o activitate turistica la fel de palpitanta si pasionanta ca si vnatoarea. Mai ales rezervatiile naturale si cele doua parcuri nationale / naturale ofea subiecte deosebite pentru camerele foto sau video ale iubitorilor naturii. Rafting si canioning Debitele constant crescute de pe unele cursuri de apa din zona montana, Somesul, Bistrita, Rebra, Salauta, ofera conditii bune pentru plutire cu obstacole si turbulente. Inca la inceput, acest sport cstiga tot mai multi adepti. n Maramure la Cheile Lpuului i Spn a se poate de asemenea practica Raftingul.

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

In ultimii ani, a aparut in Romnia o moda a asa numitelor sporturi extreme organizate de agentii specializate pentru angajatii firmelor cu bani, care isi petrec toata ziua la birou si simt uneori nevoia de miscare, de actiuni colective. Asa ca piata e deschisa. CICLOTURISM. O retea vasta si densa de drumuri si poteci de munte ofera variante infinite de parcurs pentru biciclistiii dornici de aventura si incercarea virtuozitatii. Automobilism de teren si motociclism off road Pe un traseu din Muntii Rodnei s-a organizat, in anul 2001, prima etapa a Campionatului National de Motociclism Off Road. Numeroasele drumuri forestiere si de caruta care strabat muntii nostrii ofera conditii ideale pentru practicarea sporturilor cu motocicleta sau masina de teren. O Etap din Campionatul na ional de automobilism Raliul Gutin (Siromex) se desfoar n jude ul Maramure i de asemenea Raliul de tot teren Eurocarpatica - Baja pentru motociclete i maini. MOTOCROS. Exista etape din Campionatul na ional de automobilism Raliul Gutin (Siromex) Maramure i Raliu de tot teren Eurocarpatica Baja pentru motociclete i maini . Forme de turism inca neexploatate, dar cu potential de dezvoltare sunt turismul de recreere, drumetiile, turismul ecvestru, mai cu seama in ariile protejate, turismul academic si stiintific, turismul de divertisment (parcuri tematice, parcuri de distractii).
Analiza SWAT:

Puncte t ari
Oferta structurilor de cazare Regiunea Nord Vest este pe locul 3 in Romania ca numar de locuri in structurile turistice dupa Reg. SudEst si Centru: are un numar de 20.568 locuri, aproximativ 9,92% din total Romania; peste sunt concentrate in judetele Bihor (al 5-lea judet din Romania dupa capacitatea de cazare) si Cluj. In Regiunea Nord-Vest existau 110 hoteluri. Diversificarea sectoriala a ofertei turistice Atractii turistice numeroase care includ, printre altele: -Formatiuni geologice -Monumente naturale -Ape minerale, I zvoare minerale -Biserici de lemn Maramures -Muzeul in aer liber al Tarii Maramureului -Muzeul de Mineralogie Baia Mare Statiuni turistice existente sau in dezvoltare: - Ocna Sugatag -Zona turistica Novat-Valea Vaserului -Zona Borsa-jud. Maramures -I zvoarele -Cavnic

Puncte slabe
Slaba diversificare a infrastructurii de cazare pentru turismul rural si de tineret (agroturism, hostels si alte structuri low-cost)

Turismul contribuie la formarea PIB in Regiunea Nordvest doar cu 1.6%, sub media Romaniei si sub media altor regiuni din Europa de Est.

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Dezvoltarea turismului balnear in Regiunea Nord-Vest Turismul balnear este vazut ca prioritar in regiune: are infrastructura si resurse balneare sustenabila, exista statiuni turistice regionale cu traditie: Felix, 1 Mai, Sangeorz-Bai si se prevede dezvoltarea integrate a altor statiuni de interes local/judetean: Marghita, Tasnad. In Romania hotelurile au inregistrat cel mai mare indice de utilizare (50,0%) in statiunile balneare. Potential pentru turismul de nisa Turism cultural: marile orase, Baia-Mare, Sighetu Marma iei ofera o gama vasta de obiective culturale / de divertisment, reprezentate de muzee, teatru , case memoriale, vestigii istorice Turismul de aventura si sportiv se poate dezvolta: drumetii, pescuit, rafting, fotosafari etc. Turismul alternativ: academic si stiintific, inca neexplotat. Slaba promovare a turismului de nisa (ex. potentialul cinegetic pentru vanatoare si pescuit sportiv, turism de agrement). Lipsa unor strategii specifice pentru turismul cultural, istoric, turismul rural si lipsa parteneriatelor interinstitutionale.

O buna parte a obiectivelor culturale nu pot fi integrate in circuite

Oportunitati

Amenintari

Cresterea capacitatii de cazare turistica in Romania pe fondul definirii turismului ca domeniu economic prioritar Imbatranirea populatiei va duce la o crestere a interesului in turismul balnear, prognozandu-se o crestere a ponderii acestuia in turism

Neglijarea patrimoniului cultural

Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare si aeriene in Regiunea Nord-vest Concurenta altor regiuni care si-au conturat deja strategii turistice si atrag turisti Atractivitatea destinatiilor turistice din afara Regiunii, in special inspre turismul montan si litoral Nivel scazut al cooperarii intre operatorii liniilor aeriene regulate si agentiile de

Cresterea puterii de cumparare in Romnia Interes international sporit in turismul din parcuri naturale si culturale

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

turism Crearea de noi statiuni turistice: Vartop (jud. Bihor), Luna Ses, Figa si revitalizarea celor vechi Cavnic, Mogoa, uior, Izvoare (Maramure) Accesabilitatea fondurilor din FEDER pentru dezvoltarea turismului Oportunitati pe piata pentru dezvoltarea turismul de nisa Co-operarea trasfrontaliera cu tarile vecine Lipsa marketingului regional de turism

Lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a turismului la nivel national

Publicul tinta este alcatuit atat din turisti romani, cat si de turisti veniti din intreaga lume. Publicul vizat este reprezentat atat de persoane de sex masculin, cat si feminin, de orice categorie de varsta (atat copii, cat si persoane adulte), cu studii si venituri medii si mari, atat din mediul urban, dar si din cel rural. Majoritatea celor care vin sa viziteze atractiile Maramuresului sunt pasionati de tursim, calatorii, cultura, istorie, arhitectura, arta si de frumusetile naturii. De asemenea turistii cauta de cele mai multe ori aici aer curat, odihna, sporturi de iarna, car si vanatoare si pescuit.

IV.

PRECIZAREA PUBLICULUI TINTA

V.

STABILIREA STRATEGIEI DE COMUNICARE

Strategia de promovare la nivel naional si international urmreste o serie de obiective specifice, cum ar fi: a) desfurarea de activiti de comunicare integrat de marketing n scopul mbuntirii imaginii Romniei din punct de vedere turistic pe piaa interna si internationala; b) promovarea produselor turistice din Romnia n scopul creterii circulaiei turistice interne i internaionale; c) promovarea produselor turistice n funcie de interesul specific fiecrei piee.

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

De asemenea, prin acest program se finaneaz n proporie de 100% o serie de activiti specifice promovrii, respectiv: a) realizarea creaie i execuie, achiziionarea i distribuia materialelor de promovare i informare turistic: a) n domeniul tipriturilor: - tiprirea de brouri, pliante, afie, bannere, panouri, alte prospecte ce au ca scop promovarea turistic a Romniei cu zona Maramures pe piaa intern i internaional; b) n domeniul materialelor destinate promovrii i informrii prin mijloace audiovizuale: - filme de promovare a ofertei turistice generale, pe zone i pe produse turistice ce vor fi expuse pe canalele de televiziune TVR1, PROTV, Antena 1 si incarcate pe youtube; - CD-ROM-uri, DVD-uri, spoturi audio, video; - diapozitive, fotografii, postere; b) aciunile de promovare turistic specifice pe piaa intern i internaional: a) participri la manifestri interne i internaionale (trguri: 24-27 septembrie Targul de turism la Bucuresti, 1-3 octombrie la Cluj Napoca i expoziii: Expozitia Ecoturism present perioada 28-30 octombrie Bucuresti prin care se prezinta ofertele de turism din zona Maramures); b) organizarea de vizite de documentare pentru reprezentani massmedia, ageni, tour-operatori i ali creatori de opinie din strintate (pentru toata perioada campaniei, asigurandu le cazare si masa); c) organizarea de evenimente (calendarul evenimentelor realizarea unor concerte in decursul anului de campanie cu ocazia inceputului fiecarui sezon) pentru promovarea ofertei turistice din Maramures; d) organizarea de aciuni itinerante de promovare (road-show-uri) n strintate; c) campanii de publicitate nar i strintate: a) publicitate n mass-media: presa scris ce se adreseaz publicului i specialitilor, radio, TV paneuropene, naionale i locale; b) publicitate la trguri (catalogul manifestrii, panouri outdoori indoor, bannere, ecrane); c) mailing; d) publicitate exterioar: panouri outdoor, promovare pe ecrane video, promovare pe mijloace de transport; e) realizarea, ntreinereai modernizarea site-urilor Autoritii Naionale pentru Turism i ale birourilor de promovarei informare turistic din strintate.

VI.

IDENTIFICAREA COMUNICARE

CANALELOR

SI

TEHNICILOR

DE

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Promovarea brandului Maramures reprezint un ansamblu de tehnici prin care se stimuleaz turistul n vederea achiziionrii produsului turistic, iar prestatorii de servicii sunt mobilizai s devin mai eficieni. I. Cele mai utilizate mijloace de promovare a vnzrilor, sunt reducerile de tarife, prin care noi urmarim atragerea de noi clieni, creterea frecvenei cumprrilor, sporirea numrului de zile afectate unui sejur, uniformizarea cererii (n extra-sezon)etc. Formele prin care se practic reducerile de tarife sunt reprezentate de : - ofertele speciale cnd serviciile se distribuie la tarife reduse numai n prejma sau n timpul desfurrii unor evenimente speciale (carnavaluri, festivaluri, ceremonii religioase etc.); - vnzrile grupate form agreat de en-grositii din turism, mai exact prin dou variante, i anume: - vnzri asortate, gruparea ntr-un singur pachet a mai multor servicii distincte i vnzarea lor la un pre global mai mic dect suma tarifelor serviciilor individuale; - vnzri multipack, oferta se prezint sub forma unui pachet de servicii de acelai fel, tariful global, fiind degresiv n raport cu volumul de servicii, ceea ce se asigur prin practicarea unui tarif regresiv pe unitate de serviciu. - reduceri definitive, au la baz reducerile mari de costuri. Jocurile i concursurile reprezint o alt modalitate de promovare a vnzrilor n turism, acestea organizndu-se pe teme turistice i reuind s antreneze poteniali turiti, diferii angajai n turism, reprezentani mass-media, precumi fonduri speciale de premiere a ctigtorilor. inta acestor jocuri i concursuri este constituit, n special, din copii, adolescenii tineri. Acordarea de premii se face i n cadrul loteriilor i tombolelor, care, pe baza tragerii la sori sunt premiai turitii care particip la aceste forme de promovare. Informarea potenialilor turiti dar i a publicului larg asupra destinaiilor, produselor i serviciilor turistice, se poate face i prin organizarea de seminarii, conferine sau workshop-uri, care, ntr-un timp scurt i cu fonduri relativ mici, pot informa un mare numr de persoane. Astfel, seminariile se organizeaz n sediul oficiului de turism, la o destinaie turistic etc., se adreseaz vnztorilor de produse turistice i poate dura 24 48 ore; conferinele sunt adresate cu precdere marelui public, organizndu-se n localiti care asigur cea mai mare parte a clientelei turistice; workshop-urile permit o prezentare foarte precis a produselor turistice, ajungndu-se de multe ori la un dialog interactiv ntre clientela potenial i organizatorii din turism. Voiajele de stimulare reprezint o alt form de promovare a vnzrilor,i sunt organizate pentru agenii de vnzri pentru a-i familiariza cu destinaiile turistice propuse spre comercializare (asigur cea mai complet informare asupra produselor, precumi testarea acestora). De semenea, din aceeai categorie face parte i organizarea de sptmni gastronomice, i aici existnd posibilitatea testrii bucatelor prezentate. II. Un alt mijloc de promovare a vnzrilor este i publicitatea la locul vnzrii, care se

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

realizeaz prin intermediul afielor, panourilor, bannerelor, display-urilor sau materialelor n format electronic (DVD-uri, CD-uri), n scopul atragerii, orientrii i dirijrii interesului consumatorilor ctre un anumit produs turistic. Avantajul acestei metode de promovare este dat de faptul c, imediat dup atragerea ateniei asupra unui produs, acesta poate fi achiziionat. III. Cadourile promoionale sunt, de asemenea, un alt mijloc de promovare a ofertei turistice, constnd n faciliti pe care organizatorii de turism le pun la dispoziia turitilor, concretizate sub forma unor produse sau servicii suplimentare oferite gratuit consumatorilor. n Romnia, promovarea vnzrilor se realizeaz, n mod concret n turism, n primul rnd prin reducerile de tarife (pre),i aici se poate aminti oferta promovat de firma Eurolines care d posibilitatea consumatorilor de a beneficia de un pachet de avantaje financiare incluznd reduceri de 50% pentru serviciile de transport, 10% pentru cumprarea asigurrii medicale i 3% pentru cumprarea oricrui program turistic oferit. De asemenea, tot o reducere de pre practic i Hotelul Carolin 3* (Baia Mare) care, n timpul week-end-ului ofer cazare pentru dou nopi la tariful uneia singure,i exemplele pot continua, aceast form fiind prezent aproape la toate unitile de turism din zona. Festivalurile, carnavalurile, ceremoniile religioase si toate traditiile specifice zonei Maramures reprezint tot un mod de promovare a vnzrilor n turism. Asadar, noi am realizat un calendar al evenimentelor ce o sa fie tipizat si distribuit pe toata perioada campaniei. Cardurile turistice sunt un alt exemplu de promovare utiliznd, de data aceasta,vnzrile grupate, respectiv Zurich Card sau European City Card, care ofer deintorului faciliti de transport, cazare sau mas n mai multe state din Europa unde valabilitatea cardului este recunoscut (Romnia nu se afl printe ele). Prezentatrea tehnicilor de relaii publice Tehnici de PR Activitati propriu-zise Difuzarea de tiri Organizaia turistic informeaz periodic consumatoriii publicul larg, despre Campania La pas prin Maramures prin intermediul canalelor de televiziune (promo uri), presa scrisa (pagina destinata turistului informat), pancarte (evenimente, oferte)etc. Discursurile Comunicarea despre promovarea Campaniei turistice La pas prin Maramures se va realize prin 3 discursuri (inceput de campanie, desfasurarea acestia si evaluare) Evenimente speciale Calendarul evenimentelor vizeaz atragerea ateniei publicului asupra ofertei

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Materiale de identificare

Activitati de interes social

organizaiei de turism. Documente scrise, audio- vizuale sau electronice, care dau informaii tehnice, financiare sau comerciale, dar care contribuie i la crearea unei anumite imagini a campaniei. Implicarea membrilor campaniei n susinerea unor activiti cu caracter social sau umanitar.

VII.

STABILIREA BUGETULUI SI CALENDARULUI

1. Stabilirea Bugetului
Costurile campaniei publicitare naionale televizate: Post tv Pro tv 8250 euro 8250 euro 23250 euro 22500 euro 62250 euro Antena 1 19250 euro 19250 euro 54250 euro 52500 euro 145250 euro Tvr 1 1955 euro 1955 euro 5425 euro 5250 euro 14585 euro

Perioada 6 27 decembrie 17 7 aprilie 15 iun 15 aug 1 sep 30 oct Total

Total 29455 euro 29455 euro 82925 euro 80250 euro 217025 euro

Costul pliantelor: Tip pliant Pliante cu oferta de Crciun Pliante cu oferta de Pate Pliante cu oferta de var Pliante cu oferta de toamn Total 4.000 4000 lei ( 931 euro) 1.000 1 leu 1000 lei 1.000 1 leu 1000 lei 1.000 1 leu 1000 lei Nr pliante 1.000 Cost pe bucata 1 leu Total 1000 lei

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Costurile campaniei publicitare difuzate radio: Post Radio Kiss fm 2000 euro 1500 euro 2350 euro 2500 euro 8350 euro Europa fm 1800 euro 1250 euro 1950 euro 2600 euro 7600 euro

Perioada 6 27 decembrie 17 7 aprilie 15 iun 15 aug 1 sep 30 oct Total

Total 3800 euro 2750 euro 4300 euro 5100 euro 15950 euro

Traditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri literare, toate prezentate intr-un calendar al evenimentelor programate in fiecare luna a anului. IANUARIE Obiceiuri de Anu Nou si Sfantu Vasile: In Maramures, Anul Nou e doldora de credinte si obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, talmacite, arata cum va fi tot anul care vine; cetele de uratori care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua si Plugusorul stau la loc de cinste in aceasta zi; - Obiceiuri de Boboteaza: Casele tuturor credinciosilor sunt sfintite cu agheasma de preotul comunitatii; sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaza gazdelor belsug; semnificatia crestina a zilei se impleteste cu vechi credinte si practici magice de aflare a ursitului; Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna Salistea de Sus: Grupuri de copii de pe Valea Izei mentin spiritul sarbatorilor de iarna prin colinde si vechi obiceiuri de iarna; - Verjel Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul Ion, doua zile si doua nopti de bal taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a juca impreuna si pentru a se cunoaste mai bine - Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul Iulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de Sus, Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra, sarbatoresc Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi; Dantul Cosercilor Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-acasa coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care mai mandre; FEBRUARIE Bucuresti, 2010

2. Calendarul evenimentelor

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

- Campionatul national de schi-biathlon Baia Sprie: Statiunea Suior ascunde una dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei mai curajosi schiori din tara - Lasata Secului (Inceputul Postului Mare): In ultima duminica dinaintea Postului Mare, in satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,Dantul Lasarii prevestind inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de sapte saptamani, pana la Sfintele Pasti; MARTIE - Serbarile lenkerului Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstratii de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul lenker din tara, pe la inceputul secolului trecut Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare gospodarie, se aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si necazuri; APRILIE - Obiceiuri de Florii: In curtile bisericilor au loc procesiuni de crengute de salcie inflorita; ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. Tot de Florii, in satele din Tara Lapusului are loc Masa Mosilor (pomana mortilor); - Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri pre crestine; - Obiceiul de primavara Udatoriu Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (udatoriul). Dupa ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului! - Zambete in Prier Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de Uniunea Epigramistilor din Romania; Intrarea libera, iesirea pe baza de zambet! - Festivalul folcloric Cate flori pe Iza-n sus Dragomiresti: In Duminica Tomii, biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc;

MAI Tanjaua de pe Mara Hoteni: Stravechi ritual, bogat si viu colorat, de celebrare a primului om iesit la arat. Numele obiceiului vine de la tanja, protapul folosit pentru a prinde vitele la plug - Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni: Ansambluri folclorice, muzica populara, obiceiuri de nunta autentice din Tara Lapusului; - Festivalul de cantece si dansuri populare Floare mandra de pe Iza Sieu: Doua zile de folclor autentic, in cadrul unui festival cu traditie; Intalnire cu fiii satului si festivalul de folclor Nu va uitati ca-s micut Budesti: In frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri populare de copii din toate zonele Maramuresului

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Armindenii Rogozului Rogoz: De Rusalii, flacaii din sat confectioneaza si inalta in mijlocul satului o prajina inalta de lemn (Armindenul) impodobita cu cununi de flori. Armindenul este simbolul inaltarii si al renasterii; Sarbatoarea Narciselor- Repedea: Parada portului popular, spectacole ale ansamblurilor folclorice in comuna care se mandreste cu cea mai intinsa poiana de narcise din zona; Armonii de primavara Viseu de Sus: Festival interjudetean de literatura si folclor, coordonat de Uniunea Scriitorilor Romani si de Asociatia Internationala de Folclor IUNIE - Jocul Valenarilor- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul de pe Valea Cosaului - Joc barbatesc Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul.In plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul intr-un concurs de batut doba; - Serbarile Chioarului Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati din Zona Chioarului, parada portului popular - Sarbatoarea cositului si a placintelor Mesteacan: Femeile din Mesteacan se intrec atat in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini barbatesti, precum cositul. Ca si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura generala - Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari: - serbare campeneasca Sanzienele Baita de sub Codru - festivalul folcloric Cununa de Sanziene Tautii Magheraus; - festival folcloric interjudetean Nopti de Sanziene Borsa; - festival folcloric Hai Marii la Sanziene- Rona de Jos; - Serbarile Viseului: Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari culturale in orasul din inima Maramuresului istoric; Dantul de Sanpetru Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din Sindresti isi sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de mare joc in sat - Hramul Manastirii Barsana: Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la frumoasa manastire de pe Valea Izei, sa se inchine; IULIE - Festivalul international al nuntilor Vadu Izei: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale adevarate

paltini;

- Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

- Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas- Dumbravita: Un bun prilej de a face cunostinta cu obiceiurile satelor de pe Fisculas, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita - Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei: Participa elevi selectati in urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini; - Serbarile orasului Seini: Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu un festival al berii - Sfantul Prooroc Ilie Hramul Manastirii din Dragomiresti: In fiecare an, de Sfantul Ilie credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni; - Zilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori orasul AUGUST - Serbarile Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber, intreceri, campionatul joagarelor (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii Sus pe Valea Vaserului Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu Forul Democrat German - Festivalul Gulasului Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec in retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca - Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria; - Festivalul Stuparilor Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura; - Hora la Prislop pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj inaltator si ospat imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina - Zilele Culturii Roza Rozalina-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor autentic si serbari campenesti - Pantru Mandra din Botiza-Botiza: Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se aud pana in satele invecinate SEPTEMBRIE - Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara hodina (odihna), iar fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi omeniti cu sarmale , pancove (gogosi ) si horinca - Nasterea Maicii Domnului Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16; - Targul cepelor Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului Asuaju de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi doamna-mare

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

- Festival Concurs al Primasilor din Maramures Victor Negrea- Somcuta Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele celui mai cunoscut primas din zona Toamna Chioreana, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean; - Sarbatoarea Castanelor Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare isi scoate la iveala tezaurul de castane comestibile OCTOMBRIE - Balul Strugurilor- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societate - Festivalul international de poezie- Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte; Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti: Recital de poezie, discutii, amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de premii - Sfanta Paraschiva Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn din Poienile Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii; - Festival folcloric Alina-te, dor alina! Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei NOIEMBRIE - Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea; - Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului Dumitru Dobrican care este si mare gazda - Cant si joc pe plai strabun- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima oara inaintea Postului Craciunului -Intrarea in Biserica a Maicii Domnului Hramul bisericii de lemn din Barsana (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai spune si biserica umblatoare, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost stabilita pe dealul Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati; - Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

DECEMBRIE - Activitati dedicate Zilei Nationale a Romaniei; - Festivalul Hanuka Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka, victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului; - Sf. Nicolae Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de atractie pentru orice vizitator; - Festival folk Decembra Cavnic: - Festivalul interjudetean de colinde si datini Veniti crestini la Viflaim Viseu de Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori de Craciun in rasunetul cald al colindelor; - Zilele culturii chiorene Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte, expozitii dedicate culturii Tarii Chioarului - Obiceiuri de Craciun: In Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata noaptea si nici o casa nu ramane necolindata; obiceiuri frumoase, incarcate de semnificatii, pe care oameni din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un Craciun adevarat

VIII. ELABORAREA EVALUARE

INSTRUMENTELOR

DE

CONROL

SI

Chestionar nainte de ncepere campaniei de promovare 1. Care dintre urmtoarele mijloace de informare n mas le folosii pentru a alege urmatoarea vacan? Internet Radio Presa scris (reviste, ziare, publicaii de specialitate ) Tv 2. Facei un Top 3 al destinaiilor favorite de vacan unde ai reveni.

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

3. Facei un Top3 al destinaiilor de vacan unde nu ai mai fost, dar ai vrea s ajungei.

4. Ce tip de vacan alegei? All inclusive Destinaie exotic Sejur la ski Family Circuite turistice Pelerinaje Adventure (expeditii, safari, sporturi extreme)

5. Ce suma ai alocat pentru ultimul concediu? Pn n 200 200 500 500 1000 Peste 1000 6. Cat timp alocati pentru o vacanta? 3 nopi 6 nopi 7 12 nopi Peste 12 nopi

7. De cate ori ai fost n zona Maramures ? Niciodat

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

1-3 ori mai mult de 3 ori 9. Daca nu, ati fi interesat sa va petreceti o vacanta in zona Maramures?

8. Cum ai dori s v petrecei vacana n zona Maramures? Vizitarea obiectivelor culturale i religioase Drumeii n natur Staiuni balneo-climaterice 1. Unde v place mai mult s v petrec i vacan a? n ar

n strintate

2. In ce zona a tarii preferati sa va petreceti vacanta?

3. Precizati motivele pentru care preferati aceasta zona.

4. Ce v-a convins sa vizitati zona Maramures?

5.Ati auzit de Campania de promovare a zonei? Daca da, de unde?

Pliante

Bucuresti, 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

Reclama tv Reclama radio Participarea la diverse trguri de turism

6. Cum cosidera i vacan a petrecut in zona Maramures? Nesatisfctoare Satisfactoare Plcut Foarte plcut

7. Ati mai fi interesat sa va intoarceti in zona Maramures? Foarte putin probabil Putin probabil Pobabil ca da Cu siguranta da

Bucuresti, 2010