Tranzactionarea pe Piata Futures a Valutelor

Grupa 352 Seria C Studenti: Voicu Paul Vasiloiu Gigel Valu Sebastian

1. Caracterizarea generala a tipului de tranzactie ales

Tranzactiile cu contracte la termen (futures) constituie, din mai multe puncte de vedere, una dintre ultimele bariere ale capitalismului. Acestea sunt printre putinele instrumente de investitie care necesita o mobilizare relativ mica de capital si care cu motivatie, insistenta si indemanare ofera un potential nelimitat de profit. S-a vorbit mult despre potentialul de castig al investitiilor imobiliare. Si, fara nici o indoiala, speculatiile sau investitiile in active ca pamantul, proprietatile de venit, proprietatile cu impozite restante, proprietatile cu ipoteci restante, cumpararea de contracte si o multitudine de alte abordari investitionale relativ noi sau testate in timp, sunt foarte promitatoare. Practic, nu exista nici o activitate umana personala, universitara, profesionala sau de afaceri care sa poata reusi fara o baza solida formata din disciplina, cunostinte, motivatie, consecventa si tenacitate. Desi mediile de formare au dat o atentie considerabil mai redusa sferei investitiilor si speculatiilor cu contracte futures, este o realitate faptul ca exista putine domenii ale economiei capitaliste care sa fie atat de speculative, promitatoare, neintelese, calomniate, riscante si esentiale cum sunt tranzactiile futures. Aparent, jocul pare simplu, ofera promisiunea unui profit teoretic nelimitat si necesita numai un capital minim de pornire. Acest fapt constituie in acelasi timp atractia dar si pericolul tranzactiilor futures. Investitorii cu experienta in tranzactiile futures stiu ca este imposibil sa vorbesti despre perspectiva profiturilor fara a lua in considerare in termeni chiar foarte critici, posibilitatea pierderilor. Desi e adevarat ca tranzactionarea contractelor futures poate fi inteleasa de aproape oricine, este tot atat de adevarat ca : tranzactionarea contractelor futures nu este o stiinta ; nu exista pe pietele futures formule sau retete pentru obtinerea succesului ; in tranzactiile futures o persoana poate pierde mai mult decat investitia sau capitalul speculativ initial ; pe pietele futures, la fiecare investitor castigator revin noua investitori care pierd ; rareori succesul de durata apare usor si rapid ; in pofida aparentei simplitati, tranzactionarea contractelor futures este una din cele mai dificile si solicitante activitati pe care cineva si le poate asuma .

Tranzactiile futures pot oferi oricui o cariera aducatoare de mari castiguri, cu conditia de a constientiza riscurile inerente, de a depune eforturile cerute si de a adopta disciplina necesara pentru a atinge succesul promis. Industria futures inregistreaza o crestere rapida. Exista multe posibilitati care pot fi urmate pentru a face cariera. Nu trebuie ca cineva sa devina speculator daca nu are temperamentul sau interesul de a realiza speculatii. Pietele futures sunt din mai multe puncte de vedere, indicatori economici primari. Aceste piete va pot oferi indicii despre tendintele economice prezente si viitoare. Intelegerea pietelor futures si a conjuncturii lor la un moment dat este echivalenta cu intelegerea starii economiei. Aceasta poate fi un ajutor pretios pentru luarea deciziilor in legatura cu celelalte investitii pe care le realizam, atat pe termen lung cat si pe termen scurt. Stimulentul de a realiza profituri incepand cu un nivel minim al capitalului de risc este unul din cele mai atractive motive de a tranzactiona contracte futures. Profiturile din tranzactiile futures sunt rezultatul indeplinirii unor conditii preliminare. Piata futures este piata pe care se tranzactioneaza contractele futures existente la pretul rezultat direct din confruntarea cererii cu oferta. In lume exista numerose burse de valori care organizeaza piete futures prima de acest gen a fost Chicago Board of Trade in SUA in anul 1863. In prezent piata futures cea mai mare din SUA este CME Group. Pe continentul European una dintre cele mai vechi si cunoscute piete futures in Londra London International Financial Futures and Options Exchange (LIFFE), precursoarea Euronext.liffe. O alta piata futures importanta in Europa este EUREX. Piete futures exista aproape in orice tara cu o economie de piata cat de cat dezvoltata insa cele mai mari piete de acest gen s-au format prin unirea mai multor burse din mai multe tari. EUREX sau Euronext.liffe sunt piete futures (burse) electronice unde se tranzactioneaza contracte futures de pe tot continentul intr-un singur loc oferind astfel o lichiditate mai mare contractelor futures listate spre tranzactionare. Si in Romania exista doua piete futures, cea mai veche fiind la Sibiu (SIBEX sau Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu) iar cea mai noua piata futures este oferita de Bursa de Valori Bucuresti unde se pot tranzactiona contracte futures pe indicii bursieri.

3. Cadrul institutional al tipului de tranzactie ales

a. Inventarierea cat mai completa a actorilor :

Tranzactiile futures prezinta un mecanism specific cu urmatoarele doua etape: initierea tranzactiei sau pozitiei futures; lichidarea pozitiei futures.

Initierea unei pozitii futures se realizeaza astfel : clientii, cumparatorii si vanzatorii se adreseaza cu ordine de cumparare si vanzare a unei unitati de tranzactie futures, societatilor de bursa ; societatile de bursa transmit ordinele brokerilor din incinta bursei; brokerii executa ordinele prin strigari libere; brokerii din incinta confirma societatilor de bursa executarea ordinelor; societatile de bursa confirma executarea ordinelor celor doi clienti, cumparatorulacoperit si vanzatorul-fara acoperire si casei de compensatie (care preia obligatiile societatilor de bursa, una acoperita si una descoperita).

Se constata ca societatile de bursa inregistreaza o pozitie neta acoperita, fie o pozitie neta fara acoperire. Pozitia neta este diferenta dintre numarul pozitiilor acoperite si numarul pozitiilor fara acoperire. In acelasi timp, casa de compensatie inregistreaza echilibrul intre pozitiile acoperite si cele fara acoperire.

b.

Caracterizarea fiecarui tip de actor din punct de vedere organizatoric, al obiectivelor urmarite:

Livrarea fizica este modalitatea cea mai mai putin utilizata in tranzactiile futures datorita costurilor suplimentare (cheltuieli de depozitare, asigurare, comisioane brokeraj). In plus, cumparatorul daca nu are nevoie de activul suport, este nevoit sa-l vanda, suportand un cost suplumentar. In aceeasi timp, vanzatorul care nu detine activul support este obligat sa-l cumpere, platind adeseori o diferenta de pret.

Plata in numerar este o modalitate relativ noua de lichidare a contractelor futures. Ea este prevazuta expres in contract. Aceasta modalitate a fost acceptata de catre burse deoarece unele produse bursiere fac imposibila livrarea (de exemplu indicii bursieri) sau prezinta o piata scazuta in momentul livrarii. Compensarea, cea mai utilizata modalitate de lichidare a unei tranzactii futures, consta in stingerea obligatiilor intre clienti, prin preluarea lor de catre casa de compensatie. Mecanismul unei astfel de lichidari consta in : cei doi clienti initiali isi confirma reciproc operatiunile si in acelasi timp societatilor de bursa ; societatile de bursa confirma lichidarea contractelor casei de compensatie ; casa de compensatie anuleaza obligatia acoperita preluata de la cumparator prin vanzare si obligatia descoperita preluata de la vanzator prin cumparare. Pozitiile se compenseaza reciproc si rezultatul este zero.

Casele de compensatii sunt institutii importante in tranzactiile futures prin cele doua functii principale : ofera posibilitatea compensarii obligatiilor cu drepturile (platile cu incasarile) care decurg din tranzactiile futures ; asigura integritatea financiara a tranzactiilor futures prin garantarea indeplinirii obligatiilor contractuale ale membrilor.

Solvabilitatea casei de compensatie si a societatilor de bursa membre este obligatorie, in caz contrar, pierderile pot depasi depunerile in marja ale clientilor, antrenand in ultima instanta falimentul acesteia ( cazul Bourse de Commerce de Paris, 1974). Compensarea, forma de lichidare a contractelor futures este relativ simpla si ieftina, fapt ce determina utilizarea ei in peste 98% din totalul tranzactiilor futures. Este greu de inchipuit functionarea unei burse care organizeaza tranzactii futures(sau options) in afara existentei unui organism specific bursier, avand sau nu personalitate juridica distincta de a bursei, numit casa de clearing. Rolul casei de clearing este fundamental pentru incheierea, derularea si lichidarea contractelor futures (sau option), deoarece permite o foarte mare flexibilitate. Impunandu-se sistematic intre cumparator si vanzator, printr-o dubla novatie1 subiectiva, permite fiecarui operator sa iasa de pe piata atunci cand doreste, fara a trebui sa reintalneasca persoana cu care contractase initial. Casa de clearing garanteaza impreuna cu

membrii ei , individual si solitar, buna finalizare a tranzactiilor (lichidarea obligatiilor contractuale). Existenta unei case de clearing este de natura a spori siguranta tranzactiilor si credibilitatea bursei, iar contractele futures sunt aproape imposibil de realizat, eficient si garantat, in absenta acesteia. Exista unele burse care nu au case de clearing cu personalitate juridica distincta, ci doar departamente de clearing, care indeplinesc insa aceleasi functii si au aceleasi atributii. O casa de clearing este un garant al incheierii corecte si al derularii intocmai a contractelor bursiere. Serviciile asigurate de catre aceasta cuprind activitati de inregistrare, compensare si finalizare a contractelor bursiere, optiuni bancare si de tezaurizare, de administrare a livrarilor fizice si prevenire a riscurilor, servicii de distribuire a "notelor de livrare" (documente prin care vanztorii short isi fac cunoscuta dorinta dea livra marfa catre acei cumparatori long care notifica casa de clearing cu privire la intentia de a prelua cantitatea de activ cumparata). Aceasta face marcarea la piata a contractelor futures, urmareste derularea contractelor, calculeaza cotatiile activelor tranzactionate in bursa respectiva (pe care o deserveste), calculeaza si actualizeaza marjele de garantare si apelurile de marja, in baza pozitiilor nete si/sau brute, realizeaza decontarile necesare, intocmeste tablourile de risc pentru toate contractele futures (pe categorii, genuri si specii), domeniul de explorare al contractelor futures, fluctuatiile minime si maxime etc. De asemenea, casa de clearing mai asigura si servicii de consultanta in domeniul bursier. Casa de clearing, pe durata de viata a unui contract, desfasoara patru mari categorii de activitati : calculul, perceperea si actualizarea marjelor de garantare inregistrarea contractelor si marcarea lor la piata realizarea decontarilor necesare inregistrarea si rezolvarea compensarilor

In realitate, casele de clearing ruleaza zilnic mii, chiar zeci de mii de pozitii actuale si reportate, pentru fiecare categorie, gen si specie de contract in parte. Un contract este de regula inregistrat la alt pret decat cel de regularizare, calculat la sfarsitul sedintei de tranzactii, in baza cotatiei futures a zilei, si ca urmare, chiar din prima zi de existenta, pozitiilor li se aplica mecanismul de clearing, putand deci aparea deja castiguri sau pierderi pentru operatori. Vom descrie n ceea ce urmeaza modul de functionare al pietei futures. Contractul futures este o ntelegere ntre un vanzator si un cumparator de a vinde / cumpara o cantitate standard de active cu livrarea in viitor la o data numita "scadenta" si la un pret negociat n momentul
6

ncheierii tranzactiei, totul n baza unor clauze standardizate. Dupa cum se poate observa, tranzactionarea unui contract futures presupune existenta a 2 parti: un cumparator si un vnzator. Foarte important de retinut este faptul ca nu contractul futures face obiectul tranzactiei ci marfa de la baza lui, numita si activ-suport. O alta caracteristica importanta a contractului futures este aceea ca tranzactionarea lui reprezinta de fapt o intelegere ntre cumparator si vnzator prin care acestia se obliga sa cumpere, respectiv sa vnda marfa respectiva (activul suport).Important de retinut din fraza anterioara este faptul ca n momentul perfectarii acestei ntelegeri nu are loc nici un fel de schimb marfa/bani (decontare) ntre cele doua parti, cumparatorul si vnzatorul nefacnd altceva dect sa "bata palma" asupra activului suport si asupra pretului acestuia. Negocierea pretului si perfectarea ntelegerii ntre vnzator si cumparator au loc n cadrul pietei SIBEX care pune la dispozitie platforma de trazactionare prin intermediul careia vnzatorii si cumparatorii si fac cunoscute ofertele de vnzare/cumprare pentru activele suport disponibile si negociaza preturile.Livrarea de catre vnzator a activului-suport respectiv plata acestuia de catre cumparator urmeaza sa se ntmple la o data ulterioara perfectarii ntelegerii, data numita scadenta contractului futures. O schema simplificata a tranzactionarii pe piata SIBEX este redata mai jos:

Constatam ca contractul futures se comporta ca orice alt contract cu termeni comerciali: implica un vnzator si un cumparator, cuprinde o serie de clauze contractuale standardizate pe care att vnzatorul ct si cumparatorul se obliga sa le respecte si are la baza o marfa care constituie obiectul contractului si care este tranzactionata fizic pe o alta piata, denumita la rndul ei piata-suport. Clauzele standardizate sunt definite de catre bursa si se mai numesc specificatii. Aceste specificatii sunt aplicabile tuturor participantilor pe piata SIBEX.

4. Piata specifica tipului de tranzactie ales:

a. Scurt Istoric Aparitia si dezvoltarea pietelor futures este rezultatul unui proces evolutiv natural care a debutat in Evul mediu si continua si astazi. Pot fi identificate principalele momente care au marcat aparitia si evolutia pietelor futures : In Grecia si Roma antica s-au practicat tranzactiile cu bunuri viitoare, adica cu marfuri prezente sub forma de esantion la perfectarea contractului si livrate efectiv ulterior; In Japonia secolului XVII, proprietarii de pamant care obtineau o renta in orez, depozitau marfa in marile depozite si vindeau documentele de depozit (tichete de orez) care dadeau dreptul cumparatorului sa primeasca o cantitate de orez, de o anumita calitate, la o data precizata in tichet. Tichetele de orez asigurau proprietarilor de pamant un venit fix prin vanzarea acestora si cumparatorilor un profit prin vanzarea orezului la un pret mai mare (andosand tichetul cu numele noumui cumparator) in orice moment pana la scadenta sau la scadenta ; In Europa secolului XIX, comertul la distanta practicat cu Orientul si Lumea Noua si asocierea distantei cu ideea de profit au permis separarea negocierii si incheierii contractului la un anumit pret de livrarea efectiva a marfii la acelasi pret, indiferent de evolutia acestuia. De exemplu, la Bursa de Metale din Londra se perfectau contracte la un termen nedefinit (la sosirea vasului). In anul 1848 s-a creat in Statele Unite ale Americii Bursa de Comert din Chicago (Chicago Board of Trade CBOT) care a organizat si comertul cu cereale la termen; In perioada 1880-1971 s-a extins bursa din Chicago si s-a introdus comertul cu cereale la termen la bursele din Londra, Liverpool, Berlin, New York, New Orleans. Gama produselor comercializate la termen s-a extins la materii prime industriale (cupru, plumb si zinc), carcase de porc, vite vii, cherestea, suc de citrice.

Din anul 1971 si pana in prezent, pe pietele futures din principalele burse ale lumii se diversifica produsele tranzactionate la termen. Au devenit obiect al tranzactiilor futures metalele pretioase (aur, argint, platina), devizele (dolarul, lira sterlina), titlurile financiare cu venit fix
8

(obligatiuni, bilete de tezaur) si indici bursieri. Principalele evenimente care puncteaza dezvoltarea pietei futures dupa anul 1971 sunt 2: 1972, Chicago Mercantile Exchange (piata futures a contractelor cu oua si unt) infiinteaza ca subpiata International Monetary Market (IMM) cu obiect contracte futures cu valute (primele contracte financiare futures) ; 1975, Chicago Board of Trade negociaza primele contracte futures pe rata dobanzii; 1976 este anul infiintarii pietei internationale la termen din Franta (March Terme International de France=M.A.T.I.F) cu doua tipuri de contracte futures, obligatiuni la termen si bonuri de tezaur pe termen scurt (90 zile); 1982, Kansas City Board of Trade introduce primul contract futures cu indici bursieri; 1994, New York Mercantile Exchange si Commodity Exchange Inc. fuzioneaza sub denumirea NYMEX-COMEX formand principala piata futures pentru contracte cu titei, pacura, benzina, gaze naturale;

Se constata ca primele tranzactii futures au avut ca obiect marfurile si mult mai tarziu (incepand cu anul 1972), active financiare (valute, obligatiuni, indici bursieri). Explicatia este oferita de formarea si evolutia bursei care la inceputuri a fost bursa de marfuri si ulterior a aparut bursa de valori . Pietele futures s-au desprins din pietele la vedere sub actiunea conjugata a doi factori : obiectivi si subiectivi. Factorii obiectivi sunt oferiti de cerintele economice privind eficientizarea mecanismelor tranzactiilor, colectarii si distribuirii informatiilor privind tranzactiile. In mecanismul unei tranzactii bursiere, principalele operatiuni constau in formarea preturilor la vedere (spot) si estimarea preturilor in perioada urmatoare. Fluctuatiile ample si neanticipate ale preturilor pe pietele spot impreuna cu pozitia neta limitata, constituie doi factori obiectivi favorabili dezvoltarii pietelor futures. Pretul futures atenueaza influenta fluctuatiilor preturilor la vedere prin stabilirea acestuia in contractul futures de cele doua parti contractante, cumparator si vanzator. Suficienta formarii pietelor futures este data de aplicabilitatea conditiilor unui contract la activele support ale acestuia. Factorii subiectivi constau in existenta institutiilor pe piata la vedere care se pot angaja in tranzactiile futures. Aceste institutii sunt : bursa, firmele de brokeraj, casa de compensatie. Exista doua tendinte care se manifesta pe pietele la vedere si la termen.

Prisacariu M., Piete de capital si tranzactii bursiere, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2005, p. 163

Prima tendinta consta in depasirea volumului tranzactiilor spot de catre volumul tranzactiilor futures la aceeasi bursa. De exemplu, in 1986, la New York Mercantile Exchange contractele futures energetice reprezentau 86% din valoarea totala a tranzactiilor. A doua tendinta consta in tranzactionarea la bursele de marfuri atat a contractelor cu active reale (marfuri), cat si cu active financiare (obligatiuni, valute, indici bursieri, bonuri de tezaur). Din acest motiv separarea pietei futures comerciale de piata futures financiara este dificil de realizat. De exemplu, in anul 1974, la Chicago Mercantile Exchange, pe subpiata International Monetary Market (IMM), valoarea contractelor futures financiare a reprezentat 4% din valoarea totala a tranzactiilor si a crescut in anul 1986 la 84%.

Cele doua tendinte, cresterea valorii tranzactiilor futures in comparatie cu cea a tranzactiilor la vedere si tranzactionarea contractelor futures comerciale si financiare la bursele de marfuri determina pe specialistii in domeniu sa substituie denumirea de burse de marfuri cu cea de piata futures. Pietele futures indeplinesc doua functii esentiale : transferul riscului de pret si identificarea pretului activului suport al contractului. Prima functie, transferul riscului de pret, este conturata de interesele diferite ale participantilor pe pietele futures. Hedgerii urmaresc acoperirea riscului de pret la care sunt expusi pe piata la vedere, in timp ce speculatorii urmaresc obtinerea de castiguri in urma fluctuatiilor de pret pe aceeasi piata. Pietele futures permit transferul riscului de pret la cei care nu doresc sa si-l asume (hedgeri) catre cei care si-l asuma (speculatorii). A doua functie, identificarea pretului activului suport, este explicata prin tranzactionarea similara de contracte futures cu acelasi activ, dar cu scadente viitoare diferite. Din acest motiv, pentru acelasi activ suport al mai multor contracte futures cu scadente diferite, se formeaza preturi diferite in functie de raportul cerere si oferta in prezent si in viitor. Preturile futures sunt publicate continuu din cel putin doua motive : modificarea sconturilor de marfuri prin reducerea lor daca preturile futures scad sau majorare daca preturile futures cresc; afectarea deciziilor de productie si consum prin cresterea productiei daca preturile futures sunt ridicate sau amanarea deciziei de consum daca preturile futures sunt scazute.

In cazul contractelor futures pe produse agricole, hedgerii sunt producatorii si beneficiarii acestora, adica fermierii, pe de o parte, si detinatorii de mori de cereale si de fabrici de ambalare, de cealalta parte. In cazul contractelor futures pe valute, hedgerii sunt bancile care adesea trebuie
10

sa schimbe mari cantitati de valute, corporatiile care fac afaceri in afara tarii, operatorii de schimburi valutare si investitorii institutionali care tranzactioneaza titluri de valoare emise in strainatate.

5. Descrierea general a cazului ce face obiectul studiului

a. Scurta descriere a partilor si altor actori implicati direct in tranzactia supusa studiului Contractele futures pe valute se caracterizeaza prin trei elemente importante. In primul rand beneficiaza de standardizare, negociindu-se doar cursul de schimb, exprimat in moneda tarii in care bursa isi are sediul. In al doilea rand sunt tranzactionate pe o piata secundara, unde pot fi lichidate inainte de scadenta. In al treilea rand se realizeaza in scop speculativ si pentru acoperirea riscului de curs nefavorabil. Operatiunile futures cu valute se realizeaza in marja, adica la incheierea contractului se depune o marja de acoperire, valoarea acesteia fiind zilnic marcata la piata, in functie de fluctuatiile de pe piata valutara. Cand contractul creste in valoare, cumparatorul (cel care detine pozitia long) primeste suma respectiva in cont, in caz contrar el trebuind sa plateasca din acest cont. Speculatorii urmaresc obtinerea de profit prin luarea unei pozitii deschise, short (de vanzare) sau long (de cumparare) pentru o anumita valuta. Cand se asteapta o scadere a pietei, vor vinde un contract futures pe acea valuta la cursul din ziua incheierii contractului si cu o anumita scadenta. Daca pana la expirarea contractului li se va adeveri previziunea, atunci isi vor acoperi pozitia short la un pret mai mic, castigand diferenta dintre cele doua preturi. Cei care acopera riscul de crestere a cursului valutar (hedgerii) detin pozitii complementare speculatorilor. Ei cumpara cand speculatorii vand si vand cand ceilalti cumpara contracte futures. Astfel se cumpara contracte futures in vederea platii viitoare, cand se anticipeaza o crestere a cursului valutei de plata, si se vand contracte futures pentru o incasare viitoarein urma anticiparii unei scaderi a cursului valutei de incasare.

Exemplu : Acoperirea riscului de curs valutar nefavorabil cu contracte futures3 Importatorul, anticipand aprecierea francului elvetian, va cumpara de la bursa (de exemplu International Monetary Market), in martie, 20 de contracte pe franc elvetian (unitatea tranzactionata fiiind 125.000 CHF), la cursul 1 CHF= 0,6580 USD. Altfel spus, el va obtine o
3

Ghilic-Micu B., Strategii pe piata de capital, Ed. Economica, Bucuresti, 2002, p. 58

11

suma de 2,5 milioane CHF disponibila in iunie la pretul de 0,6580 USD/CHF. La incheierea contractului el va trebui sa depuna o marja initiala de 10% din valoarea contractului (250.000 CHF). In perioada (t0 , t3) valoarea contractelor cumparate se modifica in functie de evolutia cursului in dolari al francului elvetian. Daca francul se apreciaza, operatorul va beneficia prin marcarea la piata a pozitiei sale de diferenta dintre valoarea curenta si valoarea initiala a contractului (care intra in contul in marja). Societatea isi poate lichida oricand inainte de scadenta pozitia de futures prin vanzarea la bursa, totala sau partiala, a contractelor sale.astfel va incasa diferenta dintre cursul de lichidare si cursul la care s-a incheiat contractul. Daca pana in aprilie cursul francului se apreciaza, urcand la 0,6600 USD/CHF, in contul in marja va intra suma de (0,6600 0,6580)USD/CHF * 125.000 CHF * 20 de contracte= 5000 USD. Contractul futures asigura o protectie similara contractului forward, ceea ce difera fiind doar tehnica acoperirii cursului. Astfel, in cazul contractului forward, pretul la care se cumpara valuta la scadenta este cunoscut din timp (de la momentul incheierii contractului) si la scadenta se incaseaza in valuta o suma prestabilita. La contractul futures pretul se stabileste de asemenea in avans, dar suma in valuta are o valoare variabila, fiind adaptata zilnic la cursul spot, pana in momentul expirarii contractului futures. In contul de marja se acumuleaza diferenta dintre pretul fixat in avans si costul la expirarea contractului futures. In timp ce contractele forward cu valute sunt incheiate pe piata interbancara, cele futures prezinta avantajele specifice mecanismelor bursiere referitoare la garantia redusa in raport cu valoarea tranzactiei si la gradul inalt de lichiditate. Lichiditatea este expresia faptului ca un contract futures pe valuta este de fapt un titlu financiar derivat care atrage marea masa a investitorilor (hedgeri si speculatori). Pe de alta parte, spre deosebire de contractele forward care se incheie direct intre cele doua parti, contractele futures sunt standardizate de catre bursa atat din punct de vedere al valorii tranzactiei, cat si din punctul de vedere al lunii de lichiditate. Partile trebuie sa accepte conditiile impuse de bursa. O deficienta a contractelor futures pe valute este faptul ca nu pot fi incheiate decat pentru principalele monede care sunt folosite la plati internationale si pentru care au fost definite astfel de contracte. Operatiunile forward se pot realiza pe orice moneda care are cotatii spot si forward. Operatiunile futures in devize permit investitorului sa opereze pentru cantitati reduse medii la preturi de tranzactie rationale. In plus, piata este foarte lichida. Investitorul se poate lansa intr-o gestiune activa cu expunerea in devize, pentru ca pocedurile de compensatie ii permite sa acopere aceasta pozitie, pe care o doreste, printr-o tranzatie inversa. La fel, procedura de "markend-to-market" permite realizarea unui profit (sau o pierdere) imediat, fara sa se astepte pana la livrare. Ca si pentru piata la termen de marfuri, putine contracte dau loc la livrari, pentru ca negocierile inverse anuleaza in mod obisnuit pozitia inainte de data lor de scadenta.

12

Unele contracte futures in devize sunt negociate pe mai multe piete (Londra, Singapore, Chicago). Legaturile dezvoltate intre aceste piete permite pozitii deschise pe o piata ce are lichiditati sau pe alta, care permite activitati mondiale si permanente. Contractele futures exprima in mod obisnuit rata de schimb a dolar USA relativ la o alta deviza. Un investitor elvetian, de exemplu, care doreste sa acopere riscul de schimb pe bunuri engleze va prelua doua pozitii : pe de o parte, raportul la livrarile de lire sterline (relativ la dolarii americani) si pe de alta parte, un raport la franci elvetieni (relativ la dolarii americani). De exemplu, pentru acoperirea bunurilor engleze contra unui risc de depreciere la livrare in raport cu francul elvetian, investitorul vinde la termen lire britanice si cumpara la termen franci elvetieni. Aceasta operatiune se numeste acoperire incrucisata. In general, contractele forward sau futures pe devize sunt utilizate de investitori pentru girarea expunerii lor la riscul de schimb. Obiectivul lor variaza de la o simpla acoperire a riscului de schimb pe partea straina a portofoliului lor, pana la o pura speculatie pe monede. SPECIFICATII FUTURES Contractul futures este o obligatie asumata intr-o piata organizata, de a cumpara/vinde un anumit activ (monetar, financiar, marfa), la o anumita data in viitor, la pretul stabilit in momentul incheierii tranzactiei. Specific contractelor futures este faptul ca toate elementele contractului, cu exceptia pretului, sunt standardizate. Elementele standardizate ale contractului futures: unitatea de tranzactionare, cotatia, pasul, limita de oscilatie zilnica, marjele de risc, scadenta, lichidarea la scadenta. Pentru a tranzactiona contracte futures, un client trebuie, mai intai, sa depuna la societatea de brokeraj o suma de bani numita marja. Aceasta marja este o garantie ca cel care castiga isi va incasa banii, iar cel care pierde ii va plati. Tranzactiile futures nu se finalizeaza cu livrarea activului suport, de la baza contractului. Aproape toate tranzactiile futures se lichideaza prin plata in lei a diferentelor dintre pretul la care a fost realizat contractul si pretul activului suport la scadenta. O alta varianta este lichidarea contractului inainte de scadenta, printr-o operatiune de sens contrar (vanzare in cazul in care s-a inceput cu o cumparare). Cum poti sa obtii profit din tranzactionarea contractelor futures? Principiul este simplu: cumpara ieftin si vinde scump indiferent in ce ordine, sau cumpara cand anticipezi o crestere a pretului, si vinde cand anticipezi o scadere a pretului. Exemplul 1: In luna noiembrie un investitor cumpara 10 contracte futures pe dolarul american (RON/USD), cu scadenta la sfarsitul anului la pretul futures de 3.4 RON/USD. Daca investitorul va vinde apoi 10 contracte RON/USD cu scadenta la sfarsitul anului, la pretul de 3.415 RON/USD, el va realiza un profit de 0.015 RON/USD, iar pozitia sa din piata futures va fi inchisa. Un contract futures RON/USD are unitatea de tranzactionare de 1.000 USD, deci investitorul va castiga 15 RON pe contract, respectiv 150 RON pe toate cele 10 contracte.
13

Profitul = (3.415 3.4) x 1.000 x 10 = 150 RON. Daca investitorul, dupa cumpararea celor 10 contracte, nu va mai efectua nici o operatiune pana la scadenta, pozitia lui va fi inchisa la cursul oficial RON/USD comunicat de Banca Nationala a Romaniei, in ultima zi lucratoare a lunii decembrie. Daca acest curs este mai mare de 3.4 RON, investitorul va realiza profit pentru ca a cumparat, pe piata futures, la un pret mai bun; daca este mai mic de 3.4 investitorul va inregistra o pierdere, pentru ca a cumparat mai scump decat ar fi putut-o face pe piata la vedere. Singurii bani pe care investitorul trebuie sa ii detina pentru a efectua aceste tranzactii pe piata futures, este suma de 500 RON, pe care ii va depune in contul de marje deschis la societatea de brokeraj. Dupa lichidarea contractelor el poate retrage aceasta suma, la care se adauga profitul obtinut pe piata futures, sau care se diminueaza cu pierderea de pe piata futures. Exemplul 2: In luna ianuarie, un client al unei societati de brokeraj vinde 20 contracte futures RON/Euro cu scadenta la trei luni (sfarsitul lunii martie), la pretul de 3.42 RON pentru un euro. El trebuie sa detina in contul de marje suma de 2000 RON. Daca pretul futures al contractului RON/Euro martie, scade pana la 3.4 RON, investitorul isi poate lichida cele 20 de pozitii deschise detinute cumparand 20 de contracte RON/Euro, scadenta martie. El va realiza un profit de 0.02 RON/euro, 20 RON/contract.

6. Analiza aprofundata a tranzactiei studiate

La data de 13.09.2011 sa incheiat cea mai mare tranzactie valutara din lume. Tranzactia sa incheiat la Londra iar Brokerul care a semnat intelegerea a fost printul Harry al Marii Britanii. El a participat la o sedinta de tranzactinare in scopuri caritabile. Harry a mediat prin telefon o intelegere in valoare de 18 miliarde de euro intre banca londoneza Barclays si un partener european. Evenimentul a fost organizat de fundatia de caritate a carui cofondator este harry si care aduna bani pentru sustinerea copiilor din familiile vulnerabile din statul african Lesotho. Tranzactia a fost incheiata pe baza estimarilor de curs alutar pentru perioada 13-14 septembrie 2011. Suma donata stransa la finalul evenimenului respectiv a fost de 15.5 miliarde lire sterline a fost preschimbata in 24.5 miliarde de dolari. Printul Harry a avut o rata de schimb la 1 lira de 1.580645 dolari Recordul anterior fusese stabilit de fratele sau William care schimbase in urma cu un an 17 miliarde de euro in 23 miliarde dolari

14

Raportat la Romania:
1) Printul Harry La data de 14 septembrie 2011 BNR anuntase un curs valutar pentru 1 lira de 4.9643 si 1 dolar la suna de 3.1451 4.9643:3.1451=1.57842 Rezultand ca Harry a incheiat afacerea la un curs mai bun decat cel oferit de BNR Pentru fiecare lira schimbata printul Harry castiga 0.002225 dolari Pentru 15 500 000 000 Harry a avut un castig fata de cursul oferit de BNR de 34 487 500 dolari 2) Printul William La data de28 septembrie 2010 William a facut o tranactie in care a schimbat 17 miliarde euro in 23 miliarde dolari Printul William a avut o rata de schimb la 1 euro de 1.352941 dolari La data de 28 septembrie 2010 BNR anuntase un curs pentru 1 euro de 4.2648 si la 1 dolar de 3.165 4.2648:3.165 =1.347488 Rezultand ca William a incheiat afacerea la un curs mai bun decat cel oferit de BNR Pentru fiecare euro schimbat William castiga 0.005453 dolari Pentru 17 000 000 000 euro William a avut un castig de 92 701 000 dolari

7. Concluzii si solutii de urmat Ca si concluzii reies variatiile mari ale pietei valutare Raportat la Romania Daca Harry ar mai fi intarziat tranzactia cu o zi, valoarea unei lire pe piata romaneasca ar fi fost de 1.580877dolari. Un curs la care daca ar fi schimbat cele 15.5 miliarde de lire la BNR ar fi avut un profit de 0.0002328 dolari pentru fiecare lira schimbata fata de partenerul european cu care a facut tranzactia care ar fi insemnat un profit total de 3 608 930 dolari. Daca William ar fi intarziat tranzactia cu 10 zile. Valoarea unui euro pe piata romaneasca ar fi fost de 1.396278 rezultand un profit la cursul BNR de 0.04333 dolari pentru fiecare euro. Rezultand un profit total de 736 733 222 dolari. Din comparatiile rezultatelor reiese ca printul William daca ar mai fi asteptat 10 zile ar fi avut un profit la cursul BNR de 644 032 222 dolari.
15

8. Autoevaluarea
Etapele Parcurse in realizarea studiului de caz sunt urmatoarele -Adunarea materialelor necesare -Selectarea materialelor in functie de continut si de importanta informatiilor -Extragerea informatiilor necesare din sursele adunate -Aranajarea lor in continutul studiului de caz -Efectuarea calculelor necesare Din punctul de vedere al muncii depuse pentru efectuarea studiului de caz fiecare membru al echipei a avut o contribuitie egala. Cuantumul de ore pe proiect este de 15 ore acestea impartinduse in 2 zile de munca a cate 2 si respectiv 3 ore pe membru de echipa. Avand in vedere munca depusa de membri echipei pentru realizarea proiectului, ingeniozitatea si spiritul de echipa de care am dat dovada, la care se adauga si lipsa materialelor prezente in mediul virtual necesare temei alese noi suntem de parere ca este un proiect de nota 7.

16

9. Referinte

Gabriela Anghelache Piata de capital in context european, Ed. Economica, Bucuresti, 2009 Jacob Bernstein Piata contractelor futures, Ed. Hrema, Bucuresti, 2000 Adriana Irina Gruia Piete de capital si produse bursiere, Ed. Universitara, Bucuresti, 2006 Bogdan Ghilic-Micu Strategii pe piata de capital, Ed. Economica, Bucuresti, 2002 Alexandra Horobet Managementul riscului in investitiile internationale, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005 George Ionescu Burse de marfuri si valori, Ed. Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 2004 Paul Gabriel Miclaus Bursele de comert, Ed. Economica, Bucuresti, 2003 Alexandru Olteanu, Florin Olteanu Managementul portofoliului si al riscului pe piata titlurilor financiare, Ed. Dareco, Bucuresti, 2003 Maria Prisacariu, Ovidiu Stoica, Valeriu Dornescu Piete de capital si tranzactii bursiere, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2005 Adrian Tutuianu Piata de capital. Regimul juridic aplicabil participantilor, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007

17