Cuprins TNI

Mod. Coala document. Semnat.
Data
Coala
1
UTM 581.4 012 ME
Conductor
Consultant
Grozavu V.
Contr. norm.
Aprobat
l.s.GrozavuV
Design interior al unui hol
hotel cu sala de conferinta, or.
Chisinau
Litera Coli
60
UTM FUA DIN-091
Cebanu R. Elaborat

CUPRINS:

INTRODUCERE............................................................................................................................3
1. ANALIZA NAINTE DE PROIECT........................................................................................4
2. PARTEA ARHITECTURAL-CONSTRUCTIV...............................................................23
2.1. Structura de planificare a incaperilor................................................................................23
2.2. Soluii constructive...23
2.2.1. Tavan.....23
2.2.2. Pereti.23
2.2.3. Pardosea23
3.SOLUII ARTISTICO-CONSTRUCTIV................................................................................17
4. UTILAJ TEHNOLOGIC-INGINERESC.........................................................................23
5. FIZICA CONSTRUCIILOR.................................................................................................23
5.1. Cerine fa de iluminatul artificial...................................................................................23
5.2. Calculul iluminrii artificiale pentru sala festiv-sportiva..............................................23
5.2.1. Date generale...........................................................................................................23
5.2.2. Aflam normarea iluminarii artificiale.......................................................................23
5.2.3. Efectuam calculul indicelui i incaperii..................................................................23
5.2.4. Efectum calculul
med.sup r
.......................................................................................23
5.2.5. Efectum calculul numrul de instalaii de lumin...................................................23
5.2.6. Concluzie..................................................................................................................23
5.2.7. nsorirea....................................................................................................................23
6. TEHNOLOGIA LUCRRILOR DE FINISARE.................................................................27
6.1. Descrierea secvenei de lucrari de reparaii si de finisare...............................................25
6.2. Explicarea materialului : Parchet masiv...........................................................................23
6.2.1. Tipul lucrarilor de finisaj alese sau a materialelor utilizate in proiectul propus
design interior...23
6.2.2. Scopul acestui tip de finisare.......23

Mod Coala document. Semnat. Data
Coala
2
UTM 581.4 012 ME

6.2.3. Pregatirea suprafeelor pentru efectuarea lucrrilor de finisare..23
6.2.4. Mainile, mecanismele, sculele la lucrri de finisare..23
6.2.5. Materialele pentru finisare si proprietaile lor.....23
6.2.6. Tehnologia de executare a lucrrilor date..23
6.2.7. Controlul calitaii. Tolerana23
7. ECONOMIA CONSTRUCIILOR.......................................................................................33
7.1. Determinarea costurilor de deviz....................................................................................33
7.2. Componena documentaiei de deviz..............................................................................35
7.3. Metoda de resurse la ntocmirea documentului de deviz................................................35
7.4. Plan marketing23
7.5. Plan organizatoric..23
7.6. Plan de procedure..23
7.7. Plan financiar.23
7.8. Riscuri i asigurari..23
8. PROTECIA MUNCII I SIGURANA EXPLOATRII..................................................62
8.1. Introducere........................................................................................................................63
8.2. Analiza condiiilor de munc............................................................................................64
8.3. Msuri privind sanitaria industrial..................................................................................66
8.4. Msuri privind tehnica securitii.....................................................................................68
8.5. Msuri privind profilaxia antiincendiar..........................................................................70
8.6. Masuri de protecie a mediului ambiant...........................................................................73
8.7. Calculul ingineresc SSM sau PMA..................................................................................74
9. BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................75
10. ANEXE. PARTEA DIMENSIONAL A PROIECTULUI.................................................77

Coala
3
UTM 581.4 012 ME

INTRODUCERE
Proiectul de Design Interior propus reprezint o soluie de amenajare a interiorului

1. ANALIZA NAINTE DE PROIECT
- Lista incperilor i structura de planificare.
Dup o cercetare a necesitilor complexului n cauz, s-a fcut planul structurii, obinnd
informaia despre numrul de ncperi i destinaia acestora:
Parter:
Grupa mare
-Vestiar___________21.49 m2
-C de activiti______61.63 m2
-B.T.S._ __________14.88 m2
- Dormitor_________44.40 m2
Grupa mica
-Vestiar___________22.40 m2
-C de activiti______52.08 m2
-B.T.S._ __________12.72 m2
- Dormitor_________36.96 m2
Casa scarii______________17.25 m2
Sala sportivo-sportiva_____70.47 m2
- Caracteristicele constructive
Spaiul ales prezint 2 nivele la cotele 0.000 i respectiv 3.300, gradinia de copii situat in s.
Ohrincea r. Criuleni.
Suprafaa cuprins la parter este de 989.14 m
2
, pentru etaj 510.63 m
2
, suprafaa total a
grdiniei fiind de 1499.77 m
2
. Cldirea constituie o structur cu schelet portant din beton armat
monolit, blocuri de calcar si grinzi din beton armat, ceea ce permite organizarea spaiului cu maxim
flexibilitate.
n plan cldirea are dimensiunile de 59.3 m x 48.9 m n axe. Etajul la cota 0.000 are
nlimea de 3,00 m, iar cel la cota 3.300 transversale de 6,300 m. Construcia include 2
scri, 2 suplimentara de evacuare, cu ieire n lateralul cldirii. Suprafaa ce am executat-o in
proiect este de 335.47 m2.

- Orientarea funcional

Coala
4
UTM 581.4 012 ME

Proiectul ce mi-l-am propus sa il execut la lucrarea de diploma este o grdini de stat ce are o
capacitate de 170 copii si angajeaza un numar mare de personal.
- Cerinele social-psihologice
Grdinia pentru copii Gugu a fost edificat inindu-se cont de exigenele impuse de normativele
in construcii. Avind in vedere c micuii au nevoie de un climat psihologic deosebit pentru a se
forma ca personaliti, amplasarea intr-o zona ecologic si linistit creaz o ambian favorabil
pentru dezvoltarea abilitailor copiilor. Un rol important pentru crearea confortului psihic a copiilor
o au frescele de pe faadele edificiului ce reprezint diverse scene din folclorul tradiional, fapt ce
creaz o amosfer de basm pentru copii.

- Amplasarea si condiiile climaterice
Grdinia este amplasat intr-o zon verde din centrul satului, relieful fiind unul domol, far
diferene mari de cote. Pe terioriul grdiniei sunt plantate diferite specii de copaci si plante
decorative. Condiiile climaterice sunt proprii zonei centrale a republicii Moldova ce sunt
caracterizat de ierni blinde si veri clduroase.

2. PARTEA ARHITECTURAL-CONSTRUCTIV
Construcia cldirilor joac un rol important n activitatea unui designer, care asigur
corectitudinea proiectrii de interior i a eventualelor modificri a pereilor portani sau despritori.
Construciile au rolul s creeze condiii optime de lucru, innd cont de mediul, condiiile
naturale care acioneaz asupra muncii, vieii.
2.1. Structura de planificare a incaperilor.
Oricare cldire dispune de spaiu cu mrimi i destinaii diferite care definesc destinaia
principal a cldirii. Aceste spaii au relaii bine determinate ntre ele, coordonate de normative.
Cldirea cuprinde mai multe categorii de spaii, care se mpart n:
1. spaii de exploatare destinate scopului principal al etajelor ( recepia, sal de
conferinta, cafenea);
2. spaii auxiliare (buctrie, bloc tehnico-sanitar);
3. spaii de circulaii (hol, antreu, coridoare, casa scrii, tambur)
La proiectarea spaiului unei cldiri trebuie s se in cont de cerinele funcionale i
arhitecturale printre care cele mai importante se refer la:
- orientarea favorabil a ncperilor i ferestrelor fa de punctele cardinale;

Coala
5
UTM 581.4 012 ME

- asigurarea unei legturi judicioase ntre spaii din punct de vedere funcional,
tehnologic, economic;
- amplasarea corespunztoare a utilajelor, mobilierului i a altor dotri precum i a unei
circulaii convenabile.
Elemente pentru montarea unor instalaii n interiorul cldirii.
Montarea n poziie de funcionare a lucrrilor de instalaii (conducte, cabluri, obiecte
sanitare, aparate, utilaje) se efectueaz cu ajutorul unor elemente din lemn, metal, materiale plastice,
precum i al materialelor care le fixeaz de elementele de construcie a cldirii.
- montarea bateriilor de nclzire i rcire : ele se monteaz n general pe dispozitive de
susinere proprie, independente de canalele de aer i snt pe supori metalici care se reazem pe
planee.
- montarea conductelor de ap cald i rece se poate face aparent sau ngropat
(mascat sub tencuiala pereilor sau sub pardosea). Eu am adoptat montarea ngropat a conductelor
ce se realizeaz cu ajutorul tencuielei executate pe rabi. Conductele verticale i coloanele se fixeaz
cu cte o brar la fiecare etaj deoarece nlimea acestuia nu depete 3,5 m. Am folosit conducte
din PVC la montarea crora se acord o deosebit atenie crerii posibilitii de dilatare sau
contracie liber ale acestora, care sunt de circa 7 ori mai mare dect la conductele metalice. La
trecera prin perei i planee, conducta de presiune din PVC se protejeaz cu un tub de protecie al
crui diametru interior este cu 5-10 mm mai mare dect diametrul exterior al evii pentru a nu crea
un punct fix. Spaiul liber dintre eava din PVC i tubul protector se completeaz cu psl mineral.
Tubul de protecie se fixeaz bine n perete sau planeu. Coloanele verticale sunt susinute la circa 3-
4 cm sub mufa cea mai apropiat de punctul de susinere. Distanele pe orizontal a conductelor de
PVC variaz cu temperatura de regim i grosimea peretelui evii.
Goluri n pereii i planeele cldirii
Canalele de ventilare natural a cldirii.
Ventilarea natural a cldirii se face de regul cu ajutorul ferestrelor. n ncperile care nu au
ferestre spre exterior sau au ferestre exterioare dar au degajri mari de cldur sau umiditate
(buctrii, birouri, oficii) e necesar o ventilare natural suplimentar care s realizeaz cu ajutorul
unor canale verticale executate n pereii cldirilor.
Canalele pentru ventilarea natural a cldirii pot fi:
- individuale pentru fiecare ncpere i nivel folosite la cldiri care au pn la P+4 etaje;
- cu canal colector central i canale secundare de absorbie pentru fiecare etaj i
ncpere, utilizate la cldiri cu mai mult de P+4 etaje.

Coala
6
UTM 581.4 012 ME

Deoarece canalele de ventilare sunt amplasate n pereii portani de la nceputul construciei i
pn n prezent, sunt amplasate pe toat nlimea cldirii ieind n afar, deasupra acoperiului.
Seciunea canalului e dreptunghiular cu dimensiunile de 380x1680. Canalele sunt executate din
zidrie din crmid i se reazem direct pe planee.
Schimbri fcute n pereii i planeele cldirii
Pornind de la lista ncperilor necesare i cercetnd actele normative 2.08.02 89
, 2.09.04 87
s-a gsit structura detaliat a ncperilor. Pentru a asigura funcionalitatea utilizrii spaiilor
impartit zona auxiliara in 4 perti functiolal necesare: 1 bucatarie- cel mai importatn compartiment ce
necesita cea mai mare suprafata, ea se imparte in secii cum sunt: secia bucatariei fiebini,
respectind toate normele de constructii si utilajele necesate, dotata cu 2 depozite pentru pastrarea
combinelor frigorifice si a cazanelor. Si secia bucatarii reci avind la dispoziie un depozit pentru
pastrarea legumelor si fructelor si cel mai important este spalatoriea cu un depozit ce sunt efectuate
dupe SNiP din tab. 8 si depozitele cu o suptafata de minim 6 m2 fiecate. 2 administraia dotata cu
cabinetul metodic si recepie avind iesire in interiorul cledirei pentru personal cit si afara pentru
parini sau alte persoane. 3 punctul medical- efecuat conform SNiP tab. 6 impartit in 2 zone: camera
medicului si sala de proceduri. 4 depozite si viceu pentru personal.
Pentru a realira toate incaperile dupa normativele propuse au fost demontai toi pereii
desparitori cu grosimea de 200 mm din m zidarie de calcar, cu scopul de a spori gradul lor de
funcionalitate. Din cauza lrgirei bucatriei, schimbarea punctului medical si a apariiei unui viceu
si a depozitelor, neprevzute iniial in proiect, se fac strpungeri in pereii exteriori sau in
tavan(efectuind ventelarea in pod) pentru a asigura ventilarea acestor incperi. n golul format de
200 x 200mm se instaleaz un ventilator electric automat.
La instalarea conductelor de ap, canalizare, nclzire, se fac strpungeri prin planeele cu
goluri. Dup planul reconstruit se adaug 4 puncte adugtoare de canalizare i alimentare cu ap
cald i rece. Dimensiunile golurilor sunt de 25 x 25 cm.. Strpungerea se poate realiza cu piul sau
alte instrumente adecvate.
Alte schimbri care afecteaz elementele construciei se fac la montarea unor instalaii cum
ar fi:
- montarea i fixarea corpurilor de nclzire i rcire. Condiionerele se monteaz n general pe
dispozitive de susinere proprie pe supori metalici care se reazem pe planee.
- montarea conductelor de ap cald i rece. Ele se monteaz aparent, se mascheaz cu ajutorul
tencuielei executate pe rabi. Conductele verticale se fixeaz cu cte o brar la fiecare etaj. Cele
orizontale se suspend pe console. La folosirea conductelor din PVC se creaz posibilitii de

Coala
7
UTM 581.4 012 ME

dilatare i contracie liber ale acestora. Conductele din PVC se protejeaz cu un tub de protecie al
crui diametru interior este cu 5-10 mm mai mare dect diametrul exterior al evii penru a nu crea
un punct fix. Spaiul liber dintre eava din PVC i tubul protector se completeaz cu psl mineral.
Pentru a delimita zonele, odaie propuse in proiect de vor efectua pereti desparitori din plci de
gips masiv si gips carton in dependent de destinaia incperilor, fiindc e ecologic, usor si nu
necesit resurse mari pentru al monta.

2.2. Soluii constructve
2.2.1. Tavan
Tavan suspendat din plci mari (gips carton)
Printre materialele utilizate tot mai frecvent in amenajrile de interior pentru tavanele
suspendate, se numar gips-cartonul, plcile metalice sau pe baza de lemn, fiecare material oferind
posibilitai relativ extinse in ceea ce priveste designul si conformarea final a tavanului. Tavanele
creeaz o impresie deosebit in designul unui interior, fiind in general acele elemente care
completeaz i personalizeaz un interior.
Plcile de gips carton pot fi prelucrate foarte uor, fiind constituite dintr-un sandwich (gips intre
dou foi de carton) si se taie astfel: se traseaz cu o linie dreapt zona de tiere. Apoi, cu un cutter se
cresteaz una din suprafete, se apuc partea de dup taietura i se indoaie in sensul foii de carton
care nu a fost crestata.
Sistemul de montaj este alcatuit din elemente metalice si poate fi folosit cu success pentru toate
materialele, permitand conformari simple sau complexe.

Placare 1. Placi de gips-carton RB, RBI 12,5 mm,
Structura se fixare 2. Profil metalic CD 60 - 06

Coala
8
UTM 581.4 012 ME

3. Profil metalic UD
4. Sistem de suspendare
4A. Sistem Nonius pentru CD 60
4B. Sistem tija list si piesa suspendare CD 60
4C. Sistem tija list si piesa suspendare rapida CD 60
4D. Sistem banda cu slitz si piesa de suspendare
CD 60 pentru banda cu slitz
Fixare 5.Diblu metalic DN6 pentru fixare sistem suspendare
6. Sistem de ancorare (ncrucisare) profile CD 60
6A. Piesa de ancorare dubla pentru CD 60
(alternativ 2 piese de ancorare simpl pentru CD 60)
6B. Piesa de ncrucisare CD 60 la nivel
suruburi autofiletante, interax max. 17 cm
Prelucrare cu spaclul 7. Pasta de rosturi Rigips
Banda de armare
Etansare 8. Banda de etansare sub profilele UD perimetrale
Izilare 9. Termoizolatie cu vata minerala

Coala
9
UTM 581.4 012 ME

2.2.2. Perei
a) Perei exterior din zidrie.

1
2
3

4

5
6
7
1. AplaTencoPlast tencuiala decorativa texturata

2. AplaPrimEX/AplaPrimEX Color/AplaTencoPrimer - amorsa pentru exterior

3. Strat de armare :
- AplaStyrofix masa de spaclu
- AplaMesh plasa de armare
- AplaStyrofix masa de spaclu
- dibluri

4. Placa de polistiren extrudat XPS / polistiren exapandat EPS AplaEfoam

5. AplaStyrofix /AplaFix/AplaFix EPS/ adeziv pentru polistiren

6. Profil pentru inceperea montajului

7. Zidarie
b) Perei desparitori din gips carton

Coala
10
UTM 581.4 012 ME

Placare 1. Placi de gips-carton
Structura 2. Profile CW 50, 75 sau 100 - 06
3. Profile UW 50, 75 sau 100 - 06
Fixare 4. suruburi autofiletante, interax max. 20 cm
5. Dibluri pozitionate la max. 100 cm
Prelucrarea cu spachelu 6. Pasta de rosturi Rigips
Banda de armare
Etansate 7. Banda de etansare sau straifuri de vata minerala
bazaltica (pentru rezistent la foc)
Izolare 8. Vata minerala
2.2.3. Pardosea.
Principalele caracteristici cerute in mod tradiional la fiecare pardoseal bun, care faciliteaz
intinderea, durata in timp, aderena, aspectul estetic, confortul termo-acustic si elasticitatea, sunt pe
larg satisfacute de pardoselile din lemn.

Coala
11
UTM 581.4 012 ME

1. Pardoseala lemn cu elemente prinse in panouri din conglomerat lemnos (OSB)
Pentru un rezultat optim este indicat folosirea unor lamele de dimensiuni reduse si dispuse
asimetric.
2. Panou OSB
Montajul parchetului pe un panou OSB permite exploatarea din plin a caracteristicilor de
conductibilitate termica redus i a capacitailor izolante: pardoseala de lemn montat pe un panou
OSB furnizeaz o mare contribuie la economia energiei si creterea confortului termic, determinand
i scderea zgomotului fcut de pai.
3. Film din polietilena
Panourile OSB sunt expuse deformrii in conditii de umiditate. Tenax FL constituie o barier
impotriva acesteia. Montajul TENAX FL determina protectia la uscarea sapei umede in primele zile
de montaj.
4. Sap de grosime 6-7 cm cu plas antifisurare.
Distribuia incrcrii depinde de tipul de pardoseal, o pardoseal inert (PVC, cauciuc,
mochet ...) nu distribuie incrcarile uniform. Pe cand pentru pardoselile rigide este necesar un
substrat cu o rezisten de circa 80 kg/m2, i pentru pardoseli inerte si din lemn 130 Kg/m2.

Coala
12
UTM 581.4 012 ME

3. SOLUIILE ARTISTICO-CONSTRUCTIVE
3.1. Caracteristica deciziilor generale ale stilului.
Designul interior contemporan, cunoscut i sub numele de stil modern, poate prea un stil
confuz, fr trasaturi ferme si greu de difereniat de alte stiluri de design contemporane. Stilul
contemporan este definit prin linii clare ce creeaza o atmosfer relaxant, spatii deschise, elemente
i materiale inspirate din natur.
Cea mai atragatoare calitate a stilului modern este accentul pus pe spaii deschise. Spaiul poate
fi accentuat vizual, in cazul in care nu beneficiai de o incpere mare, cu ferestre mari prin care
lumina sa fie lasat sa patrund in voie. Accesoriile atent alese sunt foarte importante in orice decor.
Stilul de amenajare modern se caracterizeaz prin linii curate si suprafee fine, fr detalii
complicate. Ins, acest lucru nu inseamn c o locuin amenajat dup principiile acestui stil trebuie
sa aib o infiare rece, steril si rigid.
Prea mult lume consider c o incpere modern ofer imaginea unui spital, prin suprafeele
albe si clare. Acest lucru ins nu este adevrat. Design-ul contemporan se joaca cu lumina si
culorile, formele si funciunile. Stilul de azi este o imbinare de elemente confortabile, locuibile care
creeaz o senzaie sofisticat i proaspt.
Stilul modern se potrivete atat pentru birouri, cat i pentru apartamente, case sau gradinie. O
gradini amenajata in stil contemporan poate fi linitit si comfortabil. Pentru a ajunge la acest stil
este important sa respectati nite reguli de baz. Simplitatea, subtilitatea, texturile i liniile clare va
ajut sa definii corect stilul modern. Trebuie de concentrat pe culoare, spaiu i forme. In
comparaie cu alte stiluri, stilul contemporan se potrivete de minune la efectuatea grediniei propuse
avind incaperi cu spaii mari i luminoase.
Mobilierul piese cu linii curate, siluete fine, suprafee fr sculpturi sau ornamente. Lemn in
culori deschise. Mobilierul trebuie sa aib form geometrice. Tapieria este neagr, alb sau alte
tonuri i este confecionat din fibre naturale. Materialele au un aspect natural: piele, lan, bumbac,
mtase, iut si sunt texturate. Piesele de mobilier sunt simple, fr curbe sau elemente decorative.
Canapelele, scaunele i fotoliile sunt i ele simple, fr niciun fel de element decorativ. Pernele
trebuie sa aduc ceva culoare i trebuie s aib motive geometrice.
Testurile naturale, cum ar fi mtasea, lana sau bumbacul, sunt folosite pentru aspectul texturii
i al nuanelor neutre. Totusi, modele viu colorate sunt intalnite in covoare sau perne.
2.2. Decizia privind gama coloristic
Modul in care fiecare dintre noi vede culorile este unic. Vederea noastr este deosebit de
complex i de sensibil. Numerosi factori externi, precum si lumina din incpere si texturile

Coala
13
UTM 581.4 012 ME

suprafeelor influeneaz felul in care percepem culorile. Anumite culori pot provoca un raspuns
emotional puternic, in utilizarea inteligent a luminii poate intensifica sau atenua starea sufletului.
Asa c, inainte de a decora odaile ne gindim cum trebuie sa se simt copii in interiorul acestora, am
pertecut ceva timp in ele inainte de a m decide asupra paletei finale.
Se tie c unele grupe de culori inspir anumite emoii. Aceste emoii pot fi schimbate
semnificativ, in funcie de adincimea sau tonurile culorii.

Compoziia culorilor conform . .

Nr.

Denumirea culorii

Nr.culorii

Compozitia

%din masa
1. Galben miere 81 - -25

48.0
58.0
2. Galben-trandafiriu 68 -1 100.0
3. Ivoliu 69 -1

58.8
41.2
4. Sofran 83 -5
-10
90.0
10.0
5. Verde limenta 64 - -25
-10
94.4
5.6
6. Verde-mazare 58 -10
-5
77.3
22.7
7. Rosu-coral 93 -20 100.0
8. Roz-garoafa 94 -20
-10

53.2
5.9
40.9
9. Roz-spuma-de-capsuni 96 -1
-1
-10
66.6
25.1
8.3
10. Albastru-celest 28 -2
-5

51.0
1.9
47.1
11. Albastru regal 23 -50 100.0

Coala
14
UTM 581.4 012 ME

12. Mahoniu 15 -20
-50

26.6
18.1
55.3

2.3. Lucrrile de finisare.
Finisajele unei cldiri cuprind urmtoarele lucrri: pardoseli, tencuieli, placaje, zugrveli,
vopsitorii, tapete si tamplrii, avand un rol funcional, decorative si igienico-sanitar. Costul acestor
lucrri reprezint cca. 15-20% din costul material si cca. 25-30% din cel salarial al unei construcii,
fapt pentru care se impun msuri de reducere a acestor cheltuieli prin:
-mecanizarea proceselor tehnologice ale lucrrilor de finisaje;
-prefabricarea elementelor de finisaj;
-folosirea de materiale eficiente;
-introducerea unor metode avansate de lucru;
-calificarea corespunzatoare a forei de munc.
Pardoselile. Sunt elemente de construcie situate la fa superioare a planseelor sau direct pe
pmant, care alctuiesc suprafata plan, neted i rezistent la uzur i care au rol de a prelua i
transmite incrcrile date de circulaie i depozitare, precum i un rol estetic, de izolare termic,
fonic, etc.
Ele cuprind:
-stratul-suport, rigid, constituit din beton simplu sau elastic, nisip, pietri, piatr spart;
-stratul de uzur, format din diverse materiale: pmant, lemn, piatr natural, piatra artificiale,
bituminoase, materiale pe baza de polimeri sintetici, materiale speciale. Pardoselile trebuie s
indeplineasc anumite condiii:
-s fie rezistente la uzur produs de circulaia oamenilor, animalelor sau a vehiculelor;
-sa nu se deformeze la ocuri prin cdere;
-sa reziste la poansonare;
-sa fie durabile;
-sa fie termoizolante si fonoizolante;
-rezistente la foc;
-sa fie impermeabile;
-sa fie estetice;

Coala
15
UTM 581.4 012 ME

-sa fie usor de executat, intreinut i reparat.
O pardoseal nu poate indeplini in totalitate aceste condiii alegerea tipului de pardoseal se face
in funcie de destinaia cladirii: social-culturala, de locuit, administrativ, industrial, agrozootehnic
etc. Un criteriu important in funcie de care se pot clasifica pardoselile il constituie materialul din
care se execut statul de uzur.
Pardoselile pot fi:
-din lemn;
-din piatra natural;
-din piatra artificial nears;
-din piatr artificial ars;
-din produse pe baz de polimeri sintetici.;
-din sticl.
Lucrarile de pardoseli se execut dup ce au fost realizate tencuielile, montat tamplaria si
probate instalaiile amplasate sub pardoseal.
Pardoselile din lemn, se folosesc in mod curent datorit unor caliti ca: elasticitate mare,
termo i fonoizolatoare, antiderapante, estetice.
Pardoselile pot fi: -
din dusumele brute care se utilizeaz la magazii, poduri sau dusumea oarba sub parchet;
-din parchete;
-din placi fibrolemnoase;
-din pavale de lemn.

Pardoseli din mocheta. Se folosesc foarte mult in locuine, camere de hoteluri, sali de teatre si
concerte, sali de conferin, biblioteci i sali de lectur, magazine, birouri. Avantajele pardoselilor
din mochet: estetice, termo si fonoizolatoare, se intrein, se cur i se monteaza usor.
Tencuielile reprezint finisaje aplicate pe suprafata brut a unor elemente de constructie avand
urmatoarele roluri: decorative, igienic, de protecie, de izolare termic, fonic si hidrofug.
Calsificarea tencuielilor se face dupa anumite criterii: natura suprafeei pe care se aplic, modul de
execuie, liantul de preparare a mortarului (var, ipsos, argila, ciment, var hidraulic), modul de
prelucrare-finisare a fetei vazute (suprafata netezit sau driscuit, suprafata executat din materiale
si cu metode speciale), dupa poziia lor in construcie (tencuieli interioare si exterioare).
Dintre tencuielile obisnuite, cele mai intrebuinate sunt:
-tencuieli brute;
-tencuieli driscuite;

Coala
16
UTM 581.4 012 ME

-tencuieli sclivisite;
-tencuieli gletuite.
Tencuiala se aplica in trei straturi: stratul de amorsaj (spritul), grundul si stratul vizibil (de
finisare).
Placaje. Lucrarile de placaj reprezint lucrarile de finisaje prin care se aplic pe suprafaa
pereilor interiori sau exteriori, plci sau panouri din diferite materiale.
Dupa natura materialelor folosite, placajele pot fi :
-placaje din plci de faian, se fac din argile refractare, caolinuri, feldspati, acoperite pe o fat
cu smalt iar pe cealalt cu striuri in relief. Se folosesc la placarea bilor, buctriilor, grupurilor
sanitare, laboratoarelor etc.;
-placaje din plcue de stricl colorat. Plcute de diferite culori, cu o fat dreapt si cealalt cu
striuri, se utilizeaz la finisarea cladirilor, cu placaje interioare si exterioare;

-placaje din lemn. Folosesc la interioare pentru lambriuri, utilizandu-se fibre din lemn (PFL) ,
plci aglomerate din achii de lemn (PAL), tablii, scanduri;
Zugraveli si vopsitorii. Lucrrile de finisaj prin care se aplic pe suprafea elementelor de
construcie un strat subire dintr-o suspensie de pigmeni in ap i numesc zugrveli. Daca stratul
este alctuit dintr-o suspensie de pigmeni in ulei sau emulsii de lian in ap, lucrrile de finisaj se
numesc vopsitorii.
Zugravelile se clasific in: vruit (executat din lapte de var stins i strecurat, cu ajutorul
bidinelei sau pomp), pe baza de clei, pe baza de vinarom (executate pe beton, crmid, lemn,
hartie, esturi), in calcio-vechio (realizat prin stropire manual sau mecanic), decorative (se
execut cu ajutorul unor pensule, burei de cauciuc, sabloane de hartie etc).
Vopsitoriile. Dintre tipurile de vopsitorii cele mai importante sunt:
-vopsitoriile in ulei pe tencuial, primul strat, grundul de imbibare, se chituieste, dup uscare se
slefuiete i apoi se aplica 2-3 straturi pe direcie vertical, ultimul strat se va da de sus in jos;
-vopsitoriile pe lemnarie, se aplic pe tamplaria uilor, ferestrelor, a lambriurilor i constau in
aplicarea a 2-3 straturi de vopsea pe suprafetele grunduite i spcluite cu chit de lac, ultimul strat
dandu-se in lungul fibrelor lemnului;
-suprafeele metalice, se vopsesc dup ce imprealabil au fost bine curate, inclusiv de rugin i
grunduite cu miniu de plumb;
Tapetele reprezinta lucrri de finisaj ce constau in aplicarea la interior pe perei a unor faii
decorative din: hartie, carton, stofa, matase, PVC etc. Suprafata-suport trebuie sa fie perfect plat,

Coala
17
UTM 581.4 012 ME

curat i uscat. Pentru indepartarea tapetului vechi, acesta sa va umezi cu ap cald si apoi se va
rzui cu spaclul.
Tamplarie. Lucrrile de tamplrie reprezinta elementele de construcie ce se monteaz in
golurile lsate special la execuia pereilor interiori i exteriori ai cldirii pentru iluminare i
ventilaie natural, intrare-ieire, comunicare intre diferite incperi. Ferestrele au rolul de a permite
intrarea aerului si a luminii solare in incperile cldirii, dar i posibilitatea ocupanilor cldirii s
priveasc mediul extern.
Ferestrele se pot clasifica in funcie de diferite criterii:
-metoda de deschidere (in interior, in exterior, in interior-exterior, prin glisare, prin pliere);
-materialul din care sunt executate (lemn, otel, aluminiu, PVC etc);
-dimensiuni.
In construcii se folosesc numeroase sorturi de stricla:
-sticla translucid, transmite lumina cu grede diferite;
-sticla opac, este colorat;
-sticla armat cu retea de sarm, la spargere nu se raspandesc cioburi;
-sticla care absoarbe caldur; -sticla care rezist la socuri mecanice.
Usile. Pe lang rolul funcional are si rol decorative. Forma si dimensiunile usilor sunt in funcie
de rolul i poziia pe care o au in cldire.
Clasificarea uilor se face dupa mai multe criterii:
-dupa poziia pe care o au in construcie (interioare si exterioare);
-dupa modul de deschidere (deschidere obinuita, pivotanta, batante, culisante sau pliante,
turnante;
-dupa numarul de canaturi (cu un cant, cu doua sau mai multe);
-dupa materialele folosite (din lemn masiv, cu rame si tablii din lemn masiv, din lemn placate cu
placaj, din placi din achii de lemn aglomerat, din folii de materiale plastice, cu miez celular de
hartie, din placi din fibre de lemn, metalice, din materiale plastice).
In lucrrile de tamplrie, pe lang ferestre si ui, mai pot intra si obloanele si rulourile. Aceste
elemente folosesc contra intrrii luminii sau soarelui in incpere sau ca motiv de siguran la faa
exterioare a uilor i ferestrelor.

Coala
18
UTM 581.4 012 ME

4.UTILAJUL TEHNOLOGIC INGINERESC
Lista utilajelor
Nr. Tipul Denumirea Cantitatea
1. Sanitar Chiuvete duble
Chiuvete duble 1
Lavuar
Lavuar mic
Lavuar (bs)
Cada
Vas ce closet mic
Biduar mic
Vas ce closet
Uscator de prosoape
4
2
2
6
1
2
6
1
1
2
2. Electric Uscator de maini 1
3. Incalzire Cazan
Calorifere
1
24

5. FIZICA CONSARUCTIILOR
5.1. Cerine fa de iluminatul artificial
1. Iluminatul artificial i utilajul electrotehnic trebuie s corespund cerinelor normativului n
construcie II-4-79 Iluminatul natural i artificial. Norme de proiectare. Valorile iluminrii depind
de caracterul lucrului vizual, de mrimea detaliilor examinate i contrastului lor cu fonul.
2. Nivelul iluminrii locurilor de lucru pentru ndeplinirea lucrrilor fine ce se refer la
categoria 2 v de precizie (ateliere de reparaie a ceasurilor, giuvaierelor etc.) trebuie s fie nu mai
puin de 4000 lx n sistemul iluminrii mixte (tuburi luminescente). Nivelul iluminrii locurilor de
munc n cazul utilizrii tuburilor luminescente va fi: n atelierele de cusut - 600 lx (iluminare
general) pentru suprafee de culoare deschis i de 4750 lx (iluminare combinat) pentru suprafee
ntunecate; n atelierele de prelucrare a lemnului - 500 lx (iluminare general); n atelierele de
prelucrare a metalului - 600 lx (iluminare general) i 1000 lx (iluminare combinat); n atelierele de
strungrie - 1000 lx (iluminare combinat); n atelierele de frezare - 1000 lx (iluminare combinat).
Cota iluminrii generale n atelierele nominalizate va fi de 50%. La utilizarea becurilor cu
incandescen normele iluminrii se vor micora cu 1-2 trepte n dependen de gradul de precizie a

Coala
19
UTM 581.4 012 ME

lucrului. Nivelul iluminrii (pe mese) n slile de studii, aule i laboratoare va fi de 300-500 lx,
cabinetul de desen tehnic - 500 lx, cabinetul de informatic - 300 lx.
3. n cabinetele de mijloace tehnice nivelul iluminrii trebuie s permit posibilitatea de a scrie
n timpul folosirii mijloacelor didactice, iar iluminarea suprafeei de lucru nu trebuie s fie mai mic
de 300 lx. La leciile cu folosirea mijloacelor tehnice pot fi utilizate urmtoarele dispozitive i
aparate:
a) televizoare cu mrimea ecranului pe diagonal de 59-61 cm;
b) diaproiectoare cu condiia respectrii stricte a distanei aparatului pn la ecran de 3 m;
c) proiectoare etc.
Pentru condiii mai bune de percepie se vor folosi ecrane cu reflectarea difuz sau ecrane mate-
albe cu coeficientul refraciei nu mai mic de 0,8. n atelierele de producere, cabinetele cu tehnologie
special nivelul iluminatului se stabilete n dependen de mrimea, exactitatea lucrului i
contrastul obiectului cu fonul, conform normelor iluminrii ntreprinderilor industriale, dar nu mai
mic de iluminarea normativ pentru ncperile de studiu. Pentru aceasta se permite folosirea sistemei
de iluminare mixt. Nivelul optim de iluminare pentru slile sportive constituie 400 lx la nivelul
pardoselii, iar cel minimal -200 lx.
4. Pentru iluminarea general a ncperilor de studii cu condiii normale ale mediului (lipsa
pulberilor, umiditii relative nalte i a substanelor chimice active) trebuie folosite sursele de
iluminare destinate iluminrii generale a ncperilor cldirilor publice LPO 02.240, LPO 28-240,
LPO 02-240, LPO 46-418-005 i altele similare dup caracteristicile constructive i tehnice.
5. Pentru iluminarea tablei trebuie s fie folosite sursele LPO -30-40-122(125), care se
monteaz paralel cu tabla, la o distan de 0,3 m mai sus de marginea ei superioar i 0,6 m de la
suprafaa tablei. Iluminarea tablei trebuie s fie nu mai mic de 500 lx.
6. Pentru ncperile de producere cu condiii normale (lipsa temperaturii nalte, prafului,
umiditii) i dificile (prezena prafului, umiditii nalte, substanelor chimice active) se vor folosi
surse de iluminare n dependen de destinaia lor. n ateliere se va utiliza att sistema de iluminare
general, ct i cea combinat (general i local). La executarea lucrului de categoria 1-4 se va
folosi sistema de iluminare combinat, unde cota iluminrii generale va fi de 10%. Pentru iluminarea
general se vor folosi tuburile luminescente, iar pentru iluminarea local att cele luminescente, ct i
incandescente. Neuniformitatea iluminrii (raportul nivelului iluminrii maximale ctre cele
minimale) pentru categoriile 1-3 va fi de 1,3 pentru tuburile luminescente i de 1,5 pentru altele, iar
pentru categoriile 4-6 - corespunztor 1,5 i 2,0.

Coala
20
UTM 581.4 012 ME

7. Pentru iluminarea strungurilor de lefuire se vor folosi surse din seria 01. Pentru
iluminarea local a diferitor strunguri de prelucrare a metalului trebuie s fie folosite surse cu becuri
incandescente.
8. Numrul necesar de lmpi se instaleaz n corespundere cu calculele corespunztoare, lund
n considerare mrimea coeficientului de rezerv.
9. n slile de studii, cabinete, aule i ateliere trebuie s se prevad conectarea separat a
lmpilor pe rnduri i iluminarea local a tablei, prize pentru iluminarea local i un releu
fotoelectric, care automat conecteaz iluminarea artificial, n caz de micorare a nivelului iluminrii
naturale.
10. Sistemul de iluminare, la finele construciei sau reconstruciei, trebuie s fie recepionat de
o comisie n componena creia vor fi inclui reprezentani ai beneficiarului, organizaiei de montare
i proiectare, centrelor de medicin preventiv, inspectoratului tehnic, organelor de stat de
supraveghere antiincendiar i dup necesitate din alte organe cointeresate.

5.2. Calculul iluminrii artificiale pentru sala sportivo-festiva.

5.2.1. Date generale:
1. Localitatea de construcie s.Ohrincea
2. Destinaia ncperii Sala Festivitati-sportiva
3. Dimensiunile L.B.H 8 x 12.3 x 3
4. Tipul de iluminare Lateral
5. Orientarea ferestrelor 136
o
225
o

6. Finisarea interioar din ncpere
a. gradul de reflectare a tavanului
1
0.60%
b. gradul de reflectare a pereilor
2
0.45%
c. gradul de reflectare a pardoselei
3
0,20%
7. Dimensiunile golurilor de lumin
8
1
S
pardoselei
8. nlimea suprafeei de lucru Tab. 2 SNIP II 4 79
9. Materialul de confecionare a cercevelei duble Lemn
10. Sortul sticlei Obisnuita
11. Numrul de sticl la geam Dubl

5.2.2. Aflam normarea iluminarii artificiale.

Coala
21
UTM 581.4 012 ME

n conformitate cu II 4 79 tab.2 ,p.1, pentru sala sportivo-festiva se
normeaz iluminarea artificial de E
n
= 300Lx la nivelul suprafeei de lucru orizontal, care se afl la
nivelul pardoselei.

5.2.3. Efectuam calculul indicelui i incaperii.
i=
( ) b a H
S
p
+
;
Unde: S suprafaa ncperii;
H
p
nlimea calculat de la suprafaa de lucru pn la instalaia de iluminare;
a,b lungimea i limea ncperii;
S = a * b = 8 * 12.3 = 98.4 Hp = H - 0.8 = 3 0.8 = 2.2
S = 98.4 m
2
; Hp = 2.2;

i=
( ) b a H
S
p
+
=
( ) 3 . 12 8 2 . 2
4 . 98
+
=
66 . 44
4 . 98
= 2.2;

5.2.4. Efectum calculul
med.sup r
:

med.sup r
=
per t
per per t t
S S
S S
+
+
;
Unde: St suprafaa tavanului;
Sper suptafaa pereilor.
St = a * b = 8 * 12.3 = 98.4 Sper = (a * H)2 + (b * H)2 = 121.8
med.sup r
=
per t
per per t t
S S
S S
+
+
=
8 . 121 4 . 98
8 . 121 45 , 0 4 . 98 6 , 0
+
+
=
2 . 220
85 . 113
= 0.51 0.5.
= 0.535(conform tab.1,33 , .

5.2.5. Efectuam calculul numrul de instalaii de lumin

Coala
22
UTM 581.4 012 ME

N =
q |

1
n
S Z K E
r n

Unde: N numrul instalaiilor de lumin;
E
n
iluminarea normat n
K
r
coeficientul de rezerv conform tab.3 p.3 pag.16 II 4 79
Z coeficient de ne uniformitate a luminii (pentru iluminarea medie Z = 1)
S suprafaa ncperii
n numrul de becuri n instalaii (n = 1)

1
| - fluxul de lumin a lmpii
coeficientul de folosin

Coeficientul de folosin, , se determin conform tab.1,33 ,
, cu ajutorul indicelui i al ncperii, coeficientului mediu de reflexie a
sunetului de ctre perei i tavan
med.sup r
, i tipul luminatorului care n cazul dat reprezint lumin
difuz.
Efectum calculul N:
E
n
= 200Lx , S =98.4 m2, K
r
= 1,2 (tab.3 p.3 pag.16 II 4 79),
Z =1, n =1,
1
| = 2300;

N =
q |

1
n
S Z K E
r n
=
535 , 0 2300 1
4 . 98 1 2 , 1 200

=
5 . 1230
23616
= 19.19 20 (instalaii de
lumin );

5.2.6. Concluzie:
Pentru sala sportivo-festiva se monteaza 20 instalaii de lumin luminiscent a cte 1 lmpi de
tip 40-2 , , diametrul de 60 mm.

5.2.7. nsorirea
Conform II 07 07 89 , Urbanism, Planificarea i construcia oraelor i satelor,
(punctul 9.19, pag.30), amplasarea i orientarea cldirilor social culturale i de locuit, trebuie s
asigure continu (nentrerupt) nsorirea odilor i teritoriilor: zonele aflate la Sud 50 Lat. Nord.,
timpul de nsorire este de 2 ore si 30min. pe perioada 22 martie 22 septembrie;

Coala
23
UTM 581.4 012 ME

Zonele aflate mai la Nord de 50 Lat. Nord., trebuie s asigure 3 ore de nsorire pe zi pe
perioada de 22 aprilie 22 august.
Sala sportivo-festiva se afl n s. Ohrincea, care este mai la sud de 50 Lat. Nord., ceea ce i
asigur continuu (nentrerupt) timpul de nsorire de 2 ore i 30min. pe perioada 22 martie 22
septembrie.

6. TEHNOLOGIA LUCRRILOR DE FINISARE
6.1. Descrierea secvenei de lucrari de reparaii si de finisare
Lucrrile de finisaj au rol constructiv, funcional, decorativ i igienico-sanitar i se execut n
general, dup ce ntreaga cldire de rou (fundaii, perei, planee, scri etc.) i acoperiul (inclusiv
nvelitoarea) au fost executate. Finisajele cuprind lucrri de: pardoseli, tencuieli, placaje, zugrveli,
vopsitorii, tapete, tmplrie.Din punct de vedere funcional, ele trebuie s asigure: confortul, izolarea
termic, fonic, circulaia, meninerea cureniei etc.Lucrrile de finisaj necesit un volum relativ
mic de materiale, dar cu un cost mai ridicat comparativ cu al materialelor folosite la lucrrile
elementelor de structur, nchideri, compartimentare etc.Executarea finisajelor se face n general
manual, numai unele procese tehnologice putnd fi realizate mecanizat i necesit munc de nalt
calificare. Din aceast cauz, lucrrile de finisaj reprezint o parte important din valoarea unei
cldiri, influennd n mare msur costul i consumul de manoper (circa 15...20% din costul total
i respectiv 28...30% din manopera total a lucrrilor de construcii).
6.1.1. Elemente de interior.
- Montarea tavanelor
In primul rind stadilesc inalimea la care voi monta tavanul. Pentru acest lucru folosind
furtunul de nivel trasez o linie orizontala la nivelul ochilor, de la aceasta linie se va masuta distana
pina la beton. Inalimea tavanului trebuie de calculate astfel incit sa nu fie mai mic de 8 cm (1.2cm
placa de gips-carton + 3cm primul profil + 3cm al doilea profil + 1cm tolerant pentru montarea
bridei). Dupa ce am am stabilit inalimea, folosind o sfera de trasat se traseaza pe tot perimetrul
camerei linia unde va fi montat profilul de contur, el se monteaza cu ajutorul diblurilor facind guri
prin profil in perei. Apoi trecem la montarea primului rind de profile de camp care se aseaz paste
profilul de contur ce se aseaza la o distant de 80 cm. Dupa ce s-au asezat profilele se trece la
ancorarea lor in beton. Intinzandu-se o sfoar pe lang fiecare, din cap in cap se regleaza inlimea
fiecruia. Acest lucru este foarte important pentru a obine un tavan perfect plan. Ancorarea se face
la cel mult un metru distan, folosind bride sau tije de ancorare.
Urmatoarea etap este de a monta profilele pe care vor fi prinse plcile. Aceste se vor monta in
interiorul profilului de contur la distana de 60 cm interax. Prinderea de profilele de deasupra se va

Coala
24
UTM 581.4 012 ME

face prin elemente de incrucisare. Urmeaz asezarea plcilor, acestea se aseaz cap la cap, incepand
de la perete. Dup ce se completeaza un rand, se incepe de la perete opus astfel ca rosturile se fie
decalate. Plcile se prind folosind holzsuruburi autofiletante. Acestea se strang pan ce floarea lor
este foarte puin in interiorul foii de gips.
Dupa finisarea montarii gipsului se incleie plala la fisurile dintre gipso-carton pentru a reduce
la minim probabilitatea apariiei fisurilor in timp. Tot dupa acest principiu se monteaza pereii
despritori. Pereii sunt acele subansambluri constructive ale cldirii cu rol de delimitare a spaiului
interior in mai multe pari funcionale.
Pereii sunt alctuii din componente diverse:
--elementul de baz care poate fi din zidrie, beton, metal,,lemn, gips carton etc;lemn etc;
--elementul de finisaj (interior , exterior))sub forma de tencuieli, placaje, tapete etc;tencuieli,
pl c--elemente inglobate cum ar fi: usi, ferestre, couri de fum,,canale de ventilaie, hidroizolaii,
termoizolatii, izolaii fonice etc.fonice
Spre final glituim cu atenie toate suprafetele tavanului si pereilor, indreptind unde este
nevoie. Dupa toi acesti pasi pregtim vopseua cu culoarea necesar si o probm pe o suprafa mic
pentru un rezultat mai bun se verific culoarea a doua zi dupa testare. Pe perei voi combina vopsea
cu tapet.
- Montarea tapetului
Pentru a monta tapete avem nevoie de: Scara, masa montaj, creioane, cutter foarte ascuit,
trafalet si recipient pentru adeziv, rulet, boloboc si vinclu (pentru a taia la 90 de grade tapetul),
spatula de plastic, carpe umede si uscate curate.
Materiale necesare:
- Tapet (cumparat cu 10-15% in plus pentru pierderi pentru cel fara model si cu 30%-50% in
plus pentru cel cu model)
- Adeziv special pentru tapet (sub forma lichida sau fulgi)
- Baghet polistiren pentru delimitare de tavan
In primul rand msor peretele ales si estimez cate fasii de tapet vor intra in funcie de limea
acestuia. Daca tapetul are 50 cm laime, msor de la peretele din dreapta 40 cm si desenez pe perete
o vertical perfect, aici voi monta ultima fasie de tapet si o voi tia exact cum imi cere peretele, la
sfarsit. Prima fasie de tapet o voi monta in stanga liniei trasate. Aplic adeziv atat pe perete cat si pe
fasia de tapet taiata. Aplic tapetul de sus in jos cu spatula de plastic elimin tot adezivul in exces si
orice bula de aer ramasa. Urmatoarea fasie o voi tia astfel: inalimea peretelui plus 20 cm plus
lungimea necesar pentru a sincroniza desenul de pe cele 2 role. Aplic fasie dupa fasie pana la coltul
peretelui. Aici decupez ultima fasie exact pe col sau o intoarc 2-3 cm pe peretele alaturat. Sterg cu

Coala
25
UTM 581.4 012 ME

grija adezivul in exces care apare pe fasiile noi de tapet. Dup ce am montat tapetul tai perfect
resturile rmase sus si jos, in linie cu tavanul si respectiv cu plinta. Opional punem si bagheta
polistiren la imbinarea cu tavanul.
Realizind tavanul si pereii definitive putem monta pardoseaua klinker in blocul sanitar si
parchetul masiv in grupe.
de pardoseala klinker le aplicm cu adeziv flexibil pe suprafete cu inclzire in pardoseal.
- Montarea pardoselelor klinker
Pe suprafetele mai puin stabile aplic in prealabil o sap autonivelant,
dupa intrirea sapei aplic un strat de polisteren cel puin de 4 cm pentru a nu permite pierderile de
cldur, apoi se intinde un strat de foizol. Derulm covorasul pe toat suprafaa incperei, taiem
covorul in asa fel ca s ocolim obstacolele. Controlm rezistena izolaiei si rezistena covorului de
incalzire inainte, in timpul si dupa montare. Aplicm un strat de sap autonivelant, dupa uscare
intindem adezivul cu ajutorul unei gletiere cu dini. Placile klinker le vom aseza pe pardosea prin
presare si miscari alternative stanga-dreapta.
La montarea placilor klinker nu se folosesc distaniere (cruciulie sau t-uri) ci se va verifica
liniaritatea randurilor cu ajutorul sforii de zidar.
La montare se vor verifica dimensiunile rosturilor. Diferenele aprute datorit dimesiunilor diferite
a plcilor se vor corecta in aceast etap.
In cazul plcilor klinker extrudate vom sesiza existena unor umeri mici pe muchiile orientate fa in
fa. Acestia se datoreaza procesului de fablricaie a plcilor. Trebuie s fim ateni ca intotdeauna
acesti umeri sa fie orientai in aceeasi direcie la montaj.
Dimensiunea minima pe care o recomandm pentru rost este 8mm. Fabricantul recomand rostul de
minim 10mm.
Pentru rosturile pardoselilor klinker trebuie s se foloseasc materiale speciale pentru rosturi late la
pardoseli reci.
Roaturile le efectum in modul urmator:
- Mortarul de rosturi se va amesteca si se va introduce in rost in mod obisnuit.
- Asteptm ca materialul sa se intreasc pan cand are consistenta betonului
- Stropim toat suprafaa pardoselii uniform cu apa
- Curm toata suprafaa cu ajutorul buretelui de rosturi. Vom avea grij sa splm cat mai des
buretele.
- Mortarul de rost ajuns accidental pe suprafata pardoselii se va indeparta cu detartrant care-l va
dizolva.
Montarea pardoselelor din parchet masiv cu incalzire de regul are acelea-si etape de lucru. Dup

Coala
26
UTM 581.4 012 ME

uscarea sapei autonivelante montajul parchetului se face prin lipire pe suprafata sapei autonivelante
cu ULTRABOND P990 1K.
6.2. Explicarea materialului : Parchet masiv
6.2.1. Tipul lucrarilor de finisaj alese sau a materialelor utilizate in proiectul propus
design interior.
Parchet masiv
In zilele noastre lemnul ocup o poziie exclusiv in ierarhia materialelor cele mai potrivite
pentru a exprima in modul cel mai elocvent valorile vietii actuale si ale arhitecturii moderne. Fie ca
este vorba de locuint dumneavoastra privat, la lucru sau in ambientul facilitailor de relaxare si
odihn, acest produs raspunde tuturor ambiiilor si dorinelor, exprimand valori simbolice diferite
asa cum sunt tradiia, elegana, modernitatea si bunul gust.
Prin utilizarea diferitelor tipuri de parchet masiv de diverse lungimi se alege o variant ecologic si
natural pentru innobilarea pardoselilor cladirilor publice sau a celor private. Lemnul pentru
parchet este obinut din pomii care reprezint in mod simbolic legatura dintre pmant si cer.

6.2.2. Scopul acestui tip de finisare.
Scopul folosirii acestui material de finisare este in primul rind esthetic i funcional. Dar nu
trebuie sa uitm ca majoritatea cldirilor castig la capitolulele privind intimitatea si climatul
ambiental atractiv, daca in privina pardoselii se opteaza pentru parchet masiv, in momentul
construciei acestora. Aerul de caldur emanat de lemnul natural imprima locuintei un aspect
atrgtor familial, conferind spaiilor de locuit un confort termic unic. Prin porii sai deschisi el se
evideniaz pentru capacitatea sa de a regla umiditatea aerului in incperile de lucru sau de locuit,
fiind foarte indicat deci si pentru cei alergici.
Alaturi de atractivitate parchetul mai posed multe alte proprietti pozitive care-l caracterizeaz. In
mod special putem enuna durata lui foarte lunga de folosin, care-l face atat de indrgit. El ii
pstreaz ani de zile nobleea dac este protejat si ingrijit in mod corespunzator, fiind in acelai
timp foarte robust, igienic si indurator.

6.2.3. Pregatirea suprafeelor pentru efectuarea lucrarilor de finisare.
Prima operaiune este de lefuire a suprafeei pardoselii existente cu o main monodisc
prevzut cu pastile diamantate. Aceast operaiune are rolul de a indeprta eventualele urme de
reziduuri antiaderente (tratamente cu ceara, uleiuri, grasimi) i de a asperiza puin dar uniform
suprafaa dalelor de ciment. Asperizarea suprafeei va crete simitor aderena sapei autonivelante
care se va turna ulterior.

Coala
27
UTM 581.4 012 ME

In cazul in care la pregatirea mecanic a suprafeei, vor rezulta desprinderi ale pardoselii, se vor
indepart i se vor reface volumetric, dalele sau poriunile desprinse. Materialele de reparaii sunt
de tip mortare cu uscare rapid tip Nivorapid, Mapecem Pronto sau Topcem Pronto.
Pregtirea suprafeelor din beton, gen sapa grosiera, placa din beton, pardoseli existente pe
baz de raini epoxidice sau poliuretanice impun indeprtarea laptelui de ciment, deschiderea
porilor sau indepartarea finisajului prelucrarea mecanica a suprafeelor prin sablare cu bile de oel,
frezare, insprirea suportului cu monodisc cu disc diamantat, periere mecanic.

6.2.4. Masinile, mecanismele, sculele la lucrri de finisare.
Nivelarea suportului
Monodiscul sau maina de lefuit se folosesc dupa frezare pentru diminuarea rugozitaii.
Principiul de funcionare a mainilor monodisc sau a mainilor de lefuit, se bazeaz pe aciunea
unui motor care pune in micare unul sau mai multe discuri. La randul lor discurile acioneaz
asupra suprafeei si prin frecarea indeprteaza stratul superficial al betonului sau a suprafeei. Ca
accesorii, discurile pot fi foarte diferite. Astfel intalnim discuri pentru abraziune profund, cu
pastile diamantate diferite in funcie de duritatea betonului, discuri de finisare cu diverse granulaii,
discuri de buciardare etc. Mainile funcioneaz legate la un aspirator care creaza vacuum aspirand
praful, evitandu-se in acest fel contaminarea ambientului.
Mainile de lefuit se folosesc la pregtirea i recondiionarea suprafetelor din beton sau a
suprafeelor pe baz de ciment inainte de efectuarea unor operaiuni de aplicare a unor straturi sau
finisaje.
Pregatirea suportului prin slefuire se aplic pe diferite suprafee, orizontale sau cu panta mic, cum
ar fi: pardoseli din beton fr strat de uzur, pardoseli din beton sau sape de egalizare grosiere care
au pe suprafaa urme de lapte de ciment sau cu suprafat murdar.
Viteza de deplasare a mainii de lefuit si utilizarea diferitelor tipuri de accesorii pe suport au ca si
consecin indeprtarea unui strat cu grosime mai mic sau mai mare din suport.
In timpul lucrului viteza de inaintare a mainii este controlat manual de ctre operator.
Mainile sunt alimentate cu motoare care pot fi monofazice sau trifazice.
Gama de maini de lefuit cuprinde modele foarte diverse, cu greutti diferite.
lefuirea suportului are ca rezultat indeprtarea stratului superficial, deschiderea porilor, creterea
aderenei urmatoarelor straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica.
Frezarea suportului
Procedura de frezare se aplic cu succes pe suprafee unde nu este posibil sau nu da
randament sablarea.

Coala
28
UTM 581.4 012 ME

Principiul de funcionare a mainilor de frezare, se bazeaz pe aciunea mecanic a unui motor
electric care angreneaza tamburi prevazuti cu stelute diamantate montate pe un ax metalic. Fiecare
cilindru consta din trei axe metalice cu stelute. Stelute metalice pot fi de mai multe feluri, avand
geometrie diferit, in funcie de duritatea suportului. Prin invartirea cilindrului se produce lovirea
i buciardarea suprafeei. Ca rezultat, prin frezare se indeparteaza stratul superficial al betonului.
Suprafaa betonului rmane puternic rugoas, cu dungi si canale, ca o urm de pieptene. Mainile
de frezat funcioneaz atat pe suport uscat cat si umed. Se pot atasa la un aspirator industrial
automat, evitandu-se in acest fel contaminarea mediului, cand se lucreaz la interior.
O caracteristic aparte a mainilor este aceea c sunt gandite, c prin folosirea diverselor accesorii,
s poat fi transformate i utilizate ca maini de FREZAT, DE PERIERE si DE NIVELARE.
Masinile de frezat sunt construite in vederea pregtirii i recondiionrii suprafeelor din beton sau
a suprafeelor pe baz de ciment inainte de efectuarea unor operaiuni de turnare si aplicare a altor
straturi sau finisaje.
Pregtirea suportului prin frezare se foloseste pe suprafee orizontale sau cu pant mic, cum ar fi:
pardoseli din beton cu sau fr stat de uzur, plac de ciment sau beton cu denivelri rezultate de la
turnare, pardoseli din beton sau sape de egalizare grosiere care au suprafa puternic contaminat,
impregnat si murdar cu uleiuri, substante grase, substane antiaderente etc, sape autonivelante
care trebuiesc indeprtate etc.
Viteza de deplasare a masinii de frezat si numrul de treceri peste suport au ca si consecin
indeprtarea unui strat cu grosime variabil din suport, iar in cazul betoanelor o rugozitate ridicat
si expunerea mai accentuat a agregatelor.
Mainile de frezat sunt dotate cu motoare monofazice sau trifazice, cu motor pe benzin, cu
transmisie hidrostatic si pot fi prevzute cu sistem de reglare hidraulic a presiunii tamburului pe
suport.
Gama de maini de frezat cuprinde modele cu suprafa activ de lucru cu front de la 10 cm la
cativa zeci de cm, cu posibilitatea de a indepart, la o trecere, pana la 8-10 mm in grosime din
suprafaa suportului.
Frezarea suportului are ca rezultat indeprtarea stratului superior, contaminat, a stratului de uzura
degradat, creterea puternic a rugozitaii suprafeei i in consecin i cresterea aderenei
urmatoarelor straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica.
Sablarea suportului
Principiul de funcionare a mainilor de sablare cu bile de oel, se bazeaz pe aciunea unei
turbine cu pale care proiecteaz pe suport un material abraziv constituit din bile de oel. La
impactul bilelor cu suprafa, energia cinetica a bilelor se materializeaz prin indepartarea stratului

Coala
29
UTM 581.4 012 ME

superficial al betonului sau a suprafeei. Masina funcioneaz numai legat la un aspirator care
creaz vacuum aspirand praful i bilele. Un separator recupereaz bilele, le cur i le bag din
nou in circuit iar praful este separat i trimis la aspirator, evitandu-se in acest fel poluarea cu praf a
ambientului. Eventualele resturi de bile de oel, rmase in urma trecerii masinii de sablat, sunt
stranse cu ajutorul unui rol metalic magnetizat (matura magnetica) care este plimbat pe suprafaa
sablata iar apoi bilele sunt refolosite.
Mainile de sablat sunt construite in vederea pregtirii i recondiionrii suprafeelor din beton sau
a suprafeelor pe baz de ciment inainte de efectuarea unor operaiuni de aplicare a unor straturi
sau finisaje.
Pregtirea suportului prin sablare se aplic pe diferite suprafee, orizontale sau cu panta mic, cum
ar fi: pardoseli elicopterizate cu strat de uzur pe baza de ciment, plac de ciment, pardoseli din
beton sau sape de egalizare grosiere care au pe suprafaa urme de lapte de ciment sau suprafaa
impregnata s murdar.
Viteza de deplasare a mainii de sablat i numarul de treceri peste suport au ca i consecin
indeprtarea unui strat cu grosime mai mare din suport, iar in cazul betoanelor expunerea mai
accentuata a agregatelor.
In timpul lucrului se poate controla constant viteza de inaintare a mainii i cantitatea de material
abraziv.
Mainile sunt alimentate cu motoare care pot fi monofazice sau trifazice dar exist si variante cu
motor diesel.
Gama de maini de sablat cuprinde modele cu suprafaa activ de lucru cu front de la 20 cm in sus.
Sablarea asupra suportului are ca rezultat indepartarea stratului superficial, contaminat sau vopsit,
deschiderea porilor, creterea rugozitaii suprafeei i in consecin si creterea aderenei
urmatoarelor straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica

6.2.5. Materialele pentru finisare si proprietaile lor.
Sapa de egalizare
Se realizeaz o sap de egalizare cu grosimea de aproximativ 4-5 cm cu mortar MAPECEM
PRONTO. Mortarul se amestec numai cu apa. Sapa poate fi turnata in aderen sau separat fa
de stratul suport, i se poate arma cu plasa metalic sudata sau cu fulgi de polipropilen.
MAPECEM PRONTO este un mortar predozat cu priz si uscare rapid, cu contracie controlat,
cu emisie foarte redus de substane organice volatile (VOC) certificat GEV-EMICODE ca
EC1R, marcat CE in conformitate cu norma SR EN 13813 CT-C60-F10-A1fl. Dupa punerea in
opera va rezulta o sap de ciment, cu priza si uscare foarte rapid, cu rezistene la compresiune de

Coala
30
UTM 581.4 012 ME

60 N/mmp.
Este indicat ca suprafaa sapei de egalizare, s se prelucreze printr-o driscuire grosiera pentru a
ramane rugoasa. Acest tip de finisare, va creste substanial aderena sapei autonivelante.
Amorsa
Pe sapa de egalizare, dupa doar 3 ore de la turnare, cand este pietonabila, se aplic cu
trafaletul, PRIMER G, o amors acrilic fr solventi, cu emisie foarte redus de substane
organice volatile (VOC) certificat GEV-EMICODE ca EC1. Amorsa se dilueaza cu ap in raport
1:2 sau 1:3. Timpul de uscare este de 2 ore, in functie de absorbtia stratului suport. Dupa uscarea
amorsei se toarna sapa autonivelant.
Aplicarea amorsei se va face astfel incat sa nu creeze un film pe suprafa sapei de egalizare.
Amorsa trebuie sa patrunda in sap, sa reduc i sa uniformizeze absorbia de apa.
Sapa autonivelanta
Se toarn ULTRAPLAN, o sapa autonivelanta pe baza de ciment, cu emisie foarte redus de
substane organice volatile (VOC) certificata GEV-EMICODE ca EC1, marcat CE in
conformitate cu norma SR EN 13 813 CT-C30-F7-A2fl. ULTRAPLAN are priza si uscare
ultrarapida, se poate turna in grosime de pana la 10 mm pe strat, are un efect autonivelant excelent,
se lucreaz usor, iar pentru controlul uniformitaii amestecului are in componenta un pigment de
culoare gri rozaliu, care coloreaza amestecurile preparate. Dupa intrire, daca sapa turnat are o
culoare uniform, fapt ce indic respectarea corecta a cantitaii de apa prevazut de fisa tehnic, are
rezistenta mecanic inalt ajungand dupa 28 zile la o rezistent la compresiune de 30 N/mmp.
Timpul de uscare variaz in functie de grosimea de turnare, de conditiile de temperatura si
umiditate, fiind cuprins intre 24 ore si 2-3 zile

6.2.6. Tehnologiea de executare a lucrerilor date.
Montajul parchetului se face prin lipire pe suprafaa sapei autonivelante cu ULTRABOND
P990 1K, un adeziv monocomponent poliuretanic, cu emisie foarte redusa de substante organice
volatile (VOC) certificat GEV-EMICODE ca EC1. ULTRABOND P990 1K este un deziv fr
apa, mai fluid si are timp deschis extins. Dupa intarire, adezivul este elastic, asigura o fixare foarte
buna parchetului, avand o are o mare putere de lipire, deci rezistena la smulgere, testele
evideniind urmatoarele valori de aderent: lemn pe beton >2,5 N/mmp; lemn pe ceramica >1,8
N/mmp. Acest tip de adeziv se poate folosi pentru parchet masiv, parchet stratificat, parchet
triplustratificat, parchet industrial, etc, pe suport absorbant, suport neabsorbant i pe pardoseli
prevzute cu sistem de incalzire incorporat in sapa grosiera.
Chiar daca adezivul este flexibil, parchetul se va monta cu rosturi perimetrale de cca. 10 mm fata

Coala
31
UTM 581.4 012 ME

de pereti.
Montarea i lipirea plintelor se face cu un adeziv acrilic tip ULTRABOND ECO 575.
Folosirea adezivului nu exclude, in funcie de caz, de mrimea si grosimea plintelor i utilizarea
cuioarelor de beton care asigur prinderea mecanic.
In cazul in care noua pardoseala se execut din parchet gata lacuit, eventualele urme de
adeziv, se terg din proaspat sau in decurs de 4 ore de la montaj cu detergentul special Cleaner L.

6.2.7. Controlul calitaii. Tolerana.
Verificai parchetul inaintea instalrii, acordind atenie asupra culorii, finisajului si a
calitii. Diferenele constatate sunt luate in consideraie numai inaintea instalrii. Se accept o
tolerana a defectelor de 5%.
Verificai suprafaa pe care urmeaz a fi lipit parchetul, astfel a accepta sa fie perfect curate,
dreapta, plat, fr defecte, complet uscat (maxim 14% unitati relative).
Instalarea parchetului pe podea din lemn vechi sau pardosea oarba, noua sau veche,
presupune si verificarea acesteia la rigiditate, la existent fenomenului de scirait. Orice deficient se
vor remedia inainte de instalarea parchetului.

7. ECONOMIA CONSTRUCIILOR
7.1. Rezumat
In cele ce urmeaz vei gsi detalii cu referire la proiectul de modernizare al grdinitei din s.
Ohrincea analizat din punct de vedere economic. Firma LuxDESIGN s-a angajat la realize acestui
proiect va aducem la cunotinta despre avantajele in colaborare cu firma noastra, planul de
marketing, analiza SWOT, planul organizatoric, tehnologic si financiar, care include si costul acestui
proiect, dar si un management al riscurilor.
Proiectul dat reprezint o investiie semnificativ pentru ridicarea prestigiului satului Ohrincea
cit si a raionului Criuleni, motiv din care s- se planifice folosirea unor materiale moderne, de inalt
calitate, cu o durabilitate sporit si care dau un estetic deosebit incperilor proiectate.

7. 2. Denumirea firmei. Descriere.
LuxDESIGN SRL presteaz servicii de amenajare interioar, a locuinelor, birourilor,
buticurilor, a instituiilor publice etc. Firma a aprut pe piaa din Moldova n anul 2005, aducnd
concuren puternic n acest domeniu. n cadrul firmei activeaz personal calificat, dintre care: 10
designeri, 5 ingineri, 1 manager si 1 contabil ce au o experien bogat i activeaza n proiecte locale
i internaionale.

Coala
32
UTM 581.4 012 ME

Proiectele fiind realizate la nivel nalt, clientela beneficiind de o maxim atenie i
profesionalism din partea angajailor. Prin urmare acetia fiind satisfcui de investiia facut.
Angajaii dispun de cele mai noi softuri i de un mediu de lucru favorabil pentru ndeplinirea
cererilor clienilor.

7.3.Descrierea serviciilor.
Firma LuxDESIGN ofer o gam larg de servicii in domeniul designului, fiind :
- Designul oricarui tip de interior, cu alegerea oricarui stil.
- Designul detaliilor de mobilier.
- Calculele necesare pentru oferirea unui mediu confortabil si ergonomic.
- Calculele iluminarii naturale cit si artificiate.
- Garanie pentru toata gama de lucrari executate.
- Servicii Consultana Design Interior pentru dezvoltare proiect.
La inceput programam o vizita iniiala cu unul sau doi reprezentani pentru a stabili cererile
si pentru intocmirea unui rezumat. Analizam informatiile si bugetul proiectului respectiv, stabilim
scopul construciei, si desfasurarea proiectului.
Concept Design Interior Realizam: relevee, desene-schie, idei pt proiectul de design interior,
planuri schematice 2D , rendere 3D. Formulam conceptul pentru un design interior preliminar
cautand sa fie atat din punct de vedere estetic cat si funcional apropiat cu asteptarile clientului
pentru a-si putea imagina cum va arata conceptil final al obectivului.
Proiectul detaliat de Design Interior include:plan releveu, plan demontare, plan montare, plan
pardosea, plan mobilier, seciuni, plan tavan, detalii de execuie, materiale si finisaje, mobilier si
accesorii cat si colaborare cu alte specialitai (etapa opionala): rezistena, instalaii, echipe care se
ocupa de finisajele interioare.
Mostre si finisaje pentru o Amenjare Interioara de calitate. Achiziionarea mostrelor si
finisajelor de la furnizori . Ne ocupam de selectarea celor mai bune produse, finisaje, materiale care
se potrivesc ambientului in limitele pieei si a bugetului pentru: pardoseli, perei, bucatarie, baie,
dormitor, tamplarie, iluminat. Realizam calculele de finisaje / materiale pentru fiecare spatiu in parte
pentru a va face cunostina cu cheltuielile preventive asupta proiectului de design interior.
Importam mobilier de o calitate foarte buna fiind conceput pentru o ambiana placuta pentru
satisfacerea variatelor idei de amenajare interioara. Dispunem de o oferta variata de mobilier stilat
ce poate satisface toate dorinele celor mai capriciosi clieni.
Management si administrare proiect de amenajare interioara include coordonarea proiectului de
design, ofertarea si faza negocierii. Deci designerul poate lua sub-antrepriza lucrarea de amenajare

Coala
33
UTM 581.4 012 ME

interioara sau poate oferi servicii de project manager. Coordonarea cu toate specialitaile
(electricieni, arhitecti, ingineri), monitorizam progresul lucrarii pe intreaga desfasurare a etapelor de
amenajare interioara si coordonam zilnic activitatea lucrarilor prin urmarirea de santier.
7.4. Plan marketing.
Analiza Swot a firmei LuxDESIGN SRL este pentru a preciza etapa la care este din punct
de vedere a calitii prestarii serviciilor , a deservirii clientelei , a situatiei mngeriale , gradul de
efectivitate al acesteia , colaborarea cu experi straini , experiena , publicitate , recenzii ,
recomandri , a participrii sociale i a msurilor de rezolvare a momentelor de confruntare cu
dificultai financiare , promovare , venit si profit , respectiv salarizarea .
Analiza macromediului i micromediului. Analiza mediului extern i intern n care LuxDESIGN SRL
i desfoar activitatea reprezint o problem foarte important datorit influenei pe care o area
supra magazinului, stimulnd sau frnnd activitatea desfurat de aceasta .
Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influeneaz capacitatea
ntreprinderii de a concura n domeniul su de activitate, dar i posibilitatea i disponibilitatea
consumatorilor de a cumpra diverse bunuri i servicii. Intre factorii care influeneaz puterea de
cumprare se numr rata inflaiei, evoluia preurilor, modelele de consum ale populaiei, rata
omajului, veniturile reale, strucura comerului cu ridicata, exportul i importul de bunuri. Aceste
aspecte legate de situaia economic a zonei n care firma LuxDESIGN SRL i desfoar
activitatea, se reflect, direct sau indirect, i determin volumul i structura ofertei de mrfuri,
nivelul veniturilor, mrimea cererii de mrfuri, micarea preurilor i nivelul concurenei. Rata
inflaiei are un impact important asupra eforturilor de marketing ale firmei LuxDESIGN SRL - o
rat nalt nseamn o economie n dificultate i prin urmare un potenial de marketing sczut. De
asemenea, cnd veniturile nominale depesc rata inflaiei are loc o cretere a veniturilor reale i
consumatorii i pot procura cantiti sporite de bunuri i servicii. Astfel, o rat a inflaiei nscdere,
este un moment n care firma trebuie s acorde o importan ridicat produselor alimentarei s
ncerce o reducere a preurilor la cele nealimentare pentru a stimula vnzrile.
Preurile pentru design interior incep de la:
7 EUR / mp pentru Proiect de design interior pentru locuine
12 EUR / mp pentru Proiect de design interior pentru companii
Pentru clienii care doresc sa faca amenajari interioare tot impreuna cu firma noastra, li se ofera
reduceri de 20 % din valoarea totala a proiectului.
Preurile sunt exprimate in EURO si nu conin TVA.
Preuri orientative :
Consultarea Designului interior:

Coala
34
UTM 581.4 012 ME

- 5 Euro pentru proiect
- pentru clienii permanenti - gratis
Proiectul de Consultanta conine:
-schie de mana pt fiecare spaiu (2 perspective);
-schia plan mobilare;
-schia plafoane in care sunt indicate corpurile de iluminat;
-tablou finisaje in format digital;
-layout cu mobilierul inclus/corpuri de iluminat.
*NOTA: Preurile indicate sunt aproximatie si pretul depinde de suprafata totala,
complexitatea proiectului, stilul abordat si cerintele clientului.
*NOTA: In preturile indicate nu sunt incluse avizele si autorizatiile (in cazul modificarilor) si nici
urmarirea de santier.
*NOTA: Preturi fara TVA
*Preturi orientative
Mediul tehnologic n care opereaz firma este alctuit din numeroi factori ce concur larealizarea
produselor i serviciilor, precum : nivelul tehnic al utilajelor i echipamentelor, calitatea
tehnologiilor, activitatea de cercetare - dezvoltare, licene i brevete nregistrate, capacitatea de
creaie inovaie - invenie. Aceast component a macromediului implic firma att ca beneficiar,
ct i ca furnizor, n principal, prin intermediul pieei. Considerat, de regul, factorul cu cel mai
puternic impact asupra activitilor umane, cunoaterea mediului tehnologic prezint o importan
deosebit pentru firm, deoarece creeaz modaliti noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor,
permite identificarea unei cereri latente, ajut la descoperirea unor noi segmente de consumatori,
modific modelele cererii i stilul de via, poate modifica natura concurenei ntr-o industrie i
amplific eficiena activitilor de marketing, utiliznd tehnici avansate.
Mediul natural deine un rol din ce n ce mai important n perioada actual n proiectarea i
desfurarea activitilor economice. Condiiile naturale determin modul de localizare, de
distribuie n spaiu a activitilor unitii economice, influennd n mod nemijlocit obiectivul
activitii. i n cadrul mediului natural se nregistreaz o serie de tendine, puse n eviden prin
criza materiilor prime, creterea costului energiei i implicaiile legate de influena reliefului, a
climei.
Mediul cultural reprezint ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori,obiceiurile,
tradiiile, credinele i normele care guverneaz statutul oamenilor n societate. Aceste elemente
formeaz comportamentul de cumprare i consum, delimiteaz segmentele de pia i delimiteaz
tipologiile specifice ale cumprtorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenei unei

Coala
35
UTM 581.4 012 ME

anumite piee, condiionnd att felul produselor i maniera distribuirii lor, ct i coninutul i forma
comunicaiilor firmei cu piaa, ale mesajelor transmise. Impactul mediului cultural asupra activitii
firmei este condiionat de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezist n timp,
fiecare cultur este compus din culturi secundare, valorile culturale secundare se transform n
timp.
Furnizori LuxDESIGN SRL . Furnizorii de mrfuri reprezint veriga central a ntregii afaceri a
firmei, iar de modul n care se asigur termenele i condiiile de livrare depinde ntregul circuit
intern al mrfurilor ncadrul magazinului. Obiectivul central al firmei LuxDESGN SRL este
obinerea sortimentului care s satisfac nevoile ct mai multor clieni asigurnd un nivel crescut al
vnzrilor i maximizarea profitului, motiv pentru care furnizorii sunt analizai dup mai multe
criterii : criterii sortimentale, criterii financiare, criterii de performana i criterii relaionale.
Produsele comercializate de LuxDESIGN SRL sunt majoritar provenite din import. Furnizorii de
textile , mobila si accesorii de interior si sculptura ai magazinului sunt producatori din Spania, India,
Olanda. LuxDESIGN SRL colaboreaza cu designeri, se preocupa n permanena de cunoasterea,
cercetarea si testarea de noi produse. Realizeaza cercetari calitative si cantitative privind percepiile
clienilor, firma se informeaza din reviste de specialitate, de la trguri de ambient. Tine pasul n
permanenta cu tendinele europene.
Fora de munc . Angajaii sunt o sursa important a firmei LuxDESIGN SRL . Planul de formare
este organizat n beneficiul personalului LuxDESIGN SRL la care toi vor participa. Un punct
forte al politicii de resurse umane al firmei este promovarea intern.
Clienii LuxDESIGN SRL sunt toate persoanele care apreciaz esteticul, bunul gust si care sunt
interesate de cele mai recente idei n domeniul decoraiunilor interioare pentru case si birouri.
LuxDESIGN SRL se bucur si de fidelitatea unor restaurante, cafenele si hoteluri de marc din
Chisinu si Milano .
Prestatorii serviciilor de marketing reprezint agenii economici care ajut firma s-i
promoveze i s-i creeze imaginea serviciilor, dar i a unitii. Acest tip de legtur stabilit cu
prestatorii, contribuie ntr-un mod hotrtor att la politica de promovare a produselor sale, ct i la
notorietatea i imaginea activitii firmei. n ceea ce privete promovarea serviciilor, firmele
prestatoare de produse si servicii ce colaboreaz cu firma LuxDESIGN SRL se grupeaz n funcie
de media prin care se face cunoscut imaginea sau spotul publicitar, n : publicitate scris : Vip
Magazin; Home Design , Design Interior , World Architecture ; manifestaii i expoziii : Mold
Expo; Seoul International Exhibition; panouri i afie promoionale: Design Presa. O alt categorie
a prestatorilor de servicii este cea a intermediarilor financiari, n cadrul crora se nscriu bncile i
organismele de credit, societile de asigurri. Cel mai important intermediar financiar este Banca

Coala
36
UTM 581.4 012 ME

Bussines Bank ce faciliteaz tranzaciile cele mai importante, de la controlul fluxului de numerar
zilnic, pn la acordarea salariilor angajailor firmei prin intermediul serviciilor card.
Concurena .
Printre concurenii direci al firmei LuxDESIGN SRL din Chisinau putem enumera urmatoarele
firme:
- Art&Co.Conceptul de comer este asemntor cu cel promovat de Reinem SRL , respectiv
comenzi de decoraiuni interioare. Compania promoveaza prestarea serviciilor pe parcursul
a mai multor ani.
- Compania ARH-CLD se ocup de proiectri arhitecturale a cldirilor rezideniale si publice,
precum si de design interior de apartamente si in locurile publice - restaurante, buticuri si
magazine. Elaboreaza proiecte individuale si profesioniste pentru orice tip de construcii,
precum si design interior.
- ARTDECOR GRUP efectueaz un complex de lucrri, de finisaj si decorative, artistice
pentru punerea in aplicare a proiectelor de design.
Aceast companie efectueaz design interior de autor de apartamente si cldiri publice.
Designerii companiei intotdeauna furnizeaz clienilor nostri un proiect de design exclusiv
creat pentru a se potrivi cerinelor individuale, inelegerea lui de estetic, dar de asemenea
specificul spaiului.
In plus fa de frumusete, design interior la apartamente trebuie s combine confortul si
funcionalitatea tuturor obiectelor i a componentelor.
Analiza SWOT
Puncte tari: ponderea vanzrilor creste in fiecare an; firma beneficiaz de un management
modern; structura organizaional a societaii este modern, cuprinznd sectoarele, seciile i
compartimentele necesare unei intreprinderi moderne; societatea are o structura de cercetare;
complexul de servicii , blog-uri si portofolii este destinat pentru toate categoriile de consumatori;
preurile sunt rezonabile; cresterea capacitii de producie; participarea anuala la diferite expoziii;
Reinem SRL deine un colectiv tanr, bine pregatit, fr muli sefi; se lucreaz in serie; firma prin
serviciile sale si preurile atractive ale acesteia, are o imagine favorabil pe piat , situandu-
se printre liderii de pia; efectuarea training-urilor; inovaie: atragerea segmentului feminin si
masculin i pstrarea acestuia prin permanet inovaie ; posedarea unor brevete de invenii de
produse si /sau tehnologii i servicii sau comenzi de interioare diverse din oras si din strinatate
care confera firmei avantaj competitiv; legitimitate tehnic ; mn de lucru ieftin , marj mare
de profit ; investiii mari n publicitate ; campanii de sponsorizare.

Coala
37
UTM 581.4 012 ME

Puncte slabe : concurena dur; inexistena unei direcii strategice clare; erodarea imaginii
firmei in percepia deinatorilor de interese; instabilitatea personalului angajaii stau o perioad
scurt (in medie) de timp, ei primesc o parte de instruire profesional iar apoi pleac la alt firm;
vulnerabilitatea la presiunile concurenei; salarizarea: salariul se calculeaza in funcie de cat
lucreaz fiecare, iar la o zece mie de lei realizat, se primesc doua tichete de mas (bonus);
program lucru: 9.00-17.00 cu doua pauze a cate 30min; strategie publicitar inadaptat noului
context ; ineficiena deservirii n momentul fluxului mare de comenzi.
Oportunitai: lrgirea pieei de desfacere; lrgirea sortimentului ( existenta cererii de noi
produse pe pietele existente sau pe piete noi) ; manifestarea unei stri de stagnare sau regres la
firmele concurente (Chisinau Proiect) ; posibilitati de incheiere a unor aliante, acorduri etc.
avantajoase.
Ameninri : micsorarea capacitaii de procurare; fluctuaiile monedei naionale fa de
moneda EURO sau DOLAR; intrarea intr-o perioad de recesiune economic la nivel
naional , ceea ce ar determina : puterea crescnd de negociere a furnizorilor ; cretere mai
lent, stagnare sau chiar recesiune a pieei; intrarea unor noi competitori pe piaa; adoptarea unor
reglementari legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil.
CONCLUZII :
Concluzia efectuata in urma identificarii punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitailor
i a ameninarilor firmei LuxDESIGN SRL :
-are servicii diverse i de bun calitate;
-are o pia de desfacere stabil;
-are un pret de cost al serviciilor competitiv;
-a obinut profit constant;
-are un management modern;
-are o structur organizatoric optima;
-are posibilitatea si condiiile de diversificare a prestarilor;
-exista posibilitatea de a se menine printre liderii de piat zonali. Pentru meninerea si
accentuarea dezvoltarii firmei LuxDESIGN SRL , se poate poate pune in aplicare :
-dezvoltarea sectorului de desfacerea directa ctre clieni a produselor;
-largirea sortimentului de prestare a serviciilor, existenta cererii de noi comenzi pe pieele
existente sau pe piete noi din strainatate.
7.5. Plan organizatoric.
Structura organizatorica a intreprinderii reprezinta un ansamblu de relaii i funcii care asigura
dirijarea sistemului spre obiectivele propuse.

Coala
38
UTM 581.4 012 ME

Organizarea i funcionarea ntreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale n sensul c
fiecare component organizatoric sau aciune trebuie s corespund unor cerine clar definite
reiesite din obiectivele acesteia.
Sistemele de conducere a unei ntreprinderi reprezint totalitatea elementelor componente i a
relaiilor dintre acestea structurate ntr-un anumit cadru organizatoric n care se desfaoar proceslee
de conducere ale activitaii n ansamblul su.
Sistemul de conducere al unei ntreprinderi i componentele sale se prezinta astfel: Exist un sistem
alcatuie din dou componente principale:
1. structura de conducere
2. procesul de conducere.
La rndul sau, structura de conducere cuprinde structura organizatoric i sistemul informaional.
Procesul de conducere este structurat n 4 componente si anume:
- structura informal, metodele si tehnicile de conducere utilizate, stilurile de conducere precum i
metodele de fundamentare i transmitere a deciziilor.
Se mai poate spune c sistemul de conducere a unei ntreprinderi este definit de urmtoarele
componente i anume: subsistemul decizional sau conductor; subsistemul operaional sau condus;
subsistemul informaional sau de legatura.
Elementele care formeaza cadrul organizaional sunt decisive pentru existena, funcionarea i
dezvoltarea ntreprinderii.
Structura organizatoric este definit ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice i
al relaiilor dintre acestea astfel constituite nct s asigure premisele organizatorice adecvate
realizarii obiectivelor prestabilite.
Structura organizatoric poate fi considerat drept scheletul firmei i cuprinde dou pari:
a) structura de conducere sau funcional;
b) structura de producie sau operaional.
n cadrul acestor pri se regsesc componentele primare si anume postul, funcia, compartimentul,
relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitilor
desemnate pe anumite perioade de timp fiecrui component al firmei. Obiectivele postului se
regsesc n sistemul piramidal al obiectivelor firmei. O alt component a postului este autoritatea
formal sau competent organizaional ce poate fi ierarhic atunci cnd acioneaz asupra
persoanelor i funcional cnd se exercit asupra unor activiti.
n afar autoritii formale, titularii postului dein si autoritate profesional exprimat de nivelul de
pregatire si experien de care dispune o persoan.

Coala
39
UTM 581.4 012 ME

Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemnatoare din punct de vedere al ariei de
cuprindere, a autorittii si responsabilittii.
Funciile pot fi grupate n:
- funcii de conducere
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi si funcii cu continut similar si/sau
complementar reunind persoane care desfasoar activiti relativ omogene i solicit cunostine
specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate ntr-un anumit spatiu si subordonate nemijlocit
unei singure persoane.
Compartimentele pot fi:
- operaionale
- funcionale.
Relaiile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legaturilor dintre componentele structurii
stabilite prin reglementri oficiale. Relaiile organizatorice pot fi:
- autoritate
- cooperare
- de control
- de reprezentare.

Structura organizatoric aleas pentru aceast afacere este structura de conducere sau funcional.
Este caracteristic unittilor mari si mijlocii in care activitile pot fi grupate in
funciuni(ex.productie,marketing,finante,personal),iar acestea sunt divizate in compartimente.
Director
Contabil ef Inginer
sef
Manager
tehnic
Manager de
ntreinere
Designeri Secia
de ingineri

Coala
40
UTM 581.4 012 ME

Avantaje Dezavantaje
-mijloace de control simple
-relatii directe cu toate compartimentele
-responsabilitati clare
-evitarea suprapunerilor functionale
-decizii strategice centralizate
-eficienta sporita
-coordonare dificila intre functii
-aglomerarea prsonalului de conducere cu
sarcini de rutina
-divergente intre functii care duc la
neglijarea produsului
-acordarea unei atentii scazute aspectelor
strategice
-pericol de specializare ingusta in randul
personalului

Acest tip de structur este eficient intr-un mediu concurenial stabil,iar in cazul in care apar
schimbri in acest mediu,unitatea economic trebuie s-ai modifice structura funcional iniial.

7.6. Plan de proceduri
Principiul de lucru const intr-o varietate detaliat a expunerii ideii de design interior i
concepii in comparative cu alte firme si beneficiarul intotdeauna rmane primordial prin gustul i
preferinele cerute.
Amenajri interiorului: pereti desparitori, tavane suspendate, tavan casetat, decorare perei din
gips, placarea gresiei i faianei, placarea parchetului masiv, vopsirea pereilor i a tavanului.
Instalaii sanitare, termice, electrice, precum si transportarea mobile la comand.
Iat cum decurge proiectul de design interior pentru grdini (dei fiecare proiect este unic,
urmeaz etape asemnatoare, indiferent dac este vorba de un spaiu rezidenial sau de amenajarea
unei companii):
Releveul crearea unui plan la scar al spaiului de amenajat (plan cu cote)
Brief discuie detaliat cu clientul pe baza dorinelor si stilului sau de via. Pentru a ne
cunoaste mai bine completam impreuna un chestionar pe baza caruia incepem sa ne cunoatem
reciproc i sa ne imaginam in ce mod am putea sa ii cream casa ta de vis.
Variaie in plan (2D) pornind de la cerinele clientului propunem 2-3 variante de amenajare a
spaiului cu vizualizare in plan. Discutm despre funcionalitate, compartimentare, amplasarea
mobilierului, despre fluxuri de circulaie, puncte de interes, despre soluiile practice de a rezolva
nevoile clientului.
Selecie varianta final plan (2D) consiliem clientul pentru a face cea mai bun alegere din punct
de vedere estetic i funcional pentru amenajarea casei lui.
Imagini tridimensionale ale fiecarei camere (3D) sunt generate pentru a se vedea fiecare detaliu
de mobilare, decorare si amenajare a camerei.

Coala
41
UTM 581.4 012 ME

Amenajarea salii de baie pe baza placajelor ceramice alese impreuna cu clientul se creaza atat
imagini tridimensionale cat si planuri la scara ce pot fi folosite pentru executia propriu zisa a
montajului gresiei si faiantei si a obiectelor sanitare.
Propunere amplasare corpuri de iluminat un plan pentru combinarea armonioas a corpurilor
de iluminat pentru a crea o ambian specific.
Plan de tavane false / alte elemente volumetrice pentru execuia propriu zis a lucrrilor.
Combinaie coloristic selecionarea culorilor conform randarilor de pe un paletar comun
agreat cu clientul.
Achiziii selectionarea de la diversi furnizori pe baza cataloagelor si mostrarelor noastre sau
prin vizita la showroom-ul acestora, a diverselor materiale sau decoruri (mobilier, parchet, usi,
perdele, corpuri de iluminat, etc.)
In stadiul acesta, Proiectul de Design Interior este finalizat si clientul poate continua execuia
acestuia cu echipele noastre.

7.7. Plan financiar.
Oferta de pret pentru un proiect de design interior se stabileste avand doar planul cotat al
obiectului i anumite ateptri, cerine legate de acesta.
Preurile se calculeaza inand cont de doua aspecte importante: dimensiunea i complexitatea
lucrarii. Cu cat o lucrare este mai mare, cu atat pretul pe m2 va fi mai mic.
Complexitatea este data de:
gradul si tipul de compartimentare.
stilul amenajarii.
accesibilitatea locatiei.
cerinele clientului.
In cadrul devizului, fiecare lucrare din manopera va avea un pre calculat la metru patrat. In
funcie de suprafee, complexitate si tipul lucrarilor efectuate, costul total pentru amenajarea unui
apartament mediu de bloc poate varia in funcie de complexitatea lucrarii.
Devizul este calculat in funcie de necesitile clientului, astfel incat dac bugetul nu
corespunde schimbrilor pe care dorii sa le efectuai, gsim soluii alternative pentru ca efectul
vizual sa fie acelasi, insa la un prt mai mic.
Costul Proiectului
Cheltuieli directe

Materiale

Coala
42
UTM 581.4 012 ME

Material Pret Unitate
de masura
Cantitate Total
Tavan
Gips carton 40 m 265 m 10600 lei
Profil CD 4 m.l. 936 m.l. 3744 lei
Profil UD 4 m.l. 400 m.l. 1600 lei
Plasa sticla CBC-20 5 m 223 m 1115 lei
Amestec uscat mp 75 70 sac 45 sac 3150 lei
Apestec uscat eurofin SP 96 sac 10 sac 960 lei
Pereti
Amestec uscat Knauf mp 75 70 sac 89 sac 6860 lei
Amestec uscat eurofin SP 60 sac 26 sac 1560 lei
Chit 476 caldare 19 caldare 9044 lei
Grunt 25 l. 17 l. 425 lei
Vopsea 60 Kg. 230 kg. 13800 lei
Tapet de vinil 52 m 36 m 1872 lei

Pardosea
parchet masiv 325 lei m 331.68 m 107796 lei
Adezivi 110 lei kg 210 kg 23210 lei
Lac 70 lei l 99.5 l 9695 lei

Coala
43
UTM 581.4 012 ME

Plinte 30 lei m.l. 121.3 m.l. 3639 lei
Total materiale: 200070 lei

Manopera:
Conform legislaie Republicii Moldova, salariul unui lucrator este stabilit de a fi 23,82 lei,
insa in proiectul dat, care reprezinta o investiie semnificativa pentru imaginea arii, s-a stabilit
salariul de 75 lei, intrucat este nevoie de oameni calificai si un lucru calitativ.
16 oameni x 30 zile x 8h x 75 lei = 288000 lei
Asigurare sociala si medicale:

26,5 % x 288000 = 76320 lei

Utilaj: 100000 lei
Total cheltuieli directe: 200040 + 288000 + 76320 + 100000 = 664390 lei

Cheltuieli Indirecte:
14.5 % x 664390 lei = 96337lei

Profit de deviz:
6 % x (664390 + 96337) = 45590 lei

Costul de deviz:
664390+96337 + 45590 = 806137 lei

T.V.A.:
806137 x 20 % = 161263 lei

Total:
2138037 lei

Mobilier:

Coala
44
UTM 581.4 012 ME

Mobilier Pret Unitate de masura Cantitate Total
Scaune pt copii 180 lei 1 buc. 24 4320 lei
Scaun cub 200 lei 1 buc. 20 4000 lei
Mese duble 470 lei 1 buc. 12 5640 lei
Masa cub 350 lei 1 buc. 20 7000 lei
Masa ed. 1050 lei 2 buc. 1 2100 lei
Scaun ed. 420 lei 2 buc. 1 840 lei
Tabla simpla 2600 lei 1 buc. 2 5200 lei
Tabla magnetica 6000 lei 1 buc. 1 6000 lei
Set de joaca pt copii 1 17500 lei 1 buc. 1 17500 lei
Set de joaca pt copii 2 7500 lei 1 buc. 1 7500 lei
Pat dublu 2700 lei 1 buc 22 59400 lei
Dulap pt haine mic 1600 lei 1 buc 11 17600 lei
Dulap pt haine mare 2200 lei 1 buc 5 11000 lei
Total 148100 lei

Total = 2138037 lei + 148100 lei = 2286137 lei

Profit personal:
2286137 lei x 20% = 457227 lei

Costul proiectului:
2286137 lei + 457227lei = 2743364 lei

Coala
45
UTM 581.4 012 ME

7.8. Riscuri si asigurari.
La nivel microeconomic
Nivelul si competena personalului;
Planificarea atenta a afacerii;
Controlul financiar permanent si prevenirea fraudelor;
Probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit;
Posibilitatea ca veniturile viitoare sa fie diferite faa de cele estimate a se obine;
Variabilitatea probabila a rentabilitaii viitoare a activului;
Variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului;
Furnizorii de marfuri;
Prestatorii de servicii;
Furnizorii fortei de munca;
Concurenii.

8. PROTECIA MUNCII I SIGURANA EXPLOATRII
In componena proiectului de diplom ,, Design interiorul al unei gradinitei de copii, situat
in s. Ohrincea r. Criuleni capitolul Protecia muncii trebuie s se execute urmtoarele ntrebri:
8.1. Introducere.
8.2. Analiza condiiilor de munc.
8.3. Msuri privind sanitaria industrial.
8.4. Msuri privind tehnica securitii.
8.5. Msuri privind profilaxia antiincendiar.
8.6. Masuri de protectie a mediului ambiant.
8.7. Calculul ingineresc SSM sau PMA.

8.1. ntroducere
Protecia Muncii este o sistem de acte legislative i corespunztor lor msuri i mijloace
social-economice organizatorice, tehnice, care asigur securitatea angajrii i pstrarea a
capacitii de munc n procesul de lucru.

Coala
46
UTM 581.4 012 ME

Problemele proteciei muncii i a mediului nconjurtor ocup un loc important n activitatea
profesional a unui designer. Proiectantul trebuie s impun o atenie deosebit crerii condiiilor
sntoase de munc nepericuloase i inofensive.
Caile de asigurarea securitatii muncii sunt:
1.Organizarea instruirii in domeniul proteciei muncii la toate nivelurile incluzind lecii
practice cu demostrarea procedeelor sanatoase i nepericuloase de munca.
2.Instruirea tuturor muncitorilor inainte de a fi admii la munca i apoi periodic in
conformitate cu prevederile actelor normative.
3.Organizarea cursurilor speciale pentru angajai ce deservesc maini ,mecanisme ,utilaje
faa de care sunt inaintate cerine sporite de tehnica securitaii.
4.Controlul periodic a cunotinelor personalului inginero-tehnic nu mai rar de o data la
180 zile.
Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc la nivelul unitii se
efectueaz n timpul programului de lucru i este considerat timp de munc.
Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-general;
b) instruirea la locul de munc;
c) instruirea periodic.
La instruirea personalului n domeniul securitii i sntii n munc vor fi folosite
mijloace, metode i tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraia, studiul de caz,
vizionri de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistat la calculator.
8.2. Analiza conditiilor de munca.
Caracteristica condiiilor igienico - sanitare, a factorilor periculoi i duntori de
producie la lucrrile de reparaie i design.
Factorii condiiilor de munc Aprecierea condiiilor de munc
vizual dup proiect
1 2 3
1. Factorii sanitaro igienici

Perioada an.

Coala
47
UTM 581.4 012 ME

1.1 Microclimatul:
temperatura C,
umiditatea relativa a aerului,
viteza micrii aerului,

1.2 Iluminatul
natural lateral c.i.n, %
artificial general, lx
1.3 Ventilaia
aeraia natural
artificial afluient

21 - 23C
40-60%
0,1

+
+

+
+
calda
21 - 28C
60%
0,1 - 0,3
rece
20 - 24C
75%
0,1

0.5
200 lx

2m3/h
2m3/h
2. Caracteristicile ncperilor
(zonelor)

2.1 Grupa ncaperilor dup lucrul
vizual
a) Sala sportivo-festiva
b) Grupa mare
c) Grupa mica
2.2 Clasificarea condiiilor de
lucru dup gradul de
electrosecuritate
a) Lucrri de zidrie

b) Lucrri de tencuire inclusiv
lucru cu instrumente electrice

2.3 Categoria industriei dup
pericolul exploziv i incendiar
2.4 Gradul de rezisten la foc a
cldirii

II
I
I

Condiii cu pericol
ridicat
Condiii cu pericol
ridicat

C

II

II
I
I

II

II

C

II

3. Factorii periculoi i nocivi de
Producere
3.1 Electrici

Coala
48
UTM 581.4 012 ME

genul curentului
tensiunea
frecvena
3.2 Mecanici
vibraie GOST 12.1.012-78
zgomot GOST 12.1.003-83
zborul asciilor de materiale
i instrumente
3.3 Chimice GOST 12.1.007-76
lichide

3.4 Praf ( pulbere)
organic
neorganic

3.5 Termici
detalii incalzite
+
+
+

+
perforator
+

vopsele
lacuri
acetona

Praf de lemn
Praf de ciment

La lucrari de
sudare
curent continuu
220 V
50 Hz

109 dB
85 dB A
Condiii cu pericol ridicat

CMA =5 mg/m
3

CMA =300mg/m
3

CMA =10mg/m
3

CMA = 6 mg/m
3

CMA = 6 mg/m
3

La lucrari de sudare

8.3. Masuri privind sanitariea industriala.
In scopul efectuarii acestui compartiment am evidentiat doi factori nocivi ce influenteaza
negativ asupra sanatatii, si anume:
- Iluminatul de producie
- Praful de productie

Iluminatul de producie
In proiectul Gradinita GUGUTA tipul iluminatului va fi natural (creat de lumina direct
i reflectat a cerului). n timpul luminos al zilei iluminatul ncperilor de producie este efectuat
de ctre sursa natural de lumin (soarele, bolta cereasc). Iluminatul natural este bilateral si
lateral, prin ferestrele din pereii exterior. Golurile de fereastra fiind de dimensiunile de

Coala
49
UTM 581.4 012 ME

2100 x 2000 mm permit patrunderea unei cantitati enorme de lumina in timpul zilei in incapere
ceea ce permite indeplinirea lucrarilor de interior fara a folosi sursa de lumina artificiala si
faciliteaza munca muncitorilor.
In cazul prelungirii lucrrilor de interior si reinerea muncitorilor pe timp de sear se va
folosi o alta surs de iluminat artificial. n calitate de surse de lumin pentru iluminatul artificial
se vor folosi lmpile halogene. In ultimii ani rspandire larg au capatat lmpile cu incandescent
cu ciclul iodic - lmpile halogene. Prezena n balon a vaporilor de iod d posibilitatea de a spori
temperaturi de incandescen a filamentului; vaporii de wolfram ce se formeaz la aceast
temperatur se imbin cu iodul i se depun din nou pe filamentul din wolfram impiedicnd
dispersarea filamentului. Termenul de funcionare a acestor lmpi - pn la 3000 ore, randamentul
luminos ajunge la 40 lm/W, spectrul emiterii se apropie de cel natural ,ceea ce sporeste continuarea
lucrarilor sip e timp de seara.
Sursele de lumin electric
Sursele de lumina sunt principalele pri componente ale instalaiilor de iluminat al
gradinitei. Alegerea corect a tipului i puterii lmpilor exercit influen hotrtoare asupra
calitilor de exploatare i eficacitii economice a instalaiilor de iluminat, asupra corespunderii
iluminatului artificial cerinelor naintate fa de el.
La iluminarea spatiului de activare a muncitorilor este folosita urmtoarea sursa de
iluminare: - Lmpile halogene.
- Lmpile incadescente.
- Lmpile fluorescente.

Praful de producie
Un ir de procese tehnologice n construcii, sunt nsoite de formarea i rspndirea n mediul
de producie a prafului, care influeneaz negativ asupra organismului uman, ndeosebi, asupra
organelor respiratorii. Praful de producie influeneaz negativ nu numai asupra organismului uman,
adesea el nrutete mediul de producie (vizibilitatea, orientarea) n limitele zonei de lucru, duce
la uzare rapid a pieselor i agregatelor supuse frecrii.
Se va raspindi praf de lemn, in urma taierii si placarii peretilor cu lemn. CMA a lemnului
fiind de 6 mg/m
3
,in cazul depasirii a acestei concentratii se vor lua urmatoarele masuri de
protectie:
a) Ventilarea;
b) Curatarea aerului;

Coala
50
UTM 581.4 012 ME

c) folosirea mijloacelor de protecie individual: respiratoare, ochelari de protecie, mnui
de latex.
La lucrarile de zugravire si finisare se va degaja praf de ciment cu CMA = 6 mg/m
3

Metodele de protecie n funcie de concentraia substanei nocive pot fi urmtoarele:
a) ventilarea;
b) curarea aerului;
c) ermetizarea utilajului unde se degaj substane nocive;
d) mecanizarea i automatizarea proceselor tehnologice;
La lucrarile de taiere a metalului se va degaja praf metalic cu CMA = 2 mg/m
3

Metodele de protecie n funcie de concentraia substanei nocive pot fi urmtoarele:
a) ventilarea;
b) curarea aerului;
c) ermetizarea utilajului unde se degaj substane nocive;
Substanele duntoare
Ca angajaii s demonstreze o productivitate de munc maxim este necesar de asigurat
puritatea aerului i condiii meteorologice optime n zona de lucru. Zona de lucru este spaiul cu
nlimea pn la 2 m de la suprafaa unde se gsesc locurile de munc. n cmpul muncii un ir de
procese tehnologice sunt nsoite de degajri de diferite substane sub form de gaze, vapori,
particule solide i lichide, care acioneaz duntor asupra organismului uman. Vaporii i gazele
formeaz cu aerul amestecuri, iar particulele solide i lichide aerozoli.
Masuri de protecie
n cazul, cnd metodele de desprfuire a aerului zonei de munc nu asigur micorarea
concentraiei prafului pn la valoarea admisibil sau curarea mediului aerian este imposibil sau
neefectiv ,pentru protecia vremelnic a organelor omului sunt folosite haine speciale i mijloace
individuale de protecie.
- echipamentul de protecie antipraf se alege n conformitate cu normele existente
"mbrcminte, nclminte special i echipament de protecie" elaborat de Institutul Central de
Cercetare n Domeniul Proteciei Muncii.
- imbrcmintea special trebuie s protejeze corpul angajatului de aciunea
nefavorabil a factorilor mediului de natur mecanic, fizic i chimic.
- respiratorul prezint prin sine un filtru amplasat pe o semimasc cu sistem de fixare
care se lipete strns de fa i izoleaz de mediul prfuit numai organele de respiraie.

Coala
51
UTM 581.4 012 ME

La executarea lucrrilor cu formare excesiv de praf se recomand folosirea respiratoarelor
filtrante, care ofer o protecie sigur, datorit gradului nalt de reinere a particulelor fine de praf de
ctre filtre. Filtrele pot fi schimbate uor la necesitate.

8.4. Masuri privind tehnica securitatii.
Tehnica securitatii la lucrarile de finisare.
Lucrari de tencuire.
Un volum considerabul de lucrari de tencuire se executa la inaltimi mari, ceea ce necesita o
deosebita atentie fata de instalarea si exploatarea mijloacelor de esafotaj utilizare.
Lucrrile interioare se execut de pe esafodaje sau mese mobile instalate pe podele sau sau
podine continue amplasate pe grinzile planseului. La executarea lucrrilor in casa scrii se vor
utiliza esafodaje cu lungime diferit a sprijinelor. Podina de lucru trebuie sa fie orizontal cu
ingraditur si scindura de margine.
Uscarea incperilor pe timp de iarn trebuie efectuat cu aparate ce nu degaj in incpere
produse ale arderii. Deoarece lucrarile de tencuire creaza in incaperi umezeala sporita, marind
astfel pericolul electrocutrii.
Lucrri de zugrvire.
La executarea lucrrilor de zugrvire sunt folosite un sir se substante chimice care pot
influenta dunator asupre organismului uman, dac sunt neglijate cerintele de securitate.
Muncitorii vor folosi numaidecit haine special si echipamente de protectie.
La executarea lucrrilor cu degajri nocive trebuie asigurat ventilarea efectiv a incperilor
ca s nu fie depsite concentratiile maxime admisibile.
In timpul vopsirii cu component pe baz de ap reteaua electric trebuie deconectat.
Locurile de pregtire a vopselelor vor fi dotate cu ventelatie mecanic.
Muncitorii-zugravi trebuie sa respecte streit regulile igienei personale, folosind alifii si paste
ce impiedic vtmarea pielei, iar la sfirsitul lucrarilor minile le vor spla cu spun.
Cerintele pentru a pstre materialele:
- reteau elecrtic si armature sistemei de iluminat in aceste depozite sa fie de executie
antigrizutoare.
- constructiile din material rezistente la foc sau cu iesire direct afar.
- interzicerea folosirii focului deschis.
- pastrarea ambalajului gol.
Lucrrile de montare a geamurilor.
Pentru a monte geamuri lucrtorii trebuie sa fie asigurai cu hainele special, mnusi, ochelari

Coala
52
UTM 581.4 012 ME

de protecie, inclaminte ne lunecoas. Taietorul sticlei este obligat sa lucreze in minecare si sort
ce acoper picioarele pin la genunchi.
Zonele unde se execut lucrarile de montare a geamurilor se ingrdesc, iar locul de munc se
cura. Pina la inceperea lucrrilor se controleaz starea si rezistena ramelor ce trebuiesc stecluite.
Sub locul de lucru se amplaseaz o podina continu de scinduri sau placaj ce protejeaz de caderea
sticlei. La trensportarea sticlei manual muncitorii vor folosi numaidecit mnusi, iar pe marginile
ascuite se vot amplasa permute din material moale.
Taierea sticlei se efectueaz pe mese special acoperite cu pinz si dotate cu rigl. Inainte de
taierea sticlei trebuie stears mcar pe linia de tiere.
Electrosecuritatea
Particularitile exploatrii instalaiilor electrice n construcie
Energia electric este folosit n construcie pentru acionarea mainilor i mecanismelor,
diferitor utilaje, iluminat, sudare, uscare, prelucrare termic a betoanelor, tierea metanelor i
betoanelor, implantarea piloilor etc. Curenii de fresven nalt sunt folosii la sudarea i lipirea
maselor plastice, uscarea lemnului, nclzirea tehnologic a materialelor.
Pericolul electrocutrii la exploatarea instalaiilor electrice este determinat de aceea, c
prile conductoare sau corpurile mainilor ce au nimerit sub tensiune n rezultatul unor deferente
de izolaie nu emit semnale, care ar prentmpina omul despre pericol. Reacia omului la curentul
electric apare doar dup trecerea lui prin corpul uman.
Cauzele electrotraumatismului n construcie
Analiza accidentelor produse de influena curentului electric a permis determinarea
urmtoarelor cauze a lor:
- nclcarea regulilor de construcie a instalaiilor electrice, regulilor de exploatare a
lor, cerinelor normelor i regulilor de securitate;
- atingerea prilor metalice neconductoare ce au nimerit sub tensiune n rezultatul unor
deferente de izolaie;
- folosirea utilajului electric, conductoarelor, cablurilor, sculelor electrice deferente;
- repararea conductorului neutru fr deconectarea reelei monofazice;
- executarea lucrrilor n instalaiile ce se afl sub tensiune;
- folosirea tipurilor de conductoare i cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate,
punerea incorect a lor sub tensiune;
- alimentarea mai multor consumatori de la un dispozitiv de pornire cu protecie prin
sigurane calculate pentru cel mai puternic consumator.

Coala
53
UTM 581.4 012 ME

8.5. Masurile de protectie contre incendiilor.
Securitatea impotriva incendiilor a obectivului si parilor sale componente trebui sa fie
asigurata atit in timpul exploatarii, cit si in cazurile reconstructiei, reparatiei sau situatiilor de
avarie.
Cauzele incendiului:
- Tehnica- instalatii tehnice necorespunzatoate sau defecte. Retele de cabluri electrice uzate. Cu
instalaia de calitate rea.
- Neglijenta- este folosirea neglijenta a surselor folosite de foc(chibrite, luminari etc.)
- Naturale- fulgerul sau autoaprinderea unir substane ce ajung in contact cu aierul.
Clasificarea incaperilor dupa pericolul de incendiu si expozie.
Prin rezistena la foc se subintelege capacitatea elementelor de construcie de a se opune
aciunii temperaturii inalte si focului deschis. Timpul dup care construcia isi pierde capacitatea
portanta sau de izolare termic si etanseetate se numeste limit de rezisten la foc si se msoar in
ore de la inceputul probrii construciei la RF pina la apariia unuia din urmatoarele criterii:
- Formarea in construcie a fisurilor prin care poate patrunde flacra.
- Ridicarea temperaturii pe suprafata neincalzit a construciei.
- Pierderea de ctre construcie a capacitii portante.
Gradul de RF se stabileste in dependen de destinaia cladirii, numarul de etaje, suprafaa
etajului intre pereii antifoc, si prezena sistemelor de stingere a focului.

Msurile de protecie mpotriva incendiilor.
Msurile de protecie mpotriva incendiilor se mpart n urmaioarele grupe: organizatorice,
de exploatare, tehnice i speciale.
- Msurile organizatorice: instruirea angajailor privind regulile cu privire la securitatea
mpotriva incendiilor, organizarea leciilor, convorbirilor, editarea instruciunilor, materialelor
ilustrative ele.
- Msurile de exploatare prevd exploatarea corect a sistemelor de nclzire, ventilare,
utilajului tehnologic i mainilor, ntreinerea exemplar a cldirilor, instalaiilor teritoriilor etc.
- Msurile tehnice - respectarea normelor i regulilor cu privire la securitatea mpotriva
incendiilor la instalarea sistemelor de incendiere, ventilaie, proteciei antifulger, utilajului
tehnologic, precum i la edificarea cldirilor.

Coala
54
UTM 581.4 012 ME

- Msurile speciale - interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis n locurile cu pericol
de incendiu, fumatului n locurile nestabilite, respectarea obligatorie a normelor regulilor la
executarea lucrrilor cu substane periculoase din punct de vedere exploziv i incendiar etc.

Msurile tehno-organizatorice
Msurile tehno-organizatarice trebuie s includ:
- organizarea proteciei mpotriva incendiilor (n ordinea strabil) de tip corespunztor
(profesional, benevol .a.), efectiv anumit i dotare tehnic;
- atragerea pe scar larg a maselor de oameni la soluionarea problemelor ce in de
securitatea mpotriva incendiilor;
- confecionarea i folosirea mijloacelor demonstrative de agitaie privind asigurarea
securitii mpotriva incendiilor.
- elaborarea masurilor de activitate a administratiei, angajatilor si populatiei in in caz
de aparitie a incendiului si organizarii evacuarii oamenilor.

Mijloacele de stingere a incendiilor.
Mijloacele primare de stingere a incendiilor sunt: hidrantele de incendiu interioare,
stingtoarele de mn, pompele de mn, hidromonitoarele, butoaiele cu ap,. lzile cu nisip.
nvelitoarele din azbest sau prelat, inventarul i sculele pompiereti de mna (cldri, topoare,
rngi, lopei, trncoape, cngi, standuri i panouri pompiereti etc).
Mijloacele de stingere a focarelor de incendiu care pot fi folosite cel mai electiv la stadiul
iniial sunt hidrantele interioare, stingtoarele, Invelitoarele. nisipul.

In practica lichidrii incendiilor sunt folosite urmtoarele procedee de ntrerupere a arderii:
a) izolarea focarului de ardere de aer sau micorarea coninutului de oxigen n spaiul aerian
din zona focarului pn la concentraii insuficiente pentru ntreinerea procesului de ardere
b) rcirea focarului de ardere mai jos de temperatura critic
c) micorarea intensiv a vitezei reaciei chimice de oxidare;
d) ruperea mecanic a flcrii cu uvoi puternic de ap, gaze, prafuri,
e) crearea condiiilor de barare a focului, adic astfel de condiii la care flacra nu se poate
rspndi prin canale nguste.
Ca mijloace de stingere ale incendiilor se poate de folosit apa, spumele, gazele inerte
(azotul, argonul, heliu, dioxidul de carbon), solutii apoase de saruri (bicarbonat de natriu , clorura

Coala
55
UTM 581.4 012 ME

de calciu), hidrocarbohalogenii, prafurile stingatoare ( carbonati si bicarbonati de natriu si calciu),
nisipul, invelitoarele ( paturi din azbest).

8.6. Masuri privind protectia mediului ambiant.
Protecia mediului ambiant este o tiin care studiaz legturile omului cu mediul
nconjurtor, influena activitii lui n dezvoltarea biosferei. Are rolul de dezvoltare a bazelor
tiinifice de producie fr deeuri sau cu deeuri reduse, n procesele tehnologice, n direcia
folosirii raionale a resurselor naturale.

In proiectul dat se va tine cont de masurile privind protectia mediului ambiant, si anume:
- protecia aierului atmosferic.
- protecia i folosirea raionala asurselor de apa.

Protectia aierului atmosferic.
Sursele de poluare ale aerului atmosferic
Conform structurii i caracterului influenei asupra atmosferei, poluanii pot fi grupai n
modul urmtor: poluani chimici, mecanici, acustici, termici, electromagnetici i radioactivi.
Dup provenien poluanii aerului pot fi care se formeaz la arderea diferitor tipuri de
combustibil, lucrul unitilor de transport, degajri industriale, activitatea agricol cu toate
atributele ei.
Poluanii atmosferei terestre, ce rezult din activitatea societii umane, constituie:
90 % - substane gazoase
10 % - aerosolurile.
Centralele energetice termice i cazangeriile folosesc peste 1/3 din combustibilul extras pe
glob i se situeaz pe primul loc ntre sursele de poluare ale atmosferei. Deeurile la producerea
energiei prin arderea crbunelui depesc de patru ori masa combustibilului folosit. Cei mai
periculoi poluani pentru aerul atmosferic sunt oxizii de sulf.

Protecia aerului atmosferic de poluare
Msurile de protecie ale aerului atmosferic de poluare pot fi grupate n modul urmtor:
msuri planificatoare, tehnologice, tehnico-organizatorice, sanitaro - igienice i juridice.
Msurile tehnologice - prevd aplicarea tehnologiilor avansate la ntreprinderile existente i
cele nou construite - tehnologii fr deeuri sau cu puine deeuri, care exclud degajrile de
substane nocive n aer.

Coala
56
UTM 581.4 012 ME

Msurile tehnico-organizatorice - prevd interzicerea drii n exploatare a ntreprinderilor
noi fr instalaii de purificare a degajrilor, acelai lucru fiind prevzut i pentru ntreprinderile ce
se reconstruiesc, iar n cazuri excepionale reprofilarea ntreprinderilor ce au influen negativ
asupra mediului.
Msurile sanitaro-igienice - aceste msuri prevd stabilirea concentraiilor maxime admise
pentru substanele poluante ce nimeresc n aerul atmosferic al localitilor i a zonelor sanitare de
protecie ce despart ntreprinderile industriale de spaiul locativ.

Protectia si folosirea rationala asurselor de apa.
Sursele de poluare ale apelor de suprafa i subterane
Se consider surs de poluare a apelor sursa care aduce n bazinele acvatice substane
poluante, microorganisme sau cldur.
Cauza principal a polurii bazinelor acvatice de suprafa o constituie deversarea n ele a
apelor reziduale neepurate sau epurate necorespunztor de ctre ntreprinderile industriale,
gospodria comunal i agricol.
Apele reziduale comunale constituie circa 20 % din volumul total de deversri, ns volumul
lor crete n permanen, datorit creterii numrului populaiei i cerinelor igienico-sanitare.
Apele comunale au un regim de poluare relativ stabil, ceea ce permite
prognozarea calitii apei n obiectul acvatic, unde acestea sunt deversate, considerndu-se
volumul lui, regimul hidrologic, capacitatea de autopurificare i cantitatea de substane poluante,
determinat de numrul populaiei. La apele reziduale comunale sunt atribuite scurgerile
buctriilor, bilor, spltoriilor, cantinelor, spitalelor i altor servicii comunale. O form aparte de
scurgeri o constituie apele fecale, att organizate i concentrate, precum i neorganizate i
dispersate.
Apele reziduale comunale necesit o atenie deosebit, datorit polurii bacteriale, deoarece
pot fi cauz a diferitor boli infecioase.
Sursele de poluare a apelor subterane pot fi:
1) locurile de pstrare i transportare a produciei industriale
i deeurilor;
2) locurile de acumulare a deeurilor comunale (gunoitile);
3) sectoarele de infiltrare a precipitaiilor atmosferice poluate.

Msurile de protecie i folosire raional a resurselor acvatice
Msurile de baz pentru protecia i folosirea raional a resurselor de ap includ:

Coala
57
UTM 581.4 012 ME

- controlul calitii apelor de suprafa i subterane;
- respectarea normelor sanitare la crearea i exploatarea punctelor de captare a apei;
- mrirea numrului de ntreprinderi care folosesc apa n ciclu nchis sau repetat, trecerea la
tehnologii fr deversri de ap sau fr folosirea apei;
- trecerea de la rcirea cu ap la rcirea cu aer sau combinat , utilizarea cldurii degajate i
a cldurii apelor reziduale pentru alimentarea tehnic cu ap;
- elaborarea i aplicarea n mas a metodelor efective de epurare a apelor cu captarea i
utilizarea deeurilor i sedimentelor;
- ridicarea nivelului de exploatare a sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, sigurarea
etaneitii i nlturarea scurgerilor de ap din ambele reele.

8.7. Calculul ingineresc SSM sau PMA.
Problema II.1.
De calculat iluminatul natural al incaperii de productie dupa dupa urmatoarele date
(incaperea este o sala sportivo-sportiva)
Dimensiunile incaperei: l = 12.3
b = 8
h = 3
Inaltimea ferestrelor este de 1.8 m.
De determinat suprafata peretilor.

Coala
58
UTM 581.4 012 ME

Fig. II.1.1. Schema incaperii.
Nota. P.C.- punctul de calcul.
S.C.L.- suprafata conditionala a lucrarii.

Rezolvare:
1. Determinam valoarea normala a C.Z. pentru R. Moldova.
e
,V
n
= e
,1
n
*m = 1.0 * 0.8 = 0.8
m = 0.8 pentru R. Moldova, care este asociata grupei a 5-a de ale raioane
administrative ale Rusiei, conform SNiP 32-05-95.
Suprafata geamurilor se determia din urmatoarea fornula
S
f
=
1
100 r
k k e S
o
cl f r n p
t
q

2. Determinam suprafata pardoselei

S
f
= l*b = 12.3 * 8 = 98.4 m2.

3. Determinam
f =
16.63 in dependenta de raportul
B
l
in
=
8
3 . 12
= 1.53 si raportul
1 h
B
=
8 . 1
8
= 4.44
4. Din tab. 1.1. determinam k
r
= 1.3.
5. Din tab. 1.1. determinam k
cl
= 1 (nu exista cladiri are acopera cladirea).
6. Determinam
o
din relatia
o
=
1

2

3

4

5

1
= 0.8 (sticla dubla);
2
= 0.5 (cercevele cu geam triple)
3
= 1 (iluminarea laterala)
4
= 1 (stocuri si jaluzee reglabile)
5
= 1 (pentru iluminarea laterala)

Atunci,
o
= 0.8* 0.5 * 1 * 1 * 1 = 0.32.
7. Determinam r
1
, din tab. 1.6, dupa urmatoarele date:

g
m
= 0.4;
B
l
in
= 1.53;
1 h
B
= 4.44;
B
l
= 0.75.
Prin interpolare gasin r
1
= 1.75

Coala
59
UTM 581.4 012 ME

8. Determinam suprafata ferestrelor

S
f
=
1
100 r
k k e S
o
cl f r n p
t
q
=
75 . 1 * 32 . 0 * 100
1 * 3 . 1 * 63 . 16 * 1 * 4 . 98
=
56
31 . 2127
= 37.98m2.
9. Determinarea lungimei totale a ferestrelor, stiind da inaltimea lor este de 1.8 m.
l
f
=
f
f
h
S
=
8 . 1
98 . 37
= 21.1.
Primim prin iluminare 2 ferestre conform schitei (fig II.1.1.) cu dimensiunile b * h = (4.3 * 1.8)
m, cu suprafata totala de

S
f
= 2*( 4.3*1.8)= 15.48m2.

9 BIBLIOGRAFIE
1. II-64-80
2. 2.09.04-87
3. 2-01-97
4. 23-05-95
5. II-4-79 ,
6. Indicii metodice nr. 18 pentru FUA
7. Tehnica secutitatii in constructii: nr. 28 pentru FUA
8. Efim Olaru, Nicolae Soroceanu, Oleg Marian Sanitaria industrial i igiena muncii
Chiinu, 2000.
9. Efim Olaru, Protectia mediului ambiant Chiinu, 2000.
10. Efim Olaru, Iuliana Olaru Protecia mpotriva incendiilor Chiinu, 2000.
11. 2007
12. . . 1983
13. Anna Starmer Ghidul culorilor 2009 Litera International
14. Nicholas Springman, Jane Chapman Tehnica designului interior- Oradea, 1993.
15. Judith Miller Culorile. De la stilul clasic la cel contemporan Oradea, 1993.
16. Vilidfrid Coh - Moscova, 2005.
17. Tina Satton, Braid Vilen - Moscova, 2004.

Coala
60
UTM 581.4 012 ME

Coala
61
UTM 581.4 012 ME

Coala
62
UTM 581.4 012 ME

Cuprins TNI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins TNI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mod. Coala document. Semnat.

S-ar putea să vă placă și