CRIC SIMPLU TEMA DE PROIECT:

Sa se proiecteze o transmisie cu surub de miscare-piulita in varianta circu simplu cunoscandu-se urmatoarele : Sarcina maxima de lucru : Inaltimea maxima de lucru : F = 4000 N H = 400 mm

1.PROIECTAREA SURUBULUI
1.1.Schema cinematica a sistemului,caracterizare rol functional,domeniu de utilizare. Transmisia surub-piulita, alcatuita dintru-un surub si o piulita aflate in miscare relativa in timpul functionarii, realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei. Cu aceste functii, transmisia surub-piulita se intalneste frecvent in constructia unor masini simple cum sunt cricurile si presele manuale, in constructia masinilor unelte, a unor dispozitive de lucru, a unor aparate de masura etc. Ca principale avantaje ale folosirii transmisiei surub-piulita se pot enumera: constructia si executia relativ simple, precizia buna, functionarea fara zgomot, gabaritul redus, posibilitatea transmiterii unor forte relativ mari. Ca principal dezavantaj se mentioneaza existenta unor frecari importante intre spirele filetelor, care determina randamente mici, uzuri mari (ce conduc in timp la jocuri mari) si in consecinta viteze de lucru limitate. Acest neajuns este in parte eliminat de transmisiile cu bile ( "suruburile cu bile") la care frecarea de alunecare este inlocuita cu frecarea de rostogolire. Cric simplu Surubul principal 1 executa atat miscarea de rotatie cat si miscarea de translatie. Piulita 3 este fixata in corpul 2. Pentru evitarea miscarilor relative intre sarcina de ridicat si cupa 4, aceasta trebuie sa se roteasca liber pe capul surubului 1, deci intre cupa si surub exista un lagar axial care poate fi de alunecare sau de rostogolire ( rulment axial ); utilizarea rulmentului este avantajoasa in special pentru ridicarea sarcinilor mari, cand se obtin reduceri insemnate ale momentului de frecare rezistent dintre cupa si surub.

Functii de indeplinit Transformarea si transmiterea miscarii si a fortei (transmiterea unui flux energetic). Dimensiunile cuplei surub-piulita deci ale celor doua filete in contact sunt determinate pentru urmatoarele: Rezistenta corpului (tijei) surubului la solicitari compuse si la flambaj (pentru suruburi supuse la compresiune); pentru ca diametrul corpului surubului este egal cu diametrul interior al filetului acestuia. Pentru a pune in evidenta tipul solicitarilor care se produc, se construieste diagrama de eforturi. Rezistenta spirelor filetului surubuhii si al piulitei. Spirele se pot distruge prin uzare sau rupere. La viteza mica la care are loc actionarea sistemului, hotaratoare pentru tipul si intensitatea uzarii sunt tensiunile de contact dintre spire. Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitarilor de incovoiere si forfecare la piciorul filetului. In concluzie, cupla surub-piulita trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: transmiterea si transformarea miscarii si a forjei; rezistenta corpului (tijei) surabului; rezistenta spirelor filetelor surubului si piulitei; asigurarea conditiilor de autofranare; un cost redus; o buna durabilitate; un bun randament etc.

Se doreste totodata:

1.2.Trasarea diagramei de forte si momente ale sistemului In figura de mai jos s-au reprezentat diagrama de eforturi pentru celelalte elemente componente. Pentru eforturile care apar in elemental i in contact cu elementul j, se folosesc urmatoarele notatii: Fi- - forta axiala; My - moment. Indicii superiori au semnificatiile: r - radial, a - axial, s - stanga, d - dreapta. Momentul de actionare se noteaza Mtot. Variatia pe inaltimea piuli|ei a momentului de insurubare, M2j, si variatia momentelor de frecare in lagarele radiale se schematizeaza printr-o dependenta liniara.

1.3. Alegerea materialului pentru urub Condiiile care trebuie ndeplinite de ctre materialele cuplei urub-piuli ne conduc la alegera materialului pentru urub i piuli.Pentru urub se va alege un material cu rezisten la solocitari compuse a lui i a spirelor.Materialul trebuie s reziste la uzur i s aib un pre sczut. n cazul urubului se va folosi oelul iar pentru piuli se por folosi diferte aliaje cum ar fi fonta,bronzul,aluminiu i aliajele pe baz de aluminiu. Pentru a asigura rezistena la uzare i un coeficient de frecare redus se utilizeaz un cuplu de materiale cu bune proprieti antifriciune. ntruct solicitrile corpului urubului sunt relativ mari materialul acestuia este de regul oelul.

Voi executa urubul din oel laminat de uz general:OL42 STAS 500/2-80, cu urmatoarele caracteristici :
-

limita de curgere c = 230 260 N/mm2 rezistena de rupere la traciune r = 410 490 N/mm2

1.4 Stabilirea criterilor de portanta Pornind de la diagramele de eforturi, alegerea tipului filetului si de la parametrul functional :lungimea surubului, pot fi precizate criteriile de portanta de care se tine seama la dimensionarea presei. Criteriile sunt urmatoarele: a) criterii de rezistenta: -resistenta tijei surubului la soliciterea compusa de intindere(compresiune) si rasucire; -rezistenta filetului la solicitarea de strivire. b) criteriul de stabilitate: -stabilitatea elastica a tijei la flambaj. Dimensionarea presei se face pe baza unuia din criteriile de rezistenta, dupa care se realizeaza verificarea la celalalt criteriu si la stabilitatea echilibrului static. In functie de solicitarea tijei surubului, felul filetului, cuplul de materiale si frecventa actionarii, portanta este hotaratoare fie de rezistenta surubului la solicitarile compuse fie de rezistenta filetului la solicitarea de strivire. Utilizarea coditiei de rezistenta a filetului la strivire presupune ipoteze suplimentare privind latimea suprafetei de contact (inaltimea utila a filetului) si numarul de spire in contact. De aceea predimensionarea filetului se face din conditia de rezistenta a corpului surubului la solicitarea compusa de intindere(compresiune) si rasucire. 1.5. Predimensionarea surubului. Dimensiunile filetului trebuie s corespund simultan urmtoarelor cerine: rezistena corpului urubului la solicitarea compus: compresiune ( sau traciune ) i rsucire ( solicitarea de ncovoiere trebuie eliminat pe ct posibil ); rezistena spirelor la strivire ( uzare );

rezistena spirelor la solicitarea compus de ncovoiere i forfecare; daca urubul este solicitat la compresiune s nu flambeze; s asigure condiia de autofrnare. Predimensionarea la solicitarea compus se face la compresiune ( sau la traciune ) pe

baza unei fore de calcul Fc= F, F fiind fora care actioneaz asupra urubului, iar ( >1 ) factor de majorare a forei F pentru a considera i solicitarea la rsucire. Valoarea lui se ia dintr-un tabel, iar n cazul cricului simplu poate fi cuprins ntre 1,27 -1,32. Voi lua pe =1,3. 2 F d3 Anec= = = a 4 a
F c

a= C

c
c

a - tensiunea admisibil la compresiune( traciune ) c - limita de curgere Cc - coeficient de curgere d3 - diametrul interior al filetului urubului a=

c = 230 = 100 N / mm 2 C 2.3 c

d3 =

4 F = a

4 1.3 4000 = 8.1368 mm ; 100

1.6. Alegerea tipului filetului. Alegerea tipului de filet se face in funcie de: caracterul sarcinii ( constanta, variabila etc.); mrimea sarcinii ( mic, mare ); direcia i sensul sarcinii; destinaia i condiiile de lucru; randamentul dorit.

Tipul de filet ales este filetul trapezoidal pentru ca are o bun rezisten i rigiditate, randament cu circa 4-5% mai mic dect al filetului ptrat, permite eliminarea jocului axial rezultat in urma uzrii prin utilizarea unei piulie secionate ; poate transmite sarcini mari, variabile, n ambele sensuri. Figura de mai jos prezint profilele nominale ale filetului trapezoidal standardizat.

P R1 h3 d d3
Filet exterior

30

Filet interior

ac R2 H1

R2 H4 D4

ac

D2 D1 d2

Din Anexa am ales filetul trapezoidal cu urmtoarele caracteristici: -diametrul nominal al filetului d =12 mm; -pasul p=3 mm; -diametrul nominal mediu d2=D2=10.5 mm; -diametrul nominal exterior al filetului interior D4=12.5 mm; -diametrul nominal interior al filetului exterior d3=8.5 mm; -diametrul nominal interior al filetului interior D1=9 mm.

H = 1.866 p = 1.866 3 = 5.598mm p = 3mm ac = 0.25mm H1 = 0.5 p = 0.5 3 = 1.5mm H 4 = H1 + ac = 1.5 + 0.25 = 1.75mm R1max = 0.5 ac = 0.5 0.25 = 0.125mm R2max = ac = 0.25mm 1.7 Verificarea condiiei de autofrnare si la flambaj Verificarea conditiei de autofranare n cazul construciilor cu uruburi de micare apare ca cerin asigurarea autofrnrii. La sistemele acionate manual este preferabil ca autofrnarea s se realizeze direct de ctre filet. Filetul asigur autofrnarea atunci cnd unghiul de nclinare al filetului, , este mai mic dect unghiul de frecare redus, : unde: p tg = d in care: - reprezinta unghiul profilului filetului. Pentru filetul trapezoidal, = 300.

- coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea

i starea de ungere a suprafeelor. p - pasul filetului urubului d2 - diametrul nominal mediu al filetului p 3 tg = d = 10.5 = 0.0909 = = 5.1965 ; 2

Din tabel pentru cuplul de materiale oel pe font coeficientul de frecare, = 0.08-0.20. = 0.15 tg =

' =

cos

tg =

' =

0,15 = 0,15529 = = 8.8270 30 cos cos 2 2 Deci, .

SE VERIFICA

Verificarea la flambaj Suruburile lungi solicitate la compresiune sunt in pericol de a flamba. Dimensiunile filetutui trebuie sa asigure o siguranta suficienta si fata de flambaj. Verificarea la flambaj va avea loc cu acele ipoteze care sa ofere o siguranta suficienta, Altfel spus, ipotezele de lucru vor trebui sa fie acoperitoare, adica cele mai dezavantajoase posibil. Daca dupa proiectarea la scara apar modificari semnificative fata de ipotezele considerate initial se reia verificarea. In cazul de fata avem rezemare de tip incastrare-articulatie

lf =

2 L 2

L= ( 1,35 1,45 )H

unde : L lungimea de flambaj ; H cursa de realizat.

L = 1.4 400 = 560mm l f =

2 560 = 395.979mm 2 i se determin tipul flambajului:

Se calculeaz coeficientul de zveltee

= d 4 3 = 64

lf imin

imin =

min A

I min

d 2 3 A= 4

I min =

8.54 = 256.2392mm 4 64

8.52 A= = 56.745mm 2 4
imin = 256.2392 = 2.125mm 56.745

395.979 = 186.343 2.125

0

Valoarea limit a coeficientului de zveltee, materialul ales pentru cupla urub-piuli.

se gsete tabelat n funcie de

Din Anexa vom vom avea pentru OL42 STAS 500/2-80 0 = 96 > 0 flambajul este elastic Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj Cf : Cf = Ff F C fa

Cfa coeficientul de siguranta admisibil la solicitarea de flambaj se poate lua Cfa=3-5

Ff -forta critica de flambaj se calculeaza dupa cum urmeaza: -pentru flambajul elastic: Ff =

2 E I min 2 2.1105 256.2392 = = 3387.03 N l2 395.9792 f

3387.03 = 0.84 4000

Cf =

Cf <Cfa NU SE VERIFICA SE MARESTE DIAMETRUL SURUBULUI SI SE REIAU VERIFICARILE Din Anexa se adopta filetul trapezoidal cu urmtoarele caracteristici: -diametrul nominal al filetului d =20 mm; -pasul p=4 mm; -diametrul nominal mediu d2=D2=18mm; -diametrul nominal exterior al filetului interior D4=20.5 mm; -diametrul nominal interior al filetului exterior d3=15.5 mm; -diametrul nominal interior al filetului interior D1=16 mm. H = 1.866 p = 1.866 4 = 7.464mm p = 4mm ac = 0.25mm H1 = 0.5 p = 0.5 4 = 2mm H 4 = H1 + ac = 2 + 0.25 = 2.25mm R1max = 0.5 ac = 0.5 0.25 = 0.125mm R2max = ac = 0.25mm Verificarea conditiei de autofranare p 4 tg = d = 18 = 0.0707 2 tg =

= 4.0461

' =

0,15 = 0,15529 = = 8.8270 30 cos cos 2 2 Deci, <.

SE VERIFICA

Verificarea la flambaj

L = 1.4 400 = 560mm l f =

2 560 = 395.979mm 2 i se determin tipul flambajului:

Se calculeaz coeficientul de zveltee

= d 4 3 = 64

lf imin

imin =

min A

I min

d 2 3 A= 4

I min = A=

15.54 = 2833.3269mm 4 64

15.52 = 188.6919mm 2 4
imin = 2833.3269 = 3.875mm 188.6919

395.979 = 102.188 3.875

Din Anexa vom vom avea pentru OL42 STAS 500/2-80 0 = 96 > 0 flambajul este elastic Ff =

2 E I min 2 2.1 105 2833.3269 = = 37451.68 N l2 395.9792 f

37451.68 = 9.36 4000

Cf =

Cf >Cfa SE VERIFICA 1.8. Determinarea nr. de spire n contact

Numrul de spire necesare fi n permanen n contact ,z, se determin din condiia de rezisten la uzur. n acionarile cu viteze mici, principalul parametru care determin intensitatea uzurii i implicit durabilitatea, sunt tensiunile n contact (presiunea) ntre spire. n ipoteza repartizrii uniforme a sarcinii pe spire i neglijnd unghiul de nclinare al spirei, numrul de spire necesare rezult din relaia :
F

z=

2 ( d D12 ) as 4

Din tabelul cu valorile orientative ale presiunii admisibile de strivire ntre spire: presiunea admisibil pentru cuplul de materiale oel pe font as = 5... 15 MPa i am ales as=10 MPa. z= SE ADOPTA z= 5 spire 1.9. Verificarea spirei filetului 4000 4 = 3.53 (202 162 ) 10

Solicitarea la ncovoiere

F l M i= i = z i W W Pentru filetul trapezoidal interior avem: li = unde : Mi - moment ncovoietor W - modul de rezisten li - lungimea de ncovoiere H1 - nlimea filetului trapezoidal 2 li= + 0.25 = 1.25 mm; 2 P d ( + 2l tg150 )2 3 2 i W= 6 4 15.5( + 2 1.25 tg15)2 W= ; 2 = 57.8510mm3 6 4000 1.25 ; 5 i = = 17.28MPa 57.8510 Solicitarea la forfecare F k z f = m A P 4 0 0 2 A= d ( + 2l tg15 ) = 15.5( + 2 1.25 tg15 ) = 130.0086mm ; 3 2 i 2 Coeficientul de corecie ce tine seama de repartitia neuniforma a tensiunilor km=0,55 0,75 km=0,65 H 1 +a c 2

4000 f = 0.65 5 = 9.46 MPa ; 130.0086

Tensiunea echivalent se calculeaz cu teoria a III-a de echivalen:

2 2 = 17.282 + 4 9.462 = 25.62MPa ; ech= + 4 i f

a = c 230 = = 100 MPa ; a=100 MPa cc 2.3
unde: ech Cc=1,5 3(4) Cc=2.3

ceea ce nseamn c spirele filetului urubului rezist la solicitarea de

ncovoiere i de forfecare. 1.10. Proiectarea formei surubului Verificarea preliminar a poriunii filetate a urubului la solicitarea compus Este util s se efectueze i o verificare la solicitarea compus a poriunii filetate a urubului, care este de obicei seciunea periculoas, avnd diametrul cel mai mic. De regul, solicitarea este de compresiune (traciune) cu fora F, i rsucire cu momentul de nurubare M12.
d M12 = F 2 tg ( +' ) 2

M12 = 4000

18 tg (4.0461 + 8.8270) =8227.31Nmm; 2 = 4000

= 21.19MPa ; d 2 15.52 3 4 4 M 12 = 8227.31 = 11.25MPa = d 3 15.53 ; 3 16 16

ech

= 2 + 4 2 = 21.192 + 4 11.252 = 30.90Mpa ;

c = 230 = 100Mpa ; a=100 MPa C 2.3 c unde: Cc=1,5 3 Cc= 2.3 c= 230 MPa a= Observam ca
ech<

a.

Surubul va rezista la solicitarea compusa

Proiectarea celui de-al doilea reazem al surubului Solicitarea care se are in vederea la proiectarea unui lagar axial cu alunecare in conditiile concrete de functionare din sistemele analizate este presiunea de contact. Valorile presiunii admisibile se aleg astfel incat sa se evite griparea si sa se asigure o durabilitate ridicata. adm=20-40 MPa pentru otel/fonta sau otel/otel cu ungere si viteze mici de alunecare.Valorile mici asigura o durabilitate mai mare. Solutia din figura de mai jos prezinta rezemarea pe lagar axial de alunecare a cupei cricului.

Pentru varianta din figura se alege dc ,apoi se estimeaza tesiturile rezultand dc

' Se adopta dc=20 mm si d c = 24 mm

Se determina Dc minim necesar din solicitarea de contact:

Anec =

F '2 Dc d c'2 ) = 1 ; ( 4 as

Dc' =

4 F 4 4000 + d c'2 = + 242 = 28.82mm as 20

Dc' =29mm

Dc=32mm Se estimeaza momentul de frecare din lagarul axial Mf M41 D '3 d c'3 1 M f = F c 3 Dc'2 d c'2 =0,008 0,01 =0,01 1 293 243 M f = 0.01 4000 2 = 531.572 Nmm 3 29 242 Definitivarea constructiva si verificarea finala a surubului principal Se alege degajarea standardzata pentu dimensiunea de filet care se foloseste:

f1 = 3 p = 3 4 = 12 mm f 2 = 4.5 p = 4.5 4 = 18 mm r = 1.6 mm

Inaltimea piulitei : H p = z p + f 2 unde z nr. de spire in contact ; p - pasul; H p = 5 4 + 18 = 38mm

Se verifica la solicitarea compusa sectiunea slabita din dreptul degajarii. Solicitarile sunt: compresiune: =
F A

A=

d 2 0 4

2 A= 15.5 = 188.6919mm 2 ; 4 4000 = = 21.19MPa ; 188.6919 rasucire: M 12 W p

d 3 0 W = p 16

unde : - solicitarea la rasucire Wp - momentul polar

15.53 W = = 731.1811mm3 ; p 16
=
8227.31 = 11.25 MPa ; 731.1811

ech

2 +4 2

ech

= 21.192 + 4 11.252 = 30.90 MPa ;

a=100 MPa Deci,

ech

<

SE VERIFICA.

Lungimea partii filetate este:

L f = H + z p = 400+ 5 4= 420mm
Pentru limitarea cursei surubului se foloseste o saiba cu gaura tesita, fixata printr-un surub cu cap inecat crestat STAS 2571-90 (fig.A) M6 cu l=12..80mm. Pentru prelucrarea surubului pe strung este necesara centrarea acestuia pe varful papusii mobile, intrucat in aceeasi zona se monteaza si surubul de limitare a cursei, se va folosi o gaura

de centrare filetata cu con de protectie M6 comform STAS 8198-78 (fig.B) cu urmatoarele caracteristici: d1=5mm; D1=6.4mm; D2=9.6mm; D3=10.5mm; l1=16mrn; l2=21mm; l3=5mm; l4=2.8mm; l5=0.4mm.

2. PROIECTAREA PIULITEI

2.1 Alegerea materialului pentru piulita Piulita datorita cerintelor resistentei la uzare, se poate reliza din materiale antifrictiune(bronzuri cu staniu CuSn12, la viteze mari ; fontele rezistente la uzare) din fonte sau oteluri uzuale. Piulitele de dimensiuni mari care lucreaza la sarcini si viteze mari, se realizeaza cu captuseala din bronz turnat pe corpul din fonta sau otel. Piulia se executa din font cenuie cu grafit lamelar:FC300 STAS568-82 cu urmatoarele caracteristici : - rezistena de rupere la traciune r = 300 N / mm 2 (minim); - rezistena la ncovoiere i = 470 N / mm 2 (minim); 2.2.Diametrul exterior al piulitei Amin=

( De2 D42 )= 4

F c at

D emin =

4 F +D 2 4 at
r 300 = = 60 MPa cr 5

Din tabel am luat rezistenta la traciune at = D emin =

4 1.3 4000 + 20.52 = 23.03mm ; 60

Aleg diametrul exterior al piuliei De=26 mm . Valoarea corectata a diametrului pentru considerarea tesiturilor este:

De' = 28mm
2.3.Diametrul gulerului piulitei Diametrul gulerului se poate dimensiona pe baza solicitarii de contact dintre piulita si corp.Suprafata inelara de contact este solicitata la strivire. F '2 '2 ( D D ) Amin= = g e 4 as ' Dg

as = 80 120 MPa

4F 2 = + D 'e min as
=

' Dg

min

4 4000 + 282 = 29.11mm 80

D ' g =30mm

' Dg = 34 mm

Valoarea corectata a diametrului pentru considerarea tesiturilor este: Dg=36mm 2.4.Calculul inaltimii piulitei si al gulerului piultei Gulerul piulitei este solicitat la incovoiere. Pe baza acestei solicitari se poate determina inaltimea gulerului hg. Utilizand un model fizic similar celui de la studiul solicitarilor spirei filetului se poate scrie:

Dg De r De hg 2 F 4 , unde ai = ; pentru font cr 5 . Wmin = = cr 6 ai 470 ai = = 94MPa ; 5 6 F(Dg-De) ,nlocuind se obine: h gmin = 4 De ai
h gmin = 6 4000(36 26) = 3.18 mm 4 26 94

.Se alege h g = 10mm . Inaltimea piulitei:

Hp = z p+ f 2= 5 4+ 18= 38mm
Hp=38mm

2.5. Proiectarea sistemului de blocare al piuliei In sistemul cu piulita nerotitoare, actionarea se face prin surub care are o miscare de rotatie.Momentul de insurubare M12 tinde sa roteasca piulita dar opunandu-se frecarea dintre piulita si corp.Chiar daca frecarea este suficienta pentu siguranta se pot folosi sisteme de blocare prin forma. Momentul de frecare intre corp si piulita:

M f = F R0
'3 '3 1 Dg De 1 343 263 R0 = '2 = =15.08 mm 3 Dg De'2 3 342 262

= 0.08 0.1

M f = 0.09 4000 15.08= 5428.8Nmm

M12 =8227.31 Nmm; Mf <M12 Nu se produce blocarea piulitei

Se va folosi un ajustaj intermediar H7/k6 intre piulita si corp. In acest caz vom utiliza un stift filetat cu cep M6 , conform STAS 4867-69 cu dimensiunile: d4=4.5mm; C3=3.5mm; n=1mm ; t=2mm; c1=1.5mm; r=0.4mm; l=8mm.

3.PROIECTAREA CORPULUI SISTEMULUI

Forma si dimensiunile corpului trebuie sa raspunda cerintelor formulate in tema proiectului ( sa indeplineasca rolul functional) Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o buna siguranta de functionare din punct de vedere al tuturor solicitarilor care se pun in evidenta Forma si dimensiunile corpului sunt determinate si detrmina la randul lor procedee tehnologice care se vor, sau trebuie sa fie folosite. Tehnologia de fabricatie determina in mod semnificativ costul produsului si din acest motiv trebuie corelata cu seria de fabricatie . Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure posibilitatea transportului. Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o manevrare usoara si sa corespunda normelor de protectie a muncii. Forma si dimensiunile corpului, ca de altfel a intregului ansamblu trebuie sa fie placuta privirii, deci sa indeplineasca si conditia de estetica. Inaltimea corpului trebuie sa fie atat de mare incat in pozitia limita inferioara a surubului sa se realizeze inaltimea minima sub sarcina precizata in tema proiectului .

Corpul acestui cric se afla in fluxul de forta intre piulita fixa si suprafata de asezare a cricului. Pe langa aceasta functie, corpul cricului include si sistemul de blocare a piulitei, surubul fiind rotitor. Zona de prelucrare a sarcinii de la piulita a fost proiectata. In mare parte, sistemul de blocare a rotirii piulitei este concretizat. Trebuie precizate: tehnologia de realizare a corpului; forma corpului; materialul; inaltimea corpului; dimensiunile si forma in zona de contact cu piulita; dimensiunile suprafetei bazei; forma si dimensiunile zonei in care se realizeaza functia de blocare a piulitei; Corpul se va executa folosind semifabricate turnate din otel carbon OT700 STAS 600-82 cu caracteristicile: Rpo,2 = rnin 410 N/mm2 si Rm = rnin 690 N/mm2. Inaltimea corpului trebuie sa fie atat de mare incat in pozitia limita inferioara a surubului sa se realizeze inaltimea minima sub sarcina. De aceea am ales H=460mm. Grosimea s=4mm Pentru corpurile turnate, plecand de la De se determina Djn : Din = De + (5...10)mm Din = 26 + 6 = 32mm apoi considerand conicitatea recomandata se determina Dbi: Dbi=120mm Diametrul exterior al bazei Dbe se determina din solicitarea de contact

Anec =

F 2 2 = ( Dbe + Dbi ) as 4

as = (2 3) MPa ,pentru beton as = 2.5MPa

Dbe = 4 F 4 4000 2 + Dbi = + 1202 = 148.20mm as 2.5

Dbe=150mm

4.PROIECTAREA SISTEMULUI DE ACTIONARE

Actionarea se va face prin elementul care executa miscarea de rotatie. Aceasta actionare poate fi privita ca o introducere de energie in sistem-energie necesara invingerii rezistentelor in cupla surub-piulita si in cel de-al doilea reazem. Corespunzator acestor rezistente, in diagrame de eforturi s-a folosit pentru momentul rezistent total notatia -Mtot.

Alegerea sistemului de actionare

Alegerea sistemului de actionare corespunde fazei de proiectare calitativa la nivelul acestui subansamblu. In cazul de fata, actionarea se va face prin intermediul unei parghii simple.

Proiectarea la scara a sistemului de actionare

Figura prezinta principalele elemente dimensionale implicate. Se determina raza Ra, la care trebuie aplicata forta muncitorului Fm. Forta dezvoltata de un muncitor variaza in functie de conditia fizica, pozitia fata de dispozitiv si altele. In general se recomanda valori (100 - 150) N. Pentru dispozitivele folosite foarte frecvent actionarea trebuie sa fie facuta cu forte mult mai mici (cat se poate de mici). Alegem Fm = 100 N Mtot = M21 + M41=8227.31+531.572= 8758.882 Nmm M21 = MI2 = 8227.31 Nmm;
Ra =

M41 =Mf= 531.572 Nmm;

M tot 8758.882 = = 87.5882 mm Fm 100

Ra=100 mm Se determina diametrul minim necesar pentru parghie - dp. Considerand parghia ca fiind incastrata in capul surubului, ea va fi solicitata la inconvoiere cu momentul maxim:

M i = Fm Lc
Unde: Lc - lungimea de la diametrul capului urubului pn la locul unde se aplic fora muncitorului

LC = Ra

Dc 2

DC=32 mm

LC = 100

32 = 84 mm 2

M i = 100 84 = 8400 Nmm Se determin diametrul minim necesar pentru prghie dp:

Wnec

d 3 M p = = i 32 ai
dP = 3 32 M

ai

unde:

ai

- tensiunea admisibil la ncovoiere; ai= C =

c

230 = 100 MPa 2.3 dp= 12 mm

d P = 3

32 8400 = 9, 494 mm 100

' Diametrul gaurii se poate lua : d p = d p + (0.5...1)mm ' dp = 12 + 1 = 13 mm

Parghia va fi executata din OL 42 STAS 500/2-80. Hc=(1.5...2)dp Hc= 2 12 = 24 mm

Lp= LS+LC+DC=100+84+32=216mm Lp=220 mm Lungimea Lp a parghieie se ia mai mare decat rezulta din calcule.Lungimea LS=100mm reprezinta dimensiunile mainii(forta nu se aplica concentrat).La capetele parghiei se vor monta rondele pentru evitarea pierderii ei in timpul transportului.

5.CALCULUL RANDAMENTULUI
Randamentul cuplei surub piulita este dat de relatia:

s p =

tg tg 4.0461 = = 0.3095 ' tg ( + ) tg (4.0461+ 8.827)

s p = 30.95%

Randamentul intregului sistem este dat de relatia : =

L u L c

unde Lu - lucru mecanic util, corespunztor unei rotaii complete a elementelor de antrenare Lc - lucru mecanic consumat, corespunztor unei rotaii complete a elementelor de antrenare Lu=F n cazul unei singure cuple urub-piuli avem: unde: - distana p - pasul filetului =p=4 mm

L u =4000 4 = 16000 Nmm ;

Lc = Mtot 2

Lc = (8227.31+531.572) 2 = 55033.67Nmm

16000 = 0.2907 ; 55033.67

= 29.07%