Sunteți pe pagina 1din 29

CRIC SIMPLU

TEMA DE PROIECT:

Sa se proiecteze o transmisie cu surub de miscare-piulita in varianta circu simplu cunoscandu-se urmatoarele :

Sarcina maxima de lucru :

F = 4000 N

Inaltimea maxima de lucru :

H = 400 mm

1.PROIECTAREA SURUBULUI

1.1.Schema cinematica a sistemului,caracterizare rol functional,domeniu de utilizare. Transmisia surub-piulita, alcatuita dintru-un surub si o piulita aflate in miscare relativa in timpul functionarii, realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei. Cu aceste functii, transmisia surub-piulita se intalneste frecvent in constructia unor masini simple cum sunt cricurile si presele manuale, in constructia masinilor unelte, a unor dispozitive de lucru, a unor aparate de masura etc. Ca principale avantaje ale folosirii transmisiei surub-piulita se pot enumera:

constructia si executia relativ simple, precizia buna, functionarea fara zgomot, gabaritul redus, posibilitatea transmiterii unor forte relativ mari. Ca principal dezavantaj se mentioneaza existenta unor frecari importante intre spirele filetelor, care determina randamente mici, uzuri mari (ce conduc in timp la jocuri mari) si in consecinta viteze de lucru limitate. Acest neajuns este in parte eliminat de transmisiile cu bile ( "suruburile cu bile") la care frecarea de alunecare este inlocuita cu frecarea de rostogolire. Cric simplu Surubul principal 1 executa atat miscarea de rotatie cat si miscarea de translatie. Piulita 3 este fixata in corpul 2. Pentru evitarea miscarilor relative intre sarcina de ridicat si cupa 4, aceasta trebuie sa se roteasca liber pe capul surubului 1, deci intre cupa si surub exista un lagar axial care poate fi de alunecare sau de rostogolire ( rulment axial ); utilizarea rulmentului este avantajoasa in special pentru ridicarea sarcinilor mari, cand se obtin reduceri insemnate ale momentului de frecare rezistent dintre cupa si surub.

Functii de indeplinit Transformarea si transmiterea miscarii si a fortei (transmiterea unui flux energetic). Dimensiunile cuplei surub-piulita deci ale celor doua filete in contact sunt determinate pentru urmatoarele:

Rezistenta corpului (tijei) surubului la solicitari compuse si la flambaj (pentru suruburi supuse la compresiune); pentru ca diametrul corpului surubului este egal cu diametrul interior al filetului acestuia. Pentru a pune in evidenta tipul solicitarilor care se produc, se construieste diagrama de eforturi. Rezistenta spirelor filetului surubuhii si al piulitei. Spirele se pot distruge prin uzare sau rupere. La viteza mica la care are loc actionarea sistemului, hotaratoare pentru tipul si intensitatea uzarii sunt tensiunile de contact dintre spire. Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitarilor de incovoiere si forfecare la piciorul filetului. In concluzie, cupla surub-piulita trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

transmiterea si transformarea miscarii si a forjei;

rezistenta corpului (tijei) surabului;

rezistenta spirelor filetelor surubului si piulitei;

asigurarea conditiilor de autofranare;

Se doreste totodata:

un cost redus;

o buna durabilitate;

un bun randament etc.

1.2.Trasarea diagramei de forte si momente ale sistemului In figura de mai jos s-au reprezentat diagrama de eforturi pentru celelalte elemente componente. Pentru eforturile care apar in elemental i in contact cu elementul j, se folosesc urmatoarele notatii: F i - - forta axiala; My - moment. Indicii superiori au semnificatiile: r - radial, a - axial, s - stanga, d - dreapta. Momentul de actionare se noteaza M tot . Variatia pe inaltimea piuli|ei a momentului de insurubare, M 2 j, si variatia momentelor de frecare in lagarele radiale se schematizeaza printr-o dependenta liniara.

radiale se schematizeaza printr-o dependenta liniara. 1.3. Alegerea materialului pentru şurub Condiţiile care

1.3. Alegerea materialului pentru şurub

Condiţiile care trebuie îndeplinite de către materialele cuplei şurub-piuliţă ne conduc la alegera materialului pentru şurub şi piuliţă.Pentru şurub se va alege un material cu rezistenţă la solocitari compuse a lui şi a spirelor.Materialul trebuie să reziste la uzură şi să aibă un preţ scăzut. În cazul şurubului se va folosi oţelul iar pentru piuliţă se por folosi diferte aliaje cum ar fi fonta,bronzul,aluminiu şi aliajele pe bază de aluminiu. Pentru a asigura rezistenţa la uzare şi un coeficient de frecare redus se utilizează un cuplu de materiale cu bune proprietăţi antifricţiune. Întrucât solicitările corpului şurubului sunt relativ mari – materialul acestuia este de regulă oţelul.

Voi executa şurubul din oţel laminat de uz general:OL42 STAS 500/2-80, urmatoarele caracteristici :

- limita de curgere

c

=

230

260

- rezistenţa de rupere la tracţiune

N/mm 2

r

= 410

490

N/mm 2

1.4 Stabilirea criterilor de portanta

cu

Pornind de la diagramele de eforturi, alegerea tipului filetului si de la parametrul

functional :lungimea surubului, pot fi precizate criteriile de portanta de care se tine seama la dimensionarea presei. Criteriile sunt urmatoarele:

a) criterii de rezistenta:

-resistenta tijei surubului la soliciterea compusa de intindere(compresiune) si

rasucire;

-rezistenta filetului la solicitarea de strivire.

b) criteriul de stabilitate:

-stabilitatea elastica a tijei la flambaj. Dimensionarea presei se face pe baza unuia din criteriile de rezistenta, dupa care se realizeaza verificarea la celalalt criteriu si la stabilitatea echilibrului static. In functie de solicitarea tijei surubului, felul filetului, cuplul de materiale si frecventa actionarii, portanta este hotaratoare fie de rezistenta surubului la solicitarile compuse fie de rezistenta filetului la solicitarea de strivire. Utilizarea coditiei de rezistenta a filetului la strivire presupune ipoteze suplimentare privind latimea suprafetei de contact (inaltimea utila a filetului) si numarul de spire in contact. De aceea predimensionarea filetului se face din conditia de rezistenta a corpului surubului la solicitarea compusa de intindere(compresiune) si rasucire.

1.5. Predimensionarea surubului. Dimensiunile filetului trebuie să corespundă simultan următoarelor cerinţe:

rezistenţa corpului şurubului la solicitarea compusă: compresiune ( sau tracţiune ) şi răsucire ( solicitarea de încovoiere trebuie eliminată pe cât posibil );

rezistenţa spirelor la strivire ( uzare );

rezistenţa spirelor la solicitarea compusă de încovoiere şi forfecare;

daca şurubul este solicitat la compresiune să nu flambeze;

să asigure condiţia de autofrânare.

Predimensionarea la solicitarea compusă se face la compresiune ( sau la tracţiune ) pe

baza unei forţe de calcul F c = F, F fiind forţa care actionează asupra şurubului, iar (

se ia dintr-un tabel, iar în cazul cricului simplu poate fi cuprins

între 1,27 -1,32. Voi lua pe

>1 ) factor de majorare a forţei F pentru a considera şi solicitarea la răsucire.

Valoarea lui

=1,3.

F ◊ d ◊ F c 3 = = a 4 a c a =
F
◊ d
◊ F
c
3
=
=
a
4
a
c
a =
C
c
230
2
=
= 100
N
/
mm
2.3

c

C

2

A nec =

a - tensiunea admisibilă la compresiune( tracţiune )

c - limita de curgere

C c - coeficient de curgere

d 3 - diametrul interior al filetului şurubului

a =

4 ◊ ◊ F d = = 3 ◊ a
4
F
d
=
=
3
a

c

4 1.3 4000 ◊ ◊ = 8.1368 mm ◊ 100
4 1.3 4000
=
8.1368 mm
◊ 100

;

1.6. Alegerea tipului filetului.

Alegerea tipului de filet se face in funcţie de:

caracterul sarcinii ( constanta, variabila etc.);

mărimea sarcinii ( mică, mare );

direcţia şi sensul sarcinii;

destinaţia şi condiţiile de lucru;

randamentul dorit.

Tipul de filet ales este filetul trapezoidal pentru ca are o bună rezistenţă şi rigiditate, randament cu circa 4-5% mai mic decât al filetului pătrat, permite eliminarea jocului axial rezultat in urma uzării – prin utilizarea unei piuliţe secţionate ; poate transmite sarcini mari, variabile, în ambele sensuri. Figura de mai jos prezintă profilele nominale ale filetului trapezoidal standardizat.

d

Filet P interior 30 0 R2 R1 ac H4 H1 h3 R2 D4 d3 ac
Filet
P
interior
30 0
R2
R1
ac
H4
H1
h3
R2
D4
d3
ac
D2
D1
d2
Filet
exterior

Din Anexa am ales filetul trapezoidal cu următoarele caracteristici:

-diametrul nominal al filetului d =12 mm; -pasul p=3 mm; -diametrul nominal mediu d 2 =D 2 =10.5 mm; -diametrul nominal exterior al filetului interior D 4 =12.5 mm; -diametrul nominal interior al filetului exterior d 3 =8.5 mm; -diametrul nominal interior al filetului interior D 1 =9 mm.

H

p

H

=

=

3

1

=

1.866

p

p

=

a

=

=

c

0.5

1.866 3

0.25

5.598

=

mm

mm

0.5

mm

1.5

3

=

mm

H 4

R

= H

1

+

a

c

=

1.5

+

0.25

=

1.75

mm

=

=

0.5

a

c

=

= 0.25

a

c

0.5 0.25

mm

0.125

=

mm

1max

R

2max

1.7 Verificarea condiţiei de autofrânare si la flambaj

Verificarea conditiei de autofranare

În cazul construcţiilor cu şuruburi de mişcare apare ca cerinţă asigurarea

autofrânării. La sistemele acţionate manual este preferabil ca autofrânarea să se realizeze

direct de către filet. Filetul asigură autofrânarea atunci când unghiul de înclinare al

filetului, , este mai mic decât unghiul de frecare redus, :

unde: p tg = ◊d 2 in care:
unde:
p
tg
=
◊d
2
in care:

- reprezinta unghiul profilului filetului. Pentru filetul trapezoidal,

= 30 0 .

- coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea

şi starea de ungere a suprafeţelor.

p - pasul filetului şurubului

d 2 - diametrul nominal mediu al filetului

tg

=

p 3

=

d

2

10.5

= 0.0909

=

= 5.1965 ;

Din tabel pentru cuplul de materiale oţel pe fontă coeficientul de frecare,

= 0.08-0.20.

= 0.15

tg

=

tg ' = = cos 2 Deci,
tg
'
=
=
cos
2
Deci,

Verificarea la flambaj

=

'

0,15

30

cos 2

.

=

cos

2

= 0,15529

= 8.8270

SE VERIFICA

Suruburile lungi solicitate la compresiune sunt in pericol de a flamba.

Dimensiunile filetutui trebuie sa asigure o siguranta suficienta si fata de flambaj.

Verificarea la flambaj va avea loc cu acele ipoteze care sa ofere o siguranta

suficienta, Altfel spus, ipotezele de lucru vor trebui sa fie acoperitoare, adica cele mai

dezavantajoase posibil. Daca dupa proiectarea la scara apar modificari semnificative fata

de ipotezele considerate initial se reia verificarea.

In cazul de fata avem rezemare de tip incastrare-articulatie

fata de ipotezele considerate initial se reia verificarea. In cazul de fata avem rezemare de tip
fata de ipotezele considerate initial se reia verificarea. In cazul de fata avem rezemare de tip

l f

=

2
2

2

L

unde :

L= ( 1,35 1,45 )H

L

– lungimea de flambaj ;

H

– cursa de realizat.

L = 1.4400 =560mm

l

f

=

2
2

2

560

=

Se calculează coeficientul de zvelteţe

=

l

f

i min

i min

=

I min A
I
min
A

395.979

mm

şi se determină tipul flambajului:

I min

I

min

A

=

=

d

3

4

64

A =

d

3

2

4

=

8.5

4

64

=

256.2392 mm

4

8.5

2

4

= 56.745

2

mm

i

min

=

256.2392 = 2.125 mm 56.745 395.979 = = 186.343
256.2392
=
2.125 mm
56.745
395.979
=
= 186.343

2.125

Valoarea limită a coeficientului de zvelteţe, 0 se găseşte tabelat în funcţie de

materialul ales pentru cupla şurub-piuliţă.

Din Anexa vom vom avea pentru OL42 STAS 500/2-80

> 0 flambajul este elastic

0

= 96

Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj C f :

C

f

=

F

f

F

C

fa

C fa –coeficientul de siguranta admisibil la solicitarea de flambaj se poate lua C fa =3-5

F f -forta critica de flambaj se calculeaza dupa cum urmeaza:

-pentru flambajul elastic:

F

f

=

2

E

I

min

2

l f

=

2

2.1 10

5

256.2392

395.979 2

C f <C fa

C

f

=

3387.03

= 0.84

4000

NU SE VERIFICA

= 3387.03

N

SE MARESTE DIAMETRUL SURUBULUI SI SE REIAU VERIFICARILE

Din Anexa se adopta filetul trapezoidal cu următoarele caracteristici:

-diametrul nominal al filetului d =20 mm;

-pasul p=4 mm;

-diametrul nominal mediu d 2 =D 2 =18mm;

-diametrul nominal exterior al filetului interior D 4 =20.5 mm;

-diametrul nominal interior al filetului exterior d 3 =15.5 mm;

-diametrul nominal interior al filetului interior D 1 =16 mm.

H

p

H 4

R

mm

Verificarea conditiei de autofranare

R

4

H

=

1.866

=

4

1

=

=

mm

0.5

H

1

p

1max

2max

p

1.866 4

c

0.5

=

2

0.25

mm

+

2

=

0.25

mm

=

=

=

a

=

=

7.464

=

mm

+

a

c

2.25

mm

= ◊

0.5

a

c

=

0.5 0.25

0.125

mm

= = 0.25

a

c

tg

tg

=

=

 

4

 

=

2

18

0,15

=

30

cos

2

cos 2

 

Deci,

p

d

'

=

= 0.0707

= 0,15529

<.

= 4.0461

= 8.8270

SE VERIFICA

Verificarea la flambaj

L = 1.4400 =560mm

l

f

=

2
2

2

560

Se calculează coeficientul de zvelteţe

=

395.979

mm

şi se determină tipul flambajului:

=

l f

i min

A =

=

I min A
I
min
A

I

min

=

 

d

3

64

4

4

I

 

15.5

min

=

 

64

 

=

 

15.5

2

A

=

 
 

4

 

>

0

F

f

=

 

2

E

2

I

min

=

 

l

f

 

C

f

=

37451.68

4000

i min

d

3

2

4

2833.3269 mm

4

= 188.6919 mm

i

min

=

2 2833.3269 188.6919
2
2833.3269
188.6919

395.979

=

=

3.875

mm

= 102.188

3.875

Din Anexa vom vom avea pentru OL42 STAS 500/2-80

=

37451.68 N

flambajul este elastic

2

2.1 10

5

2833.3269

395.979 2

= 9.36

0

= 96

C f >C fa

SE VERIFICA

1.8. Determinarea nr. de spire în contact

Numărul de spire necesare fi în permanenţă în contact ,z, se determină din

condiţia de rezistenţă la uzură.

În acţionarile cu viteze mici, principalul parametru care determină intensitatea

uzurii şi implicit durabilitatea, sunt tensiunile în contact (presiunea) între spire. În ipoteza

repartizării uniforme a sarcinii pe spire şi neglijînd unghiul de înclinare al spirei, numărul

de spire necesare rezultă din relaţia :

z =

F

4

(

d

2

D

2

1

)

as

Din tabelul cu valorile orientative ale presiunii admisibile de strivire între spire:

presiunea admisibilă pentru cuplul de materiale oţel pe fontă

as

=

5

15

MPa şi am

ales as =10 MPa. 4000 4 ◊ z = = 3.53 2 2 ◊ (20
ales
as =10 MPa.
4000 4
z =
= 3.53
2
2
(20
16
) 10
SE ADOPTA z= 5 spire
1.9. Verificarea spirei filetului

Solicitarea la încovoiere

i =

F

z

l

i

M

i

=

W

W

Pentru filetul trapezoidal interior avem:

l

i

=

H 1

2

+

a c

unde : M i - moment încovoietor W - modul de rezistenţă l i - lungimea de încovoiere H 1 - înălţimea filetului trapezoidal

l i = 2

2 +

0.25

= 1.25 mm;

W=

d

3

(

P

2

2

+

l tg

i

15

0

)

2

6

W=

Solicitarea la forfecare

15.5(

4

2

2 1.25

+

tg

15)

2

6

= 57.8510 mm

4000

1.25

= 5

i 57.8510

= 17.28

MPa

;

3

A=

d

3

(

P

2

2

+

l tg

i

15

0

)

=

15.5(

4

2

f =

+

2 1.25

F

k

m

z

A

tg

0

15 )

130.0086

=

mm

2

;

;

Coeficientul

de

corecţie

ce

tine

seama

de

repartitia

neuniforma

a

tensiunilor

m =0,550,75

k

k m =0,65

f

=

4000

0.65 5

130.0086

= 9.46

MPa

;

Tensiunea echivalentă se calculează cu teoria a III-a de echivalenţă:

σ

ech =

a

=

2 2 2 2 + 4 = 17.28 + 4 9.46 ◊ i f 230
2
2
2
2
+
4
=
17.28
+
4 9.46
i
f
230
c
=
= 100 MPa
;
a =100 MPa
c
c 2.3

=

25.62MPa

unde:

C c =1,53(4)

C c =2.3

;

σ ech a ceea ce înseamnă că spirele filetului şurubului rezistă la solicitarea de

încovoiere şi de forfecare.

1.10. Proiectarea formei surubului

Verificarea preliminară a porţiunii filetate a şurubului la solicitarea compusă

Este util să se efectueze şi o verificare la solicitarea compusă a porţiunii filetate a

şurubului, care este de obicei secţiunea periculoasă, avînd diametrul cel mai mic.

De regulă, solicitarea este de compresiune (tracţiune) cu forţa F, şi răsucire cu

momentul de înşurubare M 12 .

M 12 = F

d

2

2

(

tg

+

'

)

18 M 12 = 4000 ◊ tg (4.0461 + 8.8270) =8227.31Nmm; 2 F 4000 =
18
M 12 = 4000 ◊
tg
(4.0461
+ 8.8270) =8227.31Nmm;
2
F
4000
=
=
= 21.19 MPa
2
2
d
◊ 15.5
;
3
4
4
M
8227.31
12
=
=
= 11.25 MPa
◊ d
3
3
;
3
◊ 15.5
2 2 2 2 ech = + 4 = 21.19 + 4 ◊11.25 =30.90Mpa ;
2
2
2
2
ech =
+ 4
=
21.19
+ 4 ◊11.25
=30.90Mpa ;
230
c
=
= 100 Mpa
a =
;
a =100 MPa
C 2.3
c
unde:
C c =1,5∏3
C c = 2.3
c = 230 MPa
Observam ca
Surubul va rezista la solicitarea compusa
ech<
a.

Proiectarea celui de-al doilea reazem al surubului

Solicitarea care se are in vederea la proiectarea unui lagar axial cu alunecare in conditiile concrete de functionare din sistemele analizate este presiunea de contact. Valorile presiunii admisibile se aleg astfel incat sa se evite griparea si sa se asigure o durabilitate ridicata. σ adm =20-40 MPa pentru otel/fonta sau otel/otel cu ungere si viteze mici de alunecare.Valorile mici asigura o durabilitate mai mare. Solutia din figura de mai jos prezinta rezemarea pe lagar axial de alunecare a cupei cricului.

rezemarea pe lagar axial de alunecare a cupei cricului. Pentru varianta din figura se alege d

Pentru varianta din figura se alege d c ,apoi se estimeaza tesiturile rezultand d c

Se adopta d c =20 mm si

 

'

d

c

= 24 mm

Se determina D c minim necesar din solicitarea de contact:

A

nec

=

4

(

D

'2

c

d

'2

c

)

=

F

1

as

;

4 ◊ F ' '2 D = + d c c ◊ as D c
4 ◊
F
'
'2
D
=
+
d
c
c
as
D c =32mm

=

4 4000 ◊ 2 + 24 ◊ 20
4 4000
2
+
24
◊ 20

=

28.82

mm

'

D

=29mm

 

c

Se estimeaza momentul de frecare din lagarul axial M f M 41

M

f

=

1

3

D

'3

d

'3

D

c

c

'2

d

'2

 

c

c

 

M

F

=0,0080,01

=0,01

f

=

1

3

0.01

4000

29

29

3

24

3

2

24

2

=

531.572 Nmm

Definitivarea constructiva si verificarea finala a surubului principal

Se alege degajarea standardzata pentu dimensiunea de filet care se foloseste:

standardzata pentu dimensiunea de filet care se foloseste: f 1 = 3 ◊ p 3 =

f

1

=

3

p

3

=

f

r

2

=

4.5

p

mm

= 1.6

4

=

4.5

12

4

=

mm

18

=

mm

Inaltimea piulitei :

unde z – nr. de spire in contact ; p - pasul;

H

H

p

= z p +f

2

=

p

5

4

18

+

=

38

mm

Se verifica la solicitarea compusa sectiunea slabita din dreptul degajarii.

Solicitarile sunt:

 

compresiune:

 
 

F

 
 

2

=

A

A=

A=

 

15.5

2

4

= 188.6919 mm

;

=

4000

=

21.19

MPa ;

188.6919

d

0

2

4

rasucire:

=

M

12

d

= 0

16

3

W W

p

p

unde :

- solicitarea la rasucire W p - momentul polar

W

p

=

=

15.5

3

16

= 731.1811 mm

8227.31

731.1811 =

11.25 MPa ;

3

;

2 ech = 2 + 4 a =100 MPa
2
ech =
2 +
4
a =100 MPa

a

ech =

M P a ; 3 ; 2 ech = 2 + 4 a =100 MPa a
M P a ; 3 ; 2 ech = 2 + 4 a =100 MPa a

21.19

2

+ 411.25

2

=30.90MPa ;

Deci,

ech <

a SE VERIFICA.

Lungimea partii filetate este:

L

f

= H + z p =

400

+

5

4

=

420

mm

Pentru limitarea cursei surubului se foloseste o saiba cu gaura tesita, fixata

Pentru

prelucrarea surubului pe strung este necesara centrarea acestuia pe varful papusii mobile,

printr-un surub cu cap inecat crestat STAS 2571-90 (fig.A) M6 cu l=12

80mm.

intrucat in aceeasi zona se monteaza si surubul de limitare a cursei, se va folosi o gaura

de centrare filetata cu con de protectie M6 comform STAS 8198-78 (fig.B) cu urmatoarele caracteristici: d 1 =5mm; D 1 =6.4mm; D 2 =9.6mm; D 3 =10.5mm; l 1 =16mrn; l 2 =21mm; l 3 =5mm; l 4 =2.8mm; l 5 =0.4mm.

D 3 =10.5mm; l 1 =16mrn; l 2 =21mm; l 3 =5mm; l 4 =2.8mm; l
D 3 =10.5mm; l 1 =16mrn; l 2 =21mm; l 3 =5mm; l 4 =2.8mm; l

2. PROIECTAREA PIULITEI

2.1 Alegerea materialului pentru piulita

Piulita datorita cerintelor resistentei la uzare, se poate reliza din materiale antifrictiune(bronzuri cu staniu CuSn12, la viteze mari ; fontele rezistente la uzare) din fonte sau oteluri uzuale. Piulitele de dimensiuni mari care lucreaza la sarcini si viteze mari, se realizeaza cu captuseala din bronz turnat pe corpul din fonta sau otel. Piuliţa se executa din fontă cenuşie cu grafit lamelar:FC300 STAS568-82 cu urmatoarele caracteristici :

- rezistenţa de rupere la tracţiune

r = 300N / mm

2 (minim);

- rezistenţa la încovoiere i = 470N / mm 2 (minim); 2.2.Diametrul exterior al piulitei
- rezistenţa la încovoiere
i =
470N / mm
2 (minim);
2.2.Diametrul exterior al piulitei
4
F
F
2
c
+ D
( D e 2 – D 4 2 )=
D
e
=
A min =
min
4
4
at
at
300
r
Din tabel am luat rezistenta la tracţiune
=
=
= 60 MPa
at
c
5
r
4 1.3 4000
2
D
e
=
+
20.5
= 23.03 mm
;
min
◊ 60

Aleg diametrul exterior al piuliţei D e =26 mm .

Valoarea corectata a diametrului pentru considerarea tesiturilor este:

'

e

D

=

28

mm

2.3.Diametrul gulerului piulitei

Diametrul gulerului se poate dimensiona pe baza solicitarii de contact dintre

piulita si corp.Suprafata inelara de contact este solicitata la strivire.

A

min =

4

(

D

'2

g

D ' g

D ' g

min

min

F

'2 D ) = e as 4 F 2 + D ' = e as
'2
D
)
=
e
as
4 F
2
+ D '
=
e
as
4 4000
2
=
+
28
◊ 80

=

as

=

80

29.11 mm

120

MPa

D

' g =30mm

'

g

D

= 34

mm

Valoarea corectata a diametrului pentru considerarea tesiturilor este:

D g =36mm

2.4.Calculul inaltimii piulitei si al gulerului piultei

Gulerul piulitei este solicitat la incovoiere. Pe baza acestei solicitari se poate determina inaltimea gulerului h g . Utilizand un model fizic similar celui de la studiul solicitarilor spirei filetului se poate scrie:

W

min

ai

=

h gmin

D

D

2 F

g

e

De hg

=

4

ai

=

470

5

= 94MPa

6

;

, unde

ai =

r

; pentru fontă cr

 

c

r

=

6 ◊ F(Dg-De) 4 ◊ ◊ De ◊ ai
6
◊ F(Dg-De)
4
De
ai

,înlocuind se obţine:

6 4000(36 ◊ 26) = h gmin 4 ◊ ◊ 26 94 ◊ .Se alege
6 4000(36
26)
=
h gmin
4
26 94
.Se alege
h
g = 10mm .

=

3.18 mm

Inaltimea piulitei:

H

p

=

z p + f

2

=

5

4

18

+

=

38

mm

H p =38mm

5 .

2.5. Proiectarea sistemului de blocare al piuliţei In sistemul cu piulita nerotitoare, actionarea se face

2.5. Proiectarea sistemului de blocare al piuliţei

In sistemul cu piulita nerotitoare, actionarea se face prin surub care are o miscare de rotatie.Momentul de insurubare M 12 tinde sa roteasca piulita dar opunandu-se frecarea dintre piulita si corp.Chiar daca frecarea este suficienta pentu siguranta se pot folosi sisteme de blocare prin forma. Momentul de frecare intre corp si piulita:

M f

R

0

=

F R

=

0

 

1

D

'3

D

'3

1

34

3

26

3

g

e

=

3

D

'2

D

'2

3

34

2

26

2

 

g

e

= 0.08

M

0.1

f =

0.09 4000 15.08

5428.8

=

Nmm

M 12 =8227.31 Nmm;

M f <M 12

Nu se produce blocarea piulitei

= 15.08

mm

Se va folosi un ajustaj intermediar H7/k6 intre piulita si corp. In acest caz vom utiliza un stift filetat cu cep M6 , conform STAS 4867-69 cu dimensiunile: d 4 =4.5mm; C 3 =3.5mm; n=1mm ; t=2mm; c 1 =1.5mm; r=0.4mm; l=8mm.

3 =3.5mm; n=1mm ; t=2mm; c 1 =1.5mm; r=0.4mm; l=8mm. 3.PROIECTAREA CORPULUI SISTEMULUI Forma si dimensiunile

3.PROIECTAREA CORPULUI SISTEMULUI

Forma si dimensiunile corpului trebuie sa raspunda cerintelor formulate in tema proiectului ( sa indeplineasca rolul functional) Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o buna siguranta de functionare din punct de vedere al tuturor solicitarilor care se pun in evidenta Forma si dimensiunile corpului sunt determinate si detrmina la randul lor procedee tehnologice care se vor, sau trebuie sa fie folosite. Tehnologia de fabricatie determina in mod semnificativ costul produsului si din acest motiv trebuie corelata cu seria de fabricatie . Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure posibilitatea

transportului.

Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o manevrare usoara si sa corespunda normelor de protectie a muncii. Forma si dimensiunile corpului, ca de altfel a intregului ansamblu trebuie sa fie placuta privirii, deci sa indeplineasca si conditia de estetica. Inaltimea corpului trebuie sa fie atat de mare incat in pozitia limita inferioara a surubului sa se realizeze inaltimea minima sub sarcina precizata in tema proiectului .

Corpul acestui cric se afla in fluxul de forta intre piulita fixa si suprafata de

asezare a cricului. Pe langa aceasta functie, corpul cricului include si sistemul de blocare

a piulitei, surubul fiind rotitor.

Zona de prelucrare a sarcinii de la piulita a fost proiectata. In mare parte, sistemul

de blocare a rotirii piulitei este concretizat. Trebuie precizate:

tehnologia de realizare a corpului;

forma corpului;

materialul;

inaltimea corpului;

dimensiunile si forma in zona de contact cu piulita;

dimensiunile suprafetei bazei;

forma si dimensiunile zonei in care se realizeaza functia de blocare a piulitei;

Corpul se va executa folosind semifabricate turnate din otel carbon OT700

STAS 600-82 cu caracteristicile: R po,2 = rnin 410 N/mm 2 si R m = rnin 690 N/mm 2 .

Inaltimea corpului trebuie sa fie atat de mare incat in pozitia limita inferioara a

surubului sa se realizeze inaltimea minima sub sarcina. De aceea am ales H=460mm.

Grosimea s=4mm

Pentru corpurile turnate, plecand de la D e se determina D jn :

= D

D

in

D =

in

e

26

+

+

(5

6

=

10)

mm

32

mm

apoi considerand conicitatea recomandata se determina D bi :

D bi =120mm

Diametrul exterior al bazei D be se determina din solicitarea de contact

F 2 2 A = = ◊ ( D + D ) nec be bi
F
2
2
A
=
=
(
D
+
D
)
nec
be
bi
4
as
=
(2
3)
MPa ,pentru beton
=
2.5
MPa
as
as
4
F
4 4000
2
2
D
=
+
D
=
+
120
=
148.20
be
bi
◊ 2.5
as
D
be =150mm

mm

4.PROIECTAREA SISTEMULUI DE ACTIONARE

Actionarea se va face prin elementul care executa miscarea de rotatie. Aceasta actionare poate fi privita ca o introducere de energie in sistem-energie necesara invingerii rezistentelor in cupla surub-piulita si in cel de-al doilea reazem. Corespunzator acestor rezistente, in diagrame de eforturi s-a folosit pentru momentul rezistent total notatia -M tot .

Alegerea sistemului de actionare

Alegerea sistemului de actionare corespunde fazei de proiectare calitativa la nivelul acestui subansamblu. In cazul de fata, actionarea se va face prin intermediul unei parghii simple.

Proiectarea la scara a sistemului de actionare

Figura prezinta principalele elemente dimensionale implicate.

Se determina raza R a , la care trebuie aplicata forta muncitorului F m . Forta dezvoltata de un muncitor variaza in functie de conditia fizica, pozitia fata de dispozitiv

si altele. In general se recomanda valori (100 - 150) N. Pentru dispozitivele folosite foarte

frecvent actionarea trebuie sa fie facuta cu forte mult mai mici (cat se poate de mici).

Alegem F m = 100 N

M

tot = M 21 + M 41 =8227.31+531.572= 8758.882 Nmm

M

21 = M I2 = 8227.31 Nmm;

M 41 =M f = 531.572 Nmm;

R

a

=

M

tot

=

F

m

8758.882

100

=

87.5882

mm

R a =100 mm Se determina diametrul minim necesar pentru parghie - d p . Considerand parghia

ca fiind incastrata in capul surubului, ea va fi solicitata la inconvoiere cu momentul

maxim:

M

i

= F

m

L

c

Unde: L c - lungimea de la diametrul capului şurubului până la locul unde se aplică forţa muncitorului

L

C

= R

a

D

c

2

D C =32 mm

M

i

=

L

C

100 84

=

100

8400

=

32

=

2

84

Nmm

mm

Se determină diametrul minim necesar pentru pârghie – d p :

unde:

W nec

=

3 ◊ d M p i = 32 ai 32 ◊ M i d =
3
◊ d
M
p
i
=
32
ai
32 ◊ M i
d
= 3
P
◊ ai

ai - tensiunea admisibilă la încovoiere;

c 230

ai =

=

C

c 2.3

= 100

MPa

d

P

=

32 8400 ◊ 3 ◊ 100
32 8400
3
◊ 100

= 9, 494

mm

Diametrul gaurii se poate lua :

 

'

d

p

=

12

+

1

=

13

mm

d

'

p

= d

p

d p =

+

(0.5

12 mm

1)

mm

Parghia va fi executata din OL 42 STAS 500/2-80.

H c 2)d

=(1.5 p H c = 2 12 =24 mm

L p = L S +L C +D C =100+84+32=216mm

Lungimea L p a parghieie se ia mai mare decat rezulta din calcule.Lungimea

L p =220 mm

L S =100mm reprezinta dimensiunile mainii(forta nu se aplica concentrat).La capetele

parghiei se vor monta rondele pentru evitarea pierderii ei in timpul transportului.

5.CALCULUL RANDAMENTULUI

Randamentul cuplei surub piulita este dat de relatia:

s

p

=

tg

tg

(

+

'

)

=

s

tg 4.0461

=

tg

(4.0461

+

8.827)

p

= 30.95%

0.3095

Randamentul intregului sistem este dat de relatia :

L

u

=

L

c

unde L u - lucru mecanic util, corespunzător unei rotaţii complete a elementelor de antrenare L c - lucru mecanic consumat, corespunzător unei rotaţii complete a elementelor de antrenare

L u =F În cazul unei singure cuple şurub-piuliţă avem:

unde:

- distanţa p - pasul filetului

L

u

=4000 4 =16000 Nmm ;

=p=4 mm

L c = M tot 2

L

c

=

(8227.31+531.572) 2

55033.67

=

Nmm

=

16000

55033.67

= 0.2907

η = 29.07%

;