De ce contrariul unui mare adevar este un alt mare adevar ?

Cteva exemple n care opusul unui mare adevr este un alt mare adevr ? / Why the opposite of a great truth is another great truth ? Some examples in which the opposite of a great truth is another great truth ?/ Pourquoi le contraire d'une grande vrit est une autre grande vrit? Quelques exemples o le contraire d'une grande vrit est une autre grande vrit ?
Dan Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/ Copyright 2013 All Rights Reserved

"Un mare adevar este adevarul al carui contrar este si el un adevar "/" A great truth is a truth whose opposite is also a truth"( Thomas Mann ) "Exist dou tipuri de adevr, adevrul mic si adevrul mare . Puteti recunoaste un adevr mic, deoarece opusul su este fals ( o minciun). Opusul unui mare adevr este un alt mare adevr." /"There are two kinds of truth, small truth and great truth. You can recognize a small truth, because its opposite is falsehood. The opposite of a great truth is another great truth." ( Niels Bohr ) "Le contraire d'une petite vrit s'appelle mensonge. Le contraire d'une grande vrit est une autre grande vrit".( Niels Bohr ) " ". ( ).

De ce contrariul unui mare adevar este un alt mare adevar ?

Why the opposite of a great truth is another great truth ? Pourquoi le contraire d'une grande vrit est une autre grande vrit?
RASPUNS LA INTREBAREA PUSA Contrariul unui adevar este o minciuna. Pentru ca negarea unui adevar sa fie tot un mare adevar inseamna ca acest lucru ne indica ceva despre realitatea in care traim si anume ca aceasta realitate are doua fete: 1. o fata vizibila ( manifestata) si 2. o fata invizibila ( care comanda manifestarea, proiectia ) Asa cum nu se pot unii 9 puncte prin 3 linii, fara sa ridicam creionul de pe hartie, decat iesind din perimetrul sau din cadrul delimitat de cele 9 puncte, nici aceasta intrebare/problema nu are solutie in cadrul unei singure fete sau al logicii ( micilor adevaruri), unde contrariul unei afirmatii adevarate este fals ( o minciuna). Acest lucru nu inseamna ca realitatea nu confirma acest enunt in plan concret ( sa nu uitam ca adevarul nu este ceva teoretic, ci este intotdeauna ceva concret, care poate trece proba verificarii experimentale ) ori ca realitatea nu este este mai larga si mai paradoxala decat tot ceea ce ne putem inchipui ori cuprinde cu mintea si cu logica ei . Nota DM: Sunt unii care cred ca ne referim la identitatea intre contrarii, ceea ce este complet fals, fiindca "coincidentia oppositorum" se refera la legile care guverneaza contrariile dintr-un cuplu [vedeti Anexa ] si nu la adevaruri ( contrariul unui adevar este o minciuna).

Cteva exemple n care opusul unui mare adevr este un alt mare adevr ? / Some examples in which the opposite of a great truth is another great truth ?/ Quelques exemples o le contraire d'une grande vrit est une autre grande vrit ?
Exemplul 1 1. "totul curge" ( propozitie afirmativ:); 2. "totul este invariabil" (propozitie negativ) Explicatie Omenirea crede azi ca Heraclit nu cunostea decat primul adevar formulat drept "totul curge" ( in lb. greaca : " Panta rhei", in lb. engleza: "everything flows" ; Comparati afirmatia lui Heraclit cu dictonul latin "Omnia mutantur" si "Tempora mutantur" (sec VIII i.e.n), sau cu povestea japoneza Hjki, (1200 i.e.n.), care contine aceeasi imagine a rului in curgere sau permanenta schimbare, si cu impermanenta ( lipsa de permanenta; efemeritatea ) care ocupa un loc central in doctrina buddhist / Compare with the Latin adages "Omnia mutantur" and Tempora mutantur (8 CE) and the Japanese tale Hjki, (1200 CE) which contains the same image of the changing river, and the central Buddhist doctrine of impermanence ), http://en.wikipedia.org/wiki/Heraclitus#Panta_rhei.2C_.22everything_flows.22 In realitate Heraclit a formulat acest dublu adevar printr-o afirmatie paradoxala, iar nu prin ceea ce este azi redat in mod trunchiat pentru uzul maselor indoctrinate , fiindca nimeni nu a inteles la ce se referea: "ne putem si nu ne putem scalda de doua ori in apa aceluiasi rau" ( subiectul este dezvoltat in [2] in Bibliografie ) "Intram si nu intram, suntem si nu suntem in aceleasi fluvii "/ "Nous entrons et n'entrons pas, nous sommes et ne sommes pas dans les mmes fleuves". 49.

"Exista o armonie invizibila mai larga decat (care contine) armonia manifestata" /"L'harmonie invisible est plus que l'harmonie manifeste. 54.

Fiindca "totul curge" se transforma sau se schimba ciclic dupa niste legi fixe inseamna ca exista si ceva invariabil ( codul genetic al universului, programul constant ), iar curgerea este doar o aparenta sau o proiectie holografica pe ecranul pe care-l numim realitate fenomenala ( sau "jocul iluziei": "lila maya"). Exista doua fete ale realitatii una invariabila situata in ACUM ( realitatea sursa, atemporala, sincronica, care nu apune niciodata) si alta in continua schimbare situata in timp ( realitatea temporala, diacronica) [1] in Bibliografie Din analiza de pana acum deja sesizam ca cele doua propozitii contrare sunt adevarate fiindca se refera la realitati sau lumi diferite, care se manifeste in mod diferit . Din aceasta cauza exista si alte propozitii pe care nu le consider exemple diferite, ci modalitati de exprimare diferite a adevarului dublu din primul exemplu: 1. "totul se afla in timp" ( exista timp; propozitie afirmativ:); 2. "totul este in afara timpului" (nu exista timp; totul este prezent ACUM; propozitie negativ) Exemplul 2 1. fotonul este o realitate continu, o und; 2. fotonul este o realitate discontinu, adica o particula. Explicatie Desi cele doua adevaruri se exclud ( continuu-discontinu; delocalizat-localizat ) realitatea este atat de paradoxala ( imposibil de cuprins in modelul mental ori verbal) incat ambele pot fi dovedite experimental ; de aici dualismul unda- particula; Exemplul 3 Adevarul dualitatii Yin-Yang si cel al nondualitatii 1. realitatea este dualista (formata din cupluri de contrarii ); 2. realitatea este nondualista (cele doua polarizari care alcatuiesc un cuplu de contrarii reprezinta doua laturi ale unei realitati unice, cele doua fete ale aceleiasi monede, cele doua maluri ale unui rau, care au aceeasi temelie ). Nota DM: observati ca legile care guverneaza contrariile, intre care se afla si "coincidentia oppositorum" se refera la ceva care descrie functionarea din cadrul unei singure fete a realitatii: 1 realitatea este dualista (formata din cupluri de contrarii). In timp ce citatele formulate se refera la mari adevaruri care caracterizeaza un intreg plan al unei realitati. Se observa ca propozitia 1 (un adevar) si contrariul ei (2) reprezinta tot un mare adevar : realitatea este nondualista, toti suntem unul . ANEXA : LEGILE CARE GUVERNEAZA CUPLURILE DE CONTRARII In acest moment ne referim la un alt subiect si anume la legile care guverneaza cuplurile de contrarii (noapte-zi, frig-caldura, stapan - sclav ) unde se manifesta "coincidentia oppositorum" (coincidenta contrariilor ), generarea reciproca (noaptea, frigul, sclavul se transforma in zi/ caldura/ stapan) si relatia biunivoca ( daca stapanul nu-si exercita capacitatile si le lasa pe seama executantului

acestea se atrofiaza, iar sclavul devine stapan; aceasta relatie biunivoca descrisa in cartile de intelepciune antica drept "sclavul care devine rege "apare in relatia omului cu tehnologia actuala de transport, comunicare si procesare a informatiilor , care a declansat deja sedentarismul, atrofierea unor capacitati ); vedeti in [2] in Bibliografie

Heraclit a sesizat faptul ca dincolo de dualitatea aparenta, cele doua maluri ale unui fluviu apartin aceluiasi pamant si sunt unite pe sub apa" "Ei nu inteleg cum ceea ce se opune se acorda in identitate. Armonia este schimbarea feei/malului/ laturii (actul de intoarcere, de cotitur, de du-te-vino continuu, nainte i napoi) "/Ils ne comprennent pas comment ce qui s'oppose s accorde dans une identit. L'harmonie est changement de ct (acte de tourner, va et vient ) [ Heraclit, 51]. "Hesiod despre care lumea afirma ca stia tot, era atat de ignorant ca nu stia ca ziua si noaptea sunt unul si acelasi lucru ( acelasi pahar mai plin sau mai gol cu lumina ) [ Heraclit, 57] . "Drumul care urc i cel care coboar este unul i acelai"( chiar daca oamenii le eticheteaza diferit )"./ "La route qui monte et qui descend est une seule et la mme". [ Heraclit, 60].

Explicatie toate contrariile clasificate drept Yin[] sau Yang [] nu exista ca realitati separate, ci ca aspecte sau polarizari ale unei unice realitati ( doua fete ale aceleiasi monede , chiar definirea si simbolul pt yin si yang indica fata luminata si fata intunecata sau umbrita a aceluiasi munte). Existenta fiecarui termen al cuplului este conditionata de existenta celuilalt

termen. Care sunt principiile dualismului Yin -Yang, care confer acestuia capacitatea de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels sont les principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne la capacit de engendrer lensemble de notre ralit phnomnale?/ WhIch are the principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which gives it the ability to produce all of our phenomenal reality? 1. Polaritatea: "Marele Unu produce cei doi poli [adic Cerul i Pmntul]. Cei doi poli dau natere forelor feminine obscure sau centripete [Yin] i masculine, centrifuge sau ale luminii [Yang]". Yin i Yang sunt dou aspecte opuse care alctuiesc toate lucrurile, faa i spatelel aceleiai monede. Yin i Yang sunt dou polarizri ale aceleiai realiti, legate una de cealalt printr-un sistem complex de atracie - respingere. 2. Interdependena: "Totul(fiecare) este acordat cu tot ceea ce este: 1." Universul este o estur n care fiecare fenomen este conectat la toate celelalte fenomene. n acest context, Yin-ul unuia poate fi Yang-ul altuia. 3. Complementaritatea: "Un Yin, un Yang, acesta este Tao.1" Yin i Yang sunt entiti procesuale(nu lucruri ingheate) complementare. Ele nu pot exist separat, una fr cealalt. Impreun cu Principiului primordial din care acestea ii au izvorul, Yin i Yang reprezint motorul creaiei i al permanentei schimbri. 4. Regenerare: Prin cuplajul care le ine impreun, Yin(femininul) i Yang(masculinul) creaz noi fenomene i regenereaz lumea. 5. Fluctuaia/Permanenta schimbare: "Energia obscurului[Yin] i a luminii[Yang] se transform; o parte urc spre inlimi, cealalt coboar n adncuri. Ele se reunesc pentru a forma fiinele, nelinitite i plutitoare". "Yin si Yang sunt n perpetu micare una in raport cu cealalta. Echilibrul perfect nu exista. Viaa est e o permanenta insiruire de stari, mereu n schimbare. 6. Ciclicitatea: "Odat ce acestea[prile yin i yang] sunt separate, ele se reunesc. Odat ce acestea sunt reunite, ele se separ. Astfel este mersul etern al Cerului. Cerul i Pmntul sunt antrenate ntr-un ciclu. La fiecare sfrit, urmeaz un inceput, la fiecare capt, o rennoire". n aceast lume, toate procesele sunt ciclice. Omul trebuie s respecte aceast stare a lucrurilor pentru a nu perturba cursul evenimentelor i ca s nu afecteze grav ordinea universului. Interaciuni intre yin si yang / Interaction between yin and yang / Les interactions entre le yin et le yang Aspectele yin i yang n cadrul unui obiect sau fenomen nu sunt diviziuni pur i simplu arbitrare, ci interaciuni constante care au mai fost etichetate drept principii. Astfel de interaciuni ntre yin i yang, diverse ca manifestare, conduc la iniierea, dezvoltarea i la transformarea lucrurilor. Ceea ce urmeaz este o scurt descriere a principiilor majore. 1. Principiul opoziiei ( Du L) sau al perechilor formate din termeni antagonici (situai simetric sau diametral opus pe aceeasi ax) / The Principle of Opposition / Le Principe d'Opposition (dui li) ou d'axe oppos.

 Yn Yng Du l --> Opoziia diametral Yin i Yang/ Diametrical opposition of Yin and Yang/L'opposition diamtrale du Yin et du Yang Ar trebui remarcat faptul c aceast opoziie diametral pe aceeasi ax definete o regul esenial care este aceea de a compara doar ceea ce este comparabil(ce aparine aceleiai axe). Se pot lua n considerare cupluri sau perechi Yin/Yang de genul: pmnt/cer; noapte/zi; rece/cald; femeie/brbat; imobilitate/mobilitate; moarte/via, greu/uor; gravitaie/levitaie; materie/energie; densificare/rarefiere; grosier/subtil; coborre/urcare; jos/sus; Si aceasta la infinit. Din contr, afirmaii cum ar fi "cerul este Yang i deci, un cartof este Yin" sau "Pmntul este Yin i deci, o pasre este Yang" sunt excluse de acest prim principiu i considerate drept complet arbitrare sau fanteziste, dac nu ridicole. Le regsim n pofida a tot ce s-a spus n unele teorii contemporane, care au cauzat mari daune dietei/dieteticii tradiionale chineze. O aplicaie a acestui principiu la traducerea lui Lao Tzu este c putem pune in relaie de opoziie existena cu nonexistena, prezena cu absena, inaltul cu josul, lumina cu intunericul(dac scoatem lumina rmne intunericul), vocea/sunetul cu tcerea(dac scoatem vocea/sunetul rmne tcerea, ecranul pe care il umplem cu vorbe), iar nu vocea cu muzica(corul), cum fac comentatorii textului eronat al capitolului 2 din Tao Te Ching(unde apare caracterul omofon shng (muzic) in loc de shng sheng3(tcere)[vedeti mai jos in note]. 2. Principiul generrii mutuale sau al interdependenei dintre contrarii ( H gn )/ The Principle of Mutual Generation (yin and yang rooting in each other) / Le principe d'engendrement rciproque (Hu Gen). Yn Yng H gn --> Engendrement rciproque du Yn Yang; Interdpendance du Yn Yang; Interdependence between Yin and Yang; Dei opuse Yin / Yang se genereaz reciproc. Activitatea ( incordarea; starea de veghe; prezenta) genereaz repausul (oboseala; absena; inhibiia care genereaz relaxarea i somnul), iar acest ciclu este necesar pentru a susine viaa, activitatea. Activitatea duce la repaus, dar repausul este necesar pentru reluarea activitii. Viaa genereaz moartea, dar moartea este necesar pentru a susine viaa (mica moarte zilnica este somnul; marea moarte care declanseaza nasterea din nou, trezire, este transa mistica). Cldura(yang) provoac transpiraia(yin), care se permite rcorirea(compensarea cldurii excesive; pstrarea homeostaziei prin meninerea constant a temperaturii interioare, unul dintre parametrii care fac posibil continuarea vieii). Recele(yin) provoac tremuratul(yang) care, la rndul su, permite nclzirea(albinele care se adun iarna in form de sfer i vibreaz, adic fac acelai lucru ca i in cazul tremuratului). Ceea ce urc (Micul Yang) i produce Cerul (Marele Yang) provine iniial de jos (Vechiul Yin), n timp ceea ce coboar (Micul Yin) i produce Pmntul (Marele Yin)provine iniial de sus (Vechiul Yang). Interdependena dintre yin i yang, indic faptul c fiecare termen al unui cuplu sau pereche de contrarii ii are rdcina in cellalt si c depind unul de cellalt pentru a exista. In concepia taoist, yin i yang trebuie s existe n pereche i nici o parte nu poate exista separat (independent; solitar). Nu putem arunca o fa a unei monede, fr a o pierde i pe cealalt. Acest principiu ar putea fi numit si al sumei nule. Cineva scoate nisip de pe o plaj i face din el o movil, dar simultan el creaz o groap de volum egal(suma celor dou este zero). Cam aa se petrec lucrurile cu producerea particulelor elementare ori in generarea de valuri pe suprafaa unui ocean. Particulele elementare se nasc in perechi (materieantimaterie), fiindc crearea oricrui surplus (a unui pozitron; partea de deasupra

a valului sau undei) inseamn crearea simultan unui deficit egal(electronul, valea, partea goal din spatele valului sau undei), care la recombinare elibereaz energia(fotonul), care a creat fluctuaia in substratul universal pe care noi il numim vid. Unii cercettori consider c averea (imbogirea excesiv) i srcia ( lipsa cronic de resurse financiare) la nivel de individual sau organism social statal (ar; uniune de state) sau planetar reprezint procese patologice ( acumulare in exces; deficit), care afecteaz ciclic sntatea organismului social prin perturbarea bunei circulaii a sngelui, reprezentat de resursa financiar. O maladie cronic care s-a manifestat i in trecut in crize i rzboaie, fiindc nu s-a inteles maladia. 3. Principiul descreterii i creterii ( Xio zhng)/ The principle of decline and growth/ Wane and wax Principle /Le principe de dcroissance et croissance (Xiao Zhang). Yn Yng Xio zhng : descreterea i creterea Yin[] Yang [] / Dcroissance et croissance du Yin[] Yang [] /Wane and wax of Yin and Yang Dac unul (din termenii cuplului) se ridic sau se mrete asta inseamn ca se disperseaz in timp ce cellalt coboar sau se micoreaza i deci se concentreaz. Atunci cnd Yang(cldura; durata zilei) crete, Yin(frigul, durata nopii) scade. Atunci cnd Yin(noaptea) crete, Yang(ziua) scade. Acest raport mutual cretere/scdere permite realizarea unui echilibru dinamic. 4. Principiul transformrii reciproce ( Zhun hu). / Mutual convertibility of yin and yang; Mutual transformation between yin and yang /Le principe de transformation mutuelle = Yn Yng Zhun hu -- Transformation mutuelle du Yn Yang se transform unul in cellat; turn one into another Principiul transformrii reciproce ( Zhun hu BIBLIOGRAFIE 1. Nichita Stanescu - Intunecand intunericul, iata portile lumini... nu poti vedea lumina necreata fara intuneric; Realitatea sursa (permanenta) si umbra ei (realitatea fenomenala) / Source Reality and its Shadow (Phenomenal Reality) Modelul realitatii in care traim si tipurile de actiune ( regimuri de functionare) Carl Gustav Jung nu sustine lupta cu intunericul, ci constientizarea sa: "Cineva nu devine iluminat vizualizand/ imaginandu-si forme luminoase, ci facand intunericul constient/constientizand intunericul"/ " One does not become enlightened by imagining figures of light, but by making the darkness conscious." Care este deosebirea dintre dharana (concentrare), dhyana(meditatie) si samadhi (transa mistica) ? http://www.scribd.com/doc/112436772/ 2. Traducerea capitolului 2 din Tao Te Ching ( Dao De Jing) al lui Lao Tzu ( Lao Zi ) Lao Tzu Chapter 2 Dincolo de dualitate: Stiinta eliberarii/Beyond Duality: The Science of Transcendence Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge and action

Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life /Le chemin vers la s ource de la vie Cele trei ci cunoscute de civilizaiile avansate de ieire din timp i spaiu/Three ways to transcend time and space that are known to all highly advanced civilisations http://www.scribd.com/doc/67258603/ http://www.danmirahorian.ro/2LaoTzu.pdf