Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI Specializarea: CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

Tehnica de ambalare a ciocolatei

STUDENTA: Goidea Emilia GRUPA: 4401

BIBLIOGRAFIE

1. DEFINIREA NOIUNII DE AMBALARE SI PREAMBALARE 2. CARACTERIZARE GENERALA 3. CLASIFICAREA AMBALAJELOR 4. MATERIALE UTILIZATE PENTRU CONFECIONAREA AMBALAJULUI 5. FACTORII CARE DETERMIN ALEGEREA AMBALAJULUI 6. IMPACTUL AMBALAJELORASUPRA MEDIULUI SI RECICLAREA DESEURILOR

DEFINIREA NOIUNII DE AMBALARE SI PREAMBALARE Istoria cartonului ondulat se ntinde pe o perioada de peste 100 de ani, iar aparitia acestui material a fost impulsionata de nevoia unui nou tip de ambalaj superior celor existente pna atunci. Hrtia ondulata mecanic, ntre doua valturi canelate, a fost obtinuta prima data n Anglia, n anul 1856 si a fost utilizata n premiera ca ambalaj de catre un american, n 1871. Cartonul ondulat propriu-zis a aparut n 1874, n America, cnd s-a adaugat, prin lipire, un strat neted de hrtie peste hrtia ondulata. La nceputul secolului XX, apar primele masini de carton ondulat, iar acest produs se impune n industria ambalajelor din America si Europa. n timp, productia de carton ondulat si ambalaje se dezvolta n ritm alert, largindu-se gama sortimentala si mbunatatindu-se calitatea acestui produs. n tara noastra, cartonul ondulat s-a produs prima oara n anul 1957, n fabrica existenta la Ghimbav,localitate aflat la10 km de municipiul Brasov. n anii urmatori, acest sector a cun oscut o dezvoltareimportant, cererea acestui produs pe piata fiind n continua crestere. Odata cu dezvoltarea si diversificarea productiei de bunuri concomitent cu dezvoltarea comertului, are loc si diversificarea si dezvoltarea activitatilor de ambalare si implicit a productiei de ambalaje. La nivelul ntregii planete, se considera ca aproximativ 99% din productia de marfuri se tranzactioneaza n stare ambalata. Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu functii multiple, care asigura mentinerea sau, n unele cazuri, ameliorarea calitatii produsului caruia i este destinat. Ambalajul favorizeaz identificarea produsului, nlesnind atragerea de cumparatori potentiali, pe care i nvata cum sa foloseasca, sa pastreze produsul si cum sa apere mediul nconjurator de poluarea produsa de ambalajele uzate sau de componentii de descompunere ai acestora. Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea n cele mai bune conditii a manevrarii, conservarii, depozitarii si transportului produselor. n "Petit Robert" (1989), ambalajul este un "nvelis din materiale si forme diferite n care se ambaleaza un produs pentru transport sau vnzare". Institutul Francez al Ambalajului si Ambalarii propune urmatoarele definitii n "Petit glossaire de l'emballage": ambalajul este obiectul destinat sa nveleasca sau sa contina temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrarii, transportului, depozitarii sau prezentarii, n vederea protejarii acestora sau facilitarii acestor operatii; ambalarea reprezinta oparatia de obtinere a "primului nvelis aflat n contact direct cu produsul". Institutul din Marea Britanie furnizeaza trei directii n definirea ambalarii (Fratila R., 2001): sistem coordonat de pregatire a marfurilor pentru transport, distributie, vnzare cu amanuntul si consum;

cale de asigurare a distributiei la consumatorul final, n conditii optime si cu costuri minime; functie tehnico-economica, care urmareste minimizarea costurilor la livrare. n Romnia, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezinta un "mijloc" (sau ansamblu de mijloace) destinat sa nveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protectia temporara, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic si biologic n scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora, n decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii pna la consumator sau pna la expirarea termenului de garantie. Tot n conformitate cu standardul amintit, ambalarea este definita ca fiind "operatie, procedeu sau metoda, prin care se asigura cu ajutorul ambalajului, protectie temporara a produsului". n contextul ambalarii se folosesc o serie de termeni, dintre care amintim materialul de ambalare, materialul de ambalaj, mediu de ambalare, produs de ambalat, preambalare, accesorii, materiale si operatii auxiliare ambalarii etc. Semnificatia si corelatiile terminologiei privind ambalarea marfurilor, precum si succesiunea fazelor premergatoare ambalarii unui produs, sunt redate schematic n Figura II.1. reprezentnd fazele ambalarii si terminologia folosita. Preambalarea este operatia de ambalare a unui produs individual, n absenta cumparatorului, iar cantitatea de produs introdusa n ambalaj este prestabilita si nu poate fi shimbata dect prin deschiderea sau modificarea ambalajului. Exista instructiuni de metodologie legala referitoare la prembalarea unor produse n functie de masa sau volum. Produsele care ndeplinesc conditiile prevazute de lege vor fi insciptionate cu litera e, de naltimea a cel putin 3 mm, plasata n acelasi loc cu masa si volumul nominal. Este interzisa tiparirea pe ambalaj a erorilor tolerate. Valorile cantitatilor nominale sunt impuse prin lege, publicate n Monitorul Oficial al Romniei pentru fiecare categorie de produse. Este interzisa, prin lege, producerea, importarea si comercializarea de ambalaje nselatoare. Preambalajul nselator este preambalatul care creaza impresia ca are o cantitate mai mare dect cantitatea nominala. Se considera preambalat nselator daca peste 30% din volumul ambalajului nu este ocupat cu produs sau n cazul n care n pachet exista produs cu mai putin de 15% dect cantitatile prevazute de lege. Toate preambalatele fabricate conform instructiunilor trebuie sa poarte urmatoarele inscriptii lizibile, care sa nu poata fi sterse: cantitatea nominala; o marca sau o inscriptie care sa permita identificarea ambalatorului sau a importatorului de preambalare; marca e, de cel putin 3mm, situata n acelati cmp vizual cu cantitatea nominala. Aplicarea acestei marci garanteaza ca preambalatul ndeplineste cerintele prevazute de instructiuni. verificarea preambalatelor se face prin esantionare n doua etape: o verificarea continutului real al fiecarui preambalat din esantion;

verificarea mediei continutului real al preambalatului din fiecare esantion. pentru fiecare din aceste verificari exista doua planuri de esantionare; un plan pentru verificarea nedestructiva, care nu implica deschiderea ambalajului; alt plan pentru verificarea distructiva, care implica deschiderea ambalajului. Din motive economice, verificarea distuctiva este limitata la minimum necesar. Un lot este constituit din preambalate cu aceeasi cantitate nominala, aceeasi sarja de productie, ambalat n acelasi loc.

CARACTERIZARE GENERALA

Istoria ciocolatei incepe inca din 250-900 I.H., cand maiasii utilizau arborii de cacao, pe care i-au adus din padurile tropicale, pentru a-i cultiva. Ei recoltau, fermentau, prajeau si macinau semintele de cacao pentru a le transforma intr-o pasta. Aceasta pasta era amestecatacu apa, ardei iuti si faina de porumb pentru a crea o bautura spumoasa si condimentata, deciocolata.In cultura Maya, populatia avea dreptul sa bea ciocolata doar la ocazii; in rest, acestabautura era destinata folosirii doar de catre regi. Insa, in cultura Azteca, doar preotii, militariidecorati, conducatorii si comerciantii foarte instariti aveau dreptul sa utilizeze aceasta licoareregala.Totodata, ciocolata a reprezentat un element foarte important al spiritualitatii acestor doua culturi, maiasa si azteca. Boabele de cacao erau oferite de catre marii preoti dreptofrande pentru zei, iar in timpul ceremoniilor religioase era servita bautura de ciocolata.Boabele de cacao au ajuns pentru prima data in Europa in anul 1521, atunci candMexicul a fost cucerit de catre spanioli. Deoarece a devenit, in timp, un produs de exportfoarte scump, ciocolata a mai ramas inca 300 de ani de atunci bautura celor bogati.Cand au adus ciocolata in tara, spaniolii au inceputsa-i modifice compozitia. Prin incercarea lor de a scapade gustul puternic amar, acestia au adaugat scortisoarasi zahar bauturii. Ciocolata indulcita a devenit in scurttimp cel mai mare capriciu al continentului.Spaniolii au tinut inca 100 de ani secretul ciocolatei,de cand au adus-o in tara lor. Cand a reusit sa ajunga intoata Europa, ciocolata a devenit produs de lux. InFranta, datorita costului foarte ridicat al importului dezahar si cacao, ciocolata era interzisa, fiind consumatadoar la curtea regelui.Dezvoltarea exportului de cacao a produs schimbaridiferite pe continente diferite. Daca in Europa capeteleincoronate comandau noi tipuri de seturi de portelan si argint, special concepute pentru a beaciocolata, in America Latina deja erau create colonii de sclavi pentru a munci plantatiile dearbori de cacao.Din anul 1800, odata cu dezvoltarea tehnologiei si cu Revolutia Industriala, procesul deproducere al ciocolatei a suferit schimbari majore. Inventarea de masini industriale pentrumacinat boabele de cacao si pentru crearea amestecului de ciocolata a facut ca acest produs sanu mai fie consumat doar in stare lichida, ci si in cea solida, sub forma de tablete.Dezvoltatea tehnologica nu a adus insa si modificari in procesul de crestere si recoltare aboabelor de cacao. Chiar si in prezent se folosesc exact aceleasi proceduri ca acum 2000 deani. Boabele de cacao sunt recoltate, fermentate, uscate, curatate si macinate, actiunidesfasurate in mare parte manual.In prezent, ciocolata este produsa in milioane de forme si sortimente. Ceea ce a inceput prin a fi o bautura iute si amara folosita in procesiuni religioase a ajuns cel mai iubit produsdulce din lume.La baza, ciocolata este cacao indulcita (ciocolata neagra), cu lapte sau cu crema(ciocolata cu lapte). Compozitia unei tablete de ciocolata depinde foarte mult de tip si demarca, dar in general, 100g contin: CALORII: intre 500 si 550 PROTEINE: intre 2 si 7 g GLUCIDE: intre 55 si 62 g LIPIDE: intre 24 si 33 gInsa, in cacao mai gasim si o gramada de fier, fosfor, potasiu, vitaminele B1 si B9 sisubstante care actioneaza direct asupra psihicului (psihotropi), ca magneziul, teobromina,cofeina si feniletilamina. Ciocolata este un produs alimentar obtinut dintr-un amestec de cacao, zahar, uneori laptesi unele arome specifice. Ciocolata este servita de obicei sub forma de tableta, baton , praline ,inghetata sau alte produse de cofetarie. Ciocolata neagra numita si ciocolata amaruie este unamestec de

cacao si unt de cacao cu zahar. Ea contine minimum 35 % cacao, proportiadepinzand de fabricant. Necesarul de zahar depinde de amareala varietatii de cacao utilizata.Ciocolata cu lapte contine conform reglementarilor UE , un minim de 25 % substanta uscatade cacao si 12 % substanta solida de lapte (in general lapte praf sau condensat). Primaciocolata cu lapte a fost lansata de elvetianul Daniel Peter in 1875. Ciocolata alba esteciocolata produsa din unt de cacao , zahar, lapte, vanilie si alte arome. Nu contine cacao pudrasau alte preparate din cacao, de aceea are o culoare apropiata de alb.

CLASIFICAREA AMBALAJELOR n ultimele decenii ambalajele sau diversificat mult, att din punct de vedere al materialelor din care acestea sunt facute, ct si din punct de vedere functional. Ambalajele se clasifica n functie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent n practic: - dupa materialul folosit n confectionarea ambalajelor: ambalaje din hrtie si carton; ambalaje din sticla; ambalaje din metal; ambalaje din materiale plastice; ambalaje din lemn, nlocuitori din lemn si mpletituri; ambalaje din materiale textile; ambalaje din materiale complexe. - dupa sistemul de confectionare: ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliabile. - dupa tip: plicuri; pungi; plase; lazi; cutii; flacoane; borcane etc. - dupa domeniul de utilizare: ambalaje de transport; ambalaje de desfacere si prezentare. - dupa specificul produsului ambalat:

ambalaje pentru produse alimentare; ambalaje pentru produse nealimentare; ambalaje pentru produse periculoase; ambalaje individuale; ambalaje colective. - dupa gradul de rigiditate: ambalaje rigide; ambalaje semirigide; ambalaje suple. - dupa modul de circulatie al ambalajului: ambalaje refolosibile; ambalaje nerefolosibile - tip pierdut. - dupa sistemul de circulatie: sistem de restituire a ambalajelor; sistem de vnzare - cumparare a ambalajelor. - dupa sistemul de confectionare: ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliante. - dupa caile de transport: ambalaje pentru transport terestru; ambalaje pentru transport fluvial-maritim; ambalaje pentru transport aerian. - dupa destinatie: ambalaje pentru piata externa; ambalaje pentru piata interna. Exista o preocupare chiar si la nivel de foruri internationale, cum ar fi: Organizatia Internationala de Standardizare, Federatia Europeana pentru Ambalare, pentru clasificarea si standardizarea ambalajelor.

MATERIALE UTILIZATE PENTRU CONFECIONAREA AMBALAJULUI

Diversitatea materialelor folosite pentru ambalarea produselor este foarte mare. Privit din punct de vedere tehnic, ambalajul marfurilor este alcatuit dintr-un ansamblu de materiale destinat protectiei calitatii si integritatii produselor, facilitarii operatiilor de circulatie a marfurilor. De asemenea, calitatea produselor este influentata de calitatea ambalajului prin fapul ca un ambalaj necorespunzator poate atrage dupa sine deprecierea produsului, adica sa contribuie la diminuarea calitatii lui. Daca privim ambalajul ca un produs finit oarecare, avnd o destinatie precizata, n el se pot identifica cheltuieli cu materiile prime si cheltuieli de obtinere. Alegerea materialului folosit pentru ambalaje depinde de mai multi factori dintre care am putea aminti (sraum G., 1996): caracteristicile produsului ce urmeaza a fi ambalat; domeniul de utilizare a ambalajului; marimea factorilor care pot actiona asupra produsului pe timpul manipularii, transportului si al depozitarii; tehnica de ambalare utilizata; destinatia produsului; nivelul de dezvoltare si puterea economica, etc.

Materialele celulozice Ambalajele din materialele celulozice detin ponderea principala n totalul ambalajelor. n functie de perioade si de tari, se nregistreaza sensibile fluctuatii. Materialele care pot n viitor sa ia locul ocupat de materialele celulozice sunt materialele plastice. Dintre materialele celulozice utilizate pentru confectionarea diferitelor tipuri de ambalaje amintim: hrtia, cartonul si mucavaua. Cartonul pentru ambalaje poate fi: 1. carton duplex - este format din doua straturi diferite de material fibros, unite n stare umeda prin presare. Cartonul duplex se fabrica n doua tipuri: tipul E - pentru ambalaje care se imprima prin procedeul ofset. De aceea stratul superior (fata 1) este fabricat din pasta chimica nalbita a carei culoare alba si netezire permit imprimarea ofset; tipul O (obisnuit) - pentru alte ambalaje, confectii si lucrari poligrafice 2. cartonul triplex - este format din minim trei straturi diferite de material fibros, unite n stare umeda prin presare. Cartonul triplex are o rezistenta mare la plesnire, utilizat n special pentru ambalaje de transport si grupare si mai putin pentru ambalaje de desfacere prezentare.

3. cartonul ondulat - este format din unul pna la patru straturi netede si unul sau trei straturi ondulate din hrtie inferioara sau superioara de ambalaj, unite ntre ele printr-un adeziv. Se obtine astfel un obiect de tip sandwich usor si stabil. Elementul de baza este obtinut prin asocierea, prin lipirea, a unui strat plat cu un strat ondulat. Acoperirea unui astfel de element sau a mai multor elemente suprapuse de obicei, marimea ondulelor folosite este diferita cu un strat plat determina obtinerea cartoanelor ondulate cu unul, doua sau trei straturi de ondule. Cartonul ondulat are o rezistenta si o elasticitate buna. Materiale auxiliare pentru ambalare Numarul acestora este foarte mare: coloranti, pigmenti, cerneluri, adezivi, etc. Aceste materiale influenteaz calitatea ambalajelor, atribuindu-le calitti estetice si functionale. Un alt material auxiliar utilizat de aceasta data pentru consolidarea, adica cresterea rezistentei ambalajelor sunt benzile de balotare si adezivii. O alta grupa o constituie materialele pentru amortizare si protectie mpotriva socurilor. Aceste materiale protejeaza mpotriva socurilor, a frecarilor si n unele cazuri chiar pentru rigidizarea ambalajelor. Dintre materialele noi de amortizare putem aminti: cartonul ondulat, lna minerala, materialele expandate si cele cu bule de aer. O ultima grupa de materialele auxiliare o constituie lacurile si vopselele. Acestea, pe lnga contributia care o au la cresterea rezistentei ambalajelor la actiunea factorilor atmosferici, mresc rezistenta la coroziune, la razele solare, la schimbarile de temperatura etc.

FACTORII CARE DETERMIN ALEGEREA AMBALAJULUI Ambalajul este o componenta esentiala a activitatii comerciale, fiind subordonat marfii si deservind consumatorul. Sortimentele de produse nou aparute pe piata, modernizarea conceptiei si a tehnicilor comerciale aduc n discutie diversificarea ambalajelor n paralel cu cresterea exigentelor fata de acesta. Pentru ca ambalajul sa ndeplineasca functiile sale, la alegerea lui trebuie sa se tina cont de urmtoarele aspecte: - proprietatile produsului care trebuie ambalat: natura, dimensiunea, masa, forma produsului, numarul de unitati de produs dintr-un ambalaj; interactiunile de ordin fizic si chimic ce pot apare ntre produs si ambalaj (respectiv incompatibilitatile); fragilitatea produsului, sensibilitatea la factori mecanici si de mediu (prin miros, agenti chimici, umiditate); importanta si valoarea produsului, care determina masuri de siguranta n plus mpotriva unor posibile furturi sau deteriorari intentionate. - conditii de transport, manipulare si depozitare: numarul operatiilor de ncarcare-descarcare; tipul mijloacelor de transport folosite: auto, feroviar, naval; durata operatiilor de manipulare; durata stocarii; locul vnzarii. - metoda de ambalare, tipul si functiile ambalajelor: n functie de modul de vnzare: autoservire sau servire de catre personalul angajat; n functie de scopul ambalarii: pentru transport sau desfacere; modul de nchidere; modalitatea si tipul inscriptionarii. materialul de ambalaj folosit (caracteristici, proprietati); rezistenta la socuri termice; rezistenta la presiuni mari; posibilitatea de protejare contra prafului. - valorificarea economica a ambalajului: costul ambalajului; existenta posibilitatii de recuperare a ambalajului si eventual refolosire; valoarea de recuperare.

La fel ca si n cazul altor produse si pentru ambalaje s-a impus introducerea standardizarii care permite rationalizarea productiei si comercializarii ambalajelor. Principalele cerinte ce trebuie sa le ndeplineasca un ambalaj vor fi specificate n standarde. Cu ct ambalajul ndeplineste mai multe din cerintele enumerate mai sus, cu att el va fi mai util, iar cheltuielile pentru utilizarea lui pot fi recuperate.

METODE SI TEHNICI DE AMBALARE Odata cu dezvoltarea societatii si implicit a proceselor de productie s-a dezvoltat si industria de ambalaje. Se cauta ca prin procedee noi sa se ajunga la o mai buna realizare a functiilor ambalajelor. Totodata, se urmareste cresterea productivitatii muncii, att la confectionarea ambalajelor, ct si la ambalarea produselor. Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce pot realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea si nchiderea lor. Ambalajul si produsul formeaza un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie sa tina seama de relatiile de interdependenta ce se stabilesc ntre elementele componente ale sistemului. Tendintele actuale remarcate n conceptia ambalajelor si a metodelor de ambalare sunt: reducerea consumului de materii prime, materiale si energie; cresterea duratei de conservare a produselor; sporirea performantelor ambalajelor prin combinarea materialelor de confectionare; facilitarea reintegrarii n mediu a ambalajelor n etapa post-consum. Metoda de formare a ambalajului se adopta n functie de materilului celulozic folosit, tratat sau netratat, sau n functie de posibilitatea de nchidere prin termosudare, prin lipire sau pliere. Metodele si tehnicile de ambalare a produselor oferite de Rondocarton sunt: Ambalarea colectiva - aceasta metoda se foloseste pentru ambalarea ntr-un singur ambalaj a mai multor produse. Aceasta metoda usureaza mult manipulare si transport produselor, ajutnd la paletizarea acestora. Metoda poate fi utilizata cu succes si pentru produsele alimentare de uz curent (zahar, faina, orez, malai etc), precum si pentru ambalarea unor produse deja preambalate. Ambalarea portionata - ambalajul portionat este acela al carui continut se consuma o singura data. Aceste ambalaje pot fi plicuri, cutii, tavite etc. Astfel, se pot ambala att produsele perisabile (produsele lactate, carne, fructe), ct si cele neperisabile (biscuiti, napolitane, cafea etc). Ambalarea n cutii de carton se realizeaza n trei etape, indiferent de complexitatea masinilor folosite:

formarea sau deschiderea ambalajului pliat - materialul poate fi sub forma de banda sau carton desfasurata de pe o bobina, bucata de carton croita corespunzator dimensiunilor si formei ambalajului sau chiar o cutie de carton deja formata, care se afla n stare pliata; umplerea ambalajului; nchiderea - nchiderea bazei cutiei se face, n cele mai multe cazuri, naintea umplerii, exista nsa produse rigide, care se pot introduce mai nti n cutie si apoi aceasta se nchide la ambele capete. Pot exista si operatii secundare: imprimarea codului produsului, introducerea de hrtii cu indicatii legate de produs sau obiecte de reclama, etc. care se realizeaza pe parcursul procesului de ambalare. Ambalarea n cutii de carton se face pe linii manuale, semi-automate sau automate, n functie de modul n care se introduce produsul n ambalaj. Astfel, daca introducerea produsului n ambalaj se face de catre masina, chiar daca alimentarea dispozitivului de ncarcare se face manual, sistemul se considera automat. Daca nsa, introducerea produsului n ambalaj se face manual, iar celelalte operatii se fac automat, atunci sistemul se considera semi-automat. Sunt mai multi factori de care trebuie sa se tina seama la alegerea liniei de ambalare. Acestia se refer la: utilajul folosit la ambalare; productia care trebuie realizata; dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate; frecventa schimbarilor ambalajului; spatiul necesar montarii liniei. modificarile probabile ale produsului, influenteaz alegerea materialului de ambalare folosit (de exemplu, produsul trebuie ambalat n materiale cu ridicate proprietati de bariera la arome, grasimi etc.).

IMPACTUL AMBALAJELORASUPRA MEDIULUI SI RECICLAREA DESEURILOR Padurile reprezinta aurul verde al unei tari, dar lemul este materia prima folosita n fabricarea hrtiei. Pentru ameliorarea acestei contradictii s-a recurs la sisteme de reciclare a hrtiei. Hrtia fabricat din deseuri reciclate se foloseste la fabricarea cartonului ondulat, a cartonului cu microondule, a mucavalei si a hrtiei igienice. Exista societati comerciale care se ocupa de colectarea deseurilor de hrtie si carton, organizate pe centre de judete si functioneaza sub denumirea de REMAT (reciclarea materialelor). Societatile comerciale de prelucrare a deseurilor (fabricile de carton ondulat) sunt totodata autorizate si n colectarea deseurilor de hrtie. Rezervele de deseuri de hrtie si cartoane care se recicleaza se regasesc n: depozite en-gross de produse finite;

magazine de desfacere en-detail; n deseurile menajere Posibilitatile de reciclare se pot mparti n doua grupe: 1. societatile comerciale care folosesc n exclusivitate deseuri de hrtie si cartoane si fabrica un produs nou numit mucava; 2. societatile comerciale care folosesc deseurile de cartoane si hrtie n proportie de pna la 50% produc hrtii reciclate: hrtie de ziar, hrtie de maculator, hrtie igienica, hrtie creponata, prosoape etc.

Tehnologia de reciclare: Deseurile se aduna ntr-un depozit numit depozit de maculatura unde se face sortarea hrtiei. n functie de calitatea produsului celulozic careurmeaz a fi fabricat, hrtia sortata este utilizata conform retetelor, n diferite proportii, ca materie prima. Utilajele folosite pentru transformarea hrtiei reciclate n materie prima celulozica , utilizata la fabricarea cartoanelor sunt: 1. Hidropulper - este un malaxor cu agitator mecanic n care se introduc deseurile de hrtie si carton n amestec cu o cantitate de apa industriala nproportie de 80% apa, 20% deseuri care prin rotire de catre un rotor n cuva malaxorului se defibrileaza; 2. Destramatoare cu dublu disc - sunt utilaje de defibrilare care continua procesul de destramare printr-o sectionare a fibrei de hrtie cu discurimetalice; 3. Moara conica - e un utilaj care macina fibra de hrtie si o transforma ntro pasta de hrtie n suspensie de apa; 4. Masina propriu-zisa de tras mucava - e un utilaj care cu ajutorul unor site cilindrii si o flanela capteaza fibra de hrtie din apa si formeaza straturielementare de hrtie; 5. Uscatorul de mucava - sunt constructii de 2-4 etaje n care se gasesc cleme de prindere a colilor de mucava n vederea uscarii naturale cuajutorul cure ntilor naturali de aer; 6. Calandrul - e un utilaj format din doua valturi metalice printre care se trece coala de mucava uscata n vederea finisarii suprafetelor colii. Dupa efectuarea mai multor studii s-a ajuns la concluzia ca pentru verificarea calitatii anti-poluante a unui material de ambalare trebuie sa se tina cont de o serie de criterii: consum minim de material; reducerea volumului ambalajului dupa utilizare; posibilitatea de distugere a ambalajului dupa utilizare; lipsa de nocivitate prin distrugerea materialului; posibilitatea de reutilizare a materialului;

posibilitatea de reutilizare a ambalajului. Pentru ntelegerea obiectiva a impactului asupra mediului nconjurator trebuie sa se identifice principalii parametrii ecologici. Acestia sunt: procesul de ncalzire globala si modificarile climatice; deprecierea stratului de ozon; poluarea aerului, inclusiv fenomenul de ploaie acida; poluarea apei; tipuri de deseuri solide si eliminarea lor. Degradarea naturala se poate realiza prin biodegradare, care consta n distrugerea materialului de catre microorganisme prezente n sol. Exprimarea numerica a capacitatii unui material de a se degrada natural este numit modul de degradabilitate naturala a materialului. Capacitatea de distructibilitate a materialelor de ambalare se apreciaza n functie de metoda de eliminare a deseurilor: ngropare, incinerarea, recuperare si reciclare.

Ciocolata in ambalaj resigilabil Ciocolata Milka si-a schimbat ambalajul: gata cu folia de aluminiu si hartia, noul amabalaj este mai modern si resigilabil. O deschizi dimineata, o inchizi la loc, ajungi la serviciu mai iei o gura, apoi iar o inchizi si tot asa pana o termini. Nu risti sa se defaca singura si sa-ti cada firimituri prin masina, iar daca doamne fereste ciocolata ta ajunge intr-un mediu umed nu trebuie sa-ti faci griji deoarece ambalajul de plastic o protejeaza. Ciocolata si aroma sunt protejate de factorii externi, iar ambalajul este si mai ecologic, deoarecere cantitatea de material folosita este cu 60% mai mica decat inainte. Este cel mai inovator ambalaj care exista pe piata din Romania in prezent.

Ambalajul Pentru a avea succes, ambalajul trebuie sa respecte cu strictete cateva reguli - dinbranding, din design, regula vizibilitatii la raft si cea privind testarea inainte de lansare. Inprimul rand, ambalajul trebuie sa reflecte, in limbajul designului, identitatea marcii. Deexemplu, trebuie sa reflecte pozitionarea marcii, astfel incat, la raft, consumatorul sa-si deaseama rapid ca este vorba de un produs premium sau de unul cu o calitate acceptabila.Ambalajul Milka se caracterizeaza printr-o paleta de culori simpla, orientarea orizontalaa tabletei(in majoritatea cazurilor exceptand ambalajul de la Milka Luflee Alpine Milk, MilkaLuflee Noisette si Milka Diet Lapte din Alpi care au o orientare pe verticala) ambalatasecundar in staniol. Din punct de vedere al culorii Milka prezinta o combinatie intre o non-culoare : albul si culoarea mov intr-o nuanta calda. Un element nelipsit de pe ambalajulMilka este logo-ul marcii care scoate in evidenta produsul in raport cu concurenta.Pe 25 martie 2008 s-a lansat ambalajul resigilabil pentru tabletele Milka, oferind astfelconsumatorilor protectie sporita a produsului, convenabilitate (usor de deschis si resigilabil) sio imagine moderna. Noul ambalaj resigilabil este introdus in toata Europa si prezinta un logode culoare rosie care descrie functia de resigilare a ambalajului: Reclose again, enjoy longer -Resigileaza-l, bucura-te de gust mai mult timp.Ambalajul resigilabil integreaza inovatiib r e v e t a t e d e K r a f t F o o d s , f i i n d c r e a t d e R o n Exner, de la Departamentul de Cercetare,Dezvoltare si Calitate - Ambalaje din Munchen siOlav Dagestad, de la Departamentul de Cercetares i D e z v o l t a r e - A m b a l a j e d i n O s l o . C o n f o r m l u i Ron Exner, ambalajul este de o calitate foarte buna si asigura o protectie eficienta impotrivafactorilor externi precum umiditatea, infestarea si deteriorarea aromei. De asemenea, este unambalaj "mai ecologic", deoarece cantareste mai putin, cantitatea de material de ambalarefolosita fiind cu 60 la suta mai mica.L a d e c i z i a de modificare a ambalajului Milka, Kraft a tinut cont d e p r e f e r i n t e l e consumatorilor, protejarea produsului impotriva factorilor externi, protejar ea aromei,aspectele de mediu, eficienta, aspecte legate de operatiuni si logistica, cerintele comerciale,modul de prezentare a produsului, aspectul la raft si costurile.I n t r o d u c e r e a a c e s t u i t i p d e a m b a l a j a c o n d u s l a o imbunatatire majora a nivelului de protectie a produsuluipe parcursul intregului lant de distributie pana laconsumator. Acum consumatorii pot resigila produsul si ilp o t d e p o z i t a , s p r e deosebire de vechiul ambalaj, care,odata desfacut, expunea continutul f a c t o r i l o r e x t e r n i , i n cazul in care acesta nu era consumat pe loc. De asemenea, noul ambalaj asigura o mai bunaprotectie a produsului si la nivel de retail, unde pot aparea aceleasi probleme in cazul in careconditiile de depozitare nu sunt cele optime.Prin urmare, ciocolata Milka - marca simbol ac o m p a n i e i - e s t e p e r f e c t protejata datorita noului ambalaj, iar consumatorii au garantia caaceasta

isi pastreaza gustul cu care s-au obisnuit si acelasi design cu elementele d e v e n i t e s ym b o l v a c u t a d e c u l o a r e m o v .