ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT

PIATA VINULUI IN ROMANIA

Autori:

Anul I Grupa 322 Bucuresti

-2005-

CUPRINS
Cap 1: Introducere

.pag 2..5

Cap 2: Caracterizarea generala a pietei vinului..pag 6..7 Cap 3: Clasificare generala.pag 8..13 Cap 4: Descrierea principalelor sortimente de vinuripag 14-23 Cap 5: Tehnologii de obtinere..pag 24-26 Cap 6: Modalitati de ambalare.pag 27-28 Cap 7: Cerinte de pastrarepag 29-30 Cap 8: Sisteme de marcare, etichetare.pag 31-35 Cap 9: Stiati ca .pag 36-39 Bibliografie.pag 40

CAP 1. INTRODUCERE
Scurt istoric
Legenda spune ca zeul vinului s-a nascut n Tracia, pe teritoriul Romniei de astazi. n aceasta zona, producerea vinului este o ocupatie ce dateaza din secolul 7 .e.n. Abundenta si calitatea vinurilor produse de catre daci (locuitorii acestei parti a Traciei) era att de vestita, nct marele rege dac Burebista, n dorinta de a pune capat incursiunilor popoarelor migratoare, a ordonat distrugerea tuturor viilor. Binenteles, nu toate viile au fost dezradacinate si, n scurt timp, alte vii au fost plantate. Dupa ce Dacia a fost cucerita de catre romani (n anul 106), pe monezile batute n noua provincie era reprezentata o femeie careia doi copii i ofereau struguri, ca 4urren al principalei bogatii a tarii. n timpuri mai recente, evolutia industriei vinului din Romnia a fost influentata de catre patru momente importante din istoria tarii: strnsele legaturi cu Franta de-a lungul secolului 19, strnsele legaturi cu Germania si Austria din perioada interbelica, instaurarea comunismului n 1948 si liberalizarea economica de dupa 1989. Pe de alta parte, relativ recentele descoperiri arheologice, atesta cu certitudine ca practicarea cultivarii vitei de vie se pierde in negura vremurilor. In inscrierile biblice, unde vita de vie si vinul sunt intalnite de peste 500 de ori, se arata ca Noe a fost intaiul viticultor al lumii, deoarece, ca supravietuitor al potopului din anul 2347 i.Chr. el a sadit pentru prima oara vita de vie. Iar cele mai vechi vestigii viti-vinicole stabilite stiintific, indica o vechime a acestor practici inca de acum 7000 de ani, cifra mai mare cu circa doua milenii, fata de cat se estima pana nu cu mult timp in urma . Prin faptul ca opiniile aproape unanime ale celor ce au studiat originea vitei de vie converg spre acceptul ca leaganul acesteia se situeaza in jurul Marilor Neagra si Caspica, in mod normal trebuie admis ca si pe teritoriul actual al Romaniei aceasta practica are aceeasi vechime. Pe aceleasi teritorii locuite de scitii agatarsi, geto-dacii dispuneau de intinse plantatii de vii pe colinele carpatice ale Moldovei, Munteniei si Olteniei, precum si pe versantul vestic al Transilvaniei. Pornita din indepartatul Orient si facand popas in antica Elada, unde a lasat posturi bine intarite, vita de vie a descalecat pe teritoriul vechii Dacii inaintea erei noastre. Scrierile din istoria antica ne-au dezvaluit faptul ca regele geto-dac Burebista (82- 44 i.Chr.) a ordonat defrisarea viilor, dupa unii datorita faptului ca cei mai multi daci se infratisera cu vinul, iar dupa altii s-a emis ipoteza ca aceasta masura s-a luat la sfatul marelui preot Deceneu pentru ca viile sa nu constitue pentru alte popoare o atractie irezistibila de a le stapani.

Cercetarile arheologice si paleontologice au scos la iveala vestigii si urme care atesta ca vita de vie a fost luata in cultura acum aproximativ 8000 de ani. Astfel, la Piscul Crasani in Muntenia, ori la Brad in Moldova, s-au gasit samburi de vitis vinifera iar in dava de la Popesti sub vatra de foc a unei locuinte era imprimata urma unei frunze de vita de vie.De asemenea in aproape toate asezarile geto-dacice din sec. I i.Chr. sec. I. Dupa Chr. S-au gasit cosoare, instrumente folosite la ingrijirea vitei de vie. La Pietroasele de exemplu, zona celebra si astazi pentru calitatea vinurilor sale, in incinta sacra s-a gasit un numar impresionant de astfel de instrumente. Trebuie amintit si faptul ca, foarte probabil trei notiuni fundamentale privind vita de vie provin din limba traco-dacilor: butuc, curpen, strugure. Avand in vedere ansamblul dovezilor arheologice, putem concluziona ca geto-dacii: au cultivat vita de vie; au creat o piata interna de producere si desfacere a vinurilor autohtone; au baut in mod 5urrent vin; au folosit vinul in acte rituale, 5urrent5v libatii. Mai mult,putem spune ca descoperirile arheologice arata ca in epoca Burebista Decebal productia si consumul de vinuri autohtone nu numai ca n-au scazut ci au cunoscut o dezvoltare remarcabila. Asa cum se poate vorbi despre un spatiu mioritic tot atat de nimerit este a se vorbi despre un spatiu podgorean, ce are in vedere tinutul viilor romanesti. Cine priveste harta Romaniei, admira si pecetile de taina ale podgorenilor. Ele incep de sus, din partea rasariteana a vechii Basarabii, trec prin Cotnarii timpurilor voievodale, se continua prin Husi si Vaslui, coboara in inima Vrancei la Cotesti, Odobesti, Panciu, ca apoi sa se intinda, ca o mana inspirata de dirijor simfonic pe toata bania de struguri a Olteniei, ajungand spre fruncea banateana. Inima Ardealului podgorean se tulbura ca o coada de paun, toamna. Cercul fiind astfel inchis, ne lasa o salba murfatlara chiar langa albastrul 5urrent5 al Marii Negre. Acesta este 5urrent podgorean romanesc, care alaturi de 5urrent baragan si cel mioritic reprezinta chiar spiritul tarii. Astazi Romania se situeaza ca suprafata viticola pe locul 8 in lume, iar ca productie viticola pe locul 10.

Caracteristicile de baza ale viticulturii romanesti

Viticultura romaneasca este o 5urrent5ve5 veche, de traditie multimilenara, care isi pune amprenta pe amplasarea ei, pe practicile vitivinicole si pe cultura si pe civilizatia poporului care salasluieste pe aceste meleaguri. Viticultura romaneasca este o 5urrent5ve5 septentrionala in sensul ca se afla aproape de limita nordica de cultura a vitei de vie. In aceste conditii, 5urrent5ve5 este obligata sa isi aleaga locurile cele mai favorabile din punct de vedere termic.
5

Viticultura romaneasca este una 6urrent6ve6r colinara, vita de vie fiind cultivata pe pante bine drenate, cu expozitie favorabila, in vai protejate de gerurile iernii, de brumele timpurii sau tarzii, in concluzie conditii extrem de favorabile. Arealele consacrate pentru producerea vinurilor sunt cu amplasare 6urrent6ve6r colinara. Vocatia podgoriilor si centrelor viticole se dirijeaza pe trei directii principale de productie: vinuri rosii de calitate, vinuri albe seci si vinuri demi-dulci si dulci naturale. Conditiile de clima si sol diferite conduc la o diversitate de vinuri in interiorul podgoriilor si centrelor viticole. Alaturi de cea a Frantei, gama vinurilor romanesti este cea mai larga dintre toate tarile viticole ale lumii. Se intalnesc vinuri subtiri si usoare pe nisipurile din sudul Olteniei, vinuri albe si acide in Diosig, Apold, zona Vaslui, vinuri excelente pentru producerea vinurilor spumante in Silvania, Alba si Panciu, vinuri rosii moi si catifelate in Dealu Mare, vinuri rosii viguroase si corpolente la Samburesti si in podgoriile Olteniei, vinuri rosii mai 6urren la Cotesti, Nicoresti, Galati, vinuri dulci la Murfatlar, Pietroasa si Cotnari. Poporul roman fiind iubitor de vin a adunat o multime de proverbe despre vin si totul ce este legat de acesta: La mancare sa ai cumpatare si la bautura sa fii cu masura. Vinul e toiagul batranetilor si nebunia tineretilor. Dintre toate patimile, betia, mai mult ca toate celelalte este incompatibila cu maretia sufletului. Walter Scott [1]

CAP2. CARACTERIZAREA GENERALA A PIETEI VINULUI

Distribuitori si sisteme de distributie

Ferren Distribution S.R.L-Bucuresti Vinexpert-Bucuresti MondovinCO S.R.L-Bucuresti Viticola Corcova S.R.L-Bucuresti Everest Management Group-Bucuresti S.C Intoval COM S.R.L.-Bucuresti CorbuS.R.L-Chisinau Nador S.R.L-Constanta Viticom S.R.L-Vrancea Vinuri NicorestiS.R.L-Galati Covin S.R.L.-Prahova Avantis Enterpris S.R.L-Bucuresti [2]

1593: Fabricarea vinului din struguri Fabricarea vinului din struguri

Pozitia
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Topul Producatorilor

Denumire firma
VINCON VRANCEA SA COTNARI SA VINIA SA VINEX MURFATLAR SRL SERVE CEPTURA SRL CRAMELE PRAHOVA SA WINE PRINCESS SRL CONVIN SRL OVIDIUS MERCADO SRL ODOBESTI VINEX SRL SPEED SRL SA FODO ENTERPRISE SA TOHANI SA VITIVINICOLA SA CRISMI PRODIMPEX SRL

Localitate
FOCSANI COTNARI IASI CERNAVODA SAT CEPTURA DE JOS PLOIESTI ARAD SAT PUTNA CONSTANTA SAT JARISTEA HUSI BAIA MARE GURA VADULUI TIRGU BUJOR FOCSANI

Judet
Vrancea Iasi Iasi Constanta Prahova Prahova Arad Vrancea Constanta Vrancea Vaslui Maramures Prahova Galati Vrancea

Profit brut (mii lei)

36,264,220 18,627,137 7,149,022 5,605,035 5,256,118 2,738,249 2,730,680 2,535,492 2,098,209 1,962,656 1,939,567 1,829,691 1,746,028 1,692,081 1,416,189

[3]

CAP 3. CLASIFICARE GENERALA

V.... VINURI DE MASA

Vinurile de masa se obtin din soiuri de mare productie, cultivate in arealele viticole specializate in acest scop. De asemenea, ele pot fi obtinute si din soiuri de masa cu functii mixte, precum si din soiuri pentru vinuri de calitate, ale caror struguri nu indeplinesc conditiile prevazute pentru aceasta categorie. Din categoria vinurilor de masa fac parte si cele din viile razlete. Vinurile de masa trebuie sa aiba taria alcoolica dobandita de minimum 8,5% in volume. Sub aceasta tarie alcoolica produsele nu pot fi puse in vanzare pentru consum sub denumirea de vin. Din categoria vinurilor de masa face parte si vinul pelin. Vinurile de hibrizi direct producatori si hibrizi interspecifici interzisi la plantare, ca si cele de hibrizi interspecifici cu rezistenta relativa la boli, autorizati temporar la plantare, nu se incadreaza in categoria vinurilor de masa. VINURI DE CALITATE Se obtin din soiurile cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in arealele viticole consacrate acestei destinatii, dupa o tehnologie proprie. Taria alcoolica dobandita, fara 9urre, a vinurilor de calitate trebuie sa fie de cel putin 10,5% in volume. In functie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri si de tehnologia aplicata, vinurile de calitate pot fi:

Vinuri de calitate cu indicatie geografica recunoscuta, denumite si vinuri de calitate superioara VS. Vinurile de calitate cu indicatie geografica recunoscuta trebuie sa aiba o tarie alcoolica dobandita de minimum 10,5% in volume. Aceste vinuri se exporta si sub denumirile generice de Landwein, Vin de Pays sau altele asemenea. Vinurile de calitate fara denumire de origine controlata sunt comercializate prin indicarea provenientei lor geografice recunoscute, conform ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, cu sau fara mentiunea soiului sau a sortimentului de soiuri.

Vinuri de calitate cu denumire de origine controlata DOC. Vinurile de calitate care se disting prin originalitatea insusirilor lor imprimate de locul de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultura si de tehnologia de vinificatie folosita pot fi incadrate in categoria vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine controlata. Vinurile de calitate cu denumire de origine controlata trebuie sa aiba o tarie alcoolica dobandita de minimum 11% in volume si sa provina din struguri cu un continut in zaharuri de minimum 187 g/l. Punerea in consum a vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine controlata se face sub numele arealului de producere delimitat, in mod obisnuit al centrului viticol, eventual al plaiului viticol, precum si al soiului sau al sortimentului de soiuri.

In functie de stadiul de maturare a strugurilor la cules si de caracteristicile lor calitative si de compozitie, ele se incadreaza in urmatoarele categorii:

cules la maturitate deplina, DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 187 g/l; cules tarziu, DOC-CT: vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 220 g/l. Pentru producerea de vinuri rosii seci din aceasta categorie, strugurii la recoltare trebuie sa aiba un continut in zaharuri de minimum 213 g/l; cules la innobilarea boabelor, DOC-CIB: vinuri obtinute din struguri cu continut in zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de mucegai nobil sau culesi la stafidirea boabelor. In functie de continutul lor in zaharuri, vinurile de masa si de calitate

sunt:

seci, cu un continut in zaharuri de pana la 4 g/l 10urrent10v; demiseci, cu un continut in zaharuri cuprins intre 4,01 g/l si 12 g/l 10urrent10v; demidulci, cu un continut in zaharuri cuprins intre 12,01 g/l si 50 g/l 10urrent10v; dulci, cu un continut in zaharuri de peste 50 g/l.

Vinurile de masa si cele de calitate fac parte din categoria vinurilor linistite.

10

 VINURI SPECIALE Sunt obtinute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente autorizate si caracteristici determinate de insusirile tehnologice ale materiei prime si de tehnologia folosita pentru producerea lor. Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinuri perlante si petiante, vinurile aromatizate, vinurile licoroase si de tip 11urrent11v.

Vinurile spumante

Vinul spumant este produsul cu continut in dioxid de carbon de origine exclusiv endogena, obtinut prin fermentarea secundara a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeti care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20 grade C. Dioxidul de carbon este in parte combinat sub diverse forme cu unii constituienti ai vinului, o alta parte este dizolvat in vin si o a treia parte se gaseste in stare gazoasa in 11urrent liber al buteliilor. La deschiderea buteliei si turnarea in pahar vinul spumant produce o efervescenta puternica si indelungata ca urmare a degajarii dioxidului de carbon sub forma de bule fine care produc o spuma abundenta ce se reface continuu la suprafata vinului din pahar. Vinurile spumante se caracterizeaza prin buchet si aroma fina specifice lor, lipsite de nuante de oxidare, ca urmare a calitatii initiale a vinurilor materie prima si a tehnologiei specifice aplicate. Din grupa vinurilor spumante face parte si vinul Muscat spumant. In functie de procesul tehnologic de obtinere, vinurile spumante se clasifica in:

vinuri spumante obtinute prin fermentare in butelii; vinuri spumante obtinute prin fermentare in butelii si transvazate in rezervoare; vinuri spumante obtinute prin fermentare in rezervoare.

In functie de continutul in zaharuri reducatoare vinul spumant se clasifica in:

11

extrabrut, cu un continut in zahar intre 0 6 g/l; brut, cu un continut in zahar intre 6 15 g/l; extra sec, cu un continut in zahar cuprins intre 12 si 20 g/l; sec, cu un continut in zahar cuprins intre 17 si 35 g/l; demisec, cu un continut in zahar cuprins intre 33 si 50 g/ l; dulce, cu un continut in zahar de peste 50 g/l. Vinurile spumoase

Vinul spumos este produsul cu continut in dioxid de carbon de origine total sau partial exogena, obtinut din vinuri apte pentru consum, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20 grade C. La deschiderea unei butelii cu vin spumos, dioxidul de carbon dispersat in vin sau dizolvat sub forma de acid carbonic, se degaja si formeaza spuma. La turnarea vinului in pahar spuma este destul de voluminoasa, dar de cele mai multe ori, dispare in timp relativ scurt. Comparativ cu vinurile spumante, cele spumoase, prezinta o perlare mai redusa si mai putin abudenta, iar bulele de gaz sunt mai mari si nici nu se aglomereaza in acea ?stea? fina de spuma la suprafta lichidului. In functie continutul in zaharuri, vinurile spumoase se grupeaza in:

seci, pana la 12 g/l; demiseci, intre 12,01-30 g/l; demidulci, peste 30 g/l. Vinuri perlante si petiante

Vinul perlant este produsul cu un continut in dioxid de carbon de origine total sau partial exogena, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa intre 1 si 2,5 bari la temperatura de 20 grade C. Taria alcoolica dobandita a produsului este de minimum 7% in volume, iar taria alcoolica totala de minimum 9% in volume. Tehnologia de producere a vinurilor perlante este in cea mai mare

12

parte asemanatoare cu cea a vinurilor spumoase. Deoarece presiunea relativa a dioxidului de carbon din buteliile cu vin perlant este mai redusa decat cea a vinurilor spumoase, impreganarea poate fi facuta si la temperatura ambianta, la fel si imbuteliera. Aceasta din urma se poate face atat in butelii de tipul celor folosite la vinurile spumante, dar, datorita presiunii mai reduse a acestui tip de produs, se pot folosi si butelii pentru vinuri linistite. Inchiderea acestora din urma se face cu capace cu filet sau chiar cu capace coroana. Vinul petiant (denumire din limba franceza petillant- scanteietor), la care dioxidul de carbon este de origine endogena, se obtine prin fermentarea mustului in acratofoare. Dezvolta in sticlele in care este imbuteliat o presiune cuprinsa intre 1 si 2,5 bari, iar la destuparea buteliei, vinul degaja niste bule de gaz fine, care scanteiaza. Taria alcoolica dobandita este de minimum 7% in volume si taria alcoolica totala este de minimum 9% in volume.

Vinurile aromatizate

Vinul aromatizat este produsul obtinut din vin cu 13urre de must de struguri, must de struguri partial fermentat si/sau mistel, must concentrat, zaharoza, substante aromatizante extrase din plante admise de legislatia in vigoare, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale. Proportia vinului utilizat trebuie sa fie de cel putin 75% din produsul finit. Taria alcoolica dobandita este de 14,5%-22% in volume, iar taria alcoolica totala este de cel putin 17,5% in volume. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte:

vermutul; alte vinuri aromatizate. Vinurile licoroase si de tip 13urrent13v

Vinul licoros este produsul ce poate fi obtinut din must sau vin, precum si din amestecul acestora, cu 13urre de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin cu taria alcoolica cuprinsa intre 52% si 86% in volume, alcool de origine viticola sau alcool alimentar rectificat, cu taria alcoolica de minimum 96% in volume, mistel, folosite 13urrent13 sau in amestec. Strugurii folositi ca materie prima pentru producerea vinurilor licoroase trebuie sa aiba, la cules, un continut in zahar de minimum 204 g/l. Taria alcoolica dobandita a vinurilor licoroase este cuprinsa intre 15% si

13

22% in volume, iar continutul lor in zaharuri este de minimum 80 g/l. O parte a tariei alcoolice dobandite a produsului finit, care nu poate fi mai mica de 4% in volume, trebuie sa provina din fermentarea partiala sau totala a zaharului initial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate. Unele vinuri licoroase de inalta calitate pot beneficia de denumiri de origine. Din grupa vinurilor speciale fac parte si vinurile de tip 14urrent14v, care sunt obtinute prin aplicarea unei tehnologii speciale si sunt supuse unui 14urrent de oxidare lenta, realizata sub influenta unor factori biologici sau fizici. Punerea in consum a vinurilor licoroase se face numai prin imbuteliere. VINURI DE DESERT Vinurile de desert se servesc la temperatura incaperii unde se consuma, in pahare cu picior de tipul Madeira. Insasi denumirea vinurilor de desert ne indica necesitatea servirii lor concomitent cu bucatele de desert, de dorit inaintea servirii cafelei . Ele vor fi binevenite, fiind servite impreuna cu fructe, struguri, inghetata (plombir cu fructe, plombir cu biscuiti), coctail.

14

 VINURI ALCOOLIZATE Vinurile alcoolizate de tipul Porto (albe si rosii) trebuie servite la o temperatura mai joasa cu 1-2 0C decat cea a incaperii unde vor fi probate. Vinurile de tipul Madeira si Marsala se servesc la o temperatura mai scazuta cu 5-60C decat cea a incaperilor unde vor fi probate. Toate vinurile de tip Heres se servesc la temperaturi cu 50C mai mici decat cea a incaperilor unde sunt probate. Vinurile alcoolizate se servesc in pahare cu picior de tip Madeira. Toate vinurile alcoolizate vor fi servite inainte de felul intii, cu unele bucate de felul doi . Insa vinurile de tip Porto si Heres de desert cu continutul de zahar de 90-100 g/dm3 pot fi servite si la desert inainte de cafea. Vinurile alcoolizate de tip Porto intra in componenta lichiorului, infuziilor, punchului. Vinurile alcoolizate au actiune tonifianta asupra organismului uman, insa, tinand seama de concentratia ridicata de alcool, consumul va fi moderat. [4]

15

CAP 4. DESCRiEREA PRINCIPALELOR SORTIMENTE DE VINURI

VINURI ALBE

Chardonnay

Vinul de Chardonnay este intre vinurile albe vinul care se bucura de cea mai 16urrent solicitare in comertul international. In Franta, pentru realizarea sampaniei in Champagne, o treime din 16urrent16 prima o constituie strugurii de Chardonnay. Reputat este tipul de vin Chardonnay sec. Prezinta un buchet fin, discret, cu aroma florala caracteristica inconfundabila. Este un vin moale, onctuos, rotund, catifelat, amplu. In Romania soiul a fost introdus acum aproximativ 100 de ani, dupa invazia de filoxera. Productia este in jur de 7-8 tone struguri la hectar. Localizat in Dobrogea, intr-un regim termic bogat si secetos, soiul Chardonnay produce aici vinuri naturale dulci. Vinul Chardonnay dulce se distinge prin aceeasi aroma florala, delicatete, amonie, corpolenta. Se comporta 16urrent16v prin invechire la vas si sticla pastrandu-si calitatile chiar si dupa 10-15 ani cand capata valente noi. Ocupa locul intai in comertul international in varianta Chardonnay sec. Localizare: Dobrogea-Murfatlar, Cernavoda, Medgidia, unde dovedeste o inalta capacitate de acumulare si concentrare a zaharurilor.

Sauvignon

Vinul de Sauvignon face parte din gama vinurilor semi-aromate, dar aroma, desi discreta, este una dintre cele mai suave. Ea aminteste de aroma proaspata si delicata a florilor de vita de vie, aroma ce confera multa personalitate vinului. Vinul de Sauvignon este echilibrat, amplu, lung, mai putin 16urrent16v decat Chardonnay dar mai odihnitor ca acesta. Detine locul 2 dupa Chardonnay in privinta reputatiei si solicitarii in comertul international. Este deosebit de apreciat la o tarie alcoolica de 12% vol sau peste. Localizare mondiala: in varianta dulce: Sauternes Franta; in varianta sec in Africa de Sud, California, Noua Zeelanda.

16

In Romania se cultiva in 41 de 17urren viticole si este foarte apreciat in podgoriile Dealu Mare, Stefanesti, Murfatlar, Alba, Tarnave, Mehedinti, Cotesti, Odobesti, in cele doua variante.

Pinot Gris Pinot Gris este cunoscut pe piata internationala mai ales ca vin sec, de obicei alcoolic (peste 12,5 13%vol), plin, rotund si cu vigoare, cu o tenta usor amaruie datorita potentialului alcoolic ridicat. In Romania, adevarata personalitate si-o manifesta la Murfatlar, fiind un soi de baza in podgorie si unde realizeaza concentratii de zahar de 220260 g/l. Vinul dulce de Murfatlar este licoros, plin, rotund si cu vigoare. Prin invechire indelungata atinge valori nebanuite. Ocupa locul 3 ca solicitare in comertul international, dar la oarecare distanta de Chardonnay si Sauvignon. Localizare: Transilvania, Dealu Mare, Murfatlar.

Grasa de Cotnari Productia relativ modesta, 5-6 tone pe hectar, si concentratiile mari de zahar de peste 250 g/l permit obtinerea de vinuri fine, ample, corpolente, onctuoase, in variante de sec, demi-sec sau licoros. Vinul are o culoare galben-aurie si buchet foarte fin. Vinurile de Grasa de la Pietroasa sau de la Cotnari au obtinut multe medalii de aur la concursuri nationale si internationale. Localizare: Cotnari (Cotnari, Cucuteni, Harlau), Pietroasa (Buzau) de aproximativ jumatate de secol amenintand ca faima pe cea de la Cotnari.

Feteasca Alba Vinul de Feteasca Alba este un vin sec sau demi-sec, de culoare galben-verzuie, bogat in reflexe, cu aroma ce aminteste mirosul florilor de vita de vie. Este un vin de aleasa finete, rotund, catifelat, amplu, 17urrent17v. Isi manifesta buchetul si personalitatea in zonele mai putin calde. Serveste ca materie prima pentru obtinerea vinurilor spumante. Vinul de Feteasca Alba dispune de o colectie impresionanta de medalii obtinute la concursurile nationale si internationale. Localizare: Cotnari, Moldova (Odobesti, Cotesti, Panciu, Vaslui,

17

Covurlui), Muntenia (Dealu Mare, Stefanesti Arges), Transilvania (Alba, Tarnave, Sebes, Aiud), Crisana, Maramures.

Traminer Roz Vinul de Traminer Roz este un vin de culoare aurie spre roscat, foarte personal, amplu si fin, cu aroma specifica de petale de trandafir. Aceasta aroma se valorifica cel mai bine in vinurile demiseci si dulci. Se bucura de o inalta apreciere pe plan international. Localizare: raspandit mai ales in podgoriile din Transilvania (Tarnave, Aiud, Lechinta)

Riesling Italian Vinul Riesling Italian obtinut este sec, fara aroma primara, de culoare galben-verzuie, cu aciditate medie, 18urrent18ve de 18urrent18v, este un vin curat si sobru. Isi pastreaza calitatile mai ales ca vin tanar sau pana la varsta de 2-3 ani; dupa 6 ani vechime isi diminueaza savoarea. In arealele consacrate se pot obtine vinuri cu parametrii necesari pentru a incadra vinul la categoria DOC. In 4 centre viticole din Romania este folosit la obtinerea vinurilor spumante. Localizare: pe plan 18urrent18 si chiar mondial este cunoscut ca Riesling de Rin (Rhein Riesling); mai putin cunoscut in Italia de exemplu, in Romania este un soi foarte raspandit, cultivat in 88 de 18urren viticole.

Feteasca Regala Vinul Feteasca Regala este foarte apreciat in Romania si usor de recunoscut. Este un vin de culoare alb-verzuie, tarie alcoolica moderata (10,5 11,5% vol). Este un vin sec, sprintar, odihnitor, echilibrat, cu aroma florala. Face parte din categoria vinurilor semi-aromate la fel ca si Chardonnay, Sauvignon sau Traminer. Vinul de Feteasca Regala se recomanda a fi consumat ca vin tanar (pana la 1 an), cu aroma primara nealterata de timp, cu prospetime si fructuozitate. Este folosit ca materie prima pentru vinuri spumante. Localizare: are o mare plasticitate, si ca urmare se cultiva in 129 de 18urren viticole in toata tara. Datorita productiei ridicate (13-18 tone pe hectar), soiul Feteasca Regala s-a raspandit in Romania ocupand pondere mare in cultura.

18

Aligote Aligote-ul cu personalitate trebuie cautat in Nordul Dobrogei. Acolo vinul are aciditate riguroasa, echilibru si armonie, este sobru si cu gust caracteristic ca de pamant. Aligote-ul de Iasi este foarte placut, este acid, sprintar, dar este un vin oarecare, agreabil dar anonim, fara o personalitate anume. Localizare: se cultiva in toata Moldova, nordul Dobrogei si pe terenurile nisipoase din judetele Braila si Buzau. Ca vin, Aligote-ul s-a impus mai ales in 2 areale: la Sarica Niculitel si la Iasi Copou, Iasi Bucium.

Furmint Vinul de Furmint are o culoare galben-verzuie ce evolueaza spre galben-pai cu un gust placut de fruct exotic. Acumularile de zahar de 220240 g/l conduc la obtinerea de vinuri cu tarie alcoolica de 12-12,5 % vol. Localizare: este raspandit in cultura a 5 centre viticole din Satu Mare si Maramures.

Francusa Vinul Francusa se vinifica de regula impreuna cu celelalte soiuri din sortimentul de Cotnari. Vinificat 19urrent19, se obtine un vin fin, curat, elegant, fara o aroma anume. Acumuleaza zaharuri de pana la 200 g/l ceea ce conduce la obtinerea de vinuri cu tarie alcoolica de 11,5 12% vol. Localizare: soiul se cultiva numai in podgoria Cotnari. Face parte dintre soiurile sortimentului de Cotnari.

Galbena de Odobesti Vinul obtinut din soiul Galbena de Odobesti este vinul cel mai strans legat de numele podgoriei. Relatia intre denumirea soiului si cel al podgoriei, stabilita intr-un trecut foarte indepartat, face necesara alaturarea celor doua nume. Referitor la calitatea si locul pe care Galbena il ocupa pe scara valorica a vinurilor de Odobesti au existat si exista dispute. Ele sunt legate de faptul ca vinul are uneori un grad alcoolic mai scazut decat al celor ce fac parte din categoria vinurilor superioare. Cu toate acestea, in arealele cu

19

conditii favorabile acestui soi, taria alcoolica dobandita are o valoare medie ce depaseste in general limita prescrisa de legislatie (10% vol) pentru vinurile de calitate superioara cu denumire de origine. Celelalte caracteristici de compozitie, respecutiv aciditatea totala, extractul sec, dar mai ales insusirile sale organoleptice sunt atat de armonios inmanunchiate incat vinul, in ansamblul sau, reprezinta un 20urren pentru podgorie. Gustul bine determinat, cu senzatia de proaspat si racoare, situeaza vinul de Galbena de Odobesti in tabloul de onoare al performantelor productiei vinicole romanesti. Localizare:se cultiva in zona Odobesti.

Zghihara Ca si Galbena, Zghihara se bucura de o buna mediatizare in timp. Soiul realizeaza productii ridicate (12-15 tone la ha), cu acumulari de zahar pana la 160 g/l si aciditate ridicata. Vinul obtinut este subtire, usor, acid, de culoare verde-galbuie, continut in alcool satisfacator si fara o aroma primara anume. Extractul nereducator de 16,9 g/l il situeaza in grupa soiurilor pentru vinuri albe de consum 20urrent seci si pentru obtinerea de 20urrent20ve. Localizare: se cultiva in centrele viticole Husi, Averesti si Vaslui.

Rkatiteli Vinul Rkatiteli obtinut atinge un nivel calitativ relativ bun (10,5 11% vol) si o buna aciditate, este sec, bine echilibrat, de culoare galben-pai. Localizare: se cultiva mai ales in arealele din sudul si mijlocul Moldovei (Galati, Vaslui) si experimentat cu bune rezultate pe nisipurile din Oltenia.

VINURI ROSII

Cabernet Sauvignon Vinul de Cabernet Sauvignon este vinul cu cea mai aleasa si solida reputatie fiind considerat regele vinurilor rosii.

20

Soiul produce intre 5-7 tone la hectar si acumuleaza zaharuri de pana la 240 g/l. Prin toate caracteristicile sale, vinul de Cabernet Sauvignon exprima vigoare, virilitate, forta. Este vinul cel mai constant calitativ, cu culoare 21urrent, rosu cu nuanta de violaceu cand este tanar, rosu rubiniu intens cand are peste 2 ani. Este un vin 21urrent21v, extractiv, plin, uneori astringent, rustic, cu un caracter pronuntat de soi. Pe masura invechirii, devine tot mai catifelat si echilibrat. De aceea se recomanda a fi pus in consum dupa o maturare la vas de 2-4 ani si dupa inca 3-6 ani de maturare la sticla. Exista un loc in lume unde din Cabernet Sauvignon se face vin roze prin macerare de scurta durata pe bostina. Acesta este Franta unde se obtine renumitul Roze d?Anjou, unic in lume. Vinul de Cabernet Sauvignon este capabil sa obtina medalia de aur la orice concurs de vinuri, 21urrent21v cele internationale. Localizare: Valea Calugareasca, Urlati, Ceptura, Tohani, Samburesti, Vanju Mare, Oravita, Recas, Minis, Murfatlar. In Romania a fost introdus acum aproximativ 100 de ani pentru refacerea plantatiilor distruse de filoxera si detine in 21urrent cea mai mare suprafata din grupa soiurilor pentru vinuri rosii.

Merlot Vinul de Merlot se situeaza ca reputatie pe locul 2 dupa Cabernet Sauvignon. Exista un singur loc in Romania unde Merlot-ul depaseste calitativ soiul Cabernet Sauvignon. Acesta este Oancea, pe malul Prutului (jud. Galati) Merlot-ul este un vin cu personalitate, dar mai moale, mai delicat, cu intensitate coloranta si cu aciditate mai scazute decat la Cabernet Sauvignon. De culoare rosie-rubinie, vinul de Merlot sugereaza din punct de vedere olfactiv aroma de zmeura proaspata, avand un buchet intens si echilibrat. Calitatile alese ale vinului de Merlot cat si marea lui solicitare pe piata internationala fac ca el sa aiba o perspectiva certa in 21urrent21ve21 romaneasca. Localizare: se cultiva in 76 de 21urren, in areale viticole favorabile:
21

Minis, Recas, Dragasani, Samburesti, Dealu Mare, dealurile Ramnicului Sarat, Cotesti, Murfatlar, Sarica Niculitel, Galati. Soiul Merlot da productii medii ce variaza intre 6-15 tone la hectar, cu acumulari de zahar de 188-230 g/l.

Pinot Noir

Vinul de Pinot Noir este unul dintre concurentii cei mai puternici ai vinului de Cabernet Sauvignon. Vin rosu, de culoarea rubinului, are acea finete si catifelare proprii soiului, care fac ca el sa fie foarte cautat pe piata interna dar mai ales la export. Este preferat atat ca vin tanar cat si ca vin vechi dupa invechire de 1-2 ani la vas si 3-4 ani la sticla, cand capata un buchet ce se imbina perfect cu aroma strugurelui din care provine. Este un vin bine constituit, armonic, fin, amplu, rotund, moale, catifelat, cu aciditate placuta care la degustare lasa o savoare placuta. Vinul de Pinot Noir, cu un caracter bine marcat si de mare distinctie, poate sta alaturi de cele mai reusite Pinot-uri si chiar langa celebrul Pinot Noir de Bourgogne care este un vin de referinta pentru vinurile rosii obtinute din acest soi. Localizare: Dealu Mare (Valea Calugareasca, Urlati, Ceptura, Tohani), Dragasani, Recas, Minis, Murfatlar, Tulcea. Productie medie de 810 tone la hectar cu potential alcoolic de 12-13% vol.

Feteasca Neagra

In anii favorabili, vinul de Feteasca Neagra este la acelasi nivel calitativ cu vinul de Cabernet Sauvignon. Are un caracter olfactiv discret dar foarte specific, ce sugereaza mirosul de prune uscate. Prin invechire apar si usoare nuante de scortisoara. Vin rosu rubiniu intens colorat, amplu, catifelat, armonios, 22urrent22v. Caracterul de alunecare, onctuozitatea si fructuozitatea sa lasa impresia ca ai in fata o creatie ce apartine in egala masura naturii si omului. Etaleaza calitati deosebite dupa o maturare de 2-3 ani la butoi si o invechire de 2-3 ani la sticla. Localizare: se cultiva in podgoriile din Moldova, areale din judetele Galati, Vrancea, Vaslui, dar si in podgoria Dealu Mare. Productia medie la hectar este de 8-10 tone iar potentialul alcoolic de 11,2-12,8 % vol.

Burgund Mare

22

Vinul de Burgund Mare nu are o personalitate anume, dar datorita aromei sale discrete si placute ce aminteste de cea a fructelor exotice bine coapte a reusit sa depaseasca stadiul vinului anonim. Este un vin echilibrat, cu extractivitate si intensitate coloranta medie, atingand o tarie alcoolica de 11-12 % vol, este agreabil si odihnitor. In ceea ce priveste continutul in substante colorante este sub nivelul soiului Merlot si nu atinge performantele calitative ale acestuia dar poate atinge valori foarte bune in arealele din Banat si Dobrogea. Dupa o maturare in butoaie de stejar si o eventuala invechire in butelii, vinul de Burgund Mare poseda pretioasa calitate de a dezvalui celui care il degusta legatura rafinata si distincta dintre podgorie si soi. Localizare: Recas, Silagiu, Minis, Maderat, Tulcea, Constanta, Buzau, Prahova.

Babeasca Neagra

Vinul de Babeasca Neagra este un vin sec si simplu, are o culoare rosie nu prea 23urrent asemanatoare cu petalele unui trandafir rosu, dar vie si stralucitoare. Vinul are un continut moderat in alcool (10-11% vol) si o aciditate mai ridicata care-i confera prospetime. Calitatile sale de soi autohton l-au facut sa reziste cu 23urrent concurentei soiurilor rosii aduse din strainatate dupa invazia filoxerei. In toamnele insorite, calde si lungi, vinul rezultat este reusit asa incat poate sta alaturi de celelalte vinuri de calitate. Localizare: Nicoresti, Ivesti, Covurlui, Panciu, Odobesti Cotesti, Sarica Niculitel, Tulcea.

Cadarca

Vinul Cadarca are o coloratie ce variaza de la rosu aprins la rosu inchis cu o aroma particulara de fruct proaspat, armonios, uneori acid, care, dupa 2-3 ani dezvolta un buchet complex. Cand exista conditii de stafidire se obtin vinuri oxidative cu aroma de cuisoare si cu gust usor astringent. In mod obisnuit, se obtin vinuri mai slab colorate cu aroma placuta de fruct proaspat, echilibrate, care, desi au detinut suprematia intre vinurile rosii pe vremea Imperiului Austro-Ungar in podgoria Minis, astazi a pierdut batalia si nu mai poate fi pus la nivelul unui Merlot de exemplu. Localizare: se cultiva in podgoriile Minis si Recas. Continutul de zaharuri cuprins intre 150 si 220 g/l determina incadrarea acestui vin in categoria vinurilor superioare.
23

Oporto Vinul obtinut din soiul Oporto este un vin usor, subtire, cu tarie alcoolica relativ slaba (9-10,5% vol) si cu aciditate de regula insuficienta. Este un vin slab colorat drept pentru care se recomanda cupajarea lui cu vinuri de Cabernet Sauvignon sau Merlot. Localizare: se cultiva in 13 centre viticole din judetele Galati (Ivesti, Nicoresti) si Arad (Maderat).

VINURI AROMATE

Tamaioasa Romaneasca Vinul de Tamaioasa este un vin plin de dulceata, cu aroma de miere de mai, onctuos, de desert, ruginiu ca topazul, uneori puternic parfumat, amintind mireasma florilor de tei sau de salcam. Vinului de Tamaioasa, spre deosebire de Muscxat Ottonel ii sta bine numai dulce. El se preteaza fie la desert, fie ca desert, fie intre mese sau chiar si ca aperitiv inlocuind vermuturile. Aroma este puternica, florala, vinul este lung, cu mare persistenta gusto-olfactiva. Prin invechire aroma se schimba, la fel si culoarea, devenind aurie sau chiar caramizie, dar vinul in sine ramane o minune. Localizare: se cultiva in 21 de 24urren viticole, dar pe primul loc in rezultate se situeaza in arealele de la Pietroasa, Dragasani si Stefanesti Arges.

Muscat Ottonel Vinul Muscat Ottonel este blond auriu, exaland parfumul florilor de lamai, cu aciditate putin scazuta, avand savoarea unui nectar aromatizat cu esenta de salvie si coaja de 24urren. Vinul de Muscat Ottonel exceleaza in primul rand prin delicatete si este apreciat de regula ca vin demidulce sau dulce. Aroma, desi puternica si usor de sesizat si cu caracter floral, este delicata, exprimand feminitate. Este un vin deosebit, 24urrent24v si atunci cand este tanar dar si peste 10-15 ani, desi poate fi acuzat de usoara platitudine datorita aciditatii scazute. Vinul de Muscat Ottonel este 24urrent24v si ca vin sec, desi nu este usor de realizat si atunci este pretuit numai de rafinati. Localizare: datorita plasticitatii ecologice ridicate, soiul se cultiva in
24

aproape toate zonele tarii. Cele mai fine arome de Muscat Ottonel se obtin insa pe Tarnave, dar acolo strugurii nu acumuleaza 25urrent25ve zahar pentru un vin demidulce. La Murfatlar in schimb acumuleaza zahar cu cea mai mare usurinta, dar aroma este mai grosiera.

Busuioaca de Bohotin Vinul de Busuioaca are culoare roz rosiatica, de diferite nuante. Busuioaca este remarcabila numai ca vin dulce, vinul fiind aromat, cu o corpolenta deosebita, licoros si cu originalitate distincta. La fel ca si Tamaioasa, vinul de Busuioaca suporta invechire indelungata (8-15 ani) cand marile vinuri de Busuioaca devin cu adevarat exceptionale. Localizare: pentru ca a fost destul de restrans localizata pe langa Prut in jurul Bohotinului, ea a fost luata in considerare in Romania ca Busuioaca de Bohotin. Cu timpul, aria de cultura s-a extins la Husi, dar cele mai bune conditii pentru un vin de inalta calitate le intruneste centrul viticol Dealu Mare si mai ales Pietroasa. [5]

25

CAP 5. TEHNOLOGII DE OBTINERE

Bauturile fermentate sunt mai bine cunoscute, mai apreciate si mai cautate de consumatori si de aceea se prepara in cantitati mari fiind mai usor de conservat timp indelungat( de la 1-2 la mai multi ani). De obicei, bauturile de casa preparate pe cale de fermentare se obtin de regula din fructe si mai ales din struguri si prea putin din unele legume. De obicei, bauturile de casa preparate din fructe se categorisesc dupa criteriul de obtinere a acestora. Unele bauturi de casa preparate din fructe se obtin numai pe cale fermentativa, altele pe aceasta urmata de distilare, de extragere din ele a alcoolului etilic rezultat prin fermentare ; de aceea le putem considera pe primele ca bauturi de casa fermentate, iar pe celelalte ca fermentate si distilate. Dintre bauturile fermentate de casa obtinute din fructe mai cunoscute sunt asa-zisele vinuri. De fapt in toata lumea ca si la noi in tara poarta numele de vin numai bautura rezultata din fermentarea mustului obtinut din struguri proaspeti. Ca proces de transformare a zaharurilor din fructe in alcool etilic, produs principal din bauturile fermentate preparate in casa, fermentatia alcoolica, produsa de drojdii( de tipul celor de bere) reclama adaugarea maielei dupa prepararea acesteia si asigurarea conditiilor necesare desfasurarii normale a ei. Fermentatia alcoolica are loc si cu drojdiile spontane, aflate oriunde, deci si pe fructe ca si pe vase, ustensile, pe si in must in acest caz nefiind nevoie de maia. Pentru buna desfasurare a activitatii drojdiilor, in fapt pentru transformarea zaharurilor in alcool etilic, acestea raclama anumite conditii de temperatura, in primul rand. Drojdiile lucreaza bine si cu bune rezultate daca temperatura mediului in care se afla oscileaza intre 17-18 si 26-28C ; temperaturile mai scazute ca si cele mai ridicate fata de limitele indicate stanjenesc activitatea lor, iar cele cuprinse intre aceste limite si mai ales intre 23-28C o stimuleaza. In aceste conditii fermentatia poate dura 7-10 zile, rar mai mult, dupa care etapa zgomotoasa a ei( fierberea cu zgomote insotita de eliberare de bule de bioxid de carbon) se incheie, putand continua de regula fermentatia lenta(linistita) neinsotita de zgomot si nici de cedare vizibila de bioxid de carbon. Principala bautura fermentata este vinul, bautura nationala a poporului roman. Pentru prepararea vinului se pregatesc mai intai incaperile, vasele si utilajele, dupa care se trece la cules, la tehnologia de obtinere a vinului si la ingrijirea lui. Dupa cules, strugurii trebuie prelucrati imediat, pentru a nu intra in fermentatie si otetire, care dauneaza calitatii vinului. Dupa zdrobire, mustul si boabele sfaramate se trec eventual in lin pentru scurgerea libera a mustului ravac. Fermentatia mustului se face in vase de lemn, de sticla( damigene de 10-25 si 50 litri) sau din materiale plastice( bidoane si butoaie) de catre niste microorganisme(drojdii) care se gasesc pe boabele strugurilor si care trec in
26

procesul vinificarii in must. Efectul de saracire( imputinare) a mustului in drojdii naturale este sporit prin folosirea bioxidului de sulf in procesul de limpezire, paralel cu aceasta are loc si un proces de selectie a drojdiilor, eliminandu-se cele necorespunzatoare transformarii zaharului in alcool prin fermentare. Pentru bunul mers al fermentatiei, fiecarui vas i se pune cate o palnie de fermentare din lut ars sau din sticla, care se umple cu apa curata, schimbata cand scade sau devine murdara. Palnia de fermentare impiedica patrunderea, din afara, a aerului incarcat cu diferite microorganisme, dar lasa sa iasa gazul carbonic. Fermentarea mustului alb dureaza 5-7 zile iar la vinurile rosii dureaza 5-6 zile. Principalele ingrijiri ce se dau vinurilor sunt urmatoarele : tinerea vaselor pline (umplera golurilor), pritocitul( tragerea de pe drojdie), limpezirea naturala si artificiala, refermentarea vinurilor cu fermentatia neterminata. Toate aceste procese au rolul de a mentine sanatoase vinurile si de a le imbunatatii calitatea.

Soiuri autohtone de struguri folosite pentru obtinerea vinului

Vinurile romnesti sunt produse att din soiuri autohtone de struguri, ct si din soiuri importate, cu calitati oenologice caracteristice, ce s-au adaptat foarte bine conditiilor climatice specifice din Romnia. Soiuri de struguri specific romnesti: FETEASCA ALBA Aceasta varietate, una dintre cele mai vechi, este cultivata n marea majoritate a podgoriilor si n mod special n Moldova si n Transilvania; vinurile rezultate, de o deosebita finete, sunt seci sau demi-seci, cu un foarte bun echilibru ntre alcool si aciditate. FETEASCA REGALA Originara din Transilvania, aceasta varietate se cultiva n marea majoritate a podgoriilor si produce vinuri cu calitati variind ntre cele ale vinurilor de masa si cele ale vinurilor superioare. Vinurile au un continut de alcool de 10.5-11.5 %, sunt seci, proaspete si au o aciditate si un buchet specifice. GRASA DE COTNARI Aceasta varietate, originara din stravechea podgorie Cotnari, este cultivata nca din vremea domnitorului Stefan cel Mare. Produs din struguri stafiditi si atinsi, deja, de botrytis cinerea, vinul are o concentratie de zahar de peste 240 de grame la litru. BABEASCA NEAGRA Acest soi, din care se produce renumitul vin Babeasca, este unul foarte vechi, cultivat mai ales n podgoriile din Moldova (Odobesti, Costesti, Panciu, ca si n alte podgorii din regiunea 27urrent27ve). FETEASCA NEAGRA Cultivat, cu precadere, n viile din centrul si sudul Moldovei, ca si n podgoriile valahe de la Dealu Mare si Stefanesti, acest soi vechi, traditional, da nastere unor vinuri seci sau demi-seci, de culoare rosie cu

27

reflexe purpurii, cu o aroma specifica de fructe de padure; robust, dar delicat, acest vin devine cu adevarat bogat odata cu trecerea timpului. TAMIOASA ROMNEASCA Acest soi, ce se utilizeaza, mai ales, pentru obtinerea vinurilor naturale dulci sau demi-dulci, da nastere unor vinuri originale, cu un continut de alcool de 12-12.5 %, o culoare galben-aurie, un buchet complex ce aminteste de florile de 28urr si mierea, un gust persistent si un echilibru de neegalat ntre alcool, zahar si aciditate. [6]

28

CAP 6. MODALITATI DE AMBALARE

Punerea in consum a vinurilor si a celorlalte bauturi pe baza de must si vin, sub forma imbuteliata, se face prin ambalarea in butelii de sticla sau in alte ambalaje autorizate. Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisa numai pentru vinurile de masa, etichetate in conditiile legii. La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlata este 29urrent29ve inchiderea buteliilor de sticla cu dopuri de pluta, derivate din pluta, cu alte materiale admise in comertul international sau prin inchidere filetata asigurata. Drumul vinului de la bobul de strugure pana la butelia de vin si apoi la 29urrent29ve29 mai are de parcurs o veriga foarte importanta detailistul. Este cel care face legatura intre producator, en-grosist si 29urrent29ve29. Inainte de 1989 in Romania ambalajul si eticheta nu erau de importanta in valorifcarea produselor, fiind un singur producator statul. Ulterior s-a trecut exact la polul opus reclama depasind cu mult continutul. Vom lua pe rand sortimentele de vin existente in tara, intre realitate si adevar. Vinul de masa si vinul de masa superior, care in Uniunea Europeana au mare trecere la un numar impresionant de consumatori sub denumiri generice de vin de pays, landwein sau country wein, au disparut complet la noi. Profitand de intarzierea cu care se aplica legile, au aparut o sumedenie de societati mici sau asociatii familiale ce s-au profilat pe imbutelierea vinurilor in ambalaje tip PET. Filiera este extrem de simpla. Se cumpara vin varsat de la societatile de stat care au datorii la buget si nu pot cumpara timbre fiscale, se aplica vinului niste tratamente sumare de stabilizare, se imbuteliaza, se aleg denumiri comerciale din cele mai aiuristice, tip Negrul lui Stefan, Chilipir, Vampir, Muskatol si lista nu se opreste aici. Gravitatea consta in adaosurile ce schimba compozitia vinului, fiind folosite arome, coloranti, indulcitori, toate obtinute prin sinteza chimica. Cumparatorul trebuie sa fie foarte atent la ceea ce cumpara deoarece in timp sanatatea lui va fi

29

afectata. Este mai indicat a se consuma mai putin si bun (dar mai scump) decat mult, prost si ieftin. Vinurile de calitate superioara sunt produse in areale de cultura delimitate si vor purta pe eticheta indicatia geografica instituita prin lege. Este bine de stiut ca sunt nominalizate 50 de indicatii geografice cum ar fi: Valea Tarnavelor, Dealurile Husilor, Colinele Tutovei, Dealurile Buzaului, Viile Teremia, Colinele Dobrogei etc. La acest tip de vinuri este interzis de a se trece soiul din care a fost obtinut, cu exceptia unor soiuri romanesti de mare productivitate. Vinurile cu denumire de origine pot fi imbuteliate numai in ambalaj de sticla. Acolo unde veti gasi prescurtarile DOC, DOCC, urmate de CMD, CT sau CIB, notiuni ce au fost explicate la sectiunea generala despre vinuri, o sa gasiti si denumirea producatorului. Aceste vinuri sunt obtinute, conditionate, imbuteliate si invechite doar in arealul 30urrent30v prin lege. Nu e nevoie de multe cunostinte geografice pentru a sesiza un fals doar dupa eticheta. Daca apare un producator din Moldova, de exemplu, iar vinul este cu denumire de origine din alta zona a tarii, refuzati butelia. Din pacate exista inca in tara comercianti care se orienteaza dupa eticheta si 30urr nu dupa continutul buteliei. Ar trebui sa existe, cel putin in marile magazine, oameni de specialitate ce pot indruma consumatorii spre vinul de care au nevoie. Educatia consumatorului de vin este unul din factorii esentiali in dezvoltarea unei piete sanatoase a comertului cu vin si la disparitia atator 30urrent30ve30r si fasificatori ce vor fi eliminati automat prin faptul ca produsele lor nu vor fi cumparate. A aparut la finele anului 2001 o publicatie de specialitate Revista vinurilor, care este un catalog al producatorilor de vin, dar in care vor aparea in mod sigur si articole scrise de specialisti din domeniu ce vor avertiza consumatorii despre falsurile existente pe piata romaneasca si modul de recunostere a unui vin bun. De fapt, in curand taxele vamale cu UE vor disparea la schimburile de vin si concurenta isi va spune cuvantul. Alegerea unui vin din raftul magazinului este 30urrent30ve30 de scopul pentru care este servit. In mare, s-au prezentat la sectiunea vin si gastronomie cateva indicatii generale despre asocierile ce se pot face, insa fiecare 30urrent30ve30 de vin isi va face in timp propria parere despre vinurile degustate si ca atare va sti ce sa aleaga. [7]

30

CAP 7. CERINTE DE PASTRARE

Temperatura de servire
De obicei temperatura de servire se indica pe eticheta, daca insa aceasta nu este indicata se recomanda urmatoarele temperaturi de servire: TIPURI DE VINURI albe & roze seci albe semidulci, licoroase, spumant/sampanie rosii usoare rosii TEMPERATURI DE SERVIRE reci, insa nicidecum supraracite sau inghetate, temperatura optima 8-120C la temperaturi mai scazute, 6-80C la temperatura subsolului, adica la 10120C la temperatura incaperii, 18-190C

Vinurile albe si roze se servesc la temperaturi mai joase ca cele rosii. Din cele rosii se recomanda racirea vinurilor tinere, nematurate complet. La fel si la vinurile albe cu cat vinul e mai tanar si usor cu atat temperatura de servire este mai mica. In general vinurile tinere se servesc la temperaturi mai scazute ca cele vechi. La cele mai joase temperaturi se servesc sampania si spumantele temperatura optima de servire 5-60C, insa nicidecum mai putin, intrucat se poate pierde gustul. Daca este necesar de a raci vinul nu se recomanda folosirea congelatorului, astfel puteti dauna calitatilor gustative a vinului. Limitativa cu o polita de frigider sau cu un vas de gheata. Este contraindicata pastrarea mai mult de doua ore a vinului in frigider, amplasarea bucatilor de gheata in vin, incalzirea vinului in caldari cu uncrop, incalzirea la calorifer. E necesar de memorizat ca vinul se incalzeste in timpul servirii. De exemplu vinul servit la temperatura de 6-80C intr-o incapere la temperatura aerului de 180C va atinge temperatura de 10-120C peste 10 minute. Vinurile racite se pun pe masa cu putin timp inaintea servirii, dupa dorinta in vase de gheata. Sticlele se deschid inainte de turnarea in pocale.

31

Destuparea sticlelor
Inainte de destupare sticlele cu vin trebuie pastrate nu mai putin de o saptamana la intuneric, la o temperatura constanta de 10-120C. Daca dispunem de un vin vechi, bine limpezit, pe peretii sticlei s-a format un precipitat de substante tanante (semn al calitatii inalte). Sticla se transporta in pozitie orizontala, asa cum s-a pastrat in subsol, pentru a evita tulburarea vinului prin deranjarea sedimentului. Rondela din metal sau masa plastica se taie atent cu un centimentru mai jos de gatul sticlei, pentru a evita contactul vinului cu materialul care acopera dopul. Dupa aceea gatul sticlei se sterge cu un servet curat. Sticla se destupa cu ajutorul tirbusonului, care permite dozarea fortei. Dopul trebuie strapuns complet. Dupa destupare este necesar de mirosit dopul, in caz ca are miros de pluta sticla trebuie neaparat schimbata. Marginea interioara si exterioara trebuie stearsa din nou cu servetelul. Se toarna putin vin in pocal, pentru probarea preliminara, care este decesiva pentru soarta vinului din sticla: va fi servit sau nu. Sampania sau vinul spumant se deschid in mod deosebit. Inclinand sticla si tinand cu degetul mare al mainii stangi dopul, poate fi asigurata iesirea treptata a dioxidului de carbon si evitata pierderea spumei. Pentru cei ce prefera destuparea rapida, cu pocnitura! Puterea pocnetului poate fi reglata prin inclinarea sticlei: la 30-450 pocnitura slaba, 900 pocnitura puternica. In timpul turnarii sticla nu trebuiesa se atinga de marginea pocalului, dar nici sa fie prea departe de ea. Astfel vinul se va scurge lent pe pereti pastrandusi aroma si gustul, iar in cazul sampaniei se asigura relativ repede gradul necesar de umplere. Ultima picatura de vin trebuie sa nimereasca in pocal, si nu pe musama scop usor atins prin rotirea sticlei si ridicarea gatului ei. Umplerea pocalelor cu varf nu se admite! [8]

32

CAP 8. SISTEME DE MARCARE, ETICHETARE

Personalitatea distincta a fiecarui vin, zona geografica sau 33urrent cultural, curajul designerilor n ultima instanta au determinat aparitia a sute de mii de tipuri de etichete. Caci, pe lnga rolul strict de identificare si informare, eticheta are menirea de a atrage precum o floare albinele consumatorul, de a face ca impactul 33urren determinat sa devina determinant. Revolutia estetica n domeniu o localizam n Italia, tara situata n vrful piramidei la productia de vin, dar si una unde gustul pentru frumos, ergonomic si avangardism se manifesta din plin. Dupa care, de vreo 15 ani ncoace, lumea noua a vinului (Africa de Sud, Noua Zeelanda, Australia, Chile, California USA), neavnd propriile reguli mostenite de pastrat, a spart cu nonsalanta barierele dogmatice. Codurile cromatice care pareau de neschimbat n Europa, au fost amestecate cu iscusinta de catre nou venitii n bransa. Au aparut etichete cu soprle, bufnite, plaje tropicale.Greu de imaginat asa ceva n urma cu doar ctiva ani.Desi, astazi, aceeasi 33urrent33ve33ry producatori ncearca sa-si confere legitimitate si prin crearea de etichete clasice tip Chateau. Vorbim de o sincronizare cu timpurile si cuceririle unei perioade. Si totusi elasticitatea pe care am remarcat-o mai sus a dus la dinamizarea sectorului si a avut 33urren si asupra producatorilor europeni, care s-au vazut obligati sa abandoneze turnul de fildes si sa dea piept cu noile realitati. Romnia nu putea ramne n afara acestor framntari ea nsasi fiind o mare producatoare de vinuri si, dupa revolutie, au nceput sa apara (dupa ascutimea fiecarui producator) forme noi de prezentare si etichetare. Din pacate, vinificatorii din sectorul de stat...au stat. Etichete mbatrnite sau mprumutate de la partenerii straini care le-au importat vinul decoreaza si astazi produsul muncii lor. Continuitatea ar putea fi, ntr-un anumit fel, singurul vector pozitiv. La polul opus exista si exagerari de tip forma fara fond. Linia de aur este cea de mijloc, spuneau anticii. Acest percept urmat decent ar trebui sa ne recompenseze cu etichete pe acelasi palier de calitate cu cel al vinului. Usoara exagerare stilistica e binevenita pna la urma caci, experienta a dovedit-o, eticheta foarte buna obliga la vin bun. Foarte multi romni si este de nteles acest aspect au nevoie si de

33

acele cuvinte de pe contraeticheta. Pna cnd n scoli, la orele de bune maniere, se vor introduce notiuni despre ce si cum asortam unui meniu, contraeticheta ramne unic manual. n aceste conditii, producatorii ar trebui sa fie mai expliciti n textele respective, ocolind metaforele n favoarea unor explicatii clare despre soi, istoric, companie culinara si, poate, 34urrent rnduri cteva cuvinte care sa strneasca simturile gustative. Acestea fiind spuse, alaturi de sperantele noastre fata de un viitor mai bun pentru mbracamintea vinurilor romnesti, sa lasam din cnd n cnd poetul sa nencnte. Dreptul la metafora i apartine. Indicatiile obligatorii folosite la etichetare sunt urmatoarele:

categoria de calitate a vinului:

vin de masa; vin de calitate superioara VS, cu indicatie de provenienta geografica; vin cu denumire de origine controlata DOC: CMD, CT, CIB.

indicatia de provenienta geografica pentru vinurile de calitate superioara VS sau denumirea de origine controlata pentru vinurile DOC; denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlata. tipul vinului determinat de continutul sau in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce; taria alcoolica dobandita minima a tipului de vin, exprimata in procente, in volume; volumul nominal al produsului, exprimat in mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru si in litri pentru recipiente de un litru si mai mari. tara de origine pentru vinurile importate; denumirea si adresa imbuteliatorului;

34

data ambalarii sau numarul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii.

Indicatiile facultative folosite la etichetare sunt urmatoarele:

marca de comert; denumirea exploatatiei viticole, numai in cazul vinurilor de calitate provenite in exclusivitate din exploatatia indicata; culoarea vinului: alb, roze, rosu; anul de recolta, in cazul vinurilor cu denumire de origine controlata sau al celor de calitate superioara VS, cu indicatie de provenienta geografica, cu conditia ca vinul sa provina in proportie de cel putin 85% din recolta anului indicat; vechimea vinului; numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, imbuteliere sau comercializare a produselor; codul de bare al produsului; alte mentiuni care amplifica informatia asupra calitatii vinurilor sau conditiile speciale de producere si imbuteliere. [9] Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor Nr. 515 din 5 noiembrie 2002; Ministerul Sntii i Familiei Nr. 945 din 26 noiembrie 2002 ORDIN pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea i protecia unor produse vitivinicole

Art. 2 Se admite ca indicaiile privind numele importatorului i numrul lotului s fie nscrise n afara cmpului 35urren folosit pentru indicaiile obligatorii. Art. 3 (1) Tria alcoolic dobndit menionat pe etichet poate avea o diferen de cel mult +/- 0,5% n volume fa de cea determinat prin analiz. (2) La vinurile cu denumire de origine controlat, nvechite n sticle pe o durat mai mare de 3 ani, la vinurile spumante, spumoase, petiante, perlante i

35

licoroase tria alcoolic dobndit menionat pe etichet poate avea o diferen de cel mult +/- 0,8% n volume fa de cea determinat prin analiz. Art. 4 La etichetarea produselor vitivinicole se utilizeaz coduri cu abrevierea potal a sediului persoanei fizice/juridice care a efectuat mbutelierea, expeditorului, importatorului, procesatorului i comerciantului. Art. 17 (1) n cazul folosirii la etichetare a denumirilor a dou sau trei soiuri de vi de vie vinul obinut trebuie s provin n totalitate din strugurii soiurilor menionate, indicate n ordinea descresctoare a proporiei de participare la constituirea vinurilor i nscrise pe etichete, cu caractere de aceeai dimensiune. (2) n cazul folosirii denumirilor a mai mult de trei soiuri de vi de vie, acestea vor fi indicate n afara cmpului 36urren n care sunt menionate indicaiile obligatorii, prin folosirea de caractere ale literelor cu dimensiuni care nu depesc 3 mm. Art. 19 La etichetarea unui vin nu pot fi utilizate meniuni tradiionale fr ca vinul 36urrent36ve s aib dreptul la aceasta. Art. 20 Meniunile tradiionale utilizate la etichetarea vinurilor cu indicaie geografic, originare din ri tere, pot fi exprimate n limba rii de origine sau ntr-o alt limb, dac folosirea limbii respective este tradiional pentru meniunile respective i beneficiaz de o protecie oficial acordat de Comisia Uniunii Europene, astfel nct s nu creeze confuzii n rndul consumatorilor. Art. 24 Etichetarea vinurilor originare din ri tere, cu excepia vinurilor spumante, spumoase, mustului de struguri, mustului de struguri parial fermentat, mustului de struguri concentrat, vinului nou n fermentare i a vinului DOC-CIB obinut din struguri supramaturai, poate fi completat cu urmtoarele indicaii: - numele, adresa i calitatea persoanei/persoanelor care au participat la comercializare; - tipul de vin; - culoarea particular a vinului, n msura n care condiiile de desemnare a acesteia sunt reglementate de ara ter. Art. 29 (1) La etichetarea vinurilor licoroase, petiante i perlante, pe lng indicaiile obligatorii generale se folosesc urmtoarele indicaii: - denumirea persoanei juridice care a efectuat mbutelierea; - ara de origine i sediul persoanei care a efectuat mbutelierea; - numele expeditorului pentru recipientele cu volumul nominal mai mare de 60 litri.
36

(2) n cazul vinurilor petiante denumirea persoanei juridice care a efectuat mbutelierea poate fi nlocuit cu cea a procesatorului. (3) La etichetarea vinurilor importate se menioneaz numele importatorului sau al persoanei juridice care a efectuat mbutelierea, n ara importatoare. Art. 30 Meniunea vin perlant de pe etichet este completat cu cuvintele obinut prin 37urre de anhidrid carbonic, nscrise cu caractere de acelai tip i de aceeai dimensiune, plasate pe aceeai linie sau pe o linie situat imediat sub denumirea de comercializare. Art. 32 La etichetarea vinurilor licoroase, petiante i perlante pot fi folosite urmtoarele indicaii facultative: - numele, adresa i calitatea persoanelor sau ale uneia dintre persoanele care au participat la comercializarea acestor vinuri; - denumirea produsului; - culoarea particular a vinului, n msura n care condiiile de desemnare a acesteia sunt reglementate. Art. 34 La etichetarea vinului spumos, pe lng indicaiile obligatorii se nscriu cuvintele vin spumos cu caractere de acelai tip i de aceeai dimensiune cu cuvintele obinut prin impregnare cu anhidrid carbonic, pe aceeai linie sau pe o linie situat imediat sub cea pe care figureaz denumirea de comercializare. Art. 36 Lista indicaiilor geografice utilizate la etichetarea vinurilor spumante de calitate se transmite la Comisia Uniunii Europene. [10]

Marcarea vinului
Legea romna recunoaste urmatoarele categorii de vinuri: Vinuri pentru consumul 37urrent: Vin de masa (VM), Vin de masa superior (VMS) Vinuri de calitate: Vin superior (VS), Vin de calitate superioara cu denumire de origine controlata(VDOC), Vin cu denumire de origine controlata (DOC), Vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC). * Cules la maturitate deplina (CMD) * Cules trziu (CT) * Cules selectionat (CS) * Cules la nnobilarea boabelor (CIB) * Cules la stafidirea boabelor (CSB) V.... Cules la maturitate de nnobilare (CMI) In diferite tari se mai folosesc diferite marcari de exemplu in:
37

Republica Moldova: V.D.O. = vin denumirea de origine; la moment sunt 17 denumiri inregistrate ca: Aligote de Bardar, Pinot Franc de Hancesti, etc. Uniunea Europeana: V.O.P.R.D. = vin calitativ produs in regiunea anumita Romania: V.C.C = vin de consum current V.S. = vin de calitate superioara V.S.O. = vin de calitate superioara cu denumire de origine V.S.O.C. = vin de calitate superioara cu denumire de origine controlata V.S.O.C. III = vin V.S.O.C. din struguri culesi la maturitatea deplina sau tarziu V.S.O.C. II = vin V.S.O.C. din struguri culesi la maturitatea de innobilare sau culesi selectionat V.S.O.C. I = vin V.S.O.C. din struguri culesi la stafiditatea boabelor [11]

CAP 9. STIATI CA

Cum trebuie ales paharul pentru vin ?

De obicei servim vinul in pahare de ospatarie de 200ml, insa in lume mai este si un alt obicei. Pocalele, paharele se aleg in dependenta de tipul vinului, regiunea etnografica. Se recomanda ca numarul paharelor sa corespunda cu numarul vinurilor servite. In caz contrar este binevenita clatirea paharelor atunci cand se trece la alt vin. Mai ales atunci cand se trece de la vin rosu la vin alb. Cerinta cea mai importanta in privinta paharelor este curatenia lor ideala. Atunci cand pocalele stau mai mult timp pe polite, paharele se prafuiesc, de aceea trebuie sterse inainte de servire cu servetele uscate, iar clatirea se face numai cu apa curata calda, fara folosirea detergentilor sau a altor mijloace chimice. Daca totusi ati folosit asemenea mijloace chimice, clatiti bine paharele sub apa curgatoare. In caz contrar pe vesela pot ramine pete sau ramasite de detergent care ulterior pot influienta asupra gustului vinului sau sa ingreuneze formarea bulelor in sampanie. Pocalele pentru vin trebuie sa fie stravezii si de dorit incolore. Numai asa se poate aprecia pe deplin culoarea vinului alb si mai ales a celui rosu. Partea interioara a pocalului trebuie sa fie rotunda si mai voluminoasa, iar gura - putin ingustata, pentru concentrarea si perceperea
38

mai buna a buchetului. In asa fel aroma vinului ce se ridica se concentreaza in partea superioara a fujerului. Tot din aceasta cauza pocalul niciodata nu se umple pana sus. Fujerul se umple nu mai mult de 2/3 din volum. Pocalele trebuie sa fie cu picior pentru a exclude incalzirea vinului de la mana. Pocalul ideal este cel din cristal, subtire si incolor. Pentru aprecierea mai buna si mai exacta, pana la nuante, a culorii vinului este nevoie de o iluminare buna. De obicei, paharele pentru vinul rosu sunt mai mari ca cele pentru vin alb. Aceasta se explica prin faptul ca vinul alb se serveste mai racit si respectiv se toarna in cantitati mai mici. Mai jos este o clasificare simpla a bocalelor folosite in dependenta de felul vinului:

TIPURI DE VINURI TIP DE PAHAR albe de masa, demiseci & demidulci albe, aromatizate albe - Rinwein rosii de masa, demiseci & demidulci rosii, aromatizate rosii - Laffite de desert, vinuri alcoolizate - Madeira sampania/spumant - de Champagne Rinwein - bocal din cristal sau sticla, capacitatea de 75-100 cm3, culoarea albastra sau verzui-azurie. Vinurile albe de masa seci si demiseci turnate in pahare colorate - scanteiaza. Are forma oval cilindrica si piciorul inalt. Se recomanda umplerea pana la 2/3.

Laffite - pocale stravezii, confectionate din cristal sau sticla cu capacitatea de 100-125cm3, forma cilindrica. Se umple pana la 2/3.

39

Madeira - pocal straveziu din cristal sau sticla de forma conica si volumul de 75cm3.

Champagne - pocale stravezii, confectionate din cristal sau sticla, de forma conica, cilindrica alungita sau de forma prasadei cu volumul de 150cm3. Se umple pana la nivelul de 2-2,5cm mai jos de marginea de sus, ca sa ramana spatiu pentru eliminarea spumei si perceperea mai buna a buchetului. .

Cum alegem vinul ?

Alegerea vinului e mai bine de facut in functie de meniu. Cu continutul de alcool va determinati singuri, iar privitor la virsta vinului e greu de dat un sfat. Daca va conduceti de pret, luati in consideratie ca cu cat vinul este mai vechi, cu atat e mai scump. Vinurile tinere de obicei au un gust usor, dar totodata nematurat, cele vechi in schimb pot fi greioaie si obositoare. Vinurile deseori se caracterizeaza cu ani "norocosi" si "mai putin norocosi". Aici se are in vedere calitatea materialului initial (strugurii) pentru producerea vinului. Calitatea se determina de conditiile climaterice ale acelui an si de o serie de alti factori.

40

Ce vin se potriveste la diferite feluri de mancaruri?

Daca mai inainte la curtile regale si in societatile alese existau norme stricte si reguli de servire referitor la ce vin se serveste la un anumit fel de mancare, astazi acest lucru se face dupa propria dorinta si gust. De aceea sfaturile de mai jos nu se considera reguli, ci mai degraba niste recomandari bazate pe niste imbinari gustative maxime. Vinul convine majoritatii meniurilor cu bucate din peste, carne, pasare. Ideala se considera combinatia vin - cascaval. Dar nu uitati ca exista o cantitate imensa de feluri de branza, si la un numar la fel de mare de vinuri este greu de gasit armonia ideala. Vinul insa nu se asociaza bine cu diferite salate, mai ales cele picante si cu otet. Nu-i sta bine vinului nici in compania ciocolatei. Totusi se pot da unele recomandari generale de imbinare a mancarurilor si vinurilor, si anume: MANCARURI VINURI peste, moluste, raci - albe seci, albe spumante, slabe, albe seci/demiseci, roze carnea alba de vitel, de miel, de porc, de pasare - vinuri rosii, usoare, cu continut de alcool scazut carne de berbec, de vita, de animale de vanat - vinuri rosii, tari, corpolente, vechi carne de pasare de vanat - vinuri suave, fine, elegante ficat de rata sau gasca - albe, seci corpolente, de tipul Kahetia sau Tokay branza proaspata, branza topita - vinuri dulci albe & roze branza de capra - albe seci & roze, vinuri rosii tinere cascaval Rochefore - vinuri rosii catifelate, vinuri alcoolizate, de tip Kahetia, vinuri licoroase branza din burduf - vinuri albe seci, vinuri spumante sau vinuri rosii delicate mancaruri de desert - vinuri spumante, sampania, vinuri licoroase sau dulci naturale fructe, pomusoare - vinuri licoroase albe, sampanie demiseaca, vinuri dulci naturale La degustarile oficiale, impreuna cu vinuri se sevesc si unele gustari, pentru a pastra capacitatea receptiva. De regula,

41

se servesc gustari cu aroma si gust neutru: paine alba, cascaval, unt, mere, pesmeti. Cand se servesc mai multe vinuri, se incepe cu cele usoare si se termina cu cele tari. Mai intai se serveste vinul sec, apoi cel demisec, semidulce si dulce. Se vor servi dupa culoare, in urmatoarea consecutivitate: albe, galbene, roye si rosii. vinurile rosii seci se vor servi inaintea celor albe licoroase. Vinurile tinere se servesc inaintea celor vechi. [12]

42

BIBLIOGRAFIE
[1] www.romanianwines.ch/grapes_ro.htm
[2] www.vinexpert.info [3] www.vinexpert.info [4] www.vinexpert.info Vinul casei, Ch. Bernaz [5] www.vinexpert.info [6] ro.wikipedia.org/wiki/Vin
[7] www.ourwine.ro

[8] www.ourwine.ro [9]www.vinexpert.info [10] Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor Nr. 515 din 5 noiembrie 2002; Ministerul Sntii i Familiei Nr. 945 din 26 noiembrie 2002 ORDIN pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea i protecia unor produse vitivinicole [11] www.ourwine.ro [12] www.ourwine.ro

43