Sunteți pe pagina 1din 12

CUPRINS:

Cap. I.Prezentare general.....................................................................................pag 2 Cap. II. Creana public guvernamental.............................................................pag 4 2.1 Creana public guvernamental intern.........................................................pag 4 2.2 Creanaa public guvernamental extern.......................................................pag 5 Cap. III. Creana public local...........................................................................pag 6 3.1 Definitia creanei publice si instrumentele datoriei publice............................pag 7 3.2 Plafonul de indatorare public ........................................................................pag 8 3.3 Managementul creanei publice locale Coninutul i importana managementului creanei publice...........................pag 10

Bibliografie....pag 12

Cap.I.Prezentare general.
Creana public reprezint totalitatea obligaiilor financiare interne i externe ale statului, la un moment dat, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanelor Publice, sau de autoritile administraiei publice locale de la diveri creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente n Romnia. Obligaiile reprezint angajamentele care decurg din contractarea mprumuturilor, i anume: rambursarea mprumutului, plata dobnzilor, a comisioanelor, a unor avantaje speciale acordate creditorilor. Datoria public se stabilete i se gestioneaz n mod distinct pe cele dou forme ale ei: datoria public guvernamental i datoria public local a) Crean publica guvernamentala = parte din datoria public, care reprezint totalitatea obligaiilor financiare interne i externe ale statului, la un moment dat, provenind din mprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanelor Publice, n numele Romniei, de pe pieele financiare. b) Crean publica locala = parte din datoria public, care reprezint totalitatea obligaiilor financiare interne i externe ale autoritilor administraiei publice locale, la un moment dat, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieele financiare. mprumuturile contractate de autoritile administraiei publice locale, ce sunt instrumente ale datoriei publice locale, fac parte din datoria public a Romniei, dar nu reprezint datorii sau rspunderi ale Guvernului. De asemenea, datoria public n funcie de termen se clasific astfel: datorie public pe termen scurt (flotant); datorie public pe termen mediu i lung (consolidat). Datoria public se poate prezenta i n funcie de nscrisurile emise sau alte modaliti de gestionare, precum i pe categorii de creditori (n cazul datoriei externe). n funcie de calitatea creditorilor, datoria public poate fi: datorie public brut, fiind dat de valoareatotal a mprumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea; datorie public net, n care nu intr valoarea mprumuturilor plasate la instituiile statului. Obligaiile statului rezultate din mprumuturile contractate i garantate de stat pe o perioad de un an sunt limitate de plafonul de ndatorare public stabilit annual prin lege.

Plafonul de ndatorare public, respectiv totalitatea obligaiilor financiare pe care le pot contracta i garanta autoritile administraiei publice centrale i locale pe o perioad de 1 an, care este stabilit annual prin lege. Acesta cuprinde plafonul de ndatorare public intern i plafonul de ndatorare public extern. a) Plafonul de indatorare publica interna = suma maxim a mprumuturilor contractate i garantate de autoritile administraiei publice centrale i locale de pe piaa intern, pe o perioad de un an. b) Plafonul de indatorare publica externa = suma maxim a mprumuturilor externe contractate i garantate de autoritile administraiei publice centrale i locale pe o perioad de un an. Valoarea total a datoriei publice este nscris n Registrul datoriei publice. Registrul creanei publice, n care este evideniat situaia datoriei publice n ordine cronologic, are patru componente: Subregistrul datoriei publice guvernamentale interne; Subregistrul datoriei publice guvernamentale externe; Subregistrul datoriei publice locale interne; Subregistrul datoriei publice locale externe.

Fiecare din cele patru subregistre au dou poziii distincte, respectiv pentru datoria public direct i datoria public garantat. La sfritul anului datoria public angajat este evideniat n documnetul numit contul general al datoriei publice. Acesta este nsoit de un raport n care se analizezaz principalele probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum i de garaniile statului pentru creditele contractate de agenii economici.

Cap.2. Creana public guvernamental. 2.1 Creana public guvernamental intern.


Creana public guvernamental intern este partea din datoria public guvernamental care reprezint totalitatea oblkigaiilor financiare ale statului, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente din Romnia, n lei sau n valut, inclusiv sumele temporar din disponibilitile contului general al Trezoreriei Statului pentru finanarea temporar a deficitelor bugetare. Plile legate de datoria public sunt realizate pe baza autorizrii bugetare permanente pentru efectuarea acestor cheltuieli. Creana public guvernamental intern este generat de: titlurile de stat n moned naional, inclusiv titlurile de stat n valut plasate pe piaa intern, rambursabile din resurse bugetare; dac resursele nu sunt suficiente pentru a asigura plata serviciului datoriei publice interne, se emit noi nscrisuri, determinnd, astfel, consolidarea creanei publice; mprumuturile de stat de la Banca Naional a Romniei destinate acoperirii golurilor de cas ntre ncasrile i plile bugetare; mprumuturile de stat de la bncile comerciale; mprumuturile de stat de la alte instituii financiare interne, persoane juridice romne, n condiii rezultate n urma negocierilor; mprumuturi temporare din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului; garanii de stat la mprumuturi interne contractate de diveri debitori.

Creana public guvernamental intern efectiv este o parte a datoriei publice guvernamentale interne, ntruct evideniaz obligaiile directe i indirecte ale statului fa de creditorii interni, alii dect Trezoreria statului. Deci, datoria public guvernamental intern efectiv nu include mprumuturile temporare din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului.

Ministerul Finanelor Publice este contractantul i administratorul datoriei publice guvernamentale, avnd totodat i autoritatea de a stabili balana zilnic a contului general al Trezoreriei Statului, viitoarele cerine de lichitate, scadena datoriei publice guvernamentale, costurile cu dobnda corespunztoare i refinanarea/diminuarea datoriei publice guvernamentale.

2.2 Creana public guvernamental extern.


Creana public guvernamental extern este partea din datoria public guvernamental care reprezint totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice nerezidente n Romnia. Datoria public guvernamental extern este generat de: titlurile de stat n valut plasate pe piaa financiar extern; mprumuturile de la guverne i agenii guvernamentale strine, instituii financiare internaionale sau de la alte organizaii internaionale; mprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung; mprumuturile de la persoane juridice strine; mprumuturile de la bncile strine sau de la companii strine; garanii de stat la mprumuturi externe contractate de diveri debitori.

Banca Naional a Romniei acioneaz i caagent al statului privind datoria public guvernamental extern, ntruct serviciul datoriei publice guvernamentale externe contractate n numele statului se pltete de ctre B.N.R.

Cap.3. Creana public local.


Creana public local reprezint totalitatea obligaiilor de plat, interne i externe, ale autoritii administraiei publice locale, la un moment dat, provenind din mprumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piaa intern i extern de capital. La nivelul autoritilor administraiei publice locale, datoria public local este limitat. Astfel, Consiliilor locale, judeene i Consiliului general al municipiului Bucureti li se interzice accesul la mprumuturi sau s garanteze orice fel de mprumut, dac totalul datoriilor anuale, reprezentnd ratele scadente la mprumuturile contractate i/sau garantate, dobnzile i comisioanele aferente acestora, inclusiv ale mprumutului care urmeaz s fie angajat i/sau garantat n anul respectiv, depete limita de 20% din totalul veniturilor proprii formate din impozite, taxe, contribuii, alte vrsminte, alte venituri i cote defalcate din impozitul de venit. Instrumentele creanei publice locale sunt: titlurile de valoare (obligaiunile municipale); mprumuturile temporare din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului; garaniile acordate de autoritile administraiei publice locale.

Valoarea total a datoriei contractate de autoritatea administraiei publice locale este interzis n registrul de eviden a datoriei publice locale al acestei autoriti i se raporteaz anual prin situaiile financiare. Acest registru include informaii care s specifice suma total a datoriilor i alte informaii stabilite prin norme metodologice privind registrul de eviden a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanelor Publice. De asemenea, valoarea total a garaniilor emise de autoritatea administraiei publice locale se nscrie n registrul garaniilor locale al acestei autoriti i se raporteaz annual prin situaiile financiare. Acest registru cuprinde informaii care s specifice suma total a garaniilor emise de autoritatea administraiei publice locale, precum i detalierea garaniilor i alte informaii stabilite prin norme metodologice privind registrul de eviden a garaniilor locale, emise de Ministerul Finanelor Publice. Autoritile administraiei publice locale au obligaia de a transmite Ministerului Finanelor Publice, n termen de 10 zile de la data intrrii n vigoare a contractului de mprumut, copii de pe fiecare document primar care atest: contractarea/garantarea mprumutului;

actul adiional la contractul/acordul de mprumut/garantare, dac au fost aduse modificri la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale. Pe perioada utilizrii i rambursrii mprumutului contractat/garantat, raportat la Ministerul

Finanelor Publice a datelor privind datoria public local se efectueaz lunar, n termen de 20 de zile de la sfritul perioadei de raportare. n scopul evalurii datorie publice locale, orice obligaie de plat, exprimat n alt moned dect cea naional, estecalculat n moneda naional, utilizndu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea. Serviciul datoriei publice locale nu reprezint obligaii sau rspunderi ale Guvernului i acesta va fi pltit din bugetele locale i din mprumuturi pentru refinanarea datoriei publice locale.

3.1 Definitia creanei publice si instrumentele datoriei publice.


Corespunzator noii legi a datoriei publice, datoria publica guvernamentala reprezinta totalitatea obligaiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare, in timp ce datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe, ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de aceasta de pe pietele financiare. Datoria publica a Romaniei este formata din datoria publica guvernamentala la care se adauga datoria publica locala. in scopul evaluarii datoriei publice a Romaniei, orice obligatie, exprimata in valuta, este calculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ultima zi din perioada pentru care se face raportarea. Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, in lei sau in valuta, in conformitate cu prevederile prezentei legi sau a altor legi speciale, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare, iar datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania;

Datoria publica locala interna este partea din datoria publica locala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, iar datoria publica locala externa - partea din datoria publica locala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania; Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fara a se limita la acestea: - titluri de stat emise pe piata interna sau externa; - imprumuturi de stat de la banci, de la alte institutii de credit, persoane juridice romane sau . . . straine, in conditii rezultate in urma negocierilor; - imprumuturi de stat de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale sau de la alte organizatii internationale; - imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, in conditiile legii; - garantii de stat. Instrumentele datoriei publice locale includ, fara a se limita la acestea imprumuturile sau emisiunile de titluri lansate pe piata interna sau externa de capital.

3.2 Plafonul de indatorare publica .


Contractarea datoriei publice se face cu respectarea stricta a plafonului de indatorare publica a Romaniei. Potrivit noii legi a datoriei publice 313/2004, plafonul de indatorare publica este definit prin totalitatea obligatiilor financiare pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale pe o perioada de un an, care este stabilit anual prin lege. Plafonul de indatorare publica cuprinde plafonul de indatorare publica interna si plafonul de indatorare publica externa, care se stabilesc ca suma maxima a imprumuturilor interne, respective externe pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si autoritatile publice locale pe o perioada de un an. Prin Ordonanta Guvernului nr. 4/2005, a fost stabilit un plafon de indatorare publica interna pe anul 2005 in suma de 110.000 miliarde lei. Daca pana in anul 2004 pentru plafonul de indatorare publica interna se lua in calcul doar deficitul bugetar, si titlurile emise in baza legilor speciale, pentru anul

2005 au fost luate in considerare imprumuturile interne si externe ce se vor contracta si/sau garanta de autoritatile administatiei publice locale. Astfel elementele luate in calcul la stabilirea acestui plafon sunt urmatoarele: - refinantarea titlurilor emise pe piata interna; - finantarea deficitului bugetului general consolidat din surse interne; - acordarea de garantii de stat pentru imprumuturi interne contractate de agentii economici; - acordare de garantii de stat pentru autoritatile administratiei publice locale care contracteaza . . . imprumuturi bancare pentru prefinantarea unor proiecte finantate de Uniunea Europeana - imprumuturi interne contractate direct sau garantate de autoritatile administratiei publice locale. Plafonul de indatorare publica externa pe anul 2005, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 4/2005, a fost stabilit la 3.500 milioane EURO. Pentru calculul plafonului de indatorare publica externa, Banca Mondiala recomanda utilizarea urmatorilor indicatori: ponderea datoriei publice externe in produsul intern brut, raportul dintre serviciul datoriei publice externe si volumul exporturilor de bunuri si servicii, raportul dintre deficitul balantei comerciale si produsul intern brut, valoarea exporturilor de bunuri si servicii si rezerva valutara a statului, astfel: - pe baza practicilor internationale si experientei acumulate de Romania in domeniul gestionarii datoriei publice externe, se apreciaza ca ponderea datoriei publice externe contractate in produsul intern brut sa nu depaseasca 50 %; - pentru aprecierea gradului de asigurare in perioada de referinta a fluxului de resurse necesare acoperirii serviciului datoriei publice externe se apeleaza la raportul dintre serviciul datoriei publice externe si volumul exporturilor de bunuri si servicii. Se considera ca la nivelul unui an marimea acestui indicator trebuie sa se situeze sub 25%. Raportul dintre deficitul balantei comerciale si produsul intern brut se apreciaza ca este necesar sa se situeze sub 5%. In conditiile in care ponderea deficitului balantei comerciale in produsul intern brut se situeaza peste limita recomandata se impune cu necesitate abordarea unei politici in domeniul comertului exterior si a cursului de schimb care sa conduca la diminuarea deficitului pe termen mediu, la echilibrarea balantei comerciale, precum si abordarea cu prudenta a contractarii de imprumuturi publice externe; - in practica internationala se apreciaza ca datoria publica externa contractata trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu de doua ori valoarea exporturilor de bunuri si servicii posibil de realizat intr-un an . - pentru contractarea si gestionarea datoriei publice externe , un indicator important este rezerva valutara a statului. In afara de influenta pe care o are asupra stabilitatii monedei nationale, rezerva

valutara reflecta si capacitatea unei tari de a face fata obligatiilor externe in situatia in care veniturile din comertul exterior ar fi supuse unei conjuncturi nefavorabile

3.3 Managementul creanei publice locale. Coninutul i importana managementului creanei publice
Managementul datoriei publice const n stabilirea unei strategii de gestiune a datoriei statului apt de a mobiliza sumele necesare finanrii, de a realiza obiectivele de risc i de cost stabilite de ctre autoriti, precum i celelalte obiective fixate de acestea, cum ar fi dezvoltarea i meninerea unei piee a titlurilor de stat performante. n contextul mai larg al politicilor economice naionale, statele trebuie s vegheze ca att nivelul, ct i ritmul de cretere al datoriei publice s fie sustenabile, iar serviciul datoriei publice s poat fi asigurat n diverse situaii respectnd obiectivele de cost i de risc. Este necesar, de asemenea, meninerea ndatorrii sectorului public pe o traiectorie viabil, precum i punerea n practic a unei strategii credibil de reducere a nivelului datoriei, dac acesta este axcesiv. Datoria public trebuie structurat adecvat n ceea ce privete ratele dobnzii, scadenele i moneda n care sunt contractate mprumuturile. O slab structurare, referitor la elementele prezentate mai sus, precum i existena unui nivel ridicat al garaniilor acordate de Guvern mprumuturilor contractate de instituiile publice sau de agenii economici privai au constituit factori ce au contribuit la declanarea sau propagarea crizelor economice. De exemplu, crizele au fost deseori declanate de strategii care au privilegiat excesiv economiile de costuri ale mprumuturilor, concretizate prin mprumuturi pe termen scurt sau cu o rat variabil a dobnzii. Acestea expun bugetul de stat unui risc grav dac, n momentul refinanrii, condiiile pieei se modific nefavorabil. n ceea ce priveste datoria publica locala, in completarea Legii datoriei publice nr. 313/2004 si a Hotararea Guvernului nr. 2415/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 313/2004; problematica este reglementata de urmatoarele acte normative: - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale; - Hotararea Guvernului nr.158/2005 privind constituirea, stabilirea componentei si competentelor Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale.

10

Managementul creanei publice se realizeaza prin 3 directii generale din cadrul Ministerului Finantelor Publice, astfel: - Directia Generala Finante Publice Externe cu atributii in contractarea datoriei publice externe de la creditori oficiali si privati ("front office" pentru datoria publica externa); - Directia Generala Acorduri, Cooperare Internationala si Decontari Externe cu atributii in plata serviciului datoriei publice externe ("back office" pentru datoria publica externa); - Unitatea de Management a Trezoreriei Statului cu atributii in lansarea emisiunilor de obligatiuni pe pietele externe de capital, managementul datoriei publice interne si cash managementul trezoreriei. Aceste directii functioneaza in baza Hotararii Guvernului nr. 208/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Natioanle de Administrare Fiscala. Datoria publica a Romaniei a crescut cu 26,6% in 2007, fata de 2006, si a ajuns la peste 80 de miliarde de lei. Nivelul datoriei reprezinta per total 20,5% din PIB, relateaza Money Channel.. Datoria public total a Romniei a crescut cu 32,26%, la aproape 108,9 miliarde lei. Potrivit Ministerului Finanelor Publice, valoarea datoriei publice reprezint circa 21% din produsul intern brut estimat pentru 2008 n cretere de la 19,9% la finalul lui 2007. Mai mult de jumtate din datoria public nregistrat la finalul lui 2008 era n lei- mai precis 59,6%. 27,6% era n euro iar 9,5% - n dolari. Pe tipuri de instrumente, aproape o treime din datoria public guvernamental era reprezentat de mprumuturile de stat, 9,4% de obligaiuni de stat, 8,5% de eurobonduri iar alte 8,3% de certificate de trezorerie. Alte tipuri de resurse, precum mprumuturile din disponibilitile Contului Curent General al Trezoreriei Statului utilizate pentru finanarea deficitului bugetului de stat, reprezentau 39,36% din datoria public guvernamental. Fa de sfritul lui 2007, ponderea datoriei publice guvernamentale n totalul datoriei a urcat uor, cu 0,2 puncte procentuale, de la 92,50% la 92,70%, n timp ce datoria public local cntrea 7,30% din datoria total la sfritul ultimei luni a anului trecut, comparativ cu 7,50% n decembrie 2007. Ponderea datoriei negociabile a urcat la 25,94% la finalul lunii decembrie 2008 de la 22,83% n decembrie 2007, restul fiind datorie ne-negociabil. Ministerul Finanelor Publice precizeaz c la stabilirea acestor date a luat n calcul un PIB de 513 miliarde lei pentru 2008 i de aproape 413 miliarde lei pentru 2007.

11

BIBLIOGRAFIE.

1. Mircea Stefan Minea, Cosmin Flavius Costas , Imprumuturi si datorii vol. II, SC Editura Sfera SRL, Cluj-Napoca, 2006 2. Viorel Ros Datorie impozite taxe Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p.26-31. 3. Liliana Donath Finante publice si Elemente de administrare a impozitelor Edit. Marineasa, 2004 4. Finane Publice , Ed. a II a , Editura Didactic i Pedagogic Bucuresti 2000, coordonator Iulian Vcrel 5. Datoria extern a rilor n curs de dezvoltare, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1977,Dijmrescu, E., Ghibuiu, A.,Isrescu, M.C.,

12