Sunteți pe pagina 1din 48

DREPT CIVIL ----CONTRACTE SPECIALE CONTRACTE SPECIALE.

CONTRACTUL DE VANZARE--CUMPARARE a) Def : vanzarea-cumpararea , este acel contract prin care una dintre parti ( vanzatorul) transmite celeilalte parti ( cumparatorul), in schimbul unei sume de bani numita prt, un drept de proprietate asupra unui lucru anume sau asupra unei universalitati juridice---cuprinzand drepturi si obligatii---un alt drept real, un drept de creanta sau o actiune in justitie cu caracter patrimonial impreuna cu dreptul litigios aferent. Art. 1294 C civ, defineste vanzarea cumpararea ca fiind :,, o conventie prin care 2 parti se obliga intre sine , una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si acesta a plati celei dantai pretul lui. b)Caractere juridice. Din prima definitie rezulta ca vanzarea- cumpararea este un contract sinalagmatic( bilateral) ,cu titlu oneros si comutativ iar din dispozitiile art 1295 alin 1 C civ rezulta si caracterul consensual si translativ de proprietate. # Caracterul sinalagmatic ( bilateral) al vanzarii denota ca obligatiile vanzatorului si cumparatorului sunt interdependente si reciproce, fiecare din ele avandu-si cauza juridica in cealalta.Conditia rezolutorie, conform art 1020 C civ, este intotdeauna subanteleasa in cazul in care una din parti nu-si indeplineste obligatiile asumate. # Caracterul oneros, fiecare parte contractanta urmareste un interes patrimonial : vanzatorul---sa primeasca pretul iar cumparatorul ---lucrul cumparat. # Caracterul comutativ al vanzarii reiese din faptul ca inca de la incheierea contractului drepturile si obligatiile reciproce ale partilor au o existenta certa precum si o intindere determinata sau cel putin determinabila , ele nedepinzand de un eveniment viitor si incert ca in cazul contractelor aleatorii. # Caracterul consensual, reiese din art 1295 alin 1 C civ, care reitereaza expres in materie de vanzare regula generala a contractelor translative de proprietate instituita de art 971 C civ :,, vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este stramutata la cumparator , in privinta vanzatorului, indata ce partile sa-u inteles asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat.Simplul contract realizat de parti asupra elementelor esentiale ale contractului---obiectul vanzarii si pretul acestuia--- face ca transferul de proprietate sa opereze de la vanzator la cumparator.Derogarile nu pot avea un caracter exceptional, trebuie sa fie in mod expres prevazute de lege.Art 1294 alin 1 C civ, vanzarea este un contract consensual, partile sunt libere sa subordoneze prin vointa lor valabilitatea contractului formei scrise( sub semnatura privata sau chiar autentice) ; # Caracterul translativ de proprietate, reiese din dispozitiile art 971 C civ, prevede ca : in contractele ce au ca obiect translatia proprietatii, sau unui alt drept.Art 1295 alin 1 C civ aplicabil doar in materie de vanzare , arata ca,, vanzarea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparatorindata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat.In principiu vanzarea este o transmisiune cu titlu particular.Art 1399 C civ unde rezulta ca obiect al vanzarii poate fi si o succesiune, o universalitate cuprinzand drepturi si obligatii. a) Regula caracterului translativ de proprietate al vanzarii este pe deplin operanta doar in cazul bunurilor individual determinate.Proprietaea nu se poate transfera decat la momentul in care se realizeaza individualizarea prin operatiunile de cantarire, masurare sau numarare . b) In cazul in care obiectul vanzarii consta tot in bunuri de gen prin natura lor, dar acestea sunt anume individualizare prin locul in care sunt situate ( depozit , hambar),stabilindu-se ca se vand toate fie acele bunuri, fie o cota, vanzarea astfel realizata , cunoscuta sub denumirea

de ,,vanzare in bloc ,sau vanzare cu gramada,este translativa de proprietate la momentul realizarii acordului de vointe ( art 1299 C civ). Art 1299 C civ, se refera la obiectul vanzarii , nu si la pretul acesteia , precum si precizarea faptului ca vanzarea cu gramada este perfecta,, desi marfele n-au fost inca cantarite , numarate sau masurate .a)In cazul vanzarii unui bun individual determinat sau al unei vanzari cu gramada, daca obiectul vanzarii piere dintr-un caz fortuit sau de forta majora, intre momentul incheierii contractului si termenul la care prin ipoteza partile ar fi amanat predarea efectiva , vanzatorul este liberat de obligatia sa, in timp ce cumparatorul trebuie sa plateasca pretul in intregime.b)in cazul vanzarii dupa greutate , nr sau masura, asa cum prevede art 1300 C civ, pana la momentul efectuarii operatiunilor de individualizare a lucrurilor vandute acestea sunt in rizico-pericolul vanzatorului proprietar ; Vanzarea de bunuri viitoare, este prevazuta de art 965 alin 1 Cciv,conform caruia ,,lucrurile viitoare pot fi obiectul conventiei.Transferul de proprietate se va face abia dupa ce bunul respectiv la fiinta.Daca bunul este individul determinat , tyransferul de proprietate se poate realiza fie char la momentul la care bunul se formeaza obiectul contractului ia fiinta, fie la momentul predarii-luarii lui, dupa cum convin partile ; daca insa bunul in discutie este de gen, proprietatea urmeaza a se transfera la momentul individualizarii acestuia prin cantarire, numarare sau masurare. Vanzarea alternativa,este prevazuta de art 1296 alin 2 C civ,vanzarea alternativa este accea care are ca obiect 2 sau mai multe lucruri, dintre care , la alegerea celui indreptatit, efectv se vinde, dupa intelegerea partilor, doar unul, doua sau mai multe, dar in orice caz mai putine decat suma totala a acelor obiecte.Alegerea o va face cumparatorul, dar pt aceasta trebuie ca in contract sa existe stipulatie expresa, caci in caz contrar, alegerea revine vanzatorului intrucat acesta este debitor al obligatiei de a transfera proprietatea lucrului vandut, iar art 1027 C civ precizeaza ca in obligatiile alternative,, alegerea o are debitorul, daca nu sa acordat expres creditorului. Vanzarea pe gustate, art 1301 C civ, in cazul vanzarii unor produse alimentare ca vinul, uleiul si altele asemenea, chiar intre parti s-a realizat un accord de principiu asupra obiectului vanzarii si asupra pretului, contractul nu se perfecteaza decat dupa ce cumparatorul gusta produsele si declara ca ai convin. Vanzarea pe incercate. Art 1302 C civ este o vanzare supusa unei conditii suspensive, aceea a incercarii lucrului de catre cumparator.Daca in urma incercarii cumparatorul constata ca lucrul nu corespunde cerintelor sale, vanzarea nu se realizeaza ( art 1017 C civ).In cazul simetric opus , cand cumparatorul raspunde afirmativ , conditia fiind indeplinita, vanzarea se perfecteaza cu effect retroactive din momentul realizarii acordului de vointe. Art 1295 alin 1 C civ : nimic nu se opune ca partile sa stabileasca de comun accord un alt moment decat acela al incheierii conventiei la care sa opereze transferul de proprietate, aceste dispozitii neavand un caracter imperativ.,,Pactul rezervat domini este posibil sa se convina ca proprietatea lucrului vandut sa se stramute la cumparator numai la data platii integrale a pretului ; Art 1296 alin 1 C civ prevede ca : a) vanzarea se poate face pur si simplu ; b) sau sub conditie de , dar nimic nu se opune ca aceasta sa fie afectata si de c) un termen suspensiv.In mod exceptional, char legea poate stabili ca transferul dreptului de proprietate sa opereze la un alt moment decat acela al realizarii acordului de vointe .Art 3 alin 1 din OG. Nr 39\1995 privind instituirea regimului de vanzare cu plata in rate a activelor si societatilor comerciale cu capital de stat. c)Conditii de validitate. Ca orice contract pt a se naste valabil vanzarea-cumpararea trebuie sa intruneasca conditiile generale de validitate prevazute la art 948-968 C civ: - un consimtamant , valabil al partilor care se obliga ;

- partile sa aiba capacitatea de a contracta ; - sa existe un obiect determinat , licit si posibil - cauza contractului sa fie licita si morala Conditii de valabilitate extrinseci ale contractului : -necesitatea incheierii contractului in forma autentica in cazul vanzarii anumitor bunuri ; -necesitatea autorizarii prealabile a anumitor vanzari; -exercitarea unor drepturi de preemtiune in cazul vanzarii unor anumitor immobile; -prohibirea pactului de rascumparare. Conditiile de valabilitate intrinseci contractului de vanzare-cumparare Consimtamantul * Art 953 C civ ,, nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta, sau surprins prin dol, consimtamantul trebuie sa fie neviciat.Vanzarea fiind un contract sinalagmatic, realizarea consimtamantului presupune intalnirea la un moment dat a vointei vanzatorului de a vinde cu vointa cumparatorului de a cumpara. Promisiunea unilaterala de a vinde. Cunoscuta sub denumirea de optiune (de vanzare), promisiunea unilaterala de a vinde este un contract-----prin care o parte( promitent) se obliga fata de cealalta parte ( beneficiar) sa-i vanda un bun in ziua in care acesta din urma se va decide sa cumpere.Promisiunea unilaterala de a vinde nu trebuieconfundata cu simpla oferta sau policitatiune.Cea dea doua este doar o manifestare unilaterala de vointa, care inca nu sa intalnit cu o alta manifestare de vointa pt a forma un contract.Promosiunea unilaterala de a vinde nu poate fi retrasa in mod unilateral pana cand beneficiarul nu-si manifesta optiunea in interiorul termenului fixat in acest scop, in timp ce oferta poate fi oricand retrasa inainte de acceptarea ei de catre pers careia i-a fost adresata.Promisiunea unilaterala nu trebuie sa fie confundata cu vanzarea afectata de un termen sau de o conditie, ele difera pe e o parte prin caracterul unilateral al celei dintai si caracterul sinalagmatic al celei dea 2-a , iar pe de alta parte prin obiectul lor, avand ca obiect o obigatie de a face , si o obligatie de a da.A) Daca in intervalul termenului de optiune promisiunea este acceptata , vanzarea devine perfecta la acel moment, realizandu-se acordul de vointe, conform art 1295 alin 1 C civ. B) In cazul in care promitentul isi retrage promisiunea inaintea implinirii termenului , acesta poate fi obligat la daune interese conform art 1075 C civ, daca din acest fapt a rezultat un prejudiciu pt beneficiar ; sau o alta opinie,beneficiarul se poate adresa justitiei pt a cere indeplinirea obligatiilor asumate de promitent. C) Se pune problema ce se intampla cu promisiunea unilaterala in cazul in care ,inaintea implinirii termenului, promitentul instraineaza bunul promis unei alte pers ? promisiunea unilaterala de vanzare , nedand nastere nici unui drept real opozabil, ci numai unei obligatii de a face in sarcina promitentului, nu poate aduce nici o atingere dreptului tertului dobanditor de buna-credinta.Daca se face dovada unei conivente frauduloase intre promitent si tertul achizitor in dauna beneficiarului, in masura in care se recunoaste existenta si eficienta principiului fraus omnia corrumpit,instrainarea este nula. Pactul de preferinta. Def :-este contractul prin care una din parti( proprietarul unui lucru) se angajeaza fata de o alta pers (beneficiar) care accepta aceasta promisiune, sa se prefere in conditii egale de prt , daca se va hotara sa vanda. In caz de nerespectare a pactului prin vanzarea bunului catre o terta peers, beneficarul este indreptatit la daune-interese, iar daca vanzarea sa facut printr-o coniventa frauduloasa intre promitent si tertul dobanditor , beneficiarul poate cere chiar conservarea nulitatii absolute a vanzarii pe motiv de cauza ilicita( art 966 C civ).

Promisiunea unilaterala de a cumpara. Def :o pers ( promitent) se angajeaza ferm sa cumpere un bun in cazul in care proprietarul acestuia se va hotara sa vanda. In aceasta situatie ,conditiile de valabilitate si efectele unui asemenea contract sunt similare celor din cazul promisiunii unilaterale de a vinde. Promisiunea sinalagmatica de vanzare-cumparare. Promisiunea sinalagmatica ,cunoscuta si sub denumirile improprii de contract provizoriu si antecontract, difera de contractul de vanzare-cumparare propriu-zis prin aceea ca are ca obiect o obligatie de a face. In caz de neexecutare culpabila a obligatiilor asumate de catre o parte contractanta, ceealalta parte era in drept sa ceara rezolutiunea conventiei si dauneinterese conform art 1020-1021C civ. Decretul nr 144\1958, transformarea obligatiei de a face in obligatia de a da prin conferirea posibilitatii pronuntarii unei hotarari judecatoresti care sa tina loc de act autentic translativ de proprietate.Antecontractul fiind o conventie de sine statatoare, el trebuia sa indeplineasca toate conditiile de validitate prevazute de lege pt acesta ( art 948-969 C civ) , iar in plus pt a putea fi valorificat in justitie, trebuia sa fie incheiat in forma scrisa. Pt admisibilitatea actiunii in pronuntarea hotararii judecatoresti care sa tina loc de act autentic trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii : - existenta unui antecontract valabil incheiat ; - dovedirea antecontractului in conditiile dreptului comun ; - refuzul uneia din parti de a autentifica actul de vanzare cumparare ; - partea care actioneaza sa-si fi indeplinit obligatiile asumate prin antecontract ; - promitentul-vanzator sa fie proprietar al bunului vandut, iar promitentul-cumparator sa fie incapabil de a dobandi bunul vandut la data pronuntarii hotararii judecatoresti. Hotararea judecatoreasca tine loc de act autentic notarial. Potrivit art 404C civ si art 6 din Decretul nr 167\1958, hotararea judecatoreasca care nu sa executat timp de 3 ani de la data ramanerii ei definitive nu se mai poate executa si va pierde puterea lucrului judecat.Numai hotararile executorii isi pierd autoritatea lucrului judecat , iar nu si cele care nu sant susceptibile de executare silita. Capacitatea partilor de a contracta. Def :--este o parte componenta a capacitatii juridice civile ( de folosinta sau exercitiu) constand in aptitudinea pers. fizice sau juridice de a incheia personal sau prin reprezentare contracte civile. Art 1306 C civ ,, pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit de lege.Aceste prevederi sunt de stricta interpretare.Instituirea incapacitatilor are ca scop fie ocrotirea celor supusi interdictiilor sau ingradirilor ce decurg din ele , fie ocrotirea unor terti sau a unor interese obstesti, fie a celor 2. Stabilirea scopului fiecarei incapacitati are importanta deoarece in functie de aceasta se va aplica fie sanctiunea nulitatii absolute fie sanctiunea nulitatii relative. Incapacitati de a vinde. Art 511C civ,, va fi nula de drept orice instrainare a nemiscatorului urmarit facuta de datornic in urma trancrierii comandamentului ; textul mentionat instituie in favoarea creditorilor o incapacitate a datornicului de a vinde.Art 512 C pr. Civ ,,instrainarea facuta in pofida acestei interdictii poate fi ractificata de creditori ; Incapacitati de a cumpara. Art 41 alin 2 faza II-a din Constitutie,, cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Art 47 alin 1 din Legea nr 18\1991 prevede ca ,, pers care nu au cetatenie romana si domiciliul in Romania precum si pers juridice care nu au nationalitate romana si sediul in Romania nu pot dobandi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii.Legea

18\1991 prin art 46 alin 2 potrivit caruia ,,nimeni nu poate dobandi prin acte juridice intre vii suprafete mai mari de 100ha de teren agricol echivalent de familie.Art 22 din Legea nr 58\1991 privind privatizarea,, certificatele de proprietate nu pot fi instrainate catre pers fizice sau pers juridice straine .Art 1308C civ arata ca saub pedeapsa de nulitate , nu pot cumpara nici direct nici indirect si nici pers interpuse : -tutorii de la cei pe care ai au sub tutela ; -mandatarii insarcinati sa vanda bunurile unei alte pers. -administratorii bunurilor comunelor sau stabilimentelor publice nu pot cumpara aceste bunuri ; -functionarii de stat nu pot cumpara bunurile statului care se vand prin intermediul lor . Art 1309 C civ ,, judecatorii ,procurorii si avocatii nu pot fi cesionari de drepturi litigioase in circumscriptia curtii de appel in care isi desfasoara activitatea. Incapacitati de a vinde si de a cumpara. Art 1307C civ prohibeste vanzarile intre soti. Obiectul contractului de vanzare-cumparare -prestatia ( actiunea sau inactiunea) la care partile sau una din ele se obliga prin contract ; cand prestatia se refera la anumite bunuri acestea apar si ele ca obiecte ( deviate) ale contractului. Contractul de vanzare-cumparare fiind sinalagmatic, rezulta ca atunci cand ne referim la obiectul acestuia trebuie sa avem in vedere de o parte , din partea vanzatorului , transmiterea proprietatii asupra unui anumit bun si in sine, iar pe de alta prte , din partea cumparatorului, transmiterea dreptului de proprietate asupra unei sume de bani ( pretul) si aceasta suma in sine. Lucrul vandut. El trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii : -sa existe ; - sa fie in circuitul civil ; - sa fie determinat sau determinabil ; Lucrul sa existe.art 1311C civ,conform caruia,, daca in momentul vanzarii era pierit in tot , vinderea este nula.Intr-un asemenea caz contractului ai lipseste unul din elementele sale esentiale, obiectul. Art 965 alin 1 C civ arata ca ,, lucrurile viitoare pot fi obiectul obligatiei Lucrul sa fie in circuitul civil. Art 963 C civ,, numai lucrurile care sunt in comert pot fi obiectul unui contract iar potrivit art 1310 C civ aplicabil doar in materie de vanzare,,toate lucrurile care sunt in comert pot fi vandute , afara numai daca vreo lege a oprit aceasta. Lucrul vandut sa fie determinat sau determinabil. Ary 964Cciv, cu referire la conventii in general Pretul vanzarii. Conditii: - Pretul sa fie stabilit in bani. Art 1405 C civ - Pretul sa fie determinat sau detrminabil . Art 1303 C civ, pretul este fixat intr-o anumita catime( suma determinate de bani) si nu importa daca va fi achitat printr-o singura prestatie sau prin prestatii successive.( rate) ; este posibil ca pretul sa nu fie determinat printr-o anumita catime la data incheierii contractului, stabilindu-se doar anumite criterii ferme de determinare a lui in viitor. - Pretul sa fie serios. Art 1303 C civ ,este acela care este real, nefictiv.Este acela care constituie o cauza suficienta a obligatiei vanzatorului de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului ce formeaza obiectul vanzarii ;ea depinde de existenta unei proportii intre pretul fixat si valoarea reala a bunului vandut . Cauza contractului de vanzare cumparare . Art 948 C civ include si pe cea a existentei unei cause ilicite .Art 966 C civ arata ca : ,, obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa

sau nelicita nu poate avea nici un fel de efect.Cauza este motivul psihologic determinat al consimtamantului.Sant 2 elemente care compun cauza :scopul imediat ; si scopul mediat ; Conditiile validitatii cauzei. Art 966 C civ - Cauza sa existe, prevede ca ,, obligatia fara cauza nu poate avea nici un efect.art 967C civ,, cauza este prezumata pana la dovada contrarie. - Cauza sa fie reala. Art 968 C civ ,,falsitatea cauzei atrage nulitatea absoluta a conventiei. - Cauza sa fie licita. Art 966 C civ ; in art 968 C civ,, este nelicita cauza atunci cand este prohibita de lege ,cand este contrarie bunelor moravuri sau ordinii publice. - Cauza sa fie morala. -scopul actului juridic este moral atunci cand este in concordanta cu regulile de convietuire sociala. . Conditii de validitate extrinseci contractului de vanzare-cumparare Conditii de care depinde valabilitatea contractului : - forma autentica ; - autorizarea prealabila ; -exercitarea unor drepturi de preemtiune ; - prohobirea pactului de rascumparare. Indeplinirea conditiilor de forma. -conceptia care sta la baza Codului civil roman este acela al consensualismului.Formalismul este o exceptie si este opusul consensualismului. Sanctiunea nerespectarii formei. -in toate cazurile in care forma autentica este ceruta de ad validitatem, nerespectarea acesteia atrage nulitatea absoluta a conventiei, care poate fi invocata de orice pers interesata. Autorizarea prealabila a instrainarii unor bunuri. Cazuri in care legea impune autorizarea prealabila a vanzarii unor bunuri. Situatii:a) art 5 alin 3 din Legea nr. 15\1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale.,, instrainarea bunurilor immobile apartinand regiei autonome .se face cu aprobarea ministerului de resort. b) art 12 alin 2 din Decretul lege nr 61\1990,, in cazul locuintelor proprietate de stat cumparate pe baza de credit, pana la rambursarea integrala a acestuia , locuinta nu poate fi instrainata decat cu autorizarea prealabila a Casei de Economii si Consemnatiuni. a) art 15 alin 4 din Legea nr 85\1992 ,, pana la rambursarea integrala a pretului, locuinta dobandita in conditiile legii nu poate fi instrainata. Exercitarea preemtiunii in cazul vanzarii de imobilelor agricole din extravilan Art 48 alin 1 din Legea nr 18\1991 prevede ca: ,,instrainarea de terenuri agricole din extravilan , prin vanzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preemtiune. Def: dreptul de preemtiune, conta in dreptul conferit prin lege sau conventie unei pers de a fi preferata inaintea altora la dobandirea unui anumit drept , in cazul in care titularul acestuia se decide sa il transmita pe cale conventionala. Ordinea de preferinta in sistemul Legii fondului funciar este urmatoarea: a) in primul rand sant chemati sa dobandeasca bunul coproprietarii, b) proprietarii vecini c) statul Preeemtiunea se exercita prin intermediul Agentiei pt Dezvoltare si Amenajare Rurala( art 48 alin 2 si 5). Poprietarul terenului care urmeaza sa fie vandut are obligatia de instiinta Agentia pt Dezvoltare si Amenajare Rurala, in termen de 15 zile, va anunta pers in drept despre aceasta intentie.Titularii dreptului de preemtiune au obligatia de a se pronunta in termen de 30 de zile de la data comunicarii ;dupa indeplinirea termenului , acest termen se considera stins si

terenul poate fi vandut liber.Art 49 din Legea nr 18\1991, actul de instrainare incheiat cu incalcarea dreptului de preemtiune este anulabil la cererea pers carora li sau incalcat dreptul. Art 9 din Legea nr 16\1994 privind arendarea sa conferit arendasului,, pers fizica , un drept de preemtiune inaintea statului in cazul instrainarii prin vanzare a terenurilor agricole din extravilan arendate. Legea nr 33\1994 privind exproprierea pt cauza de utilitate publica prevede si ea un drept special de preemtiune. Prohibirea pactului de rascumparare. Def : pactul de rascumparare in temeiul caruia vanzatorul isi putea rezerva dreptul de a relua bunul vandut, restituind pretul , intr-un anumit termen de la data vanzarii .Actul este nul chiar daca pactul de rescumparare a fost constatat printr-un alt inscris , dar care potrivit vointei partilor face parte integranta din contract.Legea prohibeste pactul de rascumparare inserat ca o conditie rezolutorie, intr-un contract de vanzare cumparare,nu insa si revanzarea ulterioara a bunului vandut catre vanzatorul initial printr-un alt act de vanzare cumparare. Efectele contractului de vanzare-cumparare. Odata valabil incheiat contractul de vanzare cumparare da nastere la 2 obligatii : a) obligatiile vanzatorului b) obligatiile cumparatorului ; Obligatiile vanzatorului. Art 1312 C civ ,, vanzatorul este dator sa explice curat indatoririle ce intelege a-si lua asupra-si.Art.1312 alin 2 Cciv, in sensul ca orice clauza obscura sau indoielnica se interpreteaza intodeauna in contra vanzatorului,deci indiferent daca acesta este creditor sau debitor al acestei obligatii.Art 1313 C civ stabileste ca principalele obligatii ale vanzatorului sunt : ,,de a preda lucrul si de a raspunde de dansul. Cea dintai obligatie a vanzatorului este aceea de a transfera proprietatea lucrului vandut. Obligatia de a transfera proprietatea lucrului vandut. La data realizarii acordului de vointe vanzatorul trebuie sa fie proprietar al lucrului vandut. - n cazul incheierii unui antecontract de vanzare-cumparare de catre un neproprietar, conventia este considerata valabila , ca pana la perfectarea vanzarii, acesta are posibilitatea sa cumpere de la adevaratul proprietar bunul oferit spre vanzare iar apoi sa fie in masura sa perfecteze vanzarea ; - n cazul bunurilor de gen neindividualizate inca prin cantarire, numarare sau masurare, lipsa calitatii de proprietar a vanzatorului la data incheierii conventiei ramane fara consecinte, acesta putand sa-si procure oricand bunurile respective pana la momentul efectuarii operatiunilor de individualizare ; - Lucrurile se complica in cazul in care vanzarea primeste bunuri individual determinate care nu apartin in nici o masura vanzatorului la data realizarii acordului de vointe sau in cazul in care la data incheierii contractului vanzatorul detine un titlu care ulterior este anulat ; - Sau in cazul in care un coindivizar sau un sot vand singuri intregul bun indiviz sau devalmas ; ex : vanzarea lucrului altuia. Vanzarea lucrului altuia. Art 1599C civ declara nula instrainarea facuta de un neproprietar.Ipoteze : - vanzatorul si cumparatorul contracteaza cu rea credinta stiind ca bunul apartine altuia. Exista aici caz de nulitate absoluta,cauza ilicita ; In cazul imobilelor nici chiar intabularea unei asemenea vanzari nu este in masura sa conserve dreptul astfel dobandit ; principiul publicitatii si increderii publice in cartile funciare nu apara decat pe cumparatorul de buna-credinta, nu si pe cel de rea credinta. - Cel putin cumparatorul ignora faptul ca vanzatorul nu este proprietar al lucrului vandut.In acest caz vanzarea este lovita de nulitate relativa, fiind deci anulabila la cererea cumparatorului.Dreptul la actiune apartine numai cumparatorului, dar vanzarea

poate fi ratificata de adevaratul proprietar sau consolidata prin dobandirea ulterioara a proprietatii de catre vanzator. Adevaratul proprietar nu are la dispozitie decat actiunea in revendicare.Aceasta actiune poate fi paralizata de cumparator prin invocarea art 1909 alin 1 C civ.In caz de vanzare a lucrului altuia vanzarorul se afla in situatia unei neexecutari a obligatiei sale de a transfera proprietatea asupra bunului vandut ; problema ce se pune este accea a desfiintarii contractului prin rezolutiune privind art 1020 si 1021 C civ si nu accea a anularii.Codul civil consacra drept propritar in materi de mobile pe dobanditorul care a intrat mai intai in posesie cu buna-credinta, iar in materi de imobile pe acela care si-a transcris mai intai titlul ; - Instrainarea unui bun indiviz de catre un singur coindivizar fara acordul celorlalti, sau a instrainarii unui bun codevalmas de catre un sot , fara acordul celuilalt sot. Instrainarea unui bun indiviz de catre un singur coindivizar, fara acordul celorlalti, vanzarea a fost recunoscuta ca valabila dar nu pur si simplu ci sub conditia rezolutorie ca bunul sa cada la partaj in lotul altui coindivizar decat vanzatorul. Coindivizarilor nevanzatori nu li se recunoaste dreptul la actiunea in revendicare si nici la actiunea in anulare a vanzatorului , ci numai dreptul de a cere partajul pt a determina atribuirea bunului vandut unuia sau altuia dintre ei. Problema instrainarii unui bun codevalmas de un singur sot fara acordul celuilalt sot. Art 35alin 1 si 2 teza 1 C fam, este regula mandatului tacit reciproc dintre soti ; aceasta prezumtie fiind relativa poate fi rasturnata dovedindu-se contrariul. Vanzarea unui imobil bun comun de catre soti fara consimtamantul expres al celuilalt sot este sanctoinata cu nulitatea relativa a vanzarii care se pronunta la cererea sotului necontractant. - La data vanzarii, vanzatorul este posesorul unui titlu de proprietate valabil in aparenta dar care ulterior este anulat. Daca bunul vandut este mobil cumparatorul pastreaza bunul in termeiul art 1909 alin 1 C civ.In cazul in care bunul vandut este un bun imobil , cumparatorul poate desigur, pastra bunul daca sunt intrunite in pers sa conditiile uzucapiunii.Daca aceste conditii nu sant intrunite ,odata desfiintat titlul vanzatorului sa fie desfintata si vanzarea subsecventa. Jurisprudenta justifica buna-credinta a dobanditorului cu ratiuni de echitate si utilitate sociala ,solutia mentinerii vanzarii ca fiind valabila. Obligatia de a preda lucrul vandut. Sub aspectul realitatii fizice efectul principal al vanzarii este predarea materiala a lucrului vandut pt ca dobanditorul sa se bucure de aceasta. Art 1314 C civ,, predarea este stramutarea lucrului vandut in puterea si posesiunea cumparatorului.Predarea lucrului vandut se face prin remiterea cheilor, daca este vorba e o cladire sau prin remiterea titlului de proprietate daca easte vorba de un teren( art 1315 C civ). Cand e vorba e imobile predarea se face prin traditiune reala.Lucrurile necorporale se predau prin remiterea titlurilor care le contin( art 1318 C civ).Art 1324 si 1325 C civ ,, lucrul vandut trebuie predat in starea in care se afla la momentul vanzarii, impreuna cu fructele, accesoriile si tot ceea ce a fost destinat uzului sau.Cheltuielile predarii, acele legate de masurare, cantarire, numarare sunt in sarcina vanzatorului, iar cele ale ridicarii in sarcina cumparatorului .Locul predarii lucrului vandut este acela la care el se afla la momentul vanzarii. Termenul predarii este imediat daca partile nu au stipulat o alta data decat aceea a vanzarii. Nerespecterea termenului predarii de dreptul cumparatorului de a alege intre rezolutiunea vanzarii sau predarii silita a lucrului vandut ( art 1320 C civ) ; vanzatorul datoreaza si daune interese daca predarea lucrului vandut nu sa facut la termen, art 1321 Cciv ;art 1322 C civ , in cazul in care cumparatorul nu respecta termenele de plata a pretului, vanzatorul poate retine lucrul vandut pana la momentul la care cumparatorul isi indeplineste obligatiile.Vanzatorul poate refuza predarea daca dupa momentul incheierii contractului cumparatorului este declarat falit sau insolvabil, dar acest drept al vanzatorului subzista numai daca planeaza pericolul de a pierde pretul . Regulile speciale pt cazul in care obligatia de predare priveste un imobil.

Vanzatorul este obligat sa predea cuprinsul lucrului vandut in masura determinata prin contract. 1) In cazul vanzarii unui imobil printr-un contract in care se specifica in mod expres unitatea de masura , pretul pe unitate si nr. de masuri, dar ulterior se descopera ca imobilul este in realitate mai mic, vanzatorul va fi obligat sa suporte scaderea proportionala a pretului ( art 1327C civ) ; 2) In cazul in care vanzarea unui imobil se face pe un prt global cu aratarea intinderii sale , dar ulterior vanzarii se descopera ca intinderea este mai mare sau mai mica , nici vanzatorul nu are dreptul la adaus de prt excedent si nici cumparatorul la scaderea lui pt lipsa ( art 1329 C civ) ; 3)In cazul in care s-au vandut 2 fonduri printr-un singur contrat pe un pret de nimic cu aratarea dimensiunilor fiecaruia, dar in realitate cuprinsul unuia este mai mic decat cel declarat si a celui mai mare ( art 1334C civ). Art 1334 C civ,,actiunea vanzatorului pt complinirea pretului si cea a cumparatorului pt scaderea lui sau pt desfiintarea contractului sunt supuse unui termen de prescriptie de 1 an. GARANTIA PT EVICTIUNE. Art 1336 C civ ,, vanzatorul raspunde pt linistita posesiune a lucrului si pt viciile acesteia. art 1377 C civ, vanzatorul raspunde catre cumparator de evictiune totala sau partiala a lucrului vandut , sau de sarcinile la care s-ar pretinde supus acel obiect si care n-ar fi declarate la facerea contractului. Def : -evictiunea consta in pierderea totala sau partiala a lucrului vandut prin efectul unei hotarari judecatoresti, care in virtutea unei cauze anterioare recunoaste un tert asupra aceluiasi lucru un drept de proprietate sau un alt drept real. Pierderea lucrului vandut poate interveni si in alte cauze decat actiunea in justitie.Ea poate interveni pe calea predarii de bunavoie a lucrului in cazul in care dreptul tertului este evident incat rezistenta in justitie este inutila, ori cea a valorificarii de catre tert a dreptului sau pe cale de exceptie, sau in cazul in care cumparatorul de la non dominus devine ulterior proprietar prin mostenire legala , legat sau donatie de la verus dominus. Art 1377 C civ intra sub incidenta raspunderii pt evictiune si sarcinile nedeclarate care greveaza bunul.Raspunderea intervine si in cazul vanzarii unui imobil ca fond dominant , fara ca servitutea sa existe in realitate, ori in cazul in care cumparatorul se vede pus in situatia sa plateasca despagubiri unui locatar anterior , care a adus imbunatatiri imobilului, ori in cazul in care cumparatorul este nevoit sa rascumpere de la un tert unele sarcini care grevau imobilul cumparat fara ca el sa cunoasca acestea. Cui ai revine obligatia de garantie pt evictiune. Aceste obligatii ai revin1) vanzatorului 2) succesorilor universali ; 30 cu titlu universal ;in cazul in care o mostenire este acceptata pur si simplu, operand confuzia de patrimonii, iar in cazul in care acceptarea se face sub beneficiul de inventar, garantia poate opera numai in masura in care bunurile succesorale o permit.Daca mostenitorul rezervatar ataca vanzarea autorului sau pe motiv ca ar cuprinde o donatie deghizata, acestuia nu i se poate opune obligatia de garantie pt evictiune.In cazul vanzarii unui bun prin licitatie publica in cadrul unei urmariri silite indirecte,garantia de evictiune revine debitorului urmarit ; obligatia de garantie pt evictiune revine vanzatorului si in cazul in care cumparatorul unui bun mobil furat, nu solicita pretul platit de el de la adevaratul proprietar care revendica bunul( art 1910 C civ) . Insolvabilitatea vanzatorului nu joaca un rol in garantia pt evictiune. Conditiile angajarii raspunderii pt evictiune. - Conditia existentei unei tulburari de drept provenind de la un tert. Pt simplele tulburari de fapt ,care se produc fara ca tertul sa invoce vreun drept asupra bunului nu poate fi vorba de garantie din partea vanzatorului.In cazul in care tulburarea de fapt provine chiar de la vanzator, acesta raspunde delictual ( art 998 C civ).Indata ce linistita posesiune a

cumparatorului este tulburata prin invocarea de catre un tert a unui drept , obligatia de garantie pt evictiune intra din plin in actiune.Buna sau reaua credinta a vanzatorului este indiferenta in acest caz.Daca tulburarea de drept provine chiar de la vanzator, cumparatorul nu ar avea decat sa invoce exceptia de garantie.Garantia pt evictiune nu functioneaza daca tulburarea este numai eventuala , iar nu actuala. - Tulburarea sa aiba o cauza anterioara vanzarii. exceptie prin care dreptul tertului se naste ulterior vanzarii, se admite ca vanzatorul raspunde pt evictiune,prin ipoteza ai este imputabila chiar lui.Vanzatorul garanteaza pe cumparator de evictiune in cazul in care 1) ulterior primei vanzari, vinde din nou acelasi bun unei alte pers si aceasta reuseste sa isi faca mai intai opozabil actul de dobandire. 2) dupa incheierea contractului de vanzare a unui imobil vanzatorul greveaza bunul cu o ipoteca si aceasta ajunge sa fie inscriptionata sau intabulata inaintea transcrierii sau intabularii vanzarii.3)uzucapiunea inceputa de la un tert inaintea vanzarii, dar implinite dupa aceasta data. - Cauza de evictiune sa nu fi fost cunoscuta de cumparator la data incheierii contractului. ; in materie de sarcini care le greveaza bunul vandut art 1337 C civ precizeaza ca vanzatorul raspunde pt evictiune daca nu lea declarat.Art 1349 C civ raspunderea vanzatorului nu opereaza pt servitutile aparente a caror existenta cumparatorul poate lua singur cunostinta fara declararea lor expresa de catre vanzator.Numai dovada cunoasterii efective a situatiei juridice a bunului din partea cumparatorului exonereaza pe vanzator de obligatia de garantie pt evictiune, iar nu si o simpla posibilitate. Functionarea garantiei pt evictiune. 1. Situatia in care evictiunea nu sa produs inca , dar este pe cale sa se produca. In cazul in care cumparatorul este actionat in judecata de catre tertul care tinde sa enviga, el poate cere ca vanzatorul sa fie introdus pe calea unei cereri de chemare in garantie ;interesul este dublu :--pe de o parte ca vanzatorul sa il apere cu mijloacele pe care le are la indemana ; iar pe de alta parte pt ai face opazabila hotararea judecatoreasca. 2.Situatia in care evictiunea s-a produs. Daca tertul a reusit sa evinga, vanzatorul trebuie sa repare pagubele suferite de cumparator.Evictiunea poate fi totala sau partiala. - Evictiunea totala. cumparatorul a pierdut in intregime proprietatea bunului cumparat ; in acest caz vanzarea se rezolutioneaza. Art 1341-1346 C civ concretizeaza continutul despagubirilor la care are dreptul cumparatorul :-are dreptul la restituirea pretului ; -are dreptul la contraechivalentul fructelor pe care a trebuit sa le restituie evingatorul ; -- are dreptul la cheltuielile de judecata ocazionate de evictiune ; -are dreptul la daune interese si la cheltuielile vanzarii. Art 1345C civ,, cumparatorul trebuie sa fie despagubit de vanzator personal sau prin evingator, cu toate cheltuielile de intretinere a acestuia. - Evictiunea partiala.consta in pierderea in parte de catre cumparator a dereptului de proprietate asupra lucrului cumparat, fie in restrangerea dreptului de folosinta asupra lui, fie in oricare alta restrangere a drepturilor dobandite. In caz de evictiune partiala cumparatorul are optiune intre a cere rezolutiunea vanzarii sau mentinerea si a cere indemnitate pt pierderea suferita.Cumparatorul nu poate insa cere rezolutiunea vanzarii in mod discretionar ci numai in cazul in care demonstreaza ca pierderea suferita are o asemenea insemnatate pt el incat daca ar fi cunoscut situatia reala la incheierea vanzarii nu ar fi contractat.Daca vanzarea se rezolutioneaza,se va proceda la despagubirea cumparatorului.In cazul in care vanzarea este mentinuta , cumparatorul are dreptul la o despagubire echivalenta ,cu cota pierderii raportata in mod corespunzator la valoarea bunului din momentul evictiunii.

10

Garantia pt vicii ascunse. Def :--prin vicii se inteleg deficientele care afecteaza utilitatea lui facand-o sa scada .Art 1352 C civ arata ca,, vanzatorul este supus la raspunderea pt viciile ascunse ale lucrului vandut ,daca din cauza acelora bunul de intrebuintat dupa destinatia sa sau intrebuintarea sa este atat de micsorata incat se poate prezuma ca cumparatorul nu l-ar fi cumparat sau n-ar fi dat pe dansul ceea ce a dat . Conditiile raspunderii pt vicii ascunse. Viciile sa fie ascunse.vanzatorul nu este raspunzator de viciile aparente despre care cumparatorul poate lua singur cunostinta ; viciul este aparent in cazul in care poate fi constatat la o simpla examinare.Viciile ascunse nu pot fi descoperite dupa o verificare serioasa pe care cumparatorul este obligat sa o faca personal . Viciile sa fi existat in momentul vanzarii. -viciul trebuie sa existe in momentul vanzarii , deoarece viciile intervenite ulterior sunt suportate de cumparator in calitatea lui de proprietar. Viciul sa prezinte o anumita gravitate. art 1352 C civ raspunderea vanzatorului intervine daca din cauza viciilor ,,lucrul nu este bun de intrebuintat, dupa destinarea sa sau intrebuintarea sa este atat de micsorata incat se poate presupune ca cumparatorul nu l-ar fi cumparat sau nar fi adt pe dansul. Efectele raspunderii pt vicii ascunse. Art 1355 Cciv confera cumparatorului 2 posibilitati : 1) de a intoarce lucrul si de a primi banii inapoi ; 2) de a opri lucrul si a cere doar inapoierea unei parti din prt arbitrata prin experti.In caz de neintelegere intre parti ,realizarea acestor posibilitati se poate face prin intermediul justitiei, pe calea actiunii in rezolutiune, cunoscuta sub denumirea de actiune redhibitorie.In cazul admiterii actiunii redhibitorii daca vanzatorul cunostea viciile lucrului , va restitui pretul si va fi obligat si la daune interese catre cumparator ( art 1356C civ) , iar daca nu va avea cunostinta de existenta lor, care se prezuma pana la proba contrarie , el va fi obligat doar la restituirea pretului si a cheltuielilor facute de cumparator cu ocazia vanzarii( art 1357 C civ). Art 1358 alin 1 Cciv in cazul in care lucrul piere datorita viciilor ascunse, vanzatorul fa vi obligat la restituirea pretului si a cheltuielilor facute de cumparator cu ocazia vanzarii si la daune interese numai daca a fost de rea credinta , cunoscand existenta viciilor.In cazul in care pieirea lucrului se datoreaza unui caz fortuit riscurile lucrului fiind preluate de cumparator odata cu transferul proprietatii, acesta va trebui sa le suporte. (art 1358 alin 2 C civ). Dreptul la actiune se prescrie intr-un termen de 6 luni , daca viiciile nu au fost ascunse cu viclenie, sau in termenul general de 3 ani in caz contrar termenele incep sa curga de la data descoperirii viciilor , insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului, oricare altul decat constructiile, sau la implinirea unui termen de 3 ani daca e vorba de constructii. Posibilitatea modificarii pe cale conventionala a garantiei pt vicii si limitele acesteia. Prtile sunt libere sa inlature , sa agraveze sau sa limiteze aceasta garantie.Clauzele de neraspundere a vanzatorului pt vicii ascunse sunt eficiente numai daca acesta a fost de buna credinta la data incheierii contractului. Obligatiile cumparatorului. Obligatiile cumparatorului sant : -plata pretului ; -preluarea lucrului cumparat ; -plata cheltuielilor vanzarii. a)Plata pretului. Art 1361 C civ arata ca ,,principala obligatie a cumparatorului este de a plati pretul la ziua si locul determinat prin contract. Daca prin contract nu sa stipulat

11

nimic in legatura cu data si locul platii pretului, acesta se va face la locul si la momentul predarii lucrului vandut ( art 1362 C civ). P a fi liberatorie ( valabila) plata pretului, conform art 1096 C civ , trebuie facuta vanzatorului sau imputernicitului acestuia ; plata facuta altei pers nu e valabila.In caz de refuz al vanzatorului de a primi pretul , cumparatorul are alegere intre a elibera valabil obligatia ce-i revine facand oferta reala sau de a cere rezolutiunea vanzarii pt neexecutare culpabila din partea vanzatorului.ex : in practica sau ivit situatii in care pretul real al vanzarii stabilit de parti de comun acord este declarat de acestea cu ocazia autentificarii actului la o valoare mult inferioara in scopul platii unor taxe de autentificare mai mici.Nimic nu impiedica partile sa stabilesca plata pretului printr-o prestatie unica sau prin prestatii succesive( in rate).Art 1363 C civ. , cumparatorul datoreaza dobanda legala pana la plata integrala a pretului vanzarii in urmatoarele situatii : - cnd acest lucru sa stipulat in mod expres in contractul de vanzare-cumparare ; - in cazul in care lucrul vandut si predat cumparatorului face parte din categoria celor care produc fructe( civile sau naturale) - in cazul in care cumparatorul a fost somat sa plateasca pretul. Art 1132C civ, faptul unui cumparator de a vinde imobilul asupra caruia vanzatorul isi rezervase un privilegiu pt plata restului de pret nu-l descarca de datoria si fara consimtamantul expres al vanzatorului creditor privilegiat ; in lipsa acestui consimtamant , vanzatorul va avea 2 debitori, unul cumparatorul, iar altul cumparatorul subsecvent impotriva caruia are o actiune reala derivand direct din privilegiu.In privinta mobilelor, vanzatorul isi pastreaza privilegiul asupra lucrului vandut char daca acesta a devenit imobil prin destinatie. Suspendarea platii pretului. Art 1364 C civ. ,daca cumparatorul este tulburat sau se teme ca ar fi tulburat prin vreo actiune , sau ipoteca sau de revendicare el poate suspenda plata pretului pana ca vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau va da cautiune, afara numai daca se va fi stipulat ca plata sa se faca chiar de ar urma tulburarea.Art 1364 C civ,, suspendarea platii pretului poate interveni atunci cand tulburarea este efectiva cat si atunci cand exista doar o temere in acest sens, temerea trebuind sa fie insa serioasa.Suspendarea poate privi numai plata pretulu in sine , nu insa si dobanzile datorate.Art 1364 C civ suspendarea platii pretului poate dura in timp pana la momentul in care vanzatorul face sa inceteze tulburarea sau pana la momentul in care prezinta o cautiune.Cumparatorul poate renunta la dreptul de a suspenda plata pretului. Rezolutiunea vanzarii pt neplata pretului. Art 1365 C civ,, daca cumparatorul nu plateste pretul , vanzatorul poate cere rezolutiunea vanzarii.Desigur in caz de neplata a pretului vanzatorul nu este obligat sa ceara rezolutiunea vanzarii in temeiul art 1020 C civ.Dreptul vanzatorului de a cere rezolutiunea vanzarii poate fi exercitat atat in cazul in care a) neachitarea pretului este integrala, cat si partiala, oricat de mica ar fi aceasta parte.El poate fi exercitat de vanzator chiar si in cazul in care ceea ce nu i sa achitat este doar dobanda pretului.Rezolutiunea vanzarii pt neplata pretului poate fi ceruta nu numai 1) personal de vanzator si 2) de succesorii lui universali sau 3) cu titlu universal ci pe calea actiunii oblice( art 974Cciv),si 4) de cesionarul pretului, 5) de legatarul particular caruia i sa testat creanta pretului , precum si de 6) creditorii chiriografi ai vanzatorului.Vanzatorul trebuie sa-si fi executat propriile obligatii, sau declare gata sa se declare gata a le executa.Partile sa stipuleze in contractul de vanzare un pact comisoriu expres care sa le duca la rezolutiunea de drept a vanzarii in caz de neplata a pretului, fara somatie si fara cerere de chemare in judecata.In cazul in care in conventia de vanzare-cumparare nu a fost stipulat nici un pact comisoriu,rezolutiunea trebuie sa fie pronuntata de catre instanta de judecata.Art 1366 C civ, rezolutiunea se pronunta de indata la cererea vanzatorului, daca aceasta este in pericol de a pierde atat pretul cat si lucrul.Daca se constata ca pericolul amintit nu exista , instanta de judecata investita cu actiunea rezolutorie a vanzarii poate da

12

cumparatorului un singur termen de plata ( de gratie).Acordarea termenului de gratie este o facultate si nu o obligatie. CONTRACTUL DE DONATIE Def : art 801 C civ, defineste donatia ca fiind un act de liberalitate prin care donatorele da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste.Liberalitatea este o specie a contractelor cu titlu gratuit prin care un bun se transmite fara contraechivalent de la o pers la alta .Donatia implica un acord de vointe : de o parte vointa donatorului de a transmite bunul , iar de cealalta parte vointa donatarului de al accepta ;lipsa uneia sau alteia din cele 2 vointe impiedica nasterea valabila a contractului de donatie.Creand doar obligatii in sarcina donatorului, donatia este un contract unilateral.In contractele cu titlu gratuit , cauza obligatiei celui care dispune consta in intentia de a mari patrimoniul celui gratificat , fara a primi in schimb o contraprestatie : cauza acestei obligatii nu poate sa contravina regulilor de convietuire sociala sau sa fie ilicita. Art 813C civ , donatia este un contract solemn nefiind valabila decat daca este incheiata in forma autentica.Rezulta ca donatia este un contract 1) unilateral,2) solemn,3)irevocabil,4) cu titlu gratuit, 5) translativ de proprietate. Elementele de validitate specifice donatiei. Conditia a)de a nu se pune prin substitutii fideicomisare ; interdictia ca donatia sa cuprinde b)clauze incompatibile principiului irevocabilitatii ; conditia c) formei autentice ; conditia d)autorizarii donatiilor facuta pers juridice , stabilimentelor publice si statului ; conditia intocmirii unui e) act estimativ in cazul donatiei de bunuri mobile. Capacitatea de a dona si de a primi donatii. Principiul conform caruia regula este capacitatea iar incapacitatea este exceptia functioneaza in materie de donatii.Poate dona si primi donatii orice pers carei legea nu ai interzice acest lucru in mod expres. Incapacitati de a dispune prin donatie .art 129alin 1-3 si art 133 alin 3 combinat cu art 105 alin 3 si 147 C fam. Minorii si interzisii nu pot dispune prin donatie de nici un fel,nici prin reprezentantii lor legali , tutori sau parinti si nici chiar cu acordul autoritatii tutelare.Aceasta incapacitate este de folosinta,incalcarea ei fiind sanctionata cu nulitatea absoluta a donatiei.In ce il priveste pe minor , incapacitatea de a dona tutorelui sau se prelungeste si dupa implinirea varstei majoratului, pana la momentul la care tutorele primeste descarcare pt socotelile definitive ale tutelei.Momentul in functi de care se apreciaza daca donatia a fost facuta de o pers capabila sau de una incapabila, se stabileste diferit ; iar cel deal 2-lea , donatorul trebuie sa fie capabil atat la momentul ofertei cat si la acela al acceptarii si primirii notificarii acceptarii. Incapacitati de a primi donatie. Art 808 alin 1 Cciv prevedeca,, este capabil de a primi prin donatiune intre vii oricine este conceput in momentul donatiunii.Sant incapabile de a primi donatii pers fizice neconcepute.Aceasta incapacitate se refera la donatiile directe , iar nu si la gratificarea indirecta.In ce priveste pers juridice, acestea nu au capacitatea de a primii donatii pana la momentul la care se dobandesc personalitate juridica.Art 41 alin 2 din Constitutie , cetetenii staini si apatrizi nu pot primi prin donatii terenuri in romania.O alta incapacitate de a primi prin donatie este cea reglementata de art 812 C civ in detrimentul medicilor si farmacistilor.Aceste donatii vor fi totusi valabile daca se incadreaza in categoria celor renumeratorii, sau daca donatia a fost facuta in favoarea unei rude pana la gradul 4 inclusiv.Aceste incapacitati incadrandu-se in categoria celor de folosinta , sanctiunea incalcarii lor este nulutatea absoluta, care poate fi invocata de orice parte interesata.Art 812 C civ ca donatiile unor pers incapabile, deghizate sub forma unor contracte oneroase su facute in numele unor pers. interpuse, sunt nule absolut ; Minorii si interzisii au capacitate de folosinta de a primii donatii dar nu si pe cea de exercitiu, ei neputand accepta donatii decat prin reprezentantul lor legal sau cu incuviintatrea

13

acestuia.Donatiile facute minorilor si interzisilor pot fi acceptate de orice ascendent al acestora, sustinandu-se ca acceptarea poate fi facuta valabil chiar contra opunerii reprezentantului legal al minorului sau interzisului legal.Find o masura de protectie a minorilor si interzisilor , incalcarea dispozitiilor art 815 C civ atrage nulitatea relativa a donatiei care poate fi invocata doar de cel ocrotit.Art 816C civ surdo-utul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator.In cazul in care legea prevede necesitatea unei curatele instituirea acestuia nu aduce nici o atingere a capacitatii celui pe care curatorul il reprezinta. Consimtamantul. Donatia presupune un acord de vointe : de o parte vointa animus donandi a donatorului, iar de cealalta parte vointa donatorului de a o accepta.Consimtamantul trebuie sa intruneasca toate conditiile din dreptul comun, adica sa nu fie viciat prin dol , smuls prin violenta sau dat din eroare.Consimtamantul trebuie sa fie exprimat in forma autentica, donatia fiind un act autentic. Realizarea simultana a acordului de vointe Donatorul si donatarul prezentandu-se impreuna la notar, unde isi dau consimtamantul fiecare si semneaza actul autentic.Nimic nu impiedica partile sa incheie actul prin mandatari ; dar se cere ca mandatul sa fie autentic ca si actul de donatie. Realizarea succesiva a acordului de vointe. Oferta de donatie trebuie sa fie facuta in forma autentica.Art. 814C civ aceasta,, nu obliga pe donator si nu va produce nici un efect decat din ziua in care va fi fost acceptata.Aceptarea trebuie facuta in forma autentica, dar in orie caz inainte de moartea donatorului( art 814 alin 2 , faza I ). Oferta caduca.----donatarul decedeaza inaintea acceptarii ofertei de catre donator , in acest caz oferta devenind caduca. Tot astfel punerea sub interdictie a donatorului inaintea acceptarii ofertei decatre donatar, ca si decesul acesteia inainte de acceptare.Daca acceptarea donatiei nu poate fi facuta decat de donatar personala se admite in schimb ca notificarea poate fi facuta donatorului si de alte pers cum ar fi de pilda succesorii donatarului decedat .Pana in momenul acceptarii donatiei , donatarul isi poate revoca oferta fie expres sau tacit.Decesul sau punerea sub interdictie a donatorului inaintea primirii notificarii duc la consecinta caducitatii donatiei. Interdictia de a dispune prin substitutii fideicomisare. Art 803 C civ Def :substitutia fideicomisare, consta in instituirea ca donatar a unei pers cu obligatia pt aceasta de a pastra si remite la moartea sa unei alte pers desemnate de donator,obiectul donatiei.Este vorba de 2 transmisiuni facute la 2 pers diferite prin unul si acelasi act.Substitutia fideicomisara nu trebuie confundata nici cu fideicomisul simplu si nici cu substitutia vulgara, ambele ingaduite de lege. Fideicomisul simplueste o liberalitate in favoarea unei pers care nu poate primi la momentul actului de dispozitie, motiv pt care aceasta se face in favoarea unei pers de incredere capabile ( fiduciar) care are calitatea de mandatar, se obliga sa o remita adevaratului gratificat. Substitutia vulgaraart 804 Cciv,consta in aceea ca donatorul , presupunand ca pers careia ai face oferta de donatie nu ar vrea sau nu ar putea-o primi, desemneaza o alta pers care sa o culeaga in ipoteza in care prima pers nu o primeste. Art 805 C civ arata ca ,, este permisa dispozitiunea intre vii sau testamentara prin care uzufructul se da la o pers si proprietatea nuda la alta.Uzufructuarul este cel care intra deindata in posesia si folosinta bunului, urmand ca nudul proprietar sa dobandeasca abia la inceterea uzufructului in conditiile art 557-564 C civ. Interdictia ca donatia sa cuprinda conditii imcompatibile cu principiul irevocabilitatii. Codul civil interzice in mod expres sub sanctiunea nulitatii inserarea in contractul de donatie a unor conditii care ar face actul revocabil la dorinta donatorului.Dspozitiile art 822-824C civ care interzic :1) donatia sub conditie potestativa ; 2) donatia facuta sub conditia de a plati un

14

pasiv nedeterminat ; 3) donatia facuta sub rezerva ca donatorul sa dispuna in continuare de lucrul daruit. Interdictia donatiilor sub conditie potestativa. Art 822 C civ arata ca : este nula orice donatie facuta cu conditia a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului.Donatiile facute sub conditia potestativa, atat pura , cat si simpla sunt nule absolut.Donatiile facute sub conditia mixta sau cauzala sunt pe deplin valabile. Interdictia donatiilor facute sub conditia de a plati un pasiv nedeterminat. Art 823 C civ.declara nula donatia,, daca sa facut sub conditia de a se satisface datorii sau sarcini care nu existau la epoca donatiunii sau care nu erau aratate in actul de dontiune. Sarcina de a plati un pasiv determinat este pe deplin valabila, chiar si in cazul in care este vorba de o datorie viitoare. Interdictia donatiilor facute sub rezerva ca donatorul sa dispuna in continuare de lucrul donat. Art 824 C civ daca donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un bun obiect cuprins in donatie sau de o suma determinata din bunurile daruite, aceasta este nula , in ce priveste acel obiect sau acea suma de bunuri. Daca donatorul nu a uzat de acel drept in timpul vietii sale , bunul sau suma determinata de bunuri ce a facut obiectul donatiei revine la decesul lui erezilor sai prin succesiune legala. Valabilitatea clauzei de reintoarcere conventionala a bunului donat. Art 825C civ ingaduie stipularea in contractul de donatie a unei clauze in temeiul careia, in caz de predeces al donatarului sau atat al donatarului cat si a descendentilor acestuia , lucrul donat sa se reintoarca la donator.Aceasta clauza trebuie sa fie derogatorie de la dreptul comun in materi de donatii, trebuie sa fie in mod expres stipulata in contract si este de stricta interpretare. Conditia formei autentice. Art 813 C civ impune contractului de donatie forma autentica.Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea absoluta a contractului.Art 1168C civ.o donatie nula pt lipsa formei autentice nu poate fi confirmata de donator,ea trebuie facuta in forma ceruta de lege ; care este menita sa protejeze pe succesori,legea ( art 1167 alin 3 C civ) ingaduie acestora daca doresc sa confirme dupa moartea donatorului prin executare voluntara donatiile informale facute de autorul lor. Exceptiile admise de la regula formei autentice a donatiilor. - darul manual ; - donatia indirecta ; - donatia deghizata; Darul manual---consta in traditiunea materiala a unui bun mobil corporal de la o pers la alta , cu intentia de a gratifica si de a accepta aceasta donatie.Traditiunea bunuli de la donator la donatar este de esenta acestei forme de donatie , ceea ce face din ea un adevarat contract real.In czul in care prin ipoteza se realizeaza acordul de vointe intre parti dar nu se realizeaza si traditiunea , iar donatorul moare, donatia nu se poate valida, acordul de vointe devenind caduc.In practica judiciara : existenta valabila a darului manual chiar daca traditiunea este realizata numai implicit iar nu printr-o deplasare a bunului de la mana la mana ; darul manual se poate face si prin intermediar , fiind insa necesar ca acesta din urma sa lucreze ca mandatar al donatorului ; darul manual este supus tuturor celorlalte cerinte de validitate ale donatiilor ; efectele pot fi acordate de sarcini si ca este irevocabil. Donatia indirecta.---consta in gratificarea uneipers pe calea unui alt act juridic decat donatia directa.Actul juridic prin care se realizeaza este public si real, gratificarea nu se realizeaza pe cale directa, ci pe cale indirecta,intermediata.Din punct de vedere practic , donatia indirecta se realizeaza indeobste pe calea 1) renuntarii la un drept, a 2) remiterii de datorie si 3) a stipulatiei in favoarea unui tert.

15

Renuntarea la un drept poate avea un astfel de caracter daca este facuta animo donandi. Donatia indirecta se poate realiza prin remiterea de datorie, in cazul in care creditorul care are o creanta, renunta la valorificarea in contra debitorului cu intentia de a-l gratifica pe acesta. In ce priveste donatia indirecta realizata pe calea unei stipulatii in favoarea unei alte pers. art 1642 C civ se refera la formarea unei rente viagere in favoarea unui tert fara nici o contraprestatia din partea acestuia. In privinta conditiilor de forma, donatiile indirecte nu sant supuse exigentelor speciale ale art 813C civ , ci doar celor comune, specifice actelor juridice prin intermediul carora se realizeaza ; Donatia deghizata., consta in disimularea unei donatii reale sub forma unui act cu titlu oneros.Este vorba de un act juridic simulat. Conditia autorizarii donatiilor facute pers juridice, stabilimentelor publice sau statului. Art 811,817C civ, donatiile facute in favoarea ospiciilor, saracilor dintr-o comuna , pers morale nu sant valabile decat daca sunt autorizate de seful statului la propunerea executivului.Decretul nr. 478\1954 privitor la donatiile facute statului prevede organelle abilitate sa accepte donatiile in numele acestuia.Legea nr. 61\1991 a administratiei publice locale, donatiile cu sarcini in favoarea judetelor, oraselor, comunelor, pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului judetean sau local dupa caz , cu votul a doua treimi din nr membrilor acestuia. Conditia intocmirii unui act estimativ in cazul donatiilor de bunuri mobile. Art 827 C civ,, orice act de donatiune de mobile este valabil numai pt obiectele trecute intr-un act estimativ subsemnat de donator si donatar.Actul estimativ poate fi cuprins in chiar actul authentic de donatie dar poate fi cuprins si intr-un inscris separate,fie el si sub semnatura privata.Actul estimativ poate fi cuprins in chiar actul authentic de donatie, dar poate fi cuprins si intr-un inscris separate, fie el si sub semnatura privata.Actul estimativ are rolul de a garanta irevocabilitatea donatiilor de bunuri mobile, servind donatarului drept titlu pt determinarea identitatii si valorii bunurilor primite de la donator.Sanctiunea nerespectarii formalitatii actului estimativ este nulitatea absoluta. Efectele contractului de donatie. Donatia fiind un contract unilateral , naste obligatii in sarcina donatorului.Prin exceptie,donatia poate naste unele obligatii si in sarcina donatorului. Efectele donatiei intre partile contractante. Obligatiile donatorului. Donatia este un contract translativ de proprietate ca si vanzarea , principala obligatie care revine donatorului este aceea de a transmite donatarului proprietatea asupra lucrului donat ; in cazul darului manual proprietatea se transmite prin simpla traditiune, fiind vorba de un adevarat contract real.Obligatia de a transfera proprietatea , care este o obligatie de a da cuprinde cum prevede art 1074 alin 1 C civ si obligatia de 2)preda lucrul si de 3) a-i conserva pana la predare.Donatorul nu raspunde pt evictiune, afara de cazul in care el sa angajat in mod expres la aceasta( art 828 alin 1 Cciv). In cazul in care insa donatia este cu sarcini, donatorul este tinut la garantie pt evictiune in limita sarcinilor la care este tinut donatarul.Donatorul este responsabil pt evictiune si in cazul in care aceasta provine dintr-un fapt al sau.Raspunderea donatorului nu este insa contractuala ci delictuala. Obligatiile donatarului. 1) In cazul donatiilor pure , donatarului nu ai incumba nici o obligatie fata de donator, in afara de aceea de recunostiinta,sanctionata cu revocarea donatiei pt ingratitudine. 2) Dca donatia este cu sarcini , adica impune donatarului anumite prestatii in favoarea dontorului, a unui tert sau chiar a lui insusi.Donatarul nu poate sa renunte la donatie fara acordul donatorului pt a putea sustrage de la indeplinirea sarcinilor.In caz de neexecutare a

16

sarcinilor donatorul are alegere intre a cere fie executarea silita, fie rezolutiunea( revocarea) contractului. Efectele contractului fata de terti. Donatia ca act translativ de proprietate , produce efecte depline doar intre partile contractante ; in raporturile cu tertii,, pt a le face si acestora opozabile, efectele amintite, sunt necesare anumite forme de publicitate. Aceste forme de publicitatedifera in raport cu natura bunului donat.Astfel in materi de donatii imobiliare, art 818C civ prevede necesitatea transcrierii atat a ofertei de donatie cat si a acceptarii si notificarii acesteia. Art 819 fraza I C civ ,, lipsa transriptiei poate sa fie invocata de orice persoane au interes la acesta.Art 819 fazaII-a rezulta ca lipsa trancriptiunii nu poate fi invocata de catre pers carora, nefiind terti in al caror interes se face transcrierea , donatia le este opozabila si fara transcriere.Transcrierea este un act de conservare, ea poate fi ceruta si de catre minori( chiar lipsiti de capacitate de exercitiu) si de pers. puse sub interdictie.Art 820 Cciv minorii si interzisii nu pot cere predarea bunurilor imobile donate lor. In cazul donatiei de bunuri mobile corporale, opozabilitatea fata de terti , conform art 972 si 1909 C civ se realizeaza prin transmiterea posesiei bunului donat.In cazul bunurilor mobile incorporale,opozabilitatea fata de terti a donatiei se poate realiza in conditiile art 1393 C civ( adica prin notificarea cesiunii catre debitorul cedat ori prin acceptarea ei de catre acesta printr-un act autentic), iar daca este vorba de donatia unei creante avand ca obiect o chirie sau o arenda pe cel puti 2 ani viitori, numai prin transcrierea ei in registrele oficiului ipotecar( art 1394 C civ). Revocarea donatiilor. Donatiile sunt irevocabile , exiata cazuri in care donatiile sant totusi revocabile.Astfel art 829C civ arata ca donatiile sant revocabile pt neindeplinirea sarcinilor,pt ingratitudine si pt nasterea de copii survenita ulterior donatiei. Exceptii de la regula irevocabilitatii sunt revocabile prin ele insele.Sunt : donatiile intre soti ( art 937C civ) si donatiile de bunuri viitoare ( art 821C civ). Revocarea pt neindeplinirea sarcinilor. Art 829 C civ se refera la,, neindeplinirea sarcinilor pe care donatarul si le-a asumat si nu la conditii,modalitati ale actului juridic.Art 1020 si 1021 C civ, donatorul fiind in drept sa opteze, intre a cere executarea silita a obligatiilor sau a cere revocarea donatiei.In doctrina si jurisprudenta este unanim admis ca revocarea donatiei pt neindeplinire sarcinilor opereaza in aceleasi conditii si are aceleasi efecte ca si rezolutiunea conventiilor sinalagmatice.Revocarea donatiei ca si rezolutiunea conventilor sinalagmatice.Neindeplinirea sarcinii din partea donatarului este imputabila acestuia.Revocarea donatiei nu opereaza de plin drept, potrivit art 932 C civ, ea trebuind sa fie pronuntata de justitie, in conditiile art 1021 C civ ,, instanta fiind in drept ca dupa circumstante sa acorde si un termen de gratie donatarului pt indeplinirea sarcinii; partile sant insa libere sa stipuleze fie un pact comisoriu expres , fie o clauza in temeiul careia donatorul renunta la dreptul de a cere revocarea donatiei pt neindeplinirea sarcinilor. Aciunea in revocarea donatiei apartine in principiu donatorului ;ea poate fi exercitata si de mostenitorii lui, precum si de creditorii sai pe cale pe cale oblica( art 974 C civ).In cazul in care sarcina a fost stipulata in favoarea unui tert , acceasta nefiind parte in contractul de donatie ,nu are dreptul de a cere revocarea , acest lucru putandu-l face numai donatorul.Revocarea donatiilor pt neindeplinirea sarcinilor are ca efecte reintoarcerea bunurilor donate de donator,libere de orice sarcina sau ipoteza( art 830 C civ). Revocarea pt ingratitudine. Art 829 C civ, enumera si ingratitudinea ; recunostinta nu constituie o obligatie pozitiva , ea impunand donatarului doar sa se abtina de la savarsirea unor fapte necorespunzatoare la adresa donatorului.Toate donatiile sunt supuse revocarii pt ingratitudine ; fac exceptie doar

17

donatiile facute de terti viitorilor soti inaintea casatoriei ( art 835 C civ) donatii care,nu pofita numai sotul donatar si copiilor nascuti din casatorie.Potrivit art 831 C civ donatiile sunt revocabile pt ingratitudine in cazurile urmatoare : a)daca donatarul a atentat la viata donatorului ; b) daca donatarul sa facut culpabil fata de donator de delicte, cruzimi sau injurii grave ; c) in caz de refuz de alimente. a) Revocarea pt atentat la vointa donatorului. -consta in incercarea donatarului de a suprima fizic pe donatar.Este indiferent daca donatorul a fost ucis sau nu si tot indiferent daca donaterul a fost sau nu condamnat pt fapta sa.Singura conditie care se cere e ca incercarea de suprimare a vietii donatorului sa se fi savarsit cu intentie ;punerea in pericol a vietii donatorului din neglijenta sau imprudenta nu intruneste cerintele legii. b) Revocarea pt delicte , cruzimi sau injurii grave. Art 831 Cciv,se refera la delicte, cuprinde faptele infractionale prevazute de Codul Penal.Cruzimile presupun agresiuni fizice la adresa donatorului.Injurile grave se refera la faptele de insulta si jicnire aduse la adresa donatorului ;ele trebuie sa prezinte o anumita gravitate. c) Revocarea pt refuz de alimente. -presupune ca donatorul sa fi ajuns in nevoie , adica in lipsa , iar donatarul sai refuze ,,fara cuvant, adica fara justificare, ajutorul alimentar pe care i-l impune obligatia de recunostinta.Aprecierea caracterului justificat sau nejustificat al refuzului de prestatie alimentara de catre donator este atributul suveran al instantelor de judecata.Art 833 alin 2 C civ, in toate cazurile de revocare a donatiilor pt ingratitudine , actiunea nu poate fi indreptata decat impotriva donatorului vinovat.De aici rezulta caracterul de pedeapsa civila a revocarii donatiei pt ingratitudine.Mostenitorii donatarului nu pot fi obligati sa restituie bunul primit de autorul lor cu titlu de donatie si pe care ei l-au mostenit de la aceasta.Actiunea in revocarea donatiei pt ingratitudine apartine in principiu donatorului, singurul in drept sa aprecieze daca revoca sau nu donatia ;exceptie :ea poate fi introdusa si de mostenitorii donatorului.Conform art 833 alin 1 C civ actiunea in revocare pt ingratitudine poate fi introdusa in termen de un an de la data producerii faptului care o justifica sau de la data cand donatorul a cunoscut acel fapt.Termenul de 1 an nu este de prescriptie, ci de decadere, prezumandu-se ca daca a trecut fara ca donatorul sa ceara revocarea donatiei, acesta l-a iertat pe donatar. In ce priveste efectele revocarii donatiei pt ingratitudine acestea poarta in mod evident amprenta caracterului de pedeapsa civila,fiind reglementata de art 834 C civ.Instrainarile si constituirile de drepturi facute de donatar in favoarea tertilor asupra bunurilor donate pana la data intentarii actiunii, raman valabile ; cand e vorba de imobile , actiunea in revocare trebuie inscrisa in extras in registrele de publicitate pe marginea transcriptiei, prevazuta la art 818 C civ . Daca bunul donat se mai gaseste la donatar,acesta este obligat sa il restituie donatorului,care este tinut sa suporte sarcinile si ipotecile constituite de donatar inainte de revocare asupra bunului ; Bunul donat nu s-ar gasi la donatar in momentul revocarii, fiind instrainat de acesta, donatorul are dreptul doar la contravaloarea lui, calculata in raport cu data pronuntarii hotararii de revocare ; Art 834 alin 2 C civ,, fructele bunului donat se cuvin donatorului incepand din ziua cererii de revocare a donatiei. Revocarea pt nasterea de copii survenita ulterior donatiei. Art 836 C civ arata ca : donatiile se revoca de drept cand donatorului , care in momentul donatiei nu avea copii sau descendenti in viata i se naste ulterior, chiar si postum un copil viu.Sant supuse revocarii de drept prevazute la art 836C civ toate donatiile in afara celor

18

facute intre soti in timpul casatoriei( art 937 alin 3 C civ). In cazul in care donatorul avea copii sau descendenti in viata la data facerii donatiei , aceasta este irevocabila , neintrand sub incidenta art 836 C civ.Conform art 837 C civ donatia este revocabila si in cazul in care copilul nascut ulterior donatiei era conceput la data cand aceasta a fost facuta.Revocarea opereaza indiferent daca este vorba despre un copil nascut dintr-o casatorie sau din afara ei.Daca este vorba de un copil adoptat revocarea nu opereaza.Art 839 C civ declara nula si fara efect orice clauza prin care donatorul ar renunta la revocarea donatiei pt nasterea ulterioara de copil ; revocarea donatiei pt survenirea de copii opereaza de plin drept deci nu mai trebuie sa fie pronuntata de justitie. Efecte : al revocarii de plin drept a donatiei devine aplicabil principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis , astfel incat in principiu, bunul donat se reintoarce in patrimoniul donatorului liber de orice sarcini, iar daca a fost instrainat unei terte pers, aceasta isi va pierde dreptul.Tertul va putea opune insa donatorului, daca e vorba de un bun mobil sau uzucapiunea , daca e vorba de un bun imobil.Fructele bunuli donat ,potrivit art 838 C civ se cuvin donatorului din momentul in care donatarul a fost notificat despre nasterea copilului. Revocarea donatiilor dintre soti. Art 937 C civ prevede ca orice donatie facuta intre soti in timpul casatoriei este revocabila.Donatiile dintre soti sunt esetialmente revocabile.Aceasta revocare nu trebuie sa fie pronuntata de justitie , ea operand prin simpla vointa a sotului donator.Revocarea donatiei dintre soti poate fi facuta oricand , atat in timpul casatoriei cat si dupa desfacerea ei si chiar dupa decesul sotului donatar, caz in care se exercita impotriva succesorilor acestuia.Renuntarea sotului donator la dreptul de a cere revocarea este lipsita de orice valoare juridica Revocarea donatiilor de bunuri viitoare. Aceste donatii au ca obiect bunurile pe care le va lasa donatorul la moartea sa. CONTRACTUL DE LOCATIUNE 1.Def :este contractul prin care o pers numita locator, pune la dispozitia altei pers , numita locatar ,folosinta unui lucru neconsuptibil individual determinat , pe o perioada limitata de timp , determinata sau nedeterminata , in schimbul unei sume de bani , numita chirie. Art 1413C civ, locatiunile sant de mai multe feluri : inchirierea , este locatiunea edificiilor si miscatoarelor ; arendarea,este locatiunea fondurilor rurale ; prestatia lucrarilor, se refera la locatiunea muncii si a serviciilor de carausie ; antrepriza, este ,, luarea savarsirii unei lucrari drept un prt determinat, cand materialul se da de acela pt care se executa o lucrare. 2.Caracterele juridice ale contractului. Conditii de valabilitate. - este un contract consensual, fiind valabil incheiat prin simplul acord de vointa al partilor.Teoretic contractul poate fi incheiat si verbal.In practica acest lucru nu este recomandabil intrucat,art 1416 alin 1 C civ , daca contractul verbal nu a fost pus in executare si una din parti il neaga, proba cu martori nu poate fi primita, oricat de mica ar fi chiuria si chiar daca s-ar fi dat o arvuna ;proba cu martori nu poate fi primita nici daca exista un inceput de dovada scrisa. - este un contract oneros si comutativ,intrucat fiecare dintre partile contractante urmareste sa obtina un castig de pe urma contractului incheiat : locatorul sa obtina chiria, iar locatarul sa obtina folosinta locului inchiriat ;acest castig fiind cunoscut de parti inca de la oincheierea contractului.ex : in cazul in care folosinta lucrului ar fi data fara a se cere o chirie ,ar fi vorba de un contract de comodat.

19

- este un contract sinalagmatic ,obligatia fiecarei parti contractante avandu-si cauza juridica in obligatia celeilalte. - este un contract cu executare succesiva in timp,caci prin natura lucrurilor folosinta bunului inchiriat nu poate fi exercitata decat in timp , la randul ei chiria fiind si ea scadenta inn functie de aceasta durata.Durata de timp a contractului poate fi determinata sau nedeterminata, dar in nici un caz ea nu poate fi perpetua, art 1415C civ, interzicand in mod expres inchirierile ereditare, cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteoza sau embatic. 3.Conditiile de validitate. Inchirierea nu prezinta elemente specifice , fiindu-i aplicabile drepturi de drept comun.Precizari in legatura cu capacitatea contractuala a partilor si obiectul contractului.Incheierea este un act de administrare tipic, fiind menita sa puna in valoare un anumit bun , dar in cazul in care este pe o durata de 3 ani si se refera la un imobil, ea intra in categoria actelor de dispozitie, fiind supusa transcrierii in registrele de publicitate imobiliara, ( art 711 pct 9 C pro.civ). Incheierea este un simplu act de administrare ea poate fi incheiata valabil de o pers. cu capacitate de exercitiu restransa ( minorul intre 14-18 ani) cu acordul prealabil al reprezentantului legal.In ce il priveste pe locatar, inchirierea este un act de administrare,ea poate fi incheiata valabil de minorul cu capacitate de exercitiu restransa , cu incuviintarea prealabila a reprezentantului sau legal.Referitor la bunurile care formeaza obiectul incheierii, acestea pot fi atat mobile cat si imobile,corporale sau incorporale. Obiectul locatiunii ( inchirierii) nu este lucrul in sine, ci folosinta acestuia,pe care locatorul trebuie sa o procure locatarului zi cu zi pe tot timpul contractului.In ce priveste natura dreptului de folosinta, ce deriva din contractul de inchiriere, este vorba de un drept de creanta.Dreptul de folosinta, ca drept de creanta nu confera locatorului dreptul de urmarire a bunului inchiriat in mana tertilor detinatori si nici dreptul de preferinta, ambele specifice doar drepturilor reale.Art 1441 C civ ,, in caz de vanzare a bunului inchiriat, cumparatorul este obligat sa respecte locatiunea incheiata anterior.,daca sa facut prin act autentic sau prin act sub semnatura privata cu data certa. 4.Efectele contractului de inchiriere. ****Obligatiile locatorului. -el are obligatia de a asigura locatarului folosinta bunului inchiriat. Obligatii : - obligatia de predare a lucrului inchiriat. Art 1421 alin 1 C civ ,,locatorul este obligat sa predea lucrul inchiriat locatarului astfel incat sa poata fi intrebuintat de aceasta conform destinatiei sale.Predarea se va face la termenul convenit de parti in contract.In caz de neexecutare a acestei obligatii,care este una de a face ,locatarul are alegere intre a cere executarea( predarea) silita sau a cere rezolutiunea contractului. - Obligatia de a mentine lucrul in buna stare de functionare.art 1421 alin 2 Cciv, care prevede ca in timpul locatiunii locatorul are obligatia de a face toate reparatiile necesare bunei bunei folosinte a lucrului, afara de miciile reparatii locative care prin uz sant in sarcina locatarului.Aceasta obligatie este sanctionata cu o actiune ce apartine ce apartine locatarului, prin care acesta poate solicita fie obligarea locatorului la executarea lucrarilor , fie autorizarea lui sa execute el aceste lucrari in contul locatorului ( art 1077 C civ) - Obligatia de garantie pt folosinta linistita si utila a bunului. Art 1420 pct 3C civ instituie in sarcina locatorului obligatia ,, de a face ca locatorul sa se poata folosi neampiedicat in tot timpul locatiunii de lucrul inchiriat. Art 1422-1428 C civ,care se refera la obligatia mentionata, ca aceasta se infatiseaza sub urmatoarele aspecte :- garantia pt tulburarile provenite din fapta proprie ; - garantia pt tulburarile de drept provenite din parte tertilor ; - garantia pt viciile ascunse ale lucrului inchiriat.

20

-Garantia pt tulburarile provenite din fapta proprie a locatorului rezida intr-o obligatie de abtinere din partea acestuia ; obligatia de abtinere atrage raspunderea locatorului. Art 1424C civ,, locatorul nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat.Nu constituie o tulburare imputabila locatorului faptul de a efectua reparatiile urgente ce cad in sarcina sa si care nu pot fi amanate pana la sfarsitul locatiunii,chiar daca prin acestea se limiteaza in parte folosinta exercitata de locatar prin restrangerea ei ( art 1425 alin 1 C civ). Efectuarea reparatilor nu poate dura mai mult de 40 de zile ; in caz contrar locatarul are dreptul de a cere reducerea chiriei in raport cu timpul si proportia in care a fost lipsit de lucrul inchiriat ( art 1425 alin 2 C civ). -Garantia pt tulburarile de drept provenite de la terti,art 1426 C civ,face raspunzator pe locator,numai pt tulburarile de drept provenite de la terti( evictiune), iar nu si pt tulburarile de fapt, fata de care locatarul se poate apara singur prin actiunile posesorii.Daca locatorul este evins,deci tulburat prin valorificarea de catre un tert a unui drept sau altui drept asupra lucrului inchiriat, care limiteaza in parte folosinta sau il lipseste complet de aceasta ,el are dreptul fie la o scadere proportionala a chiriei , fie la a cere rezilierea contractului cu dauneinterese ; art 1427-1428C civ.Raspunderea locatorului opereaza numai daca este introdus de catre locatar in cauza pt al apara si ai face opozabila hotararea judecatoreasca. -Garantia pt viciile ascunse ale lucrului inchiriat. art 1422 C civ,raspunderea locatorului pt viciile ascunse ale lucrului inchiriat opereaza chiar daca acesta nu este absolut impropriu folosintei ; se cere ca viciile sa prezinte o anumita gravitate, in sensul ca micsoreaza posibilitabile de folosinta a lucrului,astfel daca le-ar fi cunoscut locatarul nu ar fi inchiriat sau ar fi platit o chirie mai mica.Raspunderea locatorului opereaza chiar daca acesta a fost de buna credinta.Obligatia locatarului de a asigura folosinta utila a lucrului inchiriat se intinde in timp pana la expirarea contractului, el raspunde nu numai pt viciile provenind din cauze anterioare incheierii contractului,ci si pt cele provenite din cauze posterioare.Pt viciile aparente locatarul nu raspunde.Art 1422 alin 2 C civ, daca din viciile lucrului deriva pt locatar o dauna oarecare, locatorul are obligatia de a-l dezdauna.In cazul in care lucrul inchiriat se datoreaza in parte timpului locatiunii datorita unui caz fortuit ,locatarul,are dreptul sa ceara fie rezilierea , fie scaderea chiriei, dar fara daune ( art 1423 C civ).Actiunea in garantie pt vicii ascunse a locatarului impotriva locatorului este prescriptibila in termenul general de prescriptie. ****Obligatiile locatarului. - de a mobila indeajuns casa ; - de a plati chiria ; - de a restitui lucrul la expirarea contractului ; - de a instiinta pe locator de orice uzurpare. a)Obligatia de a intretine lucrul ca un bun proprietar conform destinatiei sale. Art 1429 pct 1 Cciv,arata ca ,, trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat ca un bun proprietar si numai la destinatia determinata prin contract ; iar in lipsa de stipulatie speciala, la destinatia prezumata dupa circumstante.In lipsa de stipulatie expresa , destinatia lucrului inchiriat se determina de obicei dupa natura lui, dupa profesiunea chiriasului, presupunandu-se ca lucrul a fost inchiriat pt exercitiul acelei profesiuni. Sanctiunea incalcarii acestei obligatii este rezilierea contractului la cererea locatorului ( art 1430 C civ).Aceasta sanctiune opereaza nu numai in cazul schimbarii complete a destinatiei bunului, ci si in cazul unei schimbari partiale a acesteia.Din obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar decurge pt locatar obligatia de a intretine lucrul, adica de a efectua micile reparatii locative. Art 1448, aceste reparatii nu cad in sarcina locatorului daca au fost cauzate de vechimea lucrului sau de un caz de forta majora.Art 1434 alin 1 C civ arata ca,, locatarul este raspunzator de stricaciunile si pierderile intamplate in cursul folosintei sale, interucat nu probeaza ca au urmat fara culpa sa.In cauza locatarului o prezumtie de culpa pt stricaciunile si

21

pirderile lucrului inchiriat daca sau petrecut in timpul locatiunii si aceasta atat pt stricaciunile datorate unor cauze generale, cat si pt cele datorate cauzei speciale a incendiului.Locatarul trebuie sa dovedeasca in toate cazurile existenta uneia din cauzele straine la producerea prejudiciului.In caz de incendiu , raspunderea locatarului cuplabil se extinde la valoarea intregului prejudiciu cauzat de imobilul , iar nu doar limitat la partea de imobil inchiriata efectiv de el. Daca bunul inchiriat este degradat sau stricat din culpa locatarului, locatorul are dreptul nu numai de a cere despagubiri ci si de a cere rezilierea contractului, fiind vorba in acest caz de neindeplinirea culpabila a unei obligatii contractuale ; pt aceasta se cere insa ca stricaciunile sa aiba o anumita gravitate, cele de minima importanta neputand duce la reziliere. b) Obligatia de a mobila indeajus casa. Art 1730 pct 1 C civ, confera locatarului un privilegiu pt creantele de chirie asupra mobilelor aduse de chirias in casa inchgiriata ,aceasta din urma are obligatia de a mobila indeajuns casa inchiriata pt a acoperi in mod satisfacator creantele mentionate.In cazul in care nu face acest lucru si nici nu prezinta o alta garantie suficienta ( gaj,fidejusiune), contractul poate fi reziliaty la cererea locatorului ( art 1446 C civ). c)Obligatia de a plati chiria. Art 1429 pct 2 C civ, locatorul trebuie sa plateasca chiria la termenele stipulate in contract.In lipsa de stipulatie expresa locul platii este acela al domiciliului locatarului,conform art 1104 C civ,, plata fiind cherabila, iar nu portabila. Practica judiciara admite ca locatarul , are dreptul de a suspenda plata chiriei in cazul in care este amenintat de un pericol de evictiune ; ( art 1364 C civ).In caz de neexecutare culpabila a obligatiei de plata a chiriei , locatorul este in drept sa ceara rezilierea judiciara a contractului,art 1021 C civ.Partile pot insa stipula un pact comisoriu in temeiul caruia , in caz de neplata a chiriei la termen , contractul sa fie reziliat de drept , fara notificare si fara cererea de chemare in judecata.Problema care sa pus in practica judiciara legat de chirie a fost accea a posibilitatii sau imposibilitatii modificarii ei pe parcursul executarii locatiunii, in conditii de inflatie, fara sa existe clauza contractuala in acest sens. d) Obligatia de a restitui lucrul inchiriat la incetarea locatiunii. ; la incetarea locatiunii, locatarul trebuie sa restituie lucrul in strea in care l-a primit conform inventarului intocmit , iar daca un astfel de inventar nu a fost intocmit, el trebuie se predea lucrul in buna stare, fiind prezumat ca l-a primit tot astfel ( art 1341 si art 1342 C civ) . Aceasta din urma prezumtie fiind relativa. In cazul in care locatarul aduce intrebuintari bunuli inchiriat in timpul locatiunii, facand lucrari de sporire a confortului cu acordul locatorului,, la incetarea locatiunii , el ere dreptul la o despagubire in raport cu valoarea acelor imbunatatiri ;daca lucrurile au fost facute fara acordul locatorului si la sfarsitul locatiunii acesta declara ca nu doreste sa si le insuseasca , locatarul poate fi obligat sa readuca lucrul in starea initiala si sa despagubeasca pe locator pt prejudiciul suferit de el ca urmare a modificarilor facute fara acordul sau. e) Obligatia de a anunta pe locator de orice incercare de uzurpare. Art 1433 C civ,, sub sanctiunea de a suporta daune-interese si cheltuielile de judecata , locatarul este obligat sa anunte pe locator in termen util de orice incercare a tertilor de valorificare a vreunui drept asupra lucrului inchiriat.Ratiunea acestei prevederi legale este de a determina pe locatar sa puna pe locatorul titular al dreptului de proprietate in situatia de a se putea apara eficient impotriva tertilor care ar tinde la valorificarea vreunui drept asupra lucrului sau. Sublocatiunea si cesiunea contractului de inchiriere. Def :locatarul are dreptul de a subinchiria sau cesiona ( instraina) dreptul sau catre o terta pers, cu conditia ca o asemenea facultate sa nu-i fi fost interzisa prin contract. Subinchirierea ( sublocatiunea), consta in transmiterea de catre locatar ( chirias) , in tot sau in parte , a dreptului sau de folosinta asupra lucrului inchiriat in favoarea unui tert, in temeiul unui contract de locatiune ( inchiriere) incheiat cu acesta.

22

Cesiunea ( instrainarea) ,consta in transmiterea in tot sau in parte de catre locatar ( chirias) a dreptului sau de folosinta asupra lucrului inchiriat, in favoarea unui tert,in temeiul unui contract translativ de drepturi ( vanzare , schimb, donatie).In caz de subinchiriere , raporturile juridice dintre locatar si locator , ce deriva din contractul de locatiune ,nu sant afectate cu nimic.In cazul cesiunii ( instrainarii) , daca aceasta a fost facuta opozabila locatorului, portivit art 1393Cciv, locatarul este inlocuit cu cesionarul ( dobanditorul) , care va prelua toate drepturile si obligatiile sale ; se leaga un raport juridic direct de locatiune intre locator si cesionar.Daca locatarul subinchiriaza sau cesioneaza contractul cu toate ca acest lucru i-a fost interzis printr-o stipulatie expresa, locatorul este in drept sa ceara rezilierea contractului pt neexecutarea culpabila a obligatiilor catre locatar. Incetarea contractului. Cauzele de incetare a locatiunii. Art 1440 C civ,arata ca ,,moartea locatorului sau a locatarului nu afecteaza contractul de locatiune , acesta urmand a fi executat in raport cu succesorii celui decedat. - Denuntarea unilaterala. Este caz de incetare a contractului de locatiune in situatia in care acesta a fost incheiat pe un termen nedeterminat ( art 1436 alin 2 C civ).Aceasta denuntare trebuie sa fie precedata de un preaviz , adica de un anunt prealabil urmat de un interval de timp, variabil dupa natura lucrului si obiceiul locului, in care cealalta parte sa poata sa-si procure un alt contract similar.In limbajul Codului civil, denuntarea unilaterala poarta denumirea de ,, concediu.Partea careia i se notifica denuntarea unilaterala nu se poate opune acesteia. - Expirarea termenului.art 1436 alin 1 C civ,, locatiunea facuta pt un timp determinat inceteaza de la sine cu trecerea termenului, fara sa fie intrebuintata de o prealabila instiintare.Termenul poate fi stipulat expres de parti in contract sau poate fi prezumat de lege in anumite conditii ( art 1450 si art 1451C civ).Daca dupa expirarea termenului locatarul ramane in folosinta lucrului inchiriat , iar locatorul nu se opune , legea ( art 1437 si art 1452C civ) considera contractul de locatiune reinnoit prin tacita relocatiune. Tacita relocatiune nu opereaza in cazul in care anterior implinirii termenului locatorul a notificat concediul, si aceasta chiar daca locatarul a continuat sa foloseasca bunul si dupa implinirea termenului ( art 1438C civ).Potrivit art 1437 C civ,, acest nou contract va fi carmuit de reguluile referitoare la locatiunea pe termen nedeterminat.Daca insa obiectul locatiunii este un apartament sau o casa , art 1452 C civ, se consdidera ca noul contract este afectat de un termen ,, determinat de obiceiul locului.In afara de aceste reguli referitoare la termen , noul contract se considera incheiat in aceleasi conditii ca si cel anterior.Eventualele garantii , insa care ar fi asigurat executarea obligatiilor din contractul anterior,se sting acestea neputand fi reinnoite in mod tacit, fiind stipulate in mod expres. - Rezilierea.Ca orice contract sinalagmatic cu executarea succesiva, contractul de inchiriere este supus rezilierii in conditiile dreptului comun( art 1020 si art 1021 C civ).In cazul in care rezilierea contractului se face din culpa locatorului,art 1453C civ, este dator sa plateasca locatorului chiria pe tot timpul necesar contractarii unei noi incheieri ; - Pieirea lucrului inchiriat. Contractul de locatiune inceteaza de drept in cazul in care bunul inchiriat piare in totalitate( art 1423 alin 1 faza 1 si art 1439 alin 1 C civ) .Indiferent de cauza care determina pieirea.Daca pieirea se datoreaza unui caz fortuit sau de forta majora, nimeni nu datoreaza daune, dar daca pieirea se datoreaza culpei uneia dintre parti, aceasta va fi obligata la daune interese de catre cealalta parte. In cazul pieirii partiale, locatarul are alegere intre a cere reducerea proportionala a chiriei sau a cere rezilierea contractului. Desfiintarea titlului locatorului.Daca in timpul locatiunii titlul locatorului este desfiintat intr-un mod oarecare( constatarea nulitatii, anulare ,rezolutie)sau daca locatorul este evins de catre un tert, contractul de locatiune inceteaza in temeiul principiului resoluto jure dantis rezolvitur jus accipientis.

23

Instrainarea lucrului inchiriat daca exista clauza in acest sens . Art 1441C civ, contractul de locatiune inceteaza in cazul in care locatorul vinde lucrul inchiriat unui tert si in contractul de locatiune exista clauza expresa de incetare pt acest motiv.Chiar in prezenta unei astfel de stipulatii cumparatorul nu poate proceda la evacuarea intempestiva a locatarului, el fiind obligat sa-i dea un preaviz dupa obiceiul locului( art 1443 C civ).In caz de incetare a contractului de locatiune pt vanzarea lucrului inchiriat catre un tert ,locatarul are dreptul la o dezdaunare din partea locatorului (art 1442C civ) si nu poate fi evacuat de catre cumparator pana nu primeste aceasta dezdaunare,fie de la locatorul care i-o datoreaza , fie de la cumparatorul interesat sa-l evacueze ( art 1444Cciv).Legea confera locatarului un drept de retentie a lucrului pana la plata dezdaunarii ce i se cuvine.Daca plata este facuta de cumparator, aceasta, facand o plata pt altul, are un drept de regres impotriva locatorului debitor pt care a facut plata. CONTRACTUL DE INCHIRIERE A LOCUINTELOR Legea nr. 114\1996 ; ea cuprinde reglementari referitoare atat la inchirierea locuintelor in general cat si la inchirierea unor categorii speciale de locuinte, cum sant cele sociale , de serviciu, de interventie, de necesitate si de protocol. 1.Normele juridice aplicabile tuturor inchirierilor de locuinte. Incheierea , forma si continutul contractului. ; art 114\1996, inchirierea locuintelor, indiferent de proprietarul caruia apartin, se va face pe baza acordului de vointe dintre parti, consemnat intr-un inscris ce trebuie inregistrat la organele fiscale teritoriale in vederea impozitarii venitului realizat din chirii. Contractul de inchiriere trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni ( art 21 din Legea nr 114\1996) : - adresa locuintei care formeaza obiectul incheierii ; - suprafata locativa si dotarile folosite in exclusivitate su in comun ; - suprafata curtilor si gradinilor folosite in exclusivitate sau in comun ; - valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia si modul de plata ; - suma platita in avans in contul chiriei ; - locul si conditiile in care se realizeaza primirea si restituirea cheilor; - obligatiile partilor privind folosirea si intrebuintarea spatiilor care fac obiectul contractului; - inventarul obiectelor si al dotarilor aferente; - data intrarii in vigoare si durata; - conditiile privind folosinta exclusiva si in comun a partilor aflate in coproprietate; - pers care vor locui impreuna cu titularul contractului; - alte clauze convenite intre parti. Asa cum rezulta din art 22 din Legea nr.114\1996 sunt nule de drept ,clauzele care: - obliga chiriasul sa recunoasca sau sa plateasca in avans proprietarului orice suma cu titlu de reparatie ce cade in sarcina proprietarului; - prevad responsabilitatea colectiva a chiriasilor in caz de degradare a elementelor de constructii si a instalatiilor, a obiectelor si dotarilor aferente spatiilor comune ; - impun chiriasilor sa faca asigurari de daune ; - exonereaza proprietarul de obligatiile ce ai revin potrivit prevederilor legale ; - autorizeaza pe proprietar sa obtina venituri din nerespectarea clauzelor contractului de intretinere. 2.Conditii de valabilitate. El trebuie sa indeplineasca conditii de validitate prevazute in dreptul comun. 3.Efectele contractului.Ele sunt identice cu cele din dreptul comun.Legea nr.114\1996 cuprinde o serie de reglementari care genereaza efecte specifice ,contractului.Reglementari

24

referitoare la obligatiile proprietarului, la obligatiile chiriasului si la preluarea contractului de alte pers in cazul parasirii definitive a locuintei de catre titularul dreptului de inchiriere ori a decesului acestuia. Obligatiile proprietarului.art 28 din Legea nr 114\1996 prevede ca proprietarul are urmatoarele obligatii: -sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta; -sa ia masuri pt repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si de functionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei ; -sa intretina in bune conditii elementele structurii de rezistenta a cladirii, elementele de contructie exterioare ale cladirii( acoperis, fatada, imprejurimi,pavimente), curtile sau gradinile precum si spatiile comune din interiorul cladirii( casa scarii, casa ascensorului, holuri si coridoare, subsoluri, scari exterioare) -sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii cladirii( ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii decolectare a deseurilor.In cazul in care proprietarul nu isi indeplineste obligatiile care ai revin cu privire la repararea si intretinerea locuintei inchiriate, iar degradarile produse sunt de natura sa afecteze folosinta normala a cladirii sau a locuintei, lucrarile pot fi executate de chirias si in contul proprietarului retinand contravaloarea acestora din chirie,daca la sesizarea scrisa a chiriasului proprietarul nu ia masuri de executare a lucrarilor in termen de 30 de zile( art 30 din Legea 114\1996 Cciv). b) Obligatiile chiriasului. Art 29 din legea 114\1996 si se refera la : -efectuarea lucrarilor de intretinere, reparatii sau inlocuire a elementelor de constructii si instalatii din folosinta exclusiva ; -reparerea sau inlocuirea elementelor de constructii si de instalatii deteriorate din folosinta comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzatoare, indiferent daca acestea sunt in interiorul sau exteriorul clafirii. -asigurarea curateniei si igienizarii interiorului locuintei si la partile de folosinta comuna pe toata durata contractului de inchiriere.Aceste obligatii ale chiriasului subzista si in cazul subinchirierii locuintei unei terte pers ( art 29 alin 2 din Legea nr 114\1996). c) Preluarea contractului de la alte pers.art 27 din legea 114\1996 in cazul parasirii definitive a domiciliului de catre titularul contractului de inchiriere sau al decesului acestuia, incheierea continua : -in beneficiul sotului sau sotiei, daca a locuit impreuna cu titularul ; -in beneficiul descendentilor sau al ascendentilor daca au locuit impreuna cu acesta ; -in beneficiul altor pers care au avut acelasiu domiciliu cu titularul cel putin un an si care au fost inscrise in contractul de inchirier. Chiria.-Legea nr 114\1996 arata ca ,,chiria practicata pt locuinte va acoperi cheltuielile de administrare, intretinere si reparatii, impozitele pe cladiri si pe teren , precum si recuperarea investitiei in functie de durata normala stabilita de prevederile legale, precum si un profit supus negocierii intre parti.Aceste dispozitii se aplica locuintelor proprietate privata.Art 32 din Legea 114\1996,,nivelui maxim al chiriei pt locuintele aflate in proprietatea statului se stabileste prin lege speciala.Chiria maxima pt aceste locuinte se diferenteaza pe categorii de localitati si pe zone de catre consiliile locale. Subinchirierea si modificarea sau imbunatatirea locuintei inchiriate. Art 26 din Legea locuintei , chiriasul poate subinchiria ,modifica sau inbunatatii locuinta detinuta numai cu acordul prealabil scris al proprietarului. Schimbul de locuinte. Art 33 din Legea locuintei, este permis, cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea, atunci cand e cazul, sau al proprietarilor-locatori. Incetarea contractului de inchiriere.

25

Cazurile in care contractul de inchiriere inceteaza sunt : a) Expirarea termenului prevazut in contract. - la expirarea termenului stabilit in contract , inchirierea inceteaza de drept, fara vreo formalitate, chiriasul fiind obligat sa plateasca locuinta, daca partile nu au convenit reinnoirea locatiunii( art 23 din legea nr 114\1996). b) Denuntarea unilaterala de catre locatar. -art 24 lit a din Legea nr. 114\1996 chiriasul poate denunta in mod unilateral contractul cu un preaviz de 60 de zile,chiar daca este cu termen.De aici rezulta ca in contractul de inchiriere a locuintelor termenul este stipulat in favoarea chiriasului, iar nu si a locatorului, carenu poate denunta in mod unilateral un contract cu termen. c) Rezilierea cu titlu de sanctiune la cererea locatorului. -art 24 lit b din legea nr 114\1996, locatorul ( proprietar sau o alta pers decat proprietarul) poate cere rezilierea contractului atunci cand: -chiriasul nu achita chiria cel putin 3 luni consecutiv; -chiriasul pricinuieste insemnate stricaciuni locuintei, cladirii in care este situata aceasta, instalatiilor, precum si oricaror bunuri aferente lor, sau daca instraineaza fara drept parti ale acestora ; -chiriasul are un comportament care face imposibila convietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei ; -chiriasul nu respecta clauzele contractuale. Aceasta reziliere este judiciara,dar poate opera in conditiile stipularii unui pact comisoriu de ultim grad in acest sens. d) Rezilierea cu titlu de sanctiune la cererea asociatiei de proprietari. Art 24 lit e din legea nr 114\1996. asociatia de proprietari desi nu e parte in contractul de inchiriere, are dreptul de a cere rezilierea contractului chiriasului si evacuarea acestuia atunci candchiriasul nu si-a executat obligatiile ce ai revin referitor la cheltuielile cpomune pe o perioada de cel putin 3 luni , daca acestea au fost stabilite prin contractul de inchiriere in sarcina lui. e) Neuzul locuintei. Art 27 alin 3 din legea nr.144\1996, in cazul in care titularul contractului de inchiriere paraseste locuinta inchiriata si nu exista nici o pers. care sa poata prelua contractul in temeiul art 27 alin 1 din accesi lege, contractul de inchiriere inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii locuintei. f) Decesul chiriasului. -in cazul in care chiriasul decedeaza si nu exista pers care sa preia contractul in conditiile art 27 alin 1 si 2 din Legea locuintei , contractul inceteaza in termen de 30 de zile de la data inregistrarii decesului ( art 27 alin 3 dlin Legea 114\1996). Inchirierea locuintelor sociale. Art 2 lit b din Lege nr 114\1996. Def:--locuinta sociala este o ,, locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor pers sau familii , a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietii.Art 42 alin 1 din Legea nr 114\1996 , au dreptul la locuinta sociala in vederea inchirierii familiile cu un venit mediu net lunar pe ultimele 12 luni sub nivelui venitului net lunar pe familie pt care se acorda ajutor social potrivit legii, majorat cu 10 %. Nu pot benefici de locuinta sociala pers care : -detin in proprietate o locuinta ; -au instrainat o locuinta dupa 1 ianuarie 1990 ; -au beneficiat de sprijinul statului in credite si executie pt realizarea unei locuinte ; -detin in calitate de chirias o alta locuinta.

26

Inchirierea si executatrea contractului. Locuintele sociale se repartizeaza de catre consiliile locale, in ordinea de prioritate pe care acestea o stabilesc avind in vedere ordinea stabilita la art 43 din Legea nr 114\1996( tinerii casatoriti care au fiecare varsta de pana la 35 de ani, tineri proveniti din institutii de ocrotire sociala si care au implinit varsta de 18 ani , invalizii de gradul1 si 2, pers handicapate, pensionarii, veteranii si vaduvele de razboi).Contractul de inchiriere a locuintelor sociale se incheie pe o durata de 5 ani , cu posibilitatea prelungirii in conditiile mentinerii situatiei care a fost avuta in vedere la incheierea sa. Nivelui chiriei ce se achita de catre chirias nu poate depasi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni pe familie.In cazul in care venitul net lunar pe familie se modifica , locatorul va modifica in mod corespunzator chiria platita efectiv de chirias precum si subventia acordata ( art 45 alin 2 din legea nr 114\1996).Art 49 din legea nr 114\1996, beneficiarii locuintelor sociale nu pot subinchiria, cesiona dreptul de locuire sau sa schimbe destinatia spatiului inchiriat, sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere si a suportarii eventualelor daune aduse locuintei sau cladirii in care acestea se afla. Cazuri specifice de reziliere. - art 45 alin 1 din legea 114\1996 dupa ce instituie in sarcina titularului contractului de inchiriere obligatia de a comunica locatorului, in termen de 30 de zile , orice modificare produsa in venitul net lunar al familiei sale ; nerespectarea acestei obligatii atrage rezilierea contractului. - art 46 lit b din legea 114\1996 rezilierea contractului in cazul in care venitul mediu net lunar pe familie realizat in 2 ani consecutivi depaseste cu peste 20% nivelul minim prevazut la art 42 ; iar titularul contractului de inchiriere nu achita valoarea reala ( nominala) a chiriei in termen de 90 de zile, de la comunicare. Inchirierea locuintelor de serviciu. Art 2 lit d din legea nr. 114\1996. Locuinta de servicieste ,, locuinta destinata functionarilor publici,angajatilor unor institutii sau agenti ec. acorda in conditiile contractului de munca, potrivit prevederilor legale. Art 51 din legea nr 114\1996 fondul de locuinte de serviciu sant compune din locuinte existente, care raman cu destinatia de locuinte de serviciula data intrarii invigoare a legii locuintei si din locuinte noi ce urmeaza a fii realizate in viitor in conditiile art 52 si 53 din lege.Cracteristica contractului de inchiriere a locuintelor este ca ea reprezinta un accesoriu al contractului de munca al chiriasului.Art 51 alin 2 din legea nr 114\1996, conditiile si durata acestui contract se vor stabili de partile contractante. Inchirierea locuintelor de interventie. Art 2 lit e din legea nr 114\1996 ; locuinta de interventie este,, locuinta destinata cazarii personalului unitatilor ec. Sau bugetare, care prin contractul de munca indeplineste activitati sau functii ce necesita prezenta permanenta sau in caz de urgenta in cadrul unitatilor ec.A rt 54 alin 1 din legea 114\1996 locuintele de interventie urmeaza regimul juridic al locuintelo de serviciu. Inchirierea locuintelor de necesitate. Art 2 lit f din legea 114\1996 . locuinta de necesitate, este ,,locunta destinata cazarii temporare a pers si familiilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile in urma unor catastrofe naturale sau accidente , sau ale caror locuinte sunt supuse demolarii in vederea realizarii de lucrari de utilitate publica, precum si lucrarilor de reabilitare ce nu se pot efectua in cladiri ocupate de locatari. Locuintele de necesitate se inchiriaza pe baza hotararii consiliului local, pers indreptatite. Inchirierea locuintelor de protocol.

27

Locuinta de protocol, este ,,locuinta destinata utilizarii de catre pers care sunt alese sau numite in unele functii ori demnitati publice exclusiv pe durata exercitarii acestora.Lista imobilelor cu destinatie deresedinta oficiala, a celorlalte locuinte de protocol,precum si conditilor pe care acestea trebuie sa le indeplineasca prin hotarare a Guvernului. Art 58 alin 1 din legea 114\1996 , presedintele Romaniei,presedintele Senatului, presedintele Camerei de Deputatilor si primul ministru , bemeficiaqza de catre o locuinta de protocol, ca resedinta oficiala.Resedintele oficiale se atribuie de Guvern.Contractul de inchiriere a locuintelor cu destinatie de resedinta oficiala si a celor de protocol inceteaza de drept in termen de 60 de zile de la data eliberarii din functie a beneficiarului. CONTRACTUL DE MANDAT 1. Def :este contractul in temeiul caruia o pers numita mandant, imputerniceste pe o alta pers , numita mandatar, sa incheie in numele ei si pt ea animite acte juridice.Mandatul,se arata ca este un contract gratuit.In cazul in care mandatul este oneros, are si caracter sinalagmatic,iar daca este gratuit are caracter unilateral, dand nastere la obligatii doar in sarcina mandatarului.Imputernicirea pe care o da mandatul mandatarului se bazeaza pe increderea pe care cel dantai o are in cel de-al 2-lea, mandatul este un contract intuitu personae. Mandatul este un contract consensual,care ia nastere prin simplul acord de vointe al partilor, nefiind supus de lege vreunei forme speciale. Art 1533 C civ prevede ca mandatul poate fi si tacit ,sa rezulte din simple imprejurari de fapt, acesta trebuind sa fie neindoielnice in ceea ce priveste vointa de a contracta.Pt a da tertilor posibilitatea sa verifice limitele puterilor conferite de mandat mandatarului,contractul se incheie in scris.Existenta mandatului tacit ,dovada unui asemenea mandat , prin derogare se poate face prin martori sau prezumtii.Mandatul trebuie sa imbrace forma autentica numai in cazul in care legea prevede aceasta forma pt validitatea actului ce urmeaza sa fie incheiat. Deosebiri fata de alte contracte asemanatoare. Mandatul oneros se aseamanacu contractul de munca si contractul de antrepriza.Aceste contracte nu trebuie sa fie confundate ,caci in timp ce mandatul este insarcinat cu savarsirea de acte juridice,in care il reprezinta, contractul de munca si contractul de antrepriza au ca obiect savarsirea de acte sau fapte materiale.In timp ce contractul de mandat poate fi oricand revocat de mandant,contractul de munca si contractul de antrepriza ,nu pot fi revocate in mod unilateral.In timp ce mandatarul este subordonat mandantului in executarea contractului. Conditii de valabilitate. Mandantul trebuie sa aiba capacitatea necesara pt a incheia el insusi asemenea acte. Mandatarul nu trebuie sa fie in mod necesar o pers cu capacitate de exercitiu deplina.El trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.Pers cu capacitate de exercitiu restransa si pers fara capacitate ,pot incheia valabil orice acte juridice numai cu incuvintarea ocrotitorului lor legal. Intinderea mandatului. Art 1535 C civ ; mandatul poate fi general sau special. Mandatul special.este acela dat pt una sau mai multe operatiuni juridice anume determinate, in timp ce mandantul general este acela prin caremandatarul este imputernicit sa se ocupe de ,, toate afacerile mandantului.Intre notiunile de mandat expres si mandat tacit,pe de o parte si notiunile de mandat in general si mandat special, pe de alta parte, nu exista suprapunere,primele referindu-se la forma mandatului, iar in cele din urma la intinderea mandatului. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare. Pornind de la pericolul ca mandatarul sa actioneze in detrimentul mandantului in cazul actului cu sine insusi sau al unuia dintre mandanti in cazul dublei reprezentari,actele mentionate sunt supuse anularii pt dol prin reticenta.

28

Efectele contractului de mandat. -contractul de mandat produce efecte intre partile contractante,iar pe alta parte dupa incheierea actelor juridice care formeaza obiectul mandatului si fata de tertii contractanti. Efectele intre mandat si mandatar. Obligatiile mandatarului sant : - Obligatia de a indeplini mandatul, acceptat de el este prevazut sub sanctiunea daunelor interese de art 1539 alin 1 C civ. Art 1540 alin 1 Cciv,, mandatarul raspunde nu numai pt dol ci si pt culpa comisa in executarea mandatului.Raspunderea mandatarului are criteriul culpei ca temelie,rezulta ca el nu va raspunde pt neexecutare, in cazul in care aceasta se datoreaza culpei mandantului.Mandatarul nu raspunde de pierderea fortuita a unui lucru incredintat de mandant, chiar daca se dovedeste ca l-ar fi putut salva sacrificand un lucru al sau ,art 1566 C civ. Art 1522 pct3 Cciv,, contractul de mandat inceteaza prin moartea mandantului, art 1539 alin 2 impune mandatarului intr-un asemenea caz obligatia de a termina afacerea inceputa, daca din intarziere ar executa un pericol.In cazul in care mai multi mandatari au fost imputerniciti printr-un mandat unic, acestia sunt tinuti ,la executarea mandatului, afara de cazul in care acest lucru a fost anume stipulat prin contract. - Obligatia de a da socoteala. Mandatarul lucreaza in numele si pt mandant ; art 1541 C civ il obliga pe acesta , oricand ai va cere , sa dea socoteala mandantului de actele indeplinite de el in puterea mandatului si de a-i remite tot ceea ce a primit in calitatea lui de reprezentant, chiar daca ceea ce a primit nu s-ar fi cuvenit celui reprezuntant. Sumele de bani incasate de mandatar pt mandant in temeiul mandantului sunt purtatoare de dobanzi , in principiu de la data la care sunt solicitate de mandant, iar in cazul in care au fost intrebuintate de mandatar in interes propriu, chiar de la data acelei intrebuintari, fara nici un fel de punere in intarziere( art 1544 Cciv). Momentul nasterii dreptului material la actiuneal mandantului impotriva mandatarului pt restituirea bunurilor primite de aceasta in temeiul mandatului, momentul de la care inceapa sa curga termenul prescriptiei extinctive.In cazul in care este vorba de restituirea unor sume de bani rezultate din vanzarea unor bunuri ale mandantului, dreptul material la actiune se naste de la data incetarii mandatului prin executare. - Obligatia de a raspunde pt faptele pers.substituite in executarea mandtului. Mandantul are dreptul de a permite mandatarului sa-si substituie o alta pers in executarea mandantului. Aceasta ingaduinta ea trebuie sa fie expresa.Mandatarul nu raspunde insa de daunele cauzate prin delict de o terta pers. In toate cazurile de substituire legea confera mandantului dreptul de a actiona si direct impotriva substituitului. Obligatiile mandantului. - accea de a dezdauna pe mandatar de cheltuielile facute in executarea mandatului ; - da a-i plati mandatarului remuneratia cuvenita in cazul in care mandatul este oneros. Obligatia de a dezdauna pe mandatar de cheltuielile facute. Mandantul este tinut sa dezdauneze pe mandatar pt cheltuielile facute de acesta in lagatura cu executarea mandatului.Cu conditia ca mandatarului sa nu i se poata imputa nici un fel de culpa, mandantul nu se poate sustrage de la plata acestor sume , chiar daca operatiunile desfasurate in temeiul mandatului nu au adus rezultatul dorit, aceste sume neputand fi nici reduse de mandant sub cuvant ca ar fi putut fi mai mici.Sumele avansate de mandatar in contul executarii mandatului sunt purtatoare de dobanzi fara punere in intarziere chiar din momentul avansarii lor ( art 1550 C civ).Conform art 1549 C Civ ,mandantul este dator sa dezdauneze pe mandatar pt pierderile suferite cu ocazia executarii mandatului, cu conditia sa nu i nse poata imputa nici o culpa in producerea acestora. Obligatia de plata a remuneratiei. -in cazul mandatului oneros,mandantul este obligat sai plateasc mandatarului onorariul pe care la promis( art 1547 C civ).Mandatul oneros este un contract sinalagmatic ,obligatia de plata a onorariului convenit este legata de indeplinirea obligatiilor corelative asumate de

29

mandatar.Obligatiile mandatarului fiind de mijloace si nu de rezultat.Mandatarul este in drept sa invoce un drept de retentie asupra lucrurilor primite pt mandant in temeiul contractului de mandat , pana ce acesta ai achita sumele cuvenite cu titlu de dezdaunare sau de onorariu. Efectele fata de terti. Raporturile dintre mandant si terti.actele juridice incheiate de mandatar in numele si pe seama mandantului produc efecte direct in pers acestuia.Mandantul suporta direct efectele actelor incheiate de mandatar numai in masura in care aceasta a actionat in limita puterilor ce i-au fost conferite( nart 1546 alin 1C civ). Raporturile dintre mandatar si terti.----intre mandatar si tertii cu care contracteaza nu se leaga nici un raport juridic direct.Daca tertul nu a putut lua la cunostinta de limitele puterilor mandatarului, acesta din urma va fi tinut raspunzator fata de cel dintai. Incetarea mandatului. Cazuri comune de stingere a obligatilor contractuale, sunt :-executarea,-expirarea termenului , -realizarea conditiei rezolutorii ; Cazuri de incetare potrivit art 1552 Cciv sunt : a) revocarea ; b) renuntarea mandatarului ; c) moartea , interdictia,insolvabilitatea sau falimentul uneia dintre parti. Revocarea mandatului. Art 1553C Civ,mandantul poate revoca oricand doreste.In cazul mandatarului oneros , mandatarul poate obtine o despagubire daca demonstreaza ca revocarea a fost intempestiva sau abuziva.Revocarea madatului se poate face atat expres cat si tacit.Revocarea mandatului care nu a fost notificta decat mandatarului nu estre opozabila tertilor. Renuntarea mandatarului. Indiferent ca mandatul e gratuit sau oneros, legea ( art 1556 alin 1 C civ) ingaduie mandataruluisarenunte la mandat notificand mandatarului acest lucru.Daca din faptul renuntarii rezulta pt mandat o paguba ,mandatarul este obligat sa o repare. Moartea, interdictia, insolvabilitatea sau falimentul uneia dintre parti. Art 1552pct 3 C civ,prevede ca mandatul inceteaza prin moartea ,interdictia ,insolvabilitatea sau falimentul mandantului sau mandatarului. 1) in caz de moarte a mandatarului,art 1559 C civ,obliga pe erezii acestuia sa instiinteze pe mandant de acest lucru si sa ingrijeasca de interesele lui, in raport cu imprejurarile,pana ce aceasta va fi in masura sa le preia direct sau printr-un mandatar ; In caz de moarte a mandantului,mandatarul este obligat sa termine afacerile incepute anterior in numele mandantului, daca din intarziere ar putea rezulta un pericol ; 2) in ce priveste interdictia , insolvabilitatea , sau falimentul, acestea intra in categoria imprejurarilor care provoaca incapacitati. Exceptie de la dispozitiile art 1552 pct 3 C civ, art 71 C pr. Civ arata ca mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea si nici prin survenirea incapacitatii mandantului,durand pana la retragerea lui de catre mostenitori ori de cate reprezentantul legal al incapacitatii. Efectele incetarii mandatului. -din momentul incetarii mandatului, mandatarul nu il mai poate reprezenta in mod valabil pe mandant.Indiferent de cauza care provoaca incetarea mandantului, mandatarul este obligat sa restituie inscrisul care a fost imputernicit, precum si orice alte acte primite de el in temeiul mandatului.C odul civil ( art 1557-1558) solutioneaza problema in sensul ca actele juridice in discutie sunt valabile in masura in care tertul contractant a fost de buna-credinta la data incheierii lor , adica nu a cunoscut nici el cauza de incetare a mandatului. Mandatul fara reprezentare. Def :--o pers lucreaza pt o alta pers in temeiul unei imputerniciri primite de la acestea , dar in raporturile cu tertii cu care contracteaza se comporta ca si cand ar lucra in nume propriu si nu in calitate de reprezentant al altuia. Reprezentarea nu este esenta mandatului,sub denumirea de contract de interpunere de persoane.Mandatul fara reprezentare

30

este un caz particular de simulatie prin interpunere de pers.Mandatul fara reprezentare poate avea drept scop fie ascunderea de catre mandant a identitatii sale in operatiunea pe care mandatarul o face pt el , fie ocolirea unei prohibitii care nu ai ingaduie personal un anumit act. Efectele contractului. Mandatul fara reprezentare creeaza intre mandant si mandatar raporturi juridice similare celor care se nasc dintr-un mandat cu reprezentare.Daca insa contractul incheiat de mandatar este unul din categoria celor care se incheie intuitu personae, in virtutea legii, mandantul nu poate obtine recunoasterea sa directa ca proprietar pe calea declararii simulatiei, ci poate doar sa ceara ca mandatarul sa fie obligat sa-i transmita printr-un nou act translativ proprietatea,daca acest lucru este legal. 2) intre mandatar si tertul contractant se creeaza raporturi juridice directe specifice actului juridic incheiat intre acestia, in timp ce 3) intre mandant si terti in principiu ,, nu se nasc raporturi juridice directe , neputand actiona unul impotriva celuilalt decat pe calea actiunii oblice.Prin exceptie , daca tertul este participant direct la simulatie , intre el si mandant se leaga raporturi juridice directe, aidoma celor care decurg dintr-un mandat cu reprezentare. CONTRACTUL DE COMODAT 1. Def :Comodatul sau imprumutul de folosinta este contractul in temeiul caruia o pers, numita comodant,remite spre folosinta temporara si gratuita unei alte pers, numita comodatar,un bun individual determinat cu obligatia pt aceasta din urma da a-l restitui in natura la un anumit termen ( art 1560 C civ).Bunul imprumutat trebuie restituit in natura de catre comodatar , rezulta ca in principiu , comodatul poate avea ca obiect doar bunuri nefungibile ; in cazul in care imprumutul poarta asupra unui bun fungibil, contractul nu este un comodat , ci un mutuum, adica un imprumut de consumatie. - Comodatul este un contract real , el neputandu-se naste valabil prin simplul consimtamant al partilor , ci numai prin traditiunea materiala a bunului asupra caruia poarta.Comodatul se naste in mod valabil.Predarea lucrului nu este in sine suficienta pt incheierea valabila a contractului de comodat, atata timp cat intre parti nu sa realizat un acord de vointe in acest sens.In cazul in care acordul de vointe se realizeaza fara a se face si traditiunea materiala a lucrului, ia nastere un antecontract de comodat din care decurge obligatia( de a face) de a incheia in viitor contractul real prin traditiunea materiala a bunului imprumutat. Art 1561 C civ ,, comodatul este un contract esetialmente gratuit.In cazul in care folosinta lucrului s-ar transmite contra unui folos din partea imprumutatorului , nu mai poate fi vorba de un comodat ci de o locatiune. - Comodatul este un contract unilateral pt ca da nastere la obligatii obligatii numai in sarcina comodatarului.Obligatia de restituire de comodat a cheltuielilor facute de acestea pt conservarea bunului, dar asemenea obligatii nu izvoresc din contractul de comodat, ci din alte surse de obligatii cum sunt gestiunea de afaceri , imbogatirea fara justa cauza sau raspunderea delictuala. Conditiile de valabilitate. -sunt supuse dreptului dreptului comun( art 948-968C civ).Imprumutul de folosinta intra in categoria actelor de administrare , partilor contractante li se cere sa aiba doar capacitate de a incheia asemenea acte. Nefiind translativ de proprietate , comodantul poate fi si o alta pers decat proprietarul bunului, cum sunt de pilda ,uzurfructuarul sau locatarul.Obiectul contractului de comodat ,fiind atat un bun mobil cat si imobil. Efectele contractului. Odata valabil incheiat contractul de comodat, comodatarul dobandeste folosinta bunului, avut in vedere de parti . Comodatarul este un simplu detentor precar al bunului imprumutat, art 1562 C civ.

31

Obligatiile comodatarului. Art 1564-1571 Cciv. - de a conserva lucrul imprumutat,art 1564 C civ prevede : ,,comodatarul este dator sa ingrijeasca , ca un bun proprietar, de conservarea lucrului inchiriat.Comodatarul raspunde pt pieirea sau deteriorarea din culpa sa a bunului imprumutat.El raspunde fata de comodat chiar si in cazul in care degradarea bunului a fost produsa de un tert caruia i-a incredintat bunul.Exceptie : comodatarul este raspunzator de pieirea fortuita a lucrului imprumutat daca l-ar fi putut salva,inlocuindu-l cu un bun asl sau sau daca ambele lucruri fiind in pericol . - De a folosi lucrul imprumutat conform destinatiei sale. Art 1564 Cciv, sub sanctiunea daunelor interese, comodatarul este obligat sa foloseasca lucrul imprumutat conform destinatiei sale , determinate fie prin natura lui fie prin conventia partilor.In cazul in care comodatarul se foloseste de lucrul imprumutat altfel decat conform destinatiei sale , el este raspunzator de pieirea sa sau deteriorarea acestuia,chiar daca survine ca urmare a unui caz fortuit ( art 1565 C civ). - Dea supotra cheltuielile de folosinta ale lucrului. -cheltuielile necesare pt uzul curent al lucrului imprumutat( ex : cele legate de hrana necesara unui animal de povara sau combustibilul necesar pt autovehicul) facuta de comodatar nu pot fi cerute de acestea de la comodant( art 1569C civ) in afara de acazurile in care partile au convenit in acest sens. - De a restitui in natura lucrul imprumutat la scadenta. - obligatia de restituire a lucrului imprumutat de catre comodatar este expres formulata in art 1560 C civ.Aceasta obligatie este scadenta la termenul stipulat de parti in contract, iar in lipsa de stipulatie de la data la care comodatarul s-a servit de lucrul imprumutat pt trebuinta in vederea careia a contractat( art 1572 C civ). Daca comodatarul nu restituie la termen lucrul imprumutat , el devine raspunzator de pieirea sau deteriorarea acestuia,chiar si in cazul in care se datoreaza unui caz fortuit( art 1565C civ) , afara de situatia in care se dovedeste ca lucrul ar fi pierit si la proprietar( art 1156 alin 1 C civ).In situatia in care comodatarul refuza restituirea lucrului imprumutat, comodantul are la dispozitie 2 actiuni : ---- o actiune reala in revendicare, care esteimprescriptibila , dar care presupune cu necesitate dovedirea dreptului de proprietate dovedirea dreptului de proprietate din partea comodantuluireclamant ; ----- o actiune personala ex contractu , care desi prescriptibila in termenul general de 3 ani prezinta avantajul ca nu necesita decat dovedirea incheierii contractului , in conditiile dreptului comun, nu si a proprietatii bunului imprumutat.Obligatia de restituire in natura a lucrului imprumutat este principala , iar cea d plata prin contraechivalent, neputandu-se recurge la ea decat in cazul in care imposibilitatii executarii obligatiei principale. Art 1570C civ., interzice comodatarului sa retina lucrul imprumutat ,, sub cuvant de compensatie pt creanta ce are asupra comodantului.Art 1145 C civ,, compensatia nu poate avea loc decat intre 2 datorii,, care au ca obiect o suma de bani, o cantitate oarecare de lucruri fungibile de aceeasi speciecomodatul nu poate avea ca obiect decat lucruri nefungibile.Se admite posibilitatea invocarii de catre comodatar a unui drept de retentie asupra lucrului imprumutat in cazul in care comodantul are ca debit catre el in legatura cu bunul imprumutat. Pe timpul exercitarii dreptului de retentie comodatarul nu are dreptul de a folosi in continuare dreptul. e)De a raspunde in mod solidar,in cazul in care unul si acelasi lucru este imprumutat de mai multi comodatari. Art 1571C civ instituie intre comodatarii care au imprumutat unul si acelasi lucru o solidaritate legala pasiva pt executarea obligatilor care deriva din contracxtul de comodat.

32

Obligatiile comodantului. Def :Comodantul este un contract unilateral , care creeaza obligatii doar in sarcina comodatarului, in principiu , comodantului nu ai revin obligatii care sa-si aiba izvorul in contractul incheiat. Obligatiile extra-contractuale ale comodantului : - obligatia de a restituire a cheltuielilor de conservare facute de comodar cu lucrul imprumutat pe parcursul executarii contractului. Art 1574 C civ, obliga in mod expres pe comodant sa restituie comodatarului cheltuielile extraordinare, necesare si urgente facute de acesta pe parcursul executarii contractului pt conservarea lucrului imprumutat. - Obligatia de reparare a daunelor cauzate comodatarului de viciile lucrului imprumutat. Daca lucrul imprumutat ai cauzeaza comodatarului daune datorita viciilor sale,pe care comodantul le-a cunoscut si nu lea prevenit( art 1575 C Civ).Viciile sunt ascunse. - Obligatia de reparare a daunelor cauzate prin fapte delictuale de catre comodant. Raspunderea pe temei delictual a comodantului in cazul in care comodatarul a fost pus in situatia de a fi deposedat de bunul imprumutat inaintea implinirii termenului contractual,datorita actiunii unui tert caruia comodantul ia instrainat bunul intre timp. Transmiterea pe cale succesorala a drepturilor si obligatilor derivand din contractul de comodat. Art 1563 C civ, drepturile si obligatiile care deriva din contractul de comodat nu se sting prin decesul uneia sau alteia dintre partile contractante,ci se transmit pe cale succesorala la erezii celui decedat ; exceptie :cazul in care comodatul a fost incheiat in considerarea pers comodatarului, imprejurare in care erezii acestuia nu mai sunt in drept sa continue folosinta lucrului imprumutat, fiind obligati la restituire. Incetarea comodatului. -contractul de comodat inceteaza prin epuizarea efectelor in vederea carora a fost incheiat. -comodantul poate cere justitiei rezilierea contractului conform regulilor de drept comun, fiind posibil ca rezilierea sa se produca si de drept in cazul stipularii unui pact comisoriu expres in acest sens. CONTRACTUL DE IMPRUMUT DE CONSUMATIE 1 Def : este contractul prin care o pers , numita imprumutator, transmite unei alte pers , numita imprumutant , proprietatea asupra unei catimi de bunuri de gen in vederea consumarii lor, cu obligatia e a restitui la scadenta o cantitate egala de bunuri de acelasi gen si calitate ( art 1567C Civ). *Imprumutul de consumatie ca si comodatul este un contract real, care nu se poate naste valabil fara traditiunea lucrului de la imprumutator la imprumutat.Imprumutul de consumatie poate avea ca obiect doar bunuri fungibile si consuptibile , prin natura lor, el fiind un contract translativ de prioprietate, prin care imprumutantul devine proprietarul lucrurilor imprumutate, cu toate consecintele legale care decurg din ea. * este un contract unilateral, dand nastere la obligatii doar in sarcina imprumutantului, nu si a imprumutatorului. *el poate fi atat gratuit, adica fara contraechivalent in privinta imprumutatorului, dar si oneros ,legea ingaduind ca imprumutatorul sa obtina un contraechivalent ( dobanda) Conditiile de validitate. -sant cele din dreptul comun art 948-968 C civ.In legatura cu capacitatea partilor contractante ,mutuum-ul este translativ de proprietate atat din partea imprumutatorului cat si din partea imprumutantului, pt valabilitatea contractului se impune ca acestia sa aiba capacitatea de a dispune de bunurile care formeaza obiectul imprumutului, respectiv restituirii ; este motivul pt care incapabilii, nu pot incheia singuri in mod valabil imprumuturi

33

de consumatie , ci numai cu acordul reprezentantilor legali si ai autoritatii tutelare art 129alin2 si art 147 C fam. Efectele contractului. -imprumutul de consumatie da nastere la obligatii doar in sarcina imprumutantului. Obligatiile imprumutantului. a) Obligatia de restituire.art 1584 C civ,, imprumutatul este dator sa restituie lucrurile imprumutate in aceasi calitate si cantitate si la timpul stipulat. Obligatia de restituire a imprumutului este esenta acestui contract, ea functionand chiar si in cazul in care nu a fost prevazut in mod expres in contract, fiind intodeauna subanteleasa.Restituirea nu poate fi ceruta de imprumutator inainte de scadenta ( art 1582Cciv).Daca nu sa stabilit un termen de restituire instanta de judecata este in drept, ca la cererea imprumutatorului sa stabileasca un termen,in functie de conditiile cauzei.In cazul in care in contract sa stipulat ca imprumutul se restituie atunci cand imprumutatul va putea sau cand va avea mijloace, instanta de judecata este aceea care va fixa termenul de restituire. Art 1583 C civ. , partile indica resursa din care se va face restituirea sumei imprumutate; stipulatie care se considera ca instituie un termen suspensiv incert. Art 1583 C civ este aplicabil si in cazul in care imprumutatul se obliga sa restituie imprumutul cand va voi ; obligatia de restituire fiind certa in privinta existentei sale si incerta doar in privinta momentului executarii ei. Obligatia de restituire a imprumutului este sanctionata cu o actiune personala apartinand imprumutatorului sau succesorilor sai in drepturi.Dreptul material la actiunea in restituire este prescriptibil. Momentul dreptului in discutie difera dupa cum imprumutul este cu termen sau nu. a) imprumutul are stipulat un termen,este neindoielnic ca momentul nasterii dreptului material la actiune este acela al implinirii termenului. b) daca imprumutul nu are stipulat un termen de restituire, sau are un termen incert.In cazul unor imprumuturi succesive acordate de unul si acelasi imprumutator unuia si aceluiasi imprumutat,fara stipularea unui termen de restituire, prescriptia curge pt fiecate imprumut in parte.Dupa expirarea termenului de prescriptie , obligatia de restituire nu se stinge cu totul ci devine imperfecta( naturala). In ce priveste locul restituirii imprumutului,acesta este cel stabilit de parti in contract ,iar in lipsa de el , este cel al incheierii contractului.Art 1585 alin1 Cciv, prevede in cazul in care imprumutatul nu-si poate totusi indeplini obligatia de restituire a unei cantitati similare de bunuri de aceeasi calitate cu cele primite imprumut, restituirea se va face prin echivalent banesc. Obiectul imprumutului al reprezinta o suma de bani indiferent de cresterea sau scaderea valorii reale a monedei, imprumutatul trebuie sa restituie suma numerica aratata in contract ( art 1578C civ) ; art 1578 C civ care arata ca nu sant aplicabile in cazul in care schimbarea cursului monedei are loc dupa scadenta si dupa ce imprumutatul a fost pus in intarziere pt restituirea sumei datorate.In ce priveste imprumutul de producte (grau, seminte),restituirea se va face in cantitatea si calitatea imprumutului efectiv primit,indiferent de cresterea sau scaderea valorii acestor bunuri, in intervalul de timp si la data contractarii si pana la scadenta.Art 1578-1579C civ, fiind supletive , partile sant libere sa convina asupra unor clauze prin care sa se tina seama de fluctuatia valorica in timp a bunurilor imprumutate, astfel incat bunul sa se restituie la scadenta bunuri( inclusiv bani) echivalente in termeni reali celor imprumutate,nu doar nomina.Nerestituirea bunurilor imprumutate sau a contravalorii acestora la scadenta atrage plata la daune-interese(dobanzi)de la data cererii prin instanta de judecata a imprumutului, art 1586C civ. b) Obligatia de plata a dobanzii in cazul imprumutului cu dobanda. Art 1587 C civ,prevede posibilitatea stipularii unor dobanzi in cazul imprumuturilor de bani , produse sau alte bunuri mobile.Dobanda este o contraprestatie pe care imprumutatul o datoreaza imprumutatorului pe langa aceea de restituire a lucrului imprumutat in sine.Dobanda pt imprumuturile banesti cade sub incidenta decretului nr 311\1954, care stabileste dobanda la 6% pe an.Stipularea intr-o conventie a unei dobanzi mai mari de 6% pe an este nula absolut, iar imprumutatorul este

34

supus sanctiunii pieirii dreptului la dobanda,in favoarea statului.In materie comerciala pot fi practicate dobanzi mult superioare celei de 6%. Decretul nr 311\1954 ,este complet depasit ca dobanda legala sa se situeze sub rata inflatiei recunoscute oficial ; in mod normal , dobanda legala trebuie sa acopere rata inflatiei si sa acorde si cateva procente in plus.Dobanda legala trebuie sa fie cea situata cel putin la nivelul scontului Bancii Nationale. Dobanda trebuie sa fie expres stipulata in contract ,ea neputand fi prezumata . In cazul in care partile stipuleaza in contract ca imprumutul este cu dobanda dar nu se specifica cat anume,se aplica automat dobanda legala. Dobanda se calculeaza numai asupra capitalului( suma imprumutata),dobanda la dobanda (anatocismul) fiind oprita de lege( art 3 din legea nr 311\1954). Termenele la care se face plata dobanzilor sunt cele stabilite de parti plata lor se face lunar.Art 1588 C civ arata ca in cazul in care imprumutatul plateste dobanzi fara ca acestea sa fi fost stipulate in contract sau plateste dobanzi mai mari decat cele stipulate, el nu poate face nici repetitiunea sumei achitate si nici imputatia acestora asupra capitalului. Dovada platii dobanzilor se face in conditiile dreptului comun .Art 1590 C civ instituie prezumtia platii dobanzilor in cazul in care imprumutatorul elibereaza dovada de plata ( chitanta) a capitalului fara vreo referire la dobanzi.Dobanzile se platesc pe masura restituirii imprumutului, cand se restituie si ultima rata a imprumutului, dobanda este si ea achitata.Aceasta prezumtie este absoluta. Obligatiile imprumutatorului. -este un contract unilateral ; el creeaza obligatii doar in sarcina imprumutantului. Ca si in cazul comodatului art 1580C civ pune in sarcina imprumutatorului raspunderea pt viciile lucrului imprumutat, pe care cunoscandu-le nu lea comunicat imprumutantului. Incetarea contractului. -el inceteaza prin restituirea imprumutului si a dobanzilor aferente,indiferent daca acestea se fac in mod voluntar sau prin executarea silita.Contractul de imprumut de consumatie mai poate inceta si prin reziliere,remitere de datorie,confuziune,compensatie,sau dare in plata. CONTRACTUL DE ARENDA Este reglementat de Legea nr 16\1994 privind arendarea. 1 Def :- prin arendare se intelege contractul incheiat intre proprietar uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole si arendas cu privire la exploatarea bunurilor agricole, pe o durata determinata si la un prt stabilit de parti. Bnurile agricole care pot forma obiectul juridic sunt prevazute la art 1 alin 2 din Legea nr. 16\1994;terenuri agricole productive-arabile ,vii ,livezi,pepiniere viticole, pomicole, de arbusti fructiferi,plantatii de hamei si duzi, pasunile impadurite , terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice ,amenajari piscicole, drumuri tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care deservesc nevoile productiei agricole, terenuri le neproductive care pot fi amenajate pt productia agricola, constructii de orice fel,masinile si utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.

2.Caractere juridice. -contractul de arendare este un contract civil de locatiune.El este un contract a)sinalagmatic(bilateral), b)oneros,c)comutativ,d)cu executare succesiva in timp, e)solemn, f)netranslativ de proprietate si g)intuitu personae( din punct de vedere al arendasului). 3.Conditii de valabilitate. -arendarea trebuie sa intruneasca conditiile de valabilitate ale oricarei conventii, prevazut la art 948-968 C civ ;

35

-contractul trebuie sa intruneasca conditii specifice de valabilitate. a)Contractul de arendare este un contract solemn , forma scrisa fiind ceruta in cazul sau ad validitatem.In vederea asigurarii opozabilitatii fata contractului fata de terti legea(art 6 alin 1 din legea nr 16\1994) instituie obligativitatea indeplinirii unor formalitati de publicitate care se realizeaza prin depunerea contractului in termen de 15 zile de la data incheierii lui la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla bunurile arendate si inregistrarea acestuia fiind intr-un registru special tinut de secretarul acelui consiliu.Atunciu cand bunurile arendate sunt situate pe raza teritoriala a mai multor consilii locale, contractul trebuie sa fie depus si inregistrat la fiecare din aceste consilii.Contractele de locatiune imobiliara sunt supuse transcrierii in registrele de publicitate imobiliara doar daca sunt incheiate pe perioade mai lungi de 3 ani ,contractele de arendare sunt supuse unei forme de publicitate specifice,indiferent de durata acestora. b)Referitor la capacitatea partilor contractante , Legea arendarii stabileste cateva reguli specifice contractului in discutie.Astfel, arendatorul,regula este ca poate da in arenda orice titular al unui drept de proprietate , de uzufruct sau alt drept real asupra vreunuia din bunurile enumerate la art 1 alin2 din Legea nr. 16\1994.Exceptie : nu pot da in arenda regiile autonome, institutile de cercetare si productie agricola, societatile comerciale si alte unitati care au in proprietate sau administrare terenuri proprietate de stat.In privinta arendasilor,in cazul in care acestia sunt pers fizice, trebuie sa aiba cetatenia romana si domiciliul in romania(art 3 alin2 din Legea nr 16\1994), iar in cazul in care sunt pers juridice romane, acestea trebuie sa aiba nationalitatea romana, sediul in romania si ca obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole( art 3 alin 3 Legea nr 16\1994).Art 18 din legea arendarii,, functionarii publici si salariatii din conducerile administrative ale regiilor autonome cu profil agricol , ale institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricola, nu pot lua in arenda bunurile agricole prevazute la art 1 din aceasi lege.Dispozitiile legale mentionate mai sus ingradesc capacitatea de folosinta a pers la care se refera , iar incalcarea lor atrage nulitatea absoluta a contractului. Continutul contractului. Art 5 din Legea nr 16\1994 , contractul de arenda trebuie sa cuprinda clauze referitoare la : -1) partile contractante cu domiciliul(sediul) acestora ; -2) obiectul arendarii , cu descrierea amanuntita a tuturor bunurilor agricole arendate, inventarul acestora si planul de situatie al terenurilor ; -3) obligatiile stabilite de parti de comun acord ; -4) durata arendarii ; -5)cuantumul arendei ,cu modalitatile si termenele de plata a acesteia ; -6) raspunderea partilor contractante ; -7) alte clauze cum ar fi cele referitoare la cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitatilor naturale , ori cele referitoare la suportarea pierderilor in caz de pieire totala sau partiala a bunurilor arendate. Durata arendarii contractului trebuie sa se vada data la care intra in vigoare si data la care anceteaza.Termenul arendarii nu pote fi mai mic de 5 ani. Exceptie :durata arendei poate fi mai mica ded 5 ani cand obiectul arendarii il constituie plantatii de vita de vie , de pomi, de arbusti fructiferi , de hamei, duzi in declin iar durata de exploatare a acestora este mai mica de 5 ani.Durata contractului de arendare pote fi mai mica de 5 ani in cazul in care obiectul arendarii il formeaza suprafete de teren mai mici de 1ha. 4. Efectele contractului. -contractul de arendare da nastere la la obligatii in sarcina ambelor parti contractante. A. Obligatiile arendatorului. Art 8 alin 1 din Legea nr 16\1994 arendatorul are urmatoarele obligatii :

36

-de a preda bunurile arendate la termenul si conditiile stabilite in contract; -de a garanta pe arendas de evictiune. -in conditiile dreptului comun, in materie de locatiune,arendatorul raspunde pt viciile lucrului dai in arenda. B. Obligatiile arendasului. Art8 alin 2 Legea 16\1994: -de a folosi bunul arendat ca bun proprietar; -de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate ; -de a plati arenda la termenele si conditiile stipulate in contract ; -de a restitui bunurile arendate la incetarea contractului ; -de a anunta pe arendator de orice incercare de valorificare a unui drept de catre un tert asupra bunului arendat. Art 13 din Legea arendarii, plata arendei,poate fi stabilita in natura, in bani sau atat in natura cat si in bani.Arenda in natura se stabileste intr-o cantitate determinata de produse agricole , cuprinsa intre limitele minime si maxime ale productiei preconizate.Arenda in bani , consta in echivalentul in lei al produselor agricole ce reprezinta arenda in natura , plata facandu-se la termenele aratate in contract ,la preturile practicate pe piata locala la momentul platii.Arendasul nu poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat decat cu acordul prealabil scris al proprietarului(art 20 din legea nr 16\1994).La inceterea contractului , arendasul are obligatia de a restitui arendatorului lucrul arendat. Subarendarea si cesiunea contractului. Art 22 alin 2 si 3 din Legea nr 16\1994., spre deosebire de dreptul comun in materie de locatiune, subarendarea totala sau partiala sunt interzise sub sanctiunea nulitatii absolute. 5.Incetarea contractului. -prin ajungere la termen ; -prin rezilierea contractului de comun acord de catre partile contractante inaintea implinirii termenului ; -prin rezilierea contractului cu titlu de sanctiune pt neindeplinirea culpabila a obligatiilor contractuale de catre una sau alta din partile contractante ; -prin pieirea fortuita in intregime a bunului care formeaza obiectul arendei -prin desfiintarea titlului arendatorului. CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA Este reglementat de Codul civil la art 1639-1651. 1 Def :renta viagera consta in dreptul unei pers , numita credirentier, de a primi periodic,atata timp cat traieste o anumita suma de bani , numita renta , de la o alta pers , numita debirentier. Rena viagera poate fi infiintata cu a) titlu oneros,caz in care credirentierul da ceva in schimbul rentei ; b) cu titlu gratuit,caz in care credirentierul nu ofera nimic in schimbul rentei. Art 1642 alin 1 Cciv,, renta poate fi infiintata si in favoarea unei terte pers,constituirea se face printr-o stipulatie pt altul, in care cel ce constituie renta este stipulant,debirentierul este promitent, iar credirentierul este beneficir.In cazul in care renta se constituie prin donatie sau testament,deci cu titlu gratuit, ea trebuie sa intruneasca conditiile de forma prevazuta de lege pt aceste acte(art 1640 alin 2 Cciv). Atat rentele constituite prin donatie sau testament , cat si cele formate prin stipulatie in favoarea unui tert sunt supuse reductiunii,daca depasesc cotitatea disponibila si sunt nule daca sau facut in favoarea unor pers incapabile de a primi liberalitati. Caractere juridice. -daca rena este constituita prin donatie sau testament, caracterele juridice ale actului constitutiv sunt cele specifice acestor acte cu titlu gratuit ; caracterul aleatoriu fiind exclus in

37

cazul acestor rente.Daca constituirea se face printr-un act cu titlu oneros,acesta are caractere juridice specifice si anume :a) aleatoriu,in functie de data necunoscuta a decesului credirentierului, la incheierea actului nu se stie care parte va iesi in castig si care va pierde ; b) bilateral, fiecare parte asumandu-si obligatii in schimbul prestatiilor celeilalte part ; c) consensual,conform regulii de drept comun ;d) translativ de proprietate,prin incheierea ei realizandu-se ca si in cazul vanzarii transferul dreptului de proprietate de la credirentir la debirentier.Este posibil ca partile sa cada de acord ca debirentierul sa achite credirentierului in schimbul prestatiei sale , pe langa renta si o anumita suma de bani sau sa-i dea un anumit bun ;contractul astfel incheiat pote fi calificat ca fiind de renta viagera , de vanzare cumparare sau de schimb, dupa cum prestatia principala este renta , pretul sau lucrul dat in schimb, dupa caz. Conditiile de valabilitate. -sant cele ale donatiei sau testamentului , in cazul in care ea constituie o liberalitate si cele ale vanzarii-cumpararii,mai putin conditiile referitoare la prt, in cazul in care este formata printrun contract cu titlu oneros.In ce priveste obiectul prestatiei credirentierului, se considera in mod unanim ca acesta poate sa constea atat intr-un imobil , cat si in orice alt lucru mobil, inclusiv o suma de bani.Obiectul obligatiei debirentierului nu poate sa constea dect intr-o suma de bani sau anumite calitati de bunuri fungibile la anumite intervalle de timp. Art 1644 C civ,,renta viagera constituita in favoarea unei pers moarte in momentul incheierii contractului,,este fara lucrare.Aici e vorba de o nulitate determinata de lipsa de cauza a contractului, caracterul aleatoriu fiind exclus. Art 1645Cciv, declara fara echivoc nul contractul de renta incheiat cu o pers afectata de o boala de care moare in interval de 20 de zile de la data incheierii contractului.Elementul aleator lipseste. Efectele contractului de renta viagera. Obligatii : -din partea credirentierului,de a transfera proprietatea bunuli promis debirentierului si de al garanta pe acesta de linistita posesiune a lucrului precum si pt viciile ascunse ale acestuia, iar din partea debirentierului, de a achita ratele de renta la termenele stipulate in contract si de ai garanta credirentierului plata acestora.] *a) Obligatiile credirentierului. -in contractul de renta viagera cu titlu oneros, credirentierul este obligat sa igure plata capitalului promis in schimbul rentei sau de a transfera proprietatea asupra lucrului ce sa obligat sa-l dea debirentierului. -credirentierul este obligat sa asigure debirentierului linistita posesiune a lucrului si sa-l garanteze pt viciile acestuia. Obligatiile credirentierului sunt identice cu cele ale vanzatorului. Art 1650 C civ, opreste partile sa stipuleze in conventie ca renta este neurmaribila. *b) Obligatiile debirentierului. Debirentierul trebuie sa plateasca anuitatile( ratele de renta) la termenele stipulate in contract. Art 1649Cciv , renta se dobandeste de creditor ,, in proportia zilelor ce a trait, dar e posibil ca partile sa stipuleze si plata in vans. Art 1651 C civ, plata anuitatilor ale caror termene s-au implinit nu poate fi ceruta decat facand dovada existentei in viata a credirentierului.Daca art 1643C civ, renta a fost infiintata in favoarea mai multor pers , moartea uneia dintre acestea nu atrage reducerea corespunzatoare a rentei, profitand astfel celor ramasi in viata , in afara de cazul unei stipulatii contractuale contrarii. Art 1647Cciv, prevede ca in cazul simplei neplati a anuitatilor la termenele stipulate , credirentierul nu are dreptul de a cere rezolutiunea contractului si restituirea capitalului sau lucrului dat de el in schimbul rentei, ci numai dreptul de a cere vanzarea silita a averii debirentierului pt asiguratea capitalului necesar platii anuitatilor ajunse la scadenta. Art 969 C civ combinat cu art 5 Cciv ,sa cada de acord anticipat

38

printr-un pact comisoriu asupra posibilitatii de a cere in caz de neexecutare si rezolutiunea conventiei.Prin acordul partilor rezolutiunea este posibila. Art 1646C civ, rezolutiunea poate fi ceruta de credirentier in cazul in care debirentierul nu da asigurarile stipulate in contract, pt executare.Legea ( art 1648Cciv), nu ingaduie debirentierului sa se elibereze de obligatia de plata a anuitatilor.In caz de rezolutiune a contractului din culpa debirentierului, acesta trebuie sa restituie lucrul sau capitalul primit de la credirentier , el nu va avea dreptul la restituirea anuitatilor platite de el.Daca contractul se rezolutioneaza din culpa credirentierului, debirentierul are dreptul la restituirea anuitatilor platite de el, cu titlul de daune-interese. Daca moartea debirentierului survine inaintea mortii credirentierului, obligatia de plata a rentei se transmite la mostenitori,afara de cazul unei stipulatii contractuale exprese contrarii. ONTRACTUL DE INTRETINERE 1 Def :este contractul in temeiul caruia o pers , denumita intretinator , se obliga fata de o alta pers , denumita intretinut , sa ai asigure toate cele necesare traiului(intretinere) pe tot parcursul vietii, iar la moartea acesteia sa o inmormanteze dupa datina , in schimbul unui bun(mobil sau imobil) sau chiar cu titlu gratuit. Contractul de intretinere se gaseste in catogoria contractelor nenumite. - Caracterul sinalagmatic.( bilateral),in cazul in care intretinerea se da in schimbul unui bun. - Contractul este aleatoriu, atunci cand castigurile si pierderile partilor contractante depind deun eveniment incert; contractul de renta viagera, in cazul in care factorul de risc intra in vigoare doar dupa 20 de zile de la incheierea contractului.In cazul intretinerii factorul de risc subzista chiar de la incheierea contractului, indiferent daca s-a prestat sau nu ceva in contul intretinerii.Intretinerea este o conventie care poate fi incheiata si pe o durata determinata ; ea poate avea si caracter comutativ.Contractul este ;c) consensual si d) translativ de proprietate ;e) Intretinerea are caracter intuitu personae. Delimitarea de alte contracte care prezinta caracteristici asemanatoare. - Delimitarea fata de contractul de vanzare-cumparare. -in cazul in care instrainarea unui bun se face atat in schimbul unei sume de bani cat si al unei intretineri.Prestatia principala,este daca pretul poate trece peste jumatate din valoarea lucrului instrainat, casz in care este vorba de o vanzare, iar daca nu este vorba de un contract de intretinere. - Delimitarea fata de contractul de renta viagera. -este un contract aleatoriu cu prestatii succesive.Ceea ce deosebeste cele 2 contracte este caracterul obligatiilor asumate de debirentier si respectiv intretinator ;debirentierul isi asuma o obligatie de da (de a plati renta) , intretinatorul isi asuma o obligatie de a face( de a presta). - Delimitatrea fata de donatia cu sarcini. -elementul de diferentiere este raportul dintre valoarea bunului instrainat si cuantumul prestatiei de intretinere.Este vorba de o donatie cu sarcini,iar daca fiecare parte si-a urmarit interesul este vorba de un contract de intretinere. Conditiile de valabilitate ale contractului de intretinere. -ele sunt identice cu cele ale contractului de vanzare-cumparare , cu singura deosebire ca obiectul obligatiei intretinatorului consta in principal in prestarea intretinerii si nu plata unui prt.Dreptul la actiune in nulitate, ca si actiunea in anulare apartine partilor contractate in conditiile dreptului comun, dar si succesorilor acestora.Dreptul la intretinere este un drept personal netransmisibil, asciunea in anulare aunui contract de intretinere pt lipsa consimtamantului este patrimoniala si nu poate fi exercitata si de catre mostenitorii partilor contractante decedate.

39

Efectele contractului de intretinere. -este un contract sinalagmatic ;da nastere la obligatii in sarcina intretinutului,cat si in sarcina intretinatorului. a)Obligatiile intretinutului. -daca sa obligat sa transmita intretinatorului un bun in schimbul intretinerii, el are aceleasi obligatii ca si vanzatorul : de a transfera proprietatea bunului la intretinator, de a preda bunul, de a garanta pt evictiune si pt viciile ascunse ale lucrului. b) Obligatiile intretinatorului. -lui ai revine obligatia de a asigura prestarea intretinerii, care dupa cum sa aratat , este in esenta o obligatie de a face ce se executa zi cu zi.Datorita caracterului alimentar al obligatiei de intretinere, termenele de executare (de zi cu zi) au caracter esential ,deoarece debitorul fiind in drept in intarziere, motiv pt care creditorul( intretinutul) poate cere rezolutiunea in caz de neexecutare.Locul executarii intretinerii este acela stabilit de parti de comun acord, iar in lipsa de stipulatie expresa, acela al domiciliului intretinutului.Daca dreptul la intretinere apartine mai multor pers sau , simetric opus, daca intretinerea este datorata de mai multe pers. Transformarea in bani a obligatiei de intretinere nu se poate face decat sub dubla conditie ca , pe de o parte1) executarea in natura a acesteia sa nu fie posibila din cauzea conduitei culpabile a unei din partile contractante,2)cel care nu este in culpa sa fi solicitat expres executarea contractului prin echivalent.Intretinerea are caracter strict personal ; in caz de deces al intretinutului mostenitorii acestuia nu pot cere ca prestatia sa continue in pers lor, si nici ca prestatiile neefectuate in timpul vietii intretinutului sa fie executate in favoarea lor.Actiunea pt executarea intretinerii poate fi exercitata nu numai personal de catre intretinut ci si pe cale oblica de creditorii intretinutului.Conventia poate fi rezolutionata atat la cererea mostenitorilor intretinatorului, cat si la cererea intretinutului.Solutia este desfintarea conventiei pt imposibilitatea obiectiva de executare in temeiul dispozitilor art 1156 alin 4 C civ, la cererea oricaruia dintre parti. Rezolutiunea contractului de intretinere. -este o conventie sinalagmatica nenumita,ea intra sub incidenta dispozitiilor art 1020 C civ,potrivit carora,,conditia rezolutorie este subanteleasa todeauna in contractele sinalagmatice, in cazul in care una din parti nu indeplineste angajamentul sau.Regulile de drept aplicabile rezolutiunii contractului de intretinere sant cuprinse in art 1020 si 1021 Cciv ; Rezolutiunea presupune o neexecutare culpabila a obligatiilor asumate.In afara de cazul in care partile rezolutioneaza conventia de comun acord, nu orice neexecutare poate duce la rezolutiune, ci numai aceea este culpabila.Rezolutiunea intemeiata pe art. 1020-1021 C civ,nu poate fi decat judiciara, urmand a fi pronuntata la cererea intretinutului sau a intretinatorului dupa caz.In ce priveste pers indreptatite la promovarea acestei actiuni sunt :a) dreptul la intretinere al creditorului decurge dintr-o stipulatie pt altul, intretinutul nu poate cere rezolutiunea conventiei ; b) in cazul in care insa stipulantul decedat si beneficiarul ( intretinutul) este si succesor al defunctului, dreptul la actiunea in rezolutiune i-a fost recunoscut si intretinutului.Mostenitorii intretinutului pot cere rezolutiunea pt neindeplinirea obligatiilor de catre intretinator. Rezolutiunea impune in principiu repunerea partilor in situatia anterioara incheierii conventiei, deci restituirea reciproca a prestatiilor. - Din punct de vedere al intretinerii, rezolutiunea atrage intodeauna restituirea bunului instrainat de el in schimbul intretinerii, chiar daca prin ipoteza aceasta s-ar pronunta din culpa sa. - In ce priveste restituirea intretinerii prestate de intretinator , solutia va fi diferita dupa cum rezolutiunea ai este sau nu imputabila acestuia.

40

In legatura cu restituirea prestatilor in cazul rezolutiunii contractului pt culpa debitorului intretinerii sa mai decis ca acesta nu are dreptul la restituirea taxelor suportate de el pt autentificarea actului, pt transcrierea in registrele de publicitate si pt eliberearea certificatului de aliniere a imobilului,dar in schimb are dreptul la restituirea sumelor de bani reprezentand impozite si prime de asigurare. Decizia de indrumare nr 3\1987 a Plenului Tribunalului Suprem admite ca debitorul intretinerii are dreptul la restituirea contraechvalentului acesteia in cazul in care este de acord cu rezolutiunea conventionala la cererea creditorului care se affla in culpa. CONTRACTUL DE ASIGURARE Raporturile juridice din domeniul asigurarilor. Asiguratoruleste societatea comerciala obligata a plati anumite sume de bani ( indemnizatia de asigurare) la realizarea evenimentului prevazut in contractul de de asigurare sau de lege. Prin legea nr 47\1991 privind constituirea,organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, sau reat conditiile pt. Infiintarea de noi societati comerciale in domeniul asigurarilor care sa functioneze pe principiul concurentei specifice ec. de piata. In domeniul asigurarilor pt a preveni starea de insolvabilitate si pt apararea drepturilor asigurantilor,societatile comerciale( sub forma de S.C . sau S.R.L) se pot forma numai cu acordul prealabil al Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din M. F care verifica indeplinirea conditiilor legale de infiintare si functionare a societatilor de asigurare. Asiguratul----este pers fizica sau juridical care intra in raporturi juridice cu asiguratorul fie in virtutea legii , fie prin incheierea contractului de .Asiguratul are si calitatea de parte contractanta( in asigurarile contractuale) si este titularul interesului asigurat ori pers asupra careia poarta asigurarea( riscurile privind patrimonial si pers sa) si totodata titularul indemnizatiei de asigurare in ipoteza survenirii cazului asigurat.In raporturile de asigurare mai poate interveni si o alta pers: beneficiarul asigurarii.Se numeste beneficiar terta pers careia , in virtutea contractului sau a legii, asiguratorul urmeaza sa plateasca indemnizatia de asigurare la realizarea evenimentului prevazut in contract( caz asigurat). Daca contractul este incheiat in favoarea beneficiarului, contractantul( asiguratul) se mai numeste stipulantul asigurarii. Asigurantul nu trebuie sa fie confundat cu pers. care beneficiaza de asigurare(este cuprinsa in asigurare) fara obligatia de a plati prima de asigurare( de ex :in asigurarea de raspundere civila conducatorul autovehiculului care nu este proprietatea lui). Riscul (pericol) asigurat Def : -este un eveniment viitor, posibil dar incert la care sunt expuse bunurile ori patrimoniul sau viata ori sanatatea unei pers(de ex : incendiu,inundatie,moartea,etc). Asigurarea se face tocmai impotriva urmarilor acestor pericole.Incertitudinea poate privi indeplinirea sau neindeplinirea evenimentului ; deci reprezinta o conditie( ex :un incendiu) sau numai data indeplinirii reprezentand un termen incert(ex : decesul este un fapt inevitabil dar momentul cand va surveni nu este cunoscut.Intrucat riscul trebuie sa fie un eveniment viitor , posibil si incert nu exista risc(si deci contractul nu produce efecte, fiind reziliat , iar nu lovit de nulitate-art 63 din Decretul nr 471\1971)daca evenimentul sa produs inainte de inceputul asigurarii sau producerea lui e imposibila. Cazul asigurat. Se mai numeste si sinistru ; este evenimentul asigurat pt inlaturarea consecintelor caruia sa facut asigurarea si care intradevar sa produs. Este un eveniment care se poate ivi , cazul

41

asigurat fiind un eveniment care sa produs.In momentul producerii lui asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare(despagubiri sau suma asigurata). Prin obiectul asigurarii. -se intelege ceea ce sa asigurat ;anumite bunuri,despagubirile datorate de asigurat ca urmare a raspunderii sale civile fata de o terta pers(patrimoniul din care ar urma sa plateasca) sau un atribut al pers( viata, capacitatea de munca), adica valorile patrimoniale sau nepatrimoniale expuse pericolului.Obiectul asigurarii nu trebuie confundat cu obiectul contractului( raportului) de asigurare.Uneori riscurile sunt consideratea fi obiectul asigurarii(art 54).Riscul reprezinta o modalitate( conditie sau termen incert) a contractului ( reportului) de asigurare, la realizarea careia se naste obligatia asiguratorului de plata a indemnizatiei de asigurare. Prin interesul asigurarii. - in cazul asigurarii de bunuri se intelege dauna efectiva, evaluabila in bani , pe care asiguratul o poate suferi in caz de pieire sau degradare a bunului asigurat.In materia asigurarilor de bunuri asigurata poate fi numai pers care are un interes legitim patrimonial in conservarea bunului respective, pers care in cazul pieirii sau deteriuorarii acestui bun poate suferi un prejudiciu.In cazul in care a fost desemnat un tert beneficiar al asigurarii, conditia interesului patrimonial trebuie sa fie indeplinita in pers acesteia ( art 75).Interes la asigurare poate avea , in afara de proprietar ,uzufructuarul , creditorul cu garantii reale,depozitarul, pers din fam prop. Unii dintre ei pot avea si interes la asigurare.In asigurarea de raspundere civila legea nu mentioneaza expres necesitatea interesului asigurat , dar el se subintelege si consta in evitarea micsorarii patrimoniului ca urmare a angajarii raspunderilor civile fata de terte pers pagubite pt fapte ilicite. In cazul asigurarilor de pers interesul asigurat ( dauna evaluabila in bani) nu prezinta importanta intrucat indemnizatia de asigurareeste datorata independent de existenta unor daune.De accea tertul beneficiar nu trebuie sa dovedeasca vreun interes pt a putea exercita contra asiguratotuluyi drepturile izvorate din contract in urma cazului asigurat. Suma asigurata. -este suma maxima in limita careia asiguratorul plateste indemnizatia de asigurare la livrarea cazului asigurat.Derterminarea sumei este necesara si pt calcularea primei deoarece intre cele 2 elemente exista o corelatie necesara; cuantumul sumei asigurate influenteaza in mod corespunzator cuantumul primei(un anumit procent aplicat la suma asigurata).In cazul asigurarilor de bunuri suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunului la data asigurarii(valoarea de asigurare).Suma asigurata poate fi inferioara valorii reale a bunului.Suma asigurata se stabileste de catre parti in contract.In cazul asigurarii de raspundere civila ,suma asigurata se stabileste prin conventie, iar in cazul asigurarii prin efectul legii prin acte normative.In cazul asigurarii de pers suma asigurata nu este limitata. Prima de asigurare este suma e bani ( remuneratia),pe care o plateste asiguratul( contractantul) asiguratorului pt asumarea riscului( pretul asigurarii). Prima platita de asigurat numita si prima bruta(tarifara), se compune din prima neta(pura ,teoretica) destinata formarii fondului necesar platii indemnizatilor de asigurare( despagubiri sau alte sume asigurate) si prima adaos( incarcatura primei) destinata acoperirii cheltuielilor ( inclusiv finantarea unor eventuale masuri deprevenire a daunelor) si profitului asiguratorului.Prima se stabileste pe categorii de riscuri asumate in functie de suma asigurata.Tarifele de prime astfel stabilite( de regula cu avizul Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare-art 1 din HG nr 574\1991) trebuie sa asigure o justa corelatie intre riscurile asumate de asigurator si primele pe care le incaseaza de la asigurati.Contractul de asigurare ,fiecare in parte fiind un contract aleatoriu, nu se confunda cu jocurile de noroc,presupunand o echivalenta intre riscurile asumate de asigurator si primele incasate , stabilite dupa date statistice si calcule matematice, jocul hazardului fiind redus la raporturi concrete de asigurare.Primele de asigurare se stabilesc pe unitati de timp, de

42

regula 1 an chiar daca prima astfel calculata poate fi platita in rate sau subanuale.Aici opereaza principiul indivizibilitatii primei, in sensul ca cuantumul ei nu se recalculeaza chiar daca asigurarea inceteaza (pt asigurat),inainte de expirarea intervalului de timp avut in vedere la stabilirea ei.In cazul in care contractul de asigurare se reziliaza,primele de asigurare platite pt perioada ulterioara rezilierii se restituie, iar in caz de denuntaresau modificare a contractului restituirea sau modificarea primelor se face conform conditiilor de asigurare conform( art 71).Unitatea de tim nu trebuie confundata cu durata asigurarii ,adica cu intervalul de timp in decursul caruia asiguratorul suporta riscul asigurarii(perioada intre inceputul si sfarsitul asigurarii. Prin indemnizatia de asigurare. -despagubirea sau suma asigurata-art 57si 66 din Decretul nr 417\1971 se intelege suma de bani pe care asiguratul o achita asiguratului( beneficiarului) la aparitia cazului asigurat.In cazul asigurarilor contra pagubelor( de daune) daca nu sa prevazut altfel prin lege , sau in conditiile de asigurare indemnizatia de asigurare numita despagubire, se plateste in limita sumei asigurate,numai la concurenta daunei de asigurare si nu poate depasi valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat.( art 20,78si 88).La asigurarile de pers, indemnizatia de asigurare nu are caracter de despsfgubire si nu depinde de paguba suferita, ci numai de suma asigurata, indemnizatia de asigurare, numita si suma asigurata , coincide cu suma asigurata, respectiv o parte din aceasta suma in caz de invaliditate permanenta partiala. Dauna (paguba) de asigurare .-se numeste prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat.Se au in vedere prejudicii efective suferite de asigurat nu si beneficiul realizat.In cazul asigurarii de raspundere civila beneficiul nerealizat de terta pers pagubita reprezinta pt asigurat o paguba efective , deoarece se include in despagubirile datorate.Notiunea de dauna este aplicabila numai la asigurarile contra pagubelor. In materia asigurarilor de pers dauna( paguba) nu intereseaza, deoarece indemnizatia de asigurare se plateste indiferent de aceasta si nu are caracter de despagubire,fiind datorat independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului asigurarii de asicurarile sociale si independent de repararea pagubei de catre cei raspunzatori de producere ei(art 100) Prin sisteme de acoperire de asigurare. -se intelege modul in care se stabileste nivelul despagubirii si deci raportul dintre dauna ( paguba) de asigurare si indemnizatia ( despagubirea) de asigurare ( volumul dxespagubirii).Problema sistemului de acoperire in asigurare se pune numai in cazul asigurarii contra pagubelor( de daune).In asigurarile de pers aceasta problema se pune deoarece indemnizatia se plateste , independent de dauna , in functie de 1 element ; suma asigurata ( in raport de care sa calculat si prim a de asigurare).Astfel fiind in caz de moarte saui invaliditate permanenta sau totala se plateste intreaga suma asigurata.Chiar si in caz de invaliditate permanenta partiala proportional redusa a sumei asigurate nu este consecinta aplicarii vreunui sistem de acoperire in asigurare,ci a faptului ca evenimentul sa realizat numai partial ;calculul nu se face in functie de elemente de dauna sau valoarea de asigurare, ci numai in functie de gradul invaliditatii. Sistemul acoperirii proportionale. -regula proportionalitatii art 78 alin 3 ; esenta lui consta in aceea ca indemnizatia de asigurare reprezinta acceasi parte de dauna pe care o reprezinta suma asigurata fata de valoarea de asigurare.Regula proportionalitatii aplicabila in principiu in materia asigurarii facultative de bunuri prezinta importanta numai in caz de pieire partiala a bunului nasigurat .In cazu de pieire totala asiguratorul suporta integral paguba , in limita sumei asigurate.Iar in materia asigurarii de raspundere civila cu toate ca si ea este o asigurare de daune( contra pagubelor), sistemul asigurarii proportionale nu poate fi aplicat daca obiectul asigurarii este nedeterminat si nedeterminabil pana in momentul realizarii riscului.

43

Sistemul primului risc. -asiguratorul suporta dauna in intregime in limitele sumei asigurate.Raportul dintre suma asigurata si valoarea bunului nu are importanta.Sistemul primului risc mai avantajos pt asigurati influenteaza in mod corespunzator si nivelul primelor de asigurare. Atat sistemul acoperirii proporitonal ecat si sistemul primului risc poate fi combinat cu sistemul acoperirii limitate, potrivit caruia asiguratorul suporta paguba numai pt o anumit limita numita fransiza determinata in cifre absolute si\sau procentual(ex : 5% din paguba ).Fransiza poate fi deductibila ( absoluta) care se deduce di orice paguba . Sistemul fransizei nedeductibile contribuie la descongestionarea asiguratorului prin eliminarea pagubelor marunte, iar fransiza deductibila la cointeresarea asiguratului in prevenirea producerii cazului asigurat.In ambele cazuri fransiza atrage si reducerea primelor de asigurare. Clasificarea asigurarilor. 1.Asigurari comerciale mixte.Asigurari prin efectul legii(obligatorii)si contractuale(facultative).Asigurari de bunuri de raspundere cinila si persoane. A. Asigurari comerciale si comercial-civile. In functie de natura juridica a raporturilor de asigurare, ele se impart in asigurari comerciale ( pt ambele parti) si asigurari mixte ( fapta de comert pt una dintre parti si civila pt cealalta parte).Art 3 pct 17-18C com, asigurarile sunt fapte obiective de comert.Pt asigurator asigurarile sunt si subiectiv fapte de comert, intrucat el este comerciant.Raportul de asigurare poate avea caracter civil.Asigurarile de pers sunt de natura civila pt asigurat , chiar daca el are calitatea de comerciant ,deoarece asigurarea de pers vizeaza pers asiguratului ca pers fizica si este straina de activitatea profesionala a comerciantului.Asigurarile pt daune au natura civila pt asigurat daca asigurarea nu arew ca obiect bunuri sau stabilimente comerciale, inclusiv raspunderea comerciantului.Cat priveaste regimul juridic al asigurarilor , se apica legislatia speciala in materie ,indiferent daca raportul de asigurare este comercial pt ambele parti, sau numai pt una dintre ele.Raporturile de asigurare sunt cel putin unilateral comerciale. Asigurari prin efectul legii si asigurari contractuale. -in functie de modul in care iau nastere raporturile de asigurare deosebim asigurarea prin efectul legii si asigurarea contractuala ( facultativa). Asigurarea prin efectul legii se realizeaza de plin drept daca sunt intrunite conditiile prevazute prevazute de lege(art 5 alin 2).In asigurarea contractuala ( facultativa) raporturile de asigurare se nasc in virtutea contractului incheiat intre asigurator si asigurat ( art 6 alin 2) partile stabilind prin vointa lor conditiile contractului( riscuri, suma asigurata,beneficiarul asigurarii).Avand intre parti inegalitatea dintre parti , societatiule de asigurare fiind mai puternice economic si pt ocrotirea intereselor asiguratilor.Tot contractuala este si asigurarea bunurilor cu care se garanteaza creditele acordate ori a bunurilor procurate din credite sau cu plata in rate . Asigurari de bunuri ,de raspundere civile si de pers. -dupa obiectul asigurarii , atat asigurarile prin efectul legii cat si cele contractuale se impart in asigurari de bunuri, asigurari de raspundere civila si asigurari de pers.In cazul asigurarii de bunuri, obiectul asigurarii il constituie anumite bunuri ( no constructie, autovehicule bunuri ale gospodariei casnice,animale) pt caz de pieire ,furt sau alte evenimente.In cazul asigurarii de raspundere civila obiectul asigurarii consta intr-o valoare patrimoniala egala cu despagubirile ce ar urma sa le plateasca asiguratul ca urmare a unui prejudiciu cauzat unei terte pers care raspunde potrivit legii civile.Asigurarile de bunuri si raspundere civila sunt

44

asigurari contra pagubelor ( asigurari de daune) avand drept scop repararea prejudiciului care ameninta patrimoniul asiguratului,fie prin pierderea totala sau partiala a bunului asigurat , fie prin plata despagubirilor civile datorate tertilor ca urmare a faptelor ilicite cauzatoare de prejudicii ce angajeaza raspunderea asiguratului ; aceste asigurari au caracter de despagubire ( indemnitar). In interesul de bunuri interesul asigurat consta in dauna efectiva , evaluabila in lei,pe care asiguratatorul o poate suferi in caz de pieire sau degradare a bunului asiguratului,iar in asigurarea de raspundere civila in dorinta de a evita plata despagubirilor datorate tertilor.In ambele cazuri asigurarea este contra pagubelor( de daune) numai ca , in primul caz paguba produce ca urmare a cazului asigurat,nemijlocit in patrimoniul asiguratului, iar in al 2-lea caz in patrimoniul unei terte pers , dar ca urmare a raspunderii civile, aceasta paguba ar urma sa fie suportata din patrimoniul pers responsabile asigurate.Obiectul asigurarii de pers,il constituie un anumit atribut al pers fizice( viata si integritatea corporala).Asiguratul sau beneficiarul asigurarii are reptul , la survenirea cazului asigurat sa primeasca indemnizatia de asigurare fara relatie cu prejudiciul suferit si chiar daca nu ar fi incercat vreo paguba. Asigurari directe,coasigurari,asigurari mutuale si reasigurari. -in functie de subiectele raporturilor de asigurare se disting asigurari directe si reasigurari.Daca in raportul de asigurare apar mai multi asiguratori distingem ,coasigurarea si asigurarea mutuala. A. Asigurarea directa.Coasigurarea si asigurarea mutuala. -in asigurarea directa raportul de asigurare ia nastere intre asigurator si o alta pers ,fizic sau juridical care are calitatea de asigurat.Tot asigurarea directa este si coasigurarea in care exista mai multi asiguratori.Art 13 din Legea 47\1991, societatile din domeniul asigurarilor,,pot incheia intelegeri referitoare la coasigurare..in vederea asigurarii sau reasigurarii unor riscuri deosebite care nu pot fi preluate de o singura societate.In acest caz asiguratul contracteaza cu 2 sau mai multi asiguratori intre care obligatia platii indemnizatiei de asigurare se divide, fiecare asumand numai o cota-parte de risc. In cazul coasigurarii raporturile de asigurare sunt distincte , chiar daca aceste raporturi dintre asigurat si asiguratori s-au stability printr-un singur contract (polita) de asigurare.Avand in vedere asigurarea ,nu se practica nici solidaritatea conventionala, deoarece este vorba de riscuri mari si nici unul dintre asiguratori nu se poate obliga singur sau in solidar cu alti asiguratori, la plata integrala a despagubirilor, cu toate ca , potrivit principiilor solidaritatii, ar putea recupera in regres de la codebitor, o parte din indemnizatia platita.In materia asigurarilor de pers problema supraasigurarii prin coasigurare nu se pune , deoarece asigurarea nu are , in aceasta materie , caracter sau despagubire , iar viata si sanatatea nu au limita de valoare.Nici posibilitatea coasigurarii nu cunoaste limite ( in afara posibilitatii asiguratului de a plati primele de asigurare).Coasigurarea nu trebuie sa fie confundata cu asigurarea mutuala.Asigurarea mutuala se realizeaza intre mai multe pers expuse unor riscuri similare , toate partile contractante(asociatii) obligandu-se la plata primei de asigurare , numita in acesta materie cotizatie, in vederea constituirii unui fond comun, din care urmeaza sa se plateasca la survenirea cazului asierat . B. Reasigurarea si variantele ei. -reprezinta o asigurare a asigaratorului direct , ambele parti fiind societati comerciale de asigurare.Reasiguratorul in schimbul primei de reasigurare, contribuie, corespunzator cu riscurile preluate, la suportarea indemnizatiiilor de asigurare pe care reasiguratul le plateste la producerea evenimentului care a facut obiectul reasigurarii( art 92-93). Reasigurarea poate fii: - reasigurarii de cota fixa( cota parte),reasiguratorul preia o anumita fractiune( 25%,50%) din care riscurile de acelasi fel contractante de

45

reasigurant,suportand cota-parte corespunzatoare din indemnizatiile de asigurare platite de asiguratorul dirtect asiguratilor. - In cazul reasigurarii de excedent(sau prisos) reasiguratorul preia partea din riscurile care determina plata unei indemnizatii peste limita prevazuta in contractul de reasigurare. Obiectul reasigurarii. -contractul de reasigurare poate avea ca obiect riscuri asumate de reasigurat prin asigurari de bunuri si de raspundere civila( asigurari de daune)sau prin asigurari de pers( care nu au caracter de despagubire). Variante. -reasigurarea nu este incompatibila cu coasigurarea si nici cu reasigurarea insusi, putand fi unilaterala sau reciproca.Reasigurarea se poate realiza sub forma coasigurarii, caz in care 2 sau mai multe societati de reasigurare preiau cate o cota-parte din riscurile asumate de asiguratorul direct si cedate in reasigurare. Efecte. -contractul de reasigurare produce efecte numai intre partile contractante.Reasigurarea nu stinge obligatiile asiguratorului si nu stabileste nici un raport juridic intre asigurat si reasigurator. Calitatea de tert a asiguratului. -cedarea in reasigurare a unei parti din riscuri nu stinge obligatia asiguratorului direct de a plati asiguratului, integral, indemnizatia de asigurare datorata la survenirea cazului asigurat si de a executa alte obligatii pe care le are fata deasigurat.Asiguratul nu poate cere plata indemnizatiei de asigurare de la reasigurator. Calitatea de tert a pers responsabile de producerea pagubei. -o are nu numai asigurantul din contractul de asigurare directa, dar si alte pers interesate in desfasurarea raporturilor de reasigurare.In limitele indemnizatiei platite in asigurarea de daune , contra pagubelor, asiguratorul direct se subroga in toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei( art 24-73). Calitatea de tert a beneficiarului asigurarii si a pers pagubite. -contractul de reasigurare nu produce efecte nici fata de tertele pers beneficiare ale asigurarii directe. Asigurarile prin efectul legii. -raporturile de asigurare prin efectul legii se nasc ex lege,fara incheierea unui contract intre asigurator si asigurant.Aceste raporturi sunt de asigurare directa ;reasigurarea poate fi numai contractuala ; reasigurarea prin efectul legii nu exista.In ce priveste natura juridica a asigurarilor prin efectul legii ele sunt de regula , asigurari mixte, totdeauna comerciale pt asigurator si civile pt asigurati. Asigurari de bunuri si de pers prin efectul legii. -Legea nr 27\1990, care arata ca asigurarea incepe de la data dobandirii si inceteaza din momentul cand nu mai apartin asigurantului sau nu mai pot fi folosite art 10-11.Riscurile asigurate sunt prevazute de lege(ex : la structii :incendiu, trasnet,explozie, ploaie torentiala, cutremur de pamant de minimum 6 grade pe scara Richter). Suma asigurata se stabileste pe baza normelor de asigurare , in functie de care se si calculeaza si primele de asigurare , potrivit tarifului de prime.Despagubirile (indemnizatiile de asigurare) se platesc de asigurator ( ASIROM) la ivirea cazului asigurat , cu conditia platii primelor restante si a majorarilor de intarziere( art 21), in limita pagubei produse, dupa sistemul primului risc( art 20).Nu se acorda despagubiri de risc daca paguba sa produs ori in masura in care aceasta sa marit ca urmare a intentiei asiguratului sau a oricarei pers fizice majore care , in mod statornic ,

46

locuieste si gospodareste impreuna cu asiguratul( art 22), iar daca asiguratul nu sia instiintat in termen producerea cazului asigurat , desi a avut aceasta posibilitate si din acest motiv nu sa putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei,asiguratorul are dreptul sa refuze plata despagubirilor(art 19-23). Asigurarea de pers prin efectul legii. Decretul nr 471\1971 prevede un caz de asigurare de pers prin efectul legii si anume asigurarea calatorilor in transporturile interne pe cai ferate , rutiere si de apa, precum si transporturile aeriene publice, utilitare sau de serviciu, efectuate cu mijloacele de transport.Pers care calatoresc legal sunt asigurate pe toata durata calatoriei, inclusiv in timpul cat se afla in incinta statiei,autogarii sau alte asemenea incinte, inainte de plecarea si dupa sosirea la destinatie a mijlocului de transport(art 27).Primele de asigurare stabilite de regula in procente intre 3-5% din costul transportului, se platesc de calator , respectiv de unitatea in contul sau interesul careia se efectueaza calatoria (art33 alin2) si se incaseaza de caraus ,o data cu costul biletului (legitimatiei) de calatorie ( in care este inclusa si prima) si se deconteaza de catre asigurator.Riscul asigurat este accidentul produs in timpul calatoriei sau in legatura cu aceasta, avand drept urmare decesul sau invaliditatea permanenta, totala sau partiala, a pers asigurate,daca decesul sau invaliditatea s-au ivit in decurs de un an de la dataaccidentului si daca accidentul nu a fost produs cu intentie de catre calatorul accidentat( art 29 alin 1 si ART 31). Asigurarile de raspundere civila prin efectul legii. Actiuni in regres-in vederea ocrotirii victimelor accidentelor de circulatie asiguratorul acopera, in conditiile si limitele prevazute de lege ,paguba cauzata si de regula, despagubirile sut suportate de definitiv de asigurator din fondurile acumulate ca urmare a incasarii primelor de asigurare.Cele 4 cazuri in care despagubirile platite de asigurator(art 45) se recupereaza de la pers raspunzatoare de producerea pagubei sunt : a) ,,accidentul a fost produs cu intentie ; b) ,,accidentul a fost produs in timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni savarsite cu intentie, chiar daca aceste fapte nu sau produs pe astfel de drumuri sau in timpul comiterii altor infractiuni savarsite cu intentie. c) ,, accidentul a fost produs in timpul cand autorul infractiunii savarsite cu intentie incearca sa se sustraga de la urmarire. d) ,,pers raspunzatoare de producerea pagubei a condus autovehiculul fara consimtamantul asiguratului. Coliziunea de vehicule. -Decretul nr 417\1971 nu contine dispozitii speciale cu privire la functionarea asigurarii de raspundere civila in cazul coliziunii( ciocnirii) intre vehicule, astfel incat problema trebuie sa fie solutionata in lumina principiilor care guverneaza asigurarea, corelativ cu raspunderea civila in lumina instructiunilor existente.Daca raspunderea se tine numai in sarcina unuia sau unora dintre detinatorii de autovehicule asigurate aflate in coliziune, asiguratorul va plati despagubirile cuvenite victimei, putandu-se intoarce cu regres, bineinteles numai impotriva pers responsabile si numai in cond art 45 sau 46.In cazul in care la producerea acidentului a contribuit si fapta culpabila a victimei , despagubirile datorate se vor reduce proportional( culpa comuna).Se pune intrebarea ,ce se intampla daca nu se dovedeste cupla niciunuia dintre conducatori, dar nici unul dintre ei nu poate dovedi imprejurari care sa fie exonerate de raspundere in aceasta materie ? in caz de ciocnire , fiecare dintre pazitorii vehiculelor urmeaza sa despagubeasca integral pe celalalt : ,,daca raspunderea ambilor asiguranti este ca urmare a faptei lucrului(autovehiculelor) despagubirea fiecarei pers va reprezenta paguba suferita.

47

48