Sunteți pe pagina 1din 86

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: IEA

PROIECT DE AN LA

MANAGEMENT

NDRUMTOR: Asist. ALEXANDRU ROBU

STUDENT: Groza Constantin

2013

INTRODUCERE

Reforma economic din agricultur, la nivel micro- sau macrosocial, prezint, pe lng schimbarea fundamental a formei de proprietate i schimbarea radical a funciilor de producie, a relaiilor de schimb i de repartiie a profitului. Reintrarea agriculturii romneti n reeaua relaiilor economiei de pia, a relaiilor de concuren, unde criteriul de baz este doar eficiena i calitatea, necesit un nou tip de management, care prin metodele i tehnicile utilizate s corespund cerinelor diferitelor tipuri de exploataii agricole. ntocmirea proiectului de an la disciplina de "Management general" ocup un loc important n cadrul pregtirii de ansamblu a viitorilor specialiti . Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziia studenilor prezentul ghid, elaborat n conformitate cu reglementrile i normativele actuale. Ghidul pentru ntocmirea proiectului de an la disciplina "Management general" se adreseaz n special studenilor de la Facultatea de Agricultur specializarea Inginerie economic n agricultur.

Tema proiectului

PROIECT MANAGERIAL DE MBUNTIRE A REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE ANSAMBLU A S.C. MULTIFRUCT S.R.L.

CUPRINS

CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CRETEREA EFICIENEI ECONOMICE A FIRMEI S.C. MULTIFRUCT S.R.L. PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT...................................................6 A.1. Numele solicitantului:...........................................................................................................6 A.2. Obiectul de activitate. ..........................................................................................................6 A.3. Forma juridica a solicitantului..............................................................................................6 A.4. Structura capitalului social si evoluia acestuia de la nfiinare............................................6 A.5. Administratorii societatii......................................................................................................7 A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :....................................8 A.7. Litigii ( in desfurare )........................................................................................................8 B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE.......................................................................9 B.1. Istoricul activitatii ................................................................................................................9 S.C. MULTIFRUCT S.R.L. , s-a infiintat ca societate comerciala autorizata in luna ianuarie 2009 si de atunci produce pentru piata din zona Falticeniului si nu numai fructe samburoase precum cirese si visine. Activitatea a inceput odata cu primirea unei livezi de catre administrator din partea unei matuse printr-un act de donatie si de atunci acea livada de numai 0,5 ha a ajuns la suprafata de 8 ha. Suprafetele de teren ce compun acum livada au fost mai intai arendate ca pe parcursul timpului sa fie cumparate si in present toata suprafata de 8 ha este in posesia administratorului...................................................................................................9 B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :....................10 B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate........12 B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime........................................................15 B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie........................................................................17 C. PREZENTAREA PROIECTULUI....................................................................................18 C.1. Obiectivele proiectului. ......................................................................................................18 C.3. Managementul proiectului .................................................................................................21 C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului..........................................................22 C.5. Personal si instruire.............................................................................................................22 C.6. Graficul estimat al proiectului............................................................................................23 C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri...............................23 D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI.......................................27 D.1. Bazele de productie.............................................................................................................27 D.2. Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )......................................27 D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )...................................................30 D.4. Indicatorii financiari...........................................................................................................31 Tabelul 2.1.....................................................................................................................................33 Tabelul 3.1..................................................................................................................................43 Centralizarea datelor...................................................................................................................57

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI


4

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI CAPITOLUL V CONCLUZII I RECOMANDRI

CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CRETEREA EFICIENEI ECONOMICE A FIRMEI S.C. MULTIFRUCT S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:

S.C. MULTIFRUCT S.R.L.


A.2. Obiectul de activitate.
Cod CAEN 0124 Poducerea samburoase(cirese si visine) si comertul fructelor semintoase si

A.3. Forma juridica a solicitantului


S.C. MULTIFRUCT S.R.L. MULTIFRUCT SRL a fost infiintata in anul 2009. Conform datelor oferite de Registrul Comertului, firma are ca domeniu de activitate principal producerea si comertul fructelor semintoase si samburoase(cirese si visine) , fiind inscrisa in LocalBiz in sectiunea Comercianti en gros si en detail. S.C MULTIFRUCT.S.R.L cu domiciliul in localitatea Iasi judetul Iasi este inscris la Oficiului Registrului Comertului cu nr:J32/565/2009 Cod unic de inregistrare: RO 12507520 .

A.4. Structura capitalului social si evoluia acestuia de la nfiinare


Tabel A.4.1 Structura acionariat STRUCTURA ACIONARIAT S.C. MULTIFRUCT S.R.L. LA DATA 20.02.2013 Nr. de actiuni/pari Valoare nominala Valoare totala sociale a parii sociale (lei) deinute (lei) (Buc) 200 200 200

Nr. Crt. 1 2 .. N

Denumire acionar

Participare la capital (%) 100

GROZA CONSTANTIN

TOTAL

Tabel A.4.2 Date de identificare ale acionarilor DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE BI/CI (Persoane fizice) Cod Unic de Inregistrare (Societati) MX 141820

Nr. Crt. 1

Denumire acionar

CNP (Persoane fizice)

Adresa Localitatea RADASENI ,nr 30 ,jud SUCEAVA

Participare la capital (%) 100

GROZA CONSTANTIN 2 .. N

1910110336387

TOTAL

A.5. Administratorii societatii


Tabel A.5.1 Administratorii societatii Nr. Crt . BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si data emiterii SV 700498 POL FALTICENI 25.10.2010 Locul si data naterii FALTICENI JUD SUCEAVA

Nume, prenume

CNP

Domiciliu Localitatea RADASENI,nr 30 ,jud SUCEAVA

Funcia

1 2 .. .. n

GROZA CONSTANTIN

191011033638 7

ADMINISTRATOR

Tabel A.5.2 NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii Nr. Crt . 1 2 .. .. n BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si data emiterii Locul si data naterii

Nume, prenume

CNP

Domiciliu

Funcia

A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :


Tabel A.6.1 Puncte de lucru Nr. Crt . 1 2 .. .. N Tip: Sediul social, punct de lucru, sucursala, filiala, loc de vanzare LOC. FALTICENI COM. RADASENI, JUD. SUCEAVA Activitate PRODUCERE SI COMERCIALIZARE FRUCTE SAMBUROASE Localizare COM. RADASENI, NR 30,JUD SUCEAVA Adresa LOC. FALTICENI, COM. RADASENI JUD. SUCEAVA

A.7. Litigii ( in desfurare )


Tabel A.7.1 NU ESTE CAZUL In calitate de Reclamant Nr. Crt . 1 2 .. .. N TOTAL 0 Denumire societate Cod Unic de Inregistrare, Adresa Valoarea prejudiciului (Lei) Observaii (in curs de soluionare,in executare,faliment,etc.)

Tabel A.7.2

NU ESTE CAZUL In calitate de Parat Nr. Crt . 1 2 .. .. N TOTAL 0 Denumire societate Cod Unic de Inregistrare, Adresa Valoarea prejudiciului (Lei) Observaii (in curs de soluionare,in executare,faliment,etc.)

Tabel A.7.3 NU ESTE CAZUL Revendicri Obiectul Revendicrii (cu mentionarea sensului revendicarii: de catre sau de la solicitant) Valoarea estimata a activului revendicat Observaii (in curs de soluionare,in executare,faliment,etc. )

Nr. crt.

Denumire societate sau persoana fizica

1 2 .. n TOTAL

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii


S.C. MULTIFRUCT S.R.L. , s-a infiintat ca societate comerciala autorizata in luna ianuarie 2009 si de atunci produce pentru piata din zona Falticeniului si nu numai fructe samburoase precum cirese si visine. Activitatea a inceput odata cu primirea unei livezi de catre administrator din partea unei matuse printr-un act de donatie si de atunci acea livada de numai 0,5 ha a ajuns la suprafata de 8 ha. Suprafetele de teren ce compun acum livada au fost mai intai arendate ca pe parcursul timpului sa fie cumparate si in present toata suprafata de 8 ha este in posesia administratorului.

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :


Tabel B.2.1 Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent Amortizarea Valoarea cumulata la rmasa la Data Grupa de Valoare de data data Denumire mijloc fix achizitionarii incadrare intrare ultimului ultimului PV/ NIR. contabila bilant bilant contabil contabil

Nr. Crt .

Buc

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Alei inter platforma tehnologica Alimentare apa - bazine 10mc Depozit pentru depozitarea fructelor Chiosc Chiosc Chiosc Chiosc Dormitor comun muncitori (Locuine intervenie) Drumuri interioare Garaj auto Atelier, Depozit mprejmuire plantaii mprejmuire plas stlpi livad (Mutat n exterior) Bascula 30 t

31.12.2008 31.12.2008 01.01.2009 01.01.2008 01.01.2009 01.01.2009 01.12.2009 01.01.2010 01.01.2009 31.12.2010 01.01.2006 01.12.2009 31.12.2009 07.12.2000

11122 11138 11132 11031 11001 11010 11128 11009 11123 11127 11004 11109 11107 23002

6000 12050 66000 55320 40600 34251 29399 50900 4000 11000 21500 9000 11000 30000

240 500 2500 3000 1800 2200 2110 3300 190 400 850 330 440 2000

5550 10000 62000 52100 36241 30650 27398 45330 3382 10000 19800 8200 9200 25985

10 4 1 1 1 1 1 4 2 1 1 1 1

Tabel B.2.2 SUPRAFAA TOTALA(MP)/CATEGORIA DE FOLOSIRE


(MP)INDIVIZA/ EXCLUSIVA VALOAREA CONTABILA (LEI) LOCALITATE/JUDET SERIE CERTIFICAT

NR CERTIFICAT

1 .. N

RADASENI

2108.6

250000

154/N

327

28.02.2009

TOTAL

N/A

N/A

N/A

N/A

10

DATA EMITERII

Nr.Crt.

11

B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate


Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul Cirese si Visine

Indicatori
I 1 2 3 4 5 6 II III 7 8 9 10 A A 1 B B1 C

Valoare
LEI 392.200 56.000 250.000 12.000 66.000 5.000 3200 55.500 26.000 13.000 6.000 5.000 2.000 473.700 47.500 550.000 44.500 76.300 65.000 97.300 120.600 0.016 0.025 0.475 52.000 6.32

Euro
4.4 89.136 12.727 56.818 2.727 15.000 1.136 774 12.012 5.909 2.996 1.500 1.136 562 107.500 10.681 125.000 9.632 17.320 14.423 22.045 27.272

CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) Ingrasamant natural Material biologic-puieti Energie electrica Combustibili Apa Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) Cheltuieli generale(3%din I+II) Dobnzi la credite Asigurri Amortismente TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) din care pt. producia principala VALOAREA PRODUCTIEI din care pt. producia principala VENIT IMPOZABIL(B-A) (-)Impozite si taxe (+)Subvenii VENIT NET RATA IMPOZABILA (C:A1/100) Venit net(D:A1/100) COST DE PRODUCTIE(A1:100) PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL MARJA BRUTA(MB)

D E F G H

12

Indicatori Curs leu/Euro =4.4 CONSUMURI CU ENERGIA Consum energie iluminat Total (lei)/an Total (Euro) Revine pe pom(lei) Revine pe pom (Euro) Consum energie mentinere ambient Total (lei)/livada Total (Euro) Revine pe pom (lei) Revine pe pom (Euro)

3. Cheltuieli cu energia electrica si combustibil kw kw Lei zi/depozit an/depozit frigorific frigorific Kw Pomi/livada 20.000 3 1095 0.5

Pomi/livada 5

1715 0.5

Lei An/dep frig. Zile /an 547.5 547.5 124.4 0.02 0.0045 Zile /an 912.5 912.5 207.3 0.04 0.0090

Valoare lei/pom

365 0.02

0.02 0.0045 365 0.04

0.04 0.0090

Indicatori CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Manipulat remorci cu productie Distribuit tratament I Distribuit tratament II Cosit spatiu dintre pomi Total (lei)/livada Total (Euro) Revine pe pom(lei) Revine pe pom (Euro) TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Total (lei)/livada Total (Euro) Revine pe pom (lei) Revine pe pom (Euro) Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro)

litri Zi/livada 100 80 80 40 300

litri an/livada Pomi/livada 365000 29200 29200 14600

lei litru 20000 6.0 6.0 6.0 6.0

Lei an/livada Zile /an 2.190.000 175.200 175.200 87.600 2.628.000 597.727

Valoare lei/pom 365 109.5 8.75 8.75 4.38

131.4 29.8 Pom/livada 20000 Zile /an 2.629.460 597604.5 131.4 29.8 131.4 29.8 365

4.Cheltuieli cu tratamente Indicatori lei

Valoare

13

Pom/livada Delcamag Zeama bordoleza Solutii cuprice Total (lei)/ferma Total (Euro) Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro)

20000 234.200 195.365 562.188 991753 225398.4

lei/pom 0 11.7 9.7 28.1 49.5 11.2 49.5 11.2 Valoare lei/pom

5.Alte cheltuieli materiale+apa Indicatori Cheltuieli diverse(foarfece,galeti,lopeti,cizme,ladite,etc.) Total (lei) Total (Euro) Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro) lei 156.390 156.390 35543.1 7.80 1.77

9.Asigurari-cota parte 0.8% din valoare pom Indicatori pomi Valoare pom Valoare asigurare lei Valoare asigurare Euro Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro) 10.Amortisment Indicatori Curs 4.4 Pomi/livada 20000 Valoare lei/pom 0 20000 Curs 4.4 20000 Valoare lei/pom 0 10 0.8 0.02 0.8 0.02

pomi

Valoare livada + depozit frigorific Valoare amortizare grajduri (2%) lei Valoare amortizare grajduri (Euro) Revine pe pom (lei/an) Revine pe pom (Euro/an) Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro)

9.689.895 19379.6 4440.4 8.95 0.22 8.95 0.22

NU ESTE CAZUL I.CHELTUIELI CU FORTA DE MINCA

14

Indicatori CONSUMURI CU ENERGIA Norma de ngrijire/ngrijitor ngrijitor de schimb Sef ferma Operator insamantator Total fond salarii (lei)/ferma Total (Euro) Revine pe UM (lei) Revine pe UM (Euro) Ajutor omaj( 5%) C A S (23,33%) Contribuii pt.fond sntate(7%) Fond solidaritate (2%) Total fond retribuire (lei)/ferma/an Total fond retribuire (Euro)/ferma an Total fond retribuire (lei)/animal Total fond retribuire (Euro)/animal Total fond retribuire (lei)/um Total fond retribuire (Euro)/um

Nr. animale 0

nr. ngrijitori animale/ferma 0 0 0 0

salariu ncadrare 0 0 0 0 0

Lei an/ferma Zile /an 0 0 0 0 0 0

Valoare lei/cap 0 0

0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0

0 0 0 0

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime


Tabel B.4 .1 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern / Intern Intern Intern

Adresa Produs SEMINTE

Cantitate aprox. (kg) 5900 6322,5 6111,25 9045 9045 3014 2964 3065 9043

Valoare aprox. (LEI) 10620 11380,5 22000,5 11758,5 11758,5 3616,8 3260,4 3678 10555,2 44314,2

% aprox. din total achizitii 23,9 25,8 49,7 26,6 26,6 8,2 7,3 8,2 23,7 100

1 Unisem SA 2 Mecrom Service SA TOTAL 1 Aprocom SA TOTAL 1 Danycol-Lorent SRL 2 Manta Com SRL 3 Agral Star SRL TOTAL

Iai Trgu Frumos

intern

Produs PESTICIDE Vaslui Produs NGRMINTE Hui Suceava Piatra Neam TOTAL

intern intern intern

Tabel B.4 .2

15

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE Extern /Intern Cantitate aprox. Valoare aprox. (LEI) % aprox. din total achizitii 82,6 82,6 2 4 6 11,4 11,4 1 00

FURNIZOR

Adresa Produs COMBUSTIBIL SUCEAVA

1 Petrom TOTAL 1 Ergostil SRL 2 Power Group Intern. TOTAL 1 Italinox Romania SRL TOTAL

intern

25254 25254 0 0

133.341 133.341 3203,6 6407,3 9610,9 18493 18493 16144 4,9

intern intern

Produs PIESE DE SCHIMB Pacani Bucureti Produs SRM, STLPI BETON

inten

TOTAL

Tabel B.4 .3 PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern / Intern intern

Adresa

Cantitate aprox.

Valoare aprox. (LEI) 92103 92103 5960 5960 19442 19442 117505

E-ON Moldova

Serviciu ENERGIE ELECTRIC SUCEAVA Serviciu TELEFON SUCEAVA Serviciu AP CURENT SUCEAVA

% aprox. din total 78,4 78,4 5 5 16,6 16,6 100

TOTAL

0 0 0

1 RDS&RCS
TOTAL

intern

1 APANOVA
TOTAL

intern

TOTAL

NU ESTE CAZUL

16

Tabel B.4 .4 PRINCIPALELE MATERII PRIME


SOCIETATE

PRODUS 1 .. N Produs 1 Produs .. Produs n

CANT.

VALOARE (LEI)

Activitatea 1 TOTAL Activitatea 2 TOTAL Activitatea n TOTAL TOTAL GENERAL

0 1 .. N 1 .. N Produs 1 Produs .. Produs n 0 Produs 1 Produs .. Produs n 0


0

0
0

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie


Tabel B.5.1
Nr. crt. 1 2 3

Principalii clieni ai societatii Valoare (lei) DULCINEX, JUD. SUCEAVA 350.000 A.F. CIOBANU, Com RADASENI,SUCEAVA 1.000 SPITALUL MUNICIPAL FALTICENI 80.000
Client (Nume si adresa) TOTAL 440.000

Pondere % 60 10 30
100%

Termen de plata 30 ZILE 7 ZILE 14 ZILE

Tabel B.5.2 Datele de identificare ale principalilor clieni


Nr. Crt. 1 2 3 Societate DULCINEX A.F. CIOBANU S.M. FALTICENI

Cod Unic de Inregistrare 12587756 42987654 25661889

Telefon Fax 0230897554 0230669312 0230444823

Adresa SUCEAVA , STR BURDUJENI, NR 8 FANTAMA MARE , NR 444 FALTICENI, STR SPITAL, NR 1

17

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIIEI


C. PREZENTAREA PROIECTULUI C.1. Obiectivele proiectului.

Noua ferma va fi amplasata pe o suprafata de 1100 ha teren arabil care va fi impartit in 3 sole cu suprafete egale respectiv: 366 ha pentru cartof , 366 ha semanate cu ovaz si 366 ha cu mazare. Pentru a infiinta aceste culturi si ca ferma vegetala sa poata fi realizabila este necesar achizitia urmatoarelor utilaje si masini agricole:
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul POMI

Combina Fendt 5220 E Tractor Valtra T 202 cu 250 CP Tractor Valtra T 150 cu 150 CP Tractor Valtra Valmet cu 80 CP Tractor Valtra N91 cu 101 CP Remorca osie dubla Remorca simpla basculabila pe 3 parti Combinator universal SUP 28(3 buc) Plug reversibil 5 cormane(2 buc) Plug reversibil 3 cormane(2 buc) Combinator(3 buc)

Indicatori
I 1 2 3 4 5 6 II III 7 8 9 10

Valoare
392.200 56.000 250.000 12.000 66.000 5.000 3200 55.500 26.000 13.000 6.000 5.000 2.000

Euro
44.000 89.136 12.727 56.818 2.727 15.000 1.136 774 12.012 5.909 2.996 1.500 1.136 562

CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) Ingrasamant natural Material biologic-puieti Energie electrica Combustibili Apa Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) Cheltuieli generale(3%din I+II) Dobnzi la credite Asigurri Amortismente

18

A A1 B B1 C

D E F G H

TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) din care pt. producia principala VALOAREA PRODUCTIEI din care pt. producia principala VENIT IMPOZABIL(B-A) (-)Impozite si taxe (+)Subvenii VENIT NET RATA IMPOZABILA (C:A1/100) Venit net(D:A1/100) COST DE PRODUCTIE(A1:100) PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL MARJA BRUTA(MB)

473.700 47.500 550.000 44.500 76.300 65.000 97.300 120.600 0.016 0.025 0.475 52.000 6.32

107.500 10.681 125.000 9.632 17.320 14.423 22.045 27.272

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect Se va realiza o copertina cu scopul de a depozita utilajele in momentul cand acestea nu sunt in camp cu ajutorul urmatoarelor materiale: Prelata din material plastic Bare fier Beton PVC Geamuri termoizolante Copertina care se va inalta va avea dimensiunile de 15 m x10 m si va avea o fundatie de beton unde vor fi amplasate barele de fier ce au rol de stalpi de sustinere , acoperisul fiind realizat din prelata cu o rezistenta foarte mare la intemperii. Constructia va putea incorpora utilajele enuntate mai sus dar si un mini atelier care va fi folosit ori de cate ori este nevoie. In cadrul aceleiasi constructii va fi amplasat si un vestiar si un grup sanitar care va fi la indemana mecanizatorilor si persoanelor implicate in procesul de productie. Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Cu toate c nc nu i-au ctigat binemeritatul loc n ogrzile fermierilor romni, tractoarele Valtra sunt deosebit de populare n rile nordice i n America de Sud (de unde se vede gradul mare de adaptabilitate al acestora, potrivite s lucreze la fel de performant att n 19

frigul nordului, ct i n aria Braziliei). De aceea, n cazul n care v aflai n cutarea unui tractor care face toi banii pentru ceea ce ofer, cele ce urmeaz sunt o pledoarie s ncercai s aflai mai multe despre Valtra. Dintre toate tractoarele din seria T de la Valtra, care combin nalta performan, pentru care sunt general recunoscute, cu inegalabila flexibilitate n utilizare i confortul, am ales s v vorbesc despre Valtra T 202 Direct, un tractor cu adevrat special. Ca toate modelele Valtra Direct i tractorul T 202 D este echipat cu transmisia nordic fr trepte, cea mai uor de utilizat transmisie CVT de pe pia.Nimic nu e mai simplu dect condusul unui Valtra T Direct: pornii motorul, alegei direcia i apsai pedala de acceleraie! Ba mai mult, cu funcia active stop, atunci cnd ridicai piciorul de pe acceleraie, tractorul se oprete i rmne pe loc fr a fi nevoie s folosii frnele. Pentru a uura ct mai mult posibil condusul, toate butoanele de comand i comutatoarele importante sunt amplasate pe cotiera Valtra ARM. Indiferent de direcia n care conducei, toate comenzile v sunt la ndemn.Motorizarea tractorului Valtra T 202 D este asigurat de Sisu Power 74 CTA-4V, 7,4 litri, cu ase cilindri i injecie common rail. Puterea nominal a tractorului este de 190 CP la 2200 rpm, ridicndu-se la 211 CP cu adaos de putere la transport. Ceea ce este, ns, deosebit de important de tiut despre orice tractor Valtra este c acestea sunt extrem de fiabile. La Service-ul Mewi foarte rar apare cte un astfel de tractor, iar problemele sale sunt minore. Asta l-a fcut pe Daniel Mayer, directorul tehnic al Mewi s le numeasc tractoare dintr-o bucat, deopotriv pentru robustee i pentru bunul sim tehnic al acestora. Combina 5220 E, dotat cu un motor puternic i eficient AGCO SISU Power, dezvolt o putere de 209 CP, iar din considerente de protecie a mediului i de realizare de economii de carburant, combina Fendt beneficiaz de noua tehnologie SCR (Reducere Catalitic Selectiv). Aceast tehnologie utilizeaz, pentru reducerea noxelor, o soluie de uree n ap, cunoscut sub 20

denumirea de AdBlue, care este injectat n sistemul de evacuare a gazelor arse. Sistemul SCR ofer avantaje semnificative prin creterea cuplului motor fa de motoarele Tier 3, iar consumul de combustibil este redus cu 10 - 16%.Pentru ca randamentul s fie ct mai bun, combina are un buncr de circa 6500 litri i un debit de descrcare de 85 litri/secund, asigurnd descrcarea acestuia n aproximativ 80 de secunde. Pentru o batere ct mai bun, combina Fendt 5220 E are un sistem de treierare i separare cu dou tobe, bttorul avnd diametrul de 600 m i o lime de 1340 mm, cu un numr de 8 ine de batere; contrabttorul, cu o suprafa de 0,83 m2 i un unghi de nfurare de 106 grade, asigurnd o frecare mai agresiv ntre masa de material i grtar, pentru extragerea boabelor.

C.3. Managementul proiectului


(Responsabilul legal) 1. Nume: GROZA Prenume: CONSTANTIN Funcia ADMINISTRATOR Studiile si experiena (relevante pentru proiect) :
C V Responsabilul legal ntreprinderea USAMV Iasi, Specializarea IEA Funcia avuta Student Student (Responsabilul tehnic) NU ESTE CAZUL 1. Nume: Prenume: Funcia Studii si experiena: C V Responsabilul tehnic ntreprinderea Funcia avuta Perioada Perioada 2009-2013 In prezent

In prezent

21

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C.4.1 Lista de achizitii active Nr. Crt. Furnizor (daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare) Fendt GROUP VALTRA idem idem idem idem idem idem idem idem Idem JOHN DEERE MAEWI Valoare estimata (EUR) % din total valoare eligibila a proiectulu i 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100%

Date furnizor

Produs

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Specializat in productia de utilaje pentru cultura mare Specializat in productia de utilaje pentru cultura mare idem idem idem idem idem idem idem idem idem Producator utilaje si tractoare agricole idem TOTAL

Combina Fendt 5220 E Tractor T 202 Tractor T 150 Tractor Valmet Tractor N91 Remorca osie dubla Remorca simpal Combinator univ. Combinator x 3 buc SUP 28 x 3 buc Plug reversibil 5 cormane x 2 buc Plug reversibil 3 cormane x 2 buc Combinator x 3 buc

135.400 65.500 45.600 30.500 19.900 4.350 3.350 6.600 15.360 25.790 14.500 9.000 18.800 394.650

Lista de achizitii materii prime Nr. Crt. Furnizor (daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare) PIONEER PESTICOM CHIMIOAGRO Valoare estimata (EUR) 45.200 30.000 14.300 89.500 % din total necesar de materii prime 60 30 10 100

Date furnizor

Produs

1 2 3

Producere seminte Specializat in produse chimice Producere ingasaminte chimice TOTAL

Seminte pentru cultura Pesticite&Erbicide Ingrasaminte

C.5. Personal si instruire


NU ESTE CAZUL

22

Tabel C.5.1
Nr. Crt.

Specialitate TOTAL

Grafic angajare personal Numr 2002 2003 2004 2005 0 0 0 0

2006 0

2007 0

Intrucat legea 507/2002 nu permite persoanelor fizice autorizate sa angajeze personal salariat, toate activitatile din microferma se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti.

C.6. Graficul estimat al proiectului

II

II I

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

ACTIVITATEA Intocmire proiect Realizare creditari Achizitie seminte Incheiere contracte Pregatire hala utilaje Achizitie utilaje Procurare materiale auxiliare Repartizare sole si preg terenului(acte) Inceperea lucrarilor

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

23

Satul Radaseni - in anul 1424, satul Radaseni este dat lui popa Iuga de catre Alexandru cel Bun. Peste 10 ani, in 1434, satul Radaseni este facut danie lui popa Iuga, insa in 1561, Alexandru Lapuaneanu il daruieate ctitoriei sale, Manastirea Slatina. Socotindu-se razeai ca foati darabani domneati, radasenenii nu recunosc tutela Manastirii Slatina. - in anul 1723 pornesc judecata cu Manastirea Slatina cind raporturile se inrautatesc datorita faptului ca manastirea revendica stapinirea asupra unei bucati de pamint pe care radasenenii o aveau daruita de catre domnitorul STEFAN TOMSA. Cercetari, dezbateri infatisari au loc in anii 1749, 1750, 1752, 1754, 1765, 1767, 1768, 1769. Se da cistig de cauza manastirii: "sa raman rasuflate toate scrisorile ce ar fi fost la miinile cetatenilor, iar taranii din Radaseni, de acum inainte pe ponturile domniei mele sa urmeze si sa-si dea dijma poamelor". - in anul 1795 se plang la domnie ca manastirea le-a luat toate faneturile si nu au unde cosi cat de putin si ca manastirea le cere dijma poamelor. In raportul ispravnicilor se arata ca acesti sateni din Radaseni "de multa vreme neancetata suparare si pagubire au pricinuit manastirii cu nesupunerea lor si cu multe pari si judecati. Li s-a masurat fanatul, gasindu-se 680 de falci. Ispravnicii cercetatori propun "sa se infraneze acesti razvratitori caci sunt intre dansii vreo cincisase care intarata pricini si merg pe la giudecati". - Abia la 3 februarie 1809, vornicul satului, impreuna cu toti locuitorii lui dau scrisoare cum ca sunt ai manastirii si se obliga a respecta vechiul obicei ce "iaste in toata Moldova ca o pravila, obligandu-se a da anual cate un car de lemne la sfanta manastire si cate o gaina in Postul Nasterii Maicii Domnului". Nemultumirile cu manastirea nu s-au curmat, ci numai s-au potolit. - Dupa 1848, cand posesor al mosiei Radaseni era postelnicul Vasile Cantacuzino, radasenenii sunt alaturi de acesta in miscarea pentru unirea principatelor.

- In anul 1864 inceteaza stapanirea manastirea Slatina asupra radasenenilor, ei ramanand de atunci preocupati de intregirea si largirea hotarelor satului, fapt pe care il reusesc in anii 1878, 1889, 1892 si 1918. - Rascoala din 1907 gaseste radasenenii intr-o situatie mai buna, insa recunosc ligitimitatea acestei miscari taranesti afirmand: "La noi au oamenii ce manca, dar acolo jos unde hamurile 24

cailor is de franghie si traista de sac, acolo cum sa nu se ridice". Satul Lamaseni. Este situat in partea de vest a comunei, la 3 km distanta de satul Radaseni si la 9 km de municipiul Falticeni. Este mentionat oficial pentru prima data in "Uricul" lui Bogdan-Voda din 1365 prin care satul Lamaseni este dat boierului Rotopan. Satul Lamaseni are in prezent o populatie de aproximativ 1460 locuitori. In sat este o singura scoala cu clasele 1-8, in care lucreaza 11 cadre didactice, invata 110 elevi si 50 prescolari. Caminul cultural a fost construit in anul 1970 si a fost renovat in 1998. Satul Pocoleni. Este mentionat pentru prima data in lucrarea "Principatele Romane la inceputul secolului al XIXlea" a lui Giurescu Constantin, lucrare editata la Bucuresti, in anul 1857. Satul Pocoleni are in o populatie de aproximativ 245 locuitori. Biserica din sat a fost construita in anul 1936, avand hramul Nasterea Maicii Domnului. Realizari: - In anii 1971-1973 s-a construit cabana Radaseni care in prezent a fost demolata de propietarul terenului. In anul 1942 a fost instalata in sat curentul electric, iar in primavara anului 1966 a fost introdus iluminatul public, satul Radaseni fiind primul sat electrificat din nordul Moldovei. In anul 1974 au fost electrificate toate satele din comuna. - Intre anii 1969-1979 s-au construit 2 camine culturale, unul in Radaseni si celalalt in Lamaseni, s-au construit si cele 3 scoli din comuna astfel: - In satul Radaseni s-a construit o scoala cu 8 sali de clasa si 2 laboratoare, iar in anul 1977 a fost construita o noua aripa cu 24 sali de clasa si cu laboratoarele necesare. - In satul Lamaseni s-a construit o scoala cu 5 sali de clasa si un laborator. - In satul Pocoleni s-a construit o scoala cu 2 sali de clasa. - In intreaga comuna sunt circa 60 de intelectuali din care 50 de cadre didactice, o biblioteca cu 8500 volume. Formatii culturale - In anul 1968 s-a infiintat in satul Radaseni o formatie de fluierasi, cu sediul in Caminul Cultural 25

din sat. In anul 1974 obtine locul II pe tara la formatiile instrumentale de amatori. In anul 1977, bilantul activitatii culturale oferite locuitorilor comunei Radaseni a fost deosebit de bogat, inscriindu-se in Festivalul National "Cantarea Romaniei" cu succese deosebite, ajungand la faza finala sa ocupe locul III pe tara si sa fim distinsi cu diploma si premii la nivel judetean. Emisiune postala - In anul 1944 a fost pusa in circulatie o emisiune postala cunoscuta sub denumirea "Radaseni". Machetarea marcilor a fost facuta de pictorul Alexandru Murnu, suprataxa acestora variind intre 118 si 145 lei, astfel incat fiecare marca postala a avut o valoare faciala de 150 lei. Prima marca postala a emisiunii a avut valoarea de 5+145 lei si are ca imagine in medalion bustul ctitorului bisericii SF Mercorie, Stefan-Tomsa, precum si biserica respectiva. Monumente istorice Biserici - Biserica SF. MERCURIE din Radaseni, construita in anii 1611-1622 fiind ctitoria lui Tomsa-Voda. Pentru mai multe informatii vezi linkul. - Biserica SF. NECULAI din Lamaseni, construita in anii 1762-1776. Monumente ale eroilor In satul Radaseni - Monumentul construit in fata scolii din satul Radaseni. Pe acest monument sunt inscrise pe trei placi de marmura inscriptiile cu numele eroilor cazuti in razboiul de independenta si in cele doua razboaie mondiale. - La baza monumentului urmeaza inscriptiile "NOI NE-AM JERTFIT PENTRU VOI. LACRIMILE SI DUREREA SA VA ADUNE AICI PENTRU POMENIREA NOASTRA". Pe spatele monumentului se gaseste urmatoarea inscriptie:"CU VREREA TATALUI, CU AJUTORUL FIULUI SI CU SAVARSIREA DUHULUI SFANT S-A RIDICAT ACEST MONUMENT AL EROILOR SI S-A SFINTIT LA 26 IUNIE 1996". In satul Lamaseni - Troita sculptata din stejar masiv, avand forma de cruce inalta de 4 metri. Pe partea din fata a troitei este amplasata o placa din marmura alba pe care se gaseste urmatoarea inscriptie: "1916-1918 EROII SATULUI LAMASENI", dupa care urmeaza numele a 39 de eroi. "19411945" dupa care urmeaza numele a 41 de eroi. 26

Monumente ale naturii - In satul Radaseni, ca monument al naturii este dealul "Cetatuia""Statiunea Arheologica Cetatuia", datorita faptului ca pe acest deal s-au facut sapaturi arheologice. Acest deal a figurat pentru prima data ca monument al naturii in lucrarea lui Vasile Ciurea, "Preistoria in vechiul tinut al Sucevei", publicata in 1931 in Bucuresti.

D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie


Cu proiect A6 Denumire utilaj (noi) Linie furajare AUGERMATIC 2buc Linie adapare SCREW 50 2 buc Dispozitiv anticatarare Transportor furaj FLEX VEY Buncar exterior Microclimat exhaustare aer viciat Clapete admisie aer proaspat 14 buc Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m. Calculator supraveghere microclimat Dispozitiv alarma depasiri temperatura Dulap comanda electrica a halei Cuibare 16 buc Apometru D-11/2 Pompa submersibila GRUNDFOS Hidrofor cu butelie 25 l Centrala termica Costuri 2.750 1.850 195 1.425 1.380 1.460 2.470 1.980 1.480 610 3.500 2.160 3.025 12.217 6.500 3.317 Amortizare % 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Intretinere 2% 55 37 3,9 28,5 27,6 29,2 49,4 39,6 29,6 12,2 70 43,2 60,5 244,34 130 66,34

46.319

926,38

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )


Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

27

Nr. Crt

Categoria Venituri din exploatare

AN 1

AN 2

AN 3

1 2 3 4 5

Venituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta Variatia stocurilor Alte venituri Venituri din exploatare total Cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli materiale total

Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Lei Euro

1098550 28399

1237300 31986

1365000 35287

25500 5795 1124050 34194

26500 6022 1263800 37982

28600 6500 1393600 42158

627254 16215 46730 1208 12500 323

689556 17826 51395 1320 13740 355

744600 19249 55505 1435 14840 384

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul total Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

Mii Lei Euro

9 10 11

Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro 26064 674 653980 18420 386002 9979 26064 674 699688 20183 456545 11802 26064 674 950400 21741 523991 13546

12 13

Cheltuieli pentru exploatare - total Rezultatul din exploatare Venituri financiare total

Mii Lei Euro Mii Lei Euro

14

Venituri financiare total Cheltuieli financiare, din care

Mii Lei Euro

4000 103

4000 103

5000 129

15 16 17 18 19

Cheltuieli privind dobazile Altele Cheltuieli financiare - total Rezultatul financiar al exercitiului Rezultatul brut al exercitiului Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro 2000 52 2000 52 2000 52 388002 10030 2000 52 2000 52 2000 52 458545 11854 2500 65 2500 65 2500 65 526491 13610

28

20 21

Impozit pe profit Profit net

Mii Lei Euro Mii Lei Euro

97001 2508 291001 7523

114636 2963 343909 8891

131623 3403 394868 10207

29

D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )


Flux de numerar - previziuni OPERATIUNEA/PERIOADA MII LEI ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3) A1. Aport la capitalul social si contul intreprinzatorului A2. Vanzari de active, inclusiv TVA A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut Banca A 3.2. Grant SAPARD Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3) B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs Excedent/Deficit de lichiditati (A-B) D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.1.1.+ D.1.2.) D.1.1. Rate la imprumutul Banca D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.2.1.+D.2.2.) D.2.1. La imprumutul Banca D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2) ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA ( F1) 1.307.27 5 G. H. K. F1. Vanzari varianta cu proiect Incasari din activitatea financiara Credite pe termen scurt Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: 1 Cheltuieli privind marfurile 2 Cheltuieli cu materiile prime 3 Cheltuieli cu materialele consumabile 4 Cheltuieli cu energia si apa 5 Alte cheltuieli materiale 6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 7 8 9 10 11 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul angajat Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala Alte cheltuieli exploatare Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 679.603 43.637 12.988 10.204 55.609 12.500 0 0 0 26.064 747.737 48.000 14.512 10.323 61.160 13.740 0 0 0 26.064 807.415 51.842 15.672 11.144 66.051 14.840 0 0 0 26.064 1.307.27 5 0 1.472.387 1.624.350 Anul 1 0 0 0 Anul 2 0 0 0 Anul 3 0 0 0

I. A.

B.

C.

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 1.307.27 5

0 1.472.387

0 1.624.350

E. II. F.

1.472.387 0

1.624.350 0

L.

Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA 468.670 550.851 631.321

30

Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2) 186.568 M1. TVA de platit 219.297 251.573 119.950 131.623 68.667 104.661 97.901 114.636

M2. Impozit pe profit N1 Rambursari de credite pe termen scurt N2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurt O1 Dividende P. Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1) P. Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) Q. Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) II. FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) R. Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) S. T. Disponibil de numerar al lunii precedente Disponibil de numerar curent (S+R)

186..568 280.102 280.102 130.597 410.609

219.297 331.554 331.554 410.609 742.253

251.573 379.748 379.748 742.253 1.122.001

D.4. Indicatorii financiari


Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) 1.950.556.300 lei LEI ___________________________________________________________________________ Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 ___________________________________________________________________________ Veniturile din exploatare* (Ve) 1.098.550 1.237.300 1.365.000 ________________________________+min 5 %______________________________________ Cheltuieli de exploatare* (Ce) 653980 699688 950400

___________________________________________________________________________ Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve Ce - minim 10% din Ve

444570 537612 414600 ___________________________________________________________________________ Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit. 332120 365100 401255 ___________________________________________________________________________ Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani) Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)/Pn, unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza 31

Dr ESTE 9.23 ANI Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate. 8% 9% 11% ________________________________________________________________________ Cheltuieli financiare* (Cf) = NU ESTE CAZUL ___________________________________________________________________________ Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL ___________________________________________________________________________
Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri, FNN >=0 (pentru fiecare an de prognoza) 280.102 331.554 379.748 Valoare actualizata neta (VAN) =FNi/(1+r)I +FN5/r, VAN>0, r=rata

de actualizare=8%

32

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI 2.1. Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului
Tabelul 2.1 Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului Specificare Suprafaa total Teren agricol Teren arabil - din care irigat Puni naturale Fnee naturale Livezi Vii Teren neproductiv Ha 1111.5 1110.5 1100 200 4 5 1 0,5 1 % din total 100,0 99.1 98.6 17.9 3.58 4.48 0.89 0.44 0.89 % din agricol 100,0 99.5 18 0.36 4.50 0.09 0.04 0.09

Condiii naturale Descrierea zonei n care este amplasat exploataia cu cel puin urmtoarele elemente: a) Temperatura medie anual 7.60 C b) Precipitaii medii anuale 592,2 mm c) Tipul de sol predominant, textura, panta Cea mai mare extindere o au molisolurile (solurile cenusii) si argiluvisolurile (brune luvice) dezvoltate sub vegetatii forestiere. Aceste tipuri de soluri ocupa suprafete mai mari decat arealul padurilor evidentiind extinderea mai mare in trecut a fondului forestier. Molisolurile apar pe versantii cu drenaj relativ bun si intr-o masura relativ mai mica pe terase sau platouri. Au o fertilitate buna dar pe versantii supusi eroziunii accelerate necesita masuri de fertilizare suplimentara.

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

33

Categoria de folosinta Arabil Forestier Ape Drumuri Constructii Neproductiv Pasuni Fanete TOTAL

Suprafata 253 10856 100 42 89 115 1215 1768 14434

CARTOF : Cartoful prezinta o deosebita importanta n alimentatia oamenilor, nfurajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. n alimentatia oamenilor cartoful se foloseste n stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentulde baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari alelumii. Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din cartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumatfiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori pinea si fiindde nenlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicata, datorita continutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine(n special vitamina C). Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza n diferite tariale lumii ntre 44 si 140 kg: Irlanda - 140 kg, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg. Spania -120 kg, Belgia - 118 kg, Franta 108 kg, Anglia - 95 kg, Elvetia - 87 kg, Italia - 65 kg etc. nRomnia consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg tuberculi. n furajarea animalelor cartoful este valoros, n primul rnd pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte specii de animale. Se folosesc mai ales tuberculii raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici reziduurile ramase de la industrializarea cartofului dar si vrejurile (tulpinile) verzi, sau murati.Se impune o oarecare prudenta, deoarece n tuberculii de cartof se acumuleaza o serie dealcaloizi care formeaza solanina, imprimnd hranei gust amar, dar care poate produce sideranjamente ale tubului digestiv la animale (cartofii nu se folosesc la animalele gestante).Cartoful se utilizeaza n industria alimentara, obtinndu-se produse uscate: faina, fulgi, deshidratat, gris, produse prajite: 34

cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); pommes frittes(cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai. n industria amidonului si alcoolului, dintr-o tonade tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea sepot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic. Din punct de vedere agrofitotehnic cartoful este o plantacare valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase (chiar nisipoase la cartoful destinat consumuluitimpuriu) din zonele mai umede si racoroase, acolo unde cerealele nu reusesc n culturaTuberculii de cartof sunt organe suculente, cu un coninut mediu de 25% substan u s c a t i 7 5 % a p . n s u b s t a n a u s c a t p r e d o m i n a m i d o n u l , u r m a t d e p r o t e i n e i s r u r i minerale Cartoful este i o surs de vitamine pentru organism (B1, B, PP, C) i de elementeminerale (potasiu, fosfor, sodiu, calciu, fier). -nu este pretentios pentru planta premergatoare se autosuporta.insa datorita inmultirii virozelor manei si gandacului de colorado este mai indicat sa urmeze in rotatie cu alte plante. -pe terenurile fertile sau ingrasate cele mai bune culturi premergatoare sunt:cerealele paioase,leguminoasele,porumbul si sfecla de zahar ,in timp ce pe solurile mai sarace in elemente nutritive numai leguminoasele si porumbul. -caroful este o excelenta planta premergatoare pentru aproape toate culturile agricole -cartoful pentru industrie nu este bine sa se cultive intr-un teren prea bogat in azot deoarece excesul in azot face sa apara graunciori de amidon foarte mici si aproape 40% din acest amidon este spalat la decantarea in apa. -dupa cartof in special se cultiva cu rezultate bune cerealele paioase.

OVAZ - Dintre cerealele pioase (grau, orz, secar), ovzul are cel mai dezvoltat sistem radicular i o mare capacitate de valorificare a elementelor nutritive din compuii grei solubili ai solului. Temperatura minim de germinaie a boabelor este de 2-3 0C, ovzul avand cerine moderate fa de cldur, dar mult mai ridicate decat la orz. Ovzul de toamn nu rezist la temperaturi mai mici de 10 0C in timpul iernii, ceea ce determin o arie restrans de cultur a acestor forme. Cerinele fa de umiditate sunt ridicate, coeficientul de transpiraie fiind de cca 500. aceasta face ca in verile secetoase, ovzul s sufere mai mult decat alte specii de cereale pioase. 35

Fa de sol ovzul are cerine reduse, aceasta datorit sistemului radicular bine dezvoltat. Cele mai bune rezultate se obin pe solurile lutoase i luto-nisipoase, cu ph-ul de 5,5-6,8, cum sunt cernoziomurile sau brun-rocate de pdure. De asemenea, ovzul realizeaz producii bune i pe solurile argilo-iluviale acide. Zonele cele mai favorabile pentru cultura ovzului sunt: Podiul Transilvaniei, Campia de Vest, Podiul Getic i depresiunea Jijiei. Rotaia Ovzul valorific foarte bine substanele nutritive rmase n sol de la plantele premergtoare fertilizate puternic cu ngrminte organice i chimice. De aceea cele mai bune premergtoare sunt: porumbul, floarea soarelui, leguminoasele pentru boabe. Nu se cultiv pe terenurile tratate cu erbicide triazinice, dup el nsui i dup sfecla de zahr sau furajer, din cauza unor duntori comuni (nematozi). Lucrarea solului este asemanatoare ca si pentru celelalte cereale. In functie de planta premergatoare se executa araturi la 18-20 cm, vara sau toamna, care se vor lucra cu grapa cu discuri pana la intrarea in iarna.Patul germinativ se pregateste prin lucrari superficiale, cu combinatorul sau grape cu colti, astfel incat sa se realizeze o buna nivelare si maruntire, cu specificarea ca pentru ovazul de toamna este necesar ca terenul sa fie asezat. Marimea boabelor de ovaz variaza mult in raport cu pozitia lor in cadrul spiculetului, inregistrandu-se diferente de 5,5-10,8 g in cea ce priveste MMB si de 6,9 - 12,3% la continutul de palei de aceea samanta trebuie bine sortata. Puritatea semintei trebuie sa fie de 97-99%, iar germinatia de 85-95%. Data semanatului. Semnatul pentru ovzul de toamn 1-10 octombrie Ovazul de toamna se va insamanta in prima decada a lunii octombrie, intarzierea peste aceasta data mareste procentul de pierderi in timpul iernii, care, in cazul insamantarilor la inceputul lunii noiembrie, se pot ridica de la 3-10%, cat este normal, la peste 59%, iar recolta sa se micsoreze cu 16,7-32,2%. Cantitatea de samanta se calculeaza astfel ca sa se realizeze o desime de 400-450 boabe germinabile/m2, pentru cel de toamna revenind 130 - 140 kg samanta/ha. n cazul ovzului de toamn, literatura menioneaz adncimi de semnat mai mari, de 6-8 cm pentru o mai bun protejare a nodului de nfrire de aciunea temperaturilor sczute. Cu toate acestea nu este necesar o adncime mai mare de 4-5 cm deoarece ntre nodul de

36

nfrire i foliaj nu sunt diferene n privina rezistenei la ger.In ceea ce priveste soiul de ovaz de toamna cultivat in Romania este soiul Florina. Prima lucrare, la ovazul de toamna este tavalugirea cu tavalugul inelar. Combaterea buruienilor se face cu aceleasi erbicide ca si la grau. Pentru combaterea ovazului salbatic (odosul) se foloseste o rotatie rationala, combinata cu folosirea erbicidelor la culturile premergatoare. Combaterea bolilor foliare la ovaz este recomandata doar in anii in care conditiile climatice favorizeaza ciupercile. Recoltare: Ovzul se coace mai neuniform i este mai sensibil la scuturare dect alte cereale. Pentru a se putea recolta cu combina n condiii bune, ovzul trebuie s aib tijele uscate, iar boabele s fie la nceputul maturitii depline, n acest caz seminele scuturate pe platform ajung n combin i nu se pierd. Dac se recolteaz cu combina pn cnd tijele plantelor nu sunt uscate (dei bobul e matur), n lanurile mburuienate sau cu rou, toba combinei se nfund, iar randamentul la recoltare este sczut. Dac se ntrzie recoltatul ovzului pierderile sunt foarte mari. Inainte de maturitatea optim, cnd nu se poate recolta direct cu combina sau n locurile unde combina nu are acces, ovzul se poate recolta n dou faze: tierea plantelor la coacerea n prg i treierarea lor dup 4-5 zile. Producia la ovz este foarte diferit, n funcie de condiiile de cultur. Raportul boabe : paie la ovz este de 1:1,5 pn la l : 2.

Mazare: Bune premergatore sunt culturile care parasesc terenul devreme , l lasa curat de buruieni si fara resturi vegetale. Da bune rezultate dupa cereale paioase si dupa prasitoare ( porumb,cartofi , sfecla). Datorita rezistentei la efectul remanent al atrazinului , mazarea se cultiva cu prioritate dupa porumb , cand acesta a fost ierbicidat cu atrazin . Nu se recomanda amplasarea culturii de mazare dupa alte leguminoase datorita nmultiiri bolilor , iar din punct de vedere agrofitotehnic ar fi nerational , ntrucat efectul

37

ameliorator al leguminoaselor asupra solului este mult mai bine valorificat de plante din alte grupe . Mazarea este la randul ei , o foarte buna premergatoare pentru majoritatea culturilor .Din considerente tehnologice dupa mazare se cultiva cu prioritate grau , pentru care este o excelenta premergatoare parasind terenul devreme , lasandu-l structurat , bine aprovizionat cu azot. Dupa mazare se poate semana cu rezultate bune o cultura succesiva . FERTILIZARE Pentru 100 kg boabe si productia secundara aferenta , mazarea consuma 5,75 kg N , 1,55 kg P2O2 , 3.05 kg K2O si 3,20 kg calciu . Pana la terminarea nfloritului mazarea consuma 75 % din azot , 60 % din fosfor si 85% din potasiu .n situatia nstalarii unor simbioze eficiente acestea asigura pana la 75% din necesarul de azot al plantelor , restul provenind din rezerva solului sau din ngrasamintele ramase n sol de la plantele premergatoare. Aplicarea ngrasamintelor cu azot la mazare se recomanda numai pe soluri slab fertile (acide sau nisipoase) unde nici simbiozele formate nu sunt prea eficiente. Dozele pot fi de 20-50 kg/ha N , aplicarea se va face la pregatirea patului germinativ. Fosforul determina cresteri importante de recolta , favorizand formarea nodozitatiilor si deci fixarea azotului. Potasiul este necesar pe solurile sarace iar microelementele ( molibdenul , borul ,magneziul , cobaltul )determina sporuri de recolta precum si o crestere a continutului boabelor n proteine. Alegerea soiurilor i hibrizilor (criteriile avute n vedere; soiurile i hibrizi alei pentru fiecare cultur) Soiuri de cartofi: Timpurii: ROCLAS; OSTARA; AGATA Amplasare: cartofi timpurii bune premergatoare sunt leguminoasele perene si anuale, cerealele paioase si bostanoasele; nerecomandat dupa cartofi, tomate, vinete, radacinoase. Lucrarile solului aratura cat mai tampuriu posibi, in functie de umiditatea solului, pentru a nu scoate bolovani;25-30 cm (timpurii); 30-32 cm (de vara); 30-32 cm +10 cm subsolaj (de toamna); 38

pregatirea terenului: discuit la 10 -12 cm (timpurii); lucrat cu combinatorul la 10-12 cm (cartofide vara, toamna) Pregatirea materialului de plantat sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de

plantare cu 1-2 zile (vara ,toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45; incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte deplantare; in spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade primeledoua saptamani; 8-10 grade C pana la plantare. Plantatul cartofilor : epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III. adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm); densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm); norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm); distanata intre randuri: 60-70 cm. Intretinerea culturii de cartofi fertilizarea chimica: 75 N, 45 P2O5, 60 K20 (timpurii); erbicidarea: Gesagard 2 kg/ha +Dual 500 CE 2 l/ha dupa plantare (timpurii); intretinerea culturii: 1 prasila si rebilonare (timpurii); combaterea manei cartofului: Turdacupral; Ridomil plus 48, Sandofan, etc combaterea gandacului de Colorado: Decis, Fastac, Karate, Oltitox, Regent, Actara, etc. irigarea: 4-6 udari la 3-5 zile cu norma de 250-300 mc/ha (timpurii); 4-6 udari la 6-10 zile cu norma de 300-400 mc/ha (vara, toamna) Recoltarea cartofi timpurii: a doua jumatate a lunii Mai, pana la sfarsitul lui iunie; L 445 +MSC2;

MAZAREA: 39

Genul Pisum L. are mai multe specii, insa importanta practica prezinta numai Pisum salivumL. si Pisum arvense L.Mazarea, Pisum sativum L., poseda numeroase varietati si forme. Soiurile de mazarecultivate in tara noastra apartin varietatilor grandise-mineum Gov., glaucospermum Gov. i vulgatum Korn. Radacina este pivotanta si puternic dezvoltata, cu numeroase ramificatiilaterale pe care se gasesc nodozitatile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate desolubilizare, ceea ce permite plantei sa foloseasca fosforul si alte substante nutritive dincompusii greu solubili. Soiuri de mazre Soiuri de mazare: Diana; Perla de Mai; Soiul Diana. Soiul Diana are talie mare (96 cm). Epoca de inflorire este mijlocie (37 zile). Sunt 13 pastai pe planta, iar pastaia are lungime mijlocie (9 cm) cu 6 boabe. Epoca de maturare a semintei este semitardiva (84 zile). MMB in stadiu uscat este mica (149,5 g.). Saminta prezinta zbircire pe cotiledoane. Soiul este semitardiv (68 zile de la rasarit la maturitatea tehnologica a boabelor). Soiul prezinta rezistenta la Virusul mozaic galben al fasolei verde si la Ascochyta pisi, este tolerant la Erysiphe polygoni. Densitatea recomandata este de 1000-1100 mii plante/ha

Ovaz: Soiurile de ovz de primavara cultivate in ara noastr sunt: Cary, Mure, Somean,iar soiul cel mai cultivat de ovaz de toamna este Florina. Temperatura minim de germinaie a boabelor este de 2-3 0C, ovzul avand cerine moderate fa de cldur, dar mult mai ridicate decat la orz. Ovzul de toamn nu rezist la temperaturi mai mici de 10 0C in timpul iernii, ceea ce determin o arie restrans de cultur a acestor forme.

40

Cerinele fa de umiditate sunt ridicate, coeficientul de transpiraie fiind de cca 500. aceasta face ca in verile secetoase, ovzul s sufere mai mult decat alte specii de cereale pioase. Fa de sol ovzul are cerine reduse, aceasta datorit sistemului radicular bine dezvoltat. Cele mai bune rezultate se obin pe solurile lutoase i luto-nisipoase, cu ph-ul de 5,5-6,8, cum sunt cernoziomurile sau brun-rocate de pdure. De asemenea, ovzul realizeaz producii bune i pe solurile argilo-iluviale acide.

2.3. Intocmirea asolamentului


Definitei asolament- repartizarea si succesiunea culturilor pe sole in timp si in spatiu, insotita de un sistem corespunzator de lucrare a solului si de aplicare a ingrasamintelor care asigura cresterea fertilitatii solului si sporirea cantitativa si calitativa a recoltei. Tipuri de asolament - 1. Asolamente agricole sau de camp 2. Asolamente furajere 3. Asolamente mixte 4. Asolamente speciale Specificare Suprafaa total a terenului arabil Suprafaa medie a solei Ha 1100 366.6

Definitei rotatie- alternarea metodica pe acelasi teren a plantelor care se cultiva intrun asolament. Rotatia culturilor este o practica agricola care consta in cultivarea periodica a anumitor specii agricole, intr-o ordine bine determinata, astfel incat resursele solului sa se epuizeze cat mai putin iar riscul de aparitie a bolilor si daunatorilor sa fie minim.

41

Tabelul 2.2

Schema rotaiei culturilor


SOLA/ANUL I II III 2010 Ovaz Mazare Cartof 2011 Mazare Cartof Ovaz 2012 Cartof Ovaz Mazare

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL 3.1. Proiectarea produciilor medii prin metoda bonitrii terenurilor agricole
Proiectarea productiilor medii prin metoda bonita rii terenurilor agricole este o metoda foarte utilizata pentru planificarea productiilor medii in exploatatiile agricole pe baze tehnicoeconomice tinand seama de cartarea agrochimica a solului ,studii pedologice care indica potentialul productiv al terenului ,consumul de substante nutritive al plantelor,precum si efectul unor masuri agroameliorative aplicate in anul de plan sau care se vor aplica in anul de prognoza. Acestea constau in irigari,desecari,desalinizari,lucrari de combatere a eroziunii. Aceasta metoda tine seama si de particularitatile amplasarii culturilor pe diferite tipuri de sol,de anumite corectii pe care le vom aplica tinand cont de amplasarea culturii fata de sediul administrativ al exploatatiilor agricole ,fata de drumul de acces si de anumiti coeficienti de imbunatatire a conditiilor naturale. Pentru a realiza aceasta metoda trebuie sa stim: 1. tipurile de sol pe care trebuie sa fie amplasate culturile respective 2. suprafata care se va cultiva pe fiecare tip de sol 3. productiile medii obtinute in anul precedent pe fiecare tip de sol 4. nota de bonitare pentru conditiile ecologice ale fiecarui tip de sol 5. corectia notei de bonitare ecologica in functie de distanta medie a fiecarei sole fata de sediu si fata de drumul de acces 6. coeficientul de potentare a notelor de bonitare ,in functie de masurile agroameliorative prevazute pentru a se aplica in anul de plan,pe fiecare tip de sol Etapele prognozarii productiei medii prin metoda bonita rii terenurilor agricole sunt: se calculeaza notele de bonitare pentru conditiile ecologice oferite de fiecare unitate de sol culturii considerate prin insumarea notelor acordate pentru sol,relief,idrografie si clima se calculeaza notele totale de bonitare pentru conditiile ecologice ale fiecarei unitati de sol,facand produsul dintre suprafata unitatii de sol respective si nota stabilita pentru conditiile ecologice 42

se calculeaza nota medie ponderata de bonitare la culturile respective si la nivelul de exploatare impartind suma notelor de bonitare la suprafata totala a culturii respective se calculeaza cantitatea de produse (kg)ce revin la un punct al notei medii ponderate prin raportarea productiei medii realizate in ultimii ani la media ponderata de bonitare stabilita la nivelul exploatatiei agricole se stabileste coeficientul de corectie a notelor de bonitare ecologica in functie de distanta medie si de felul drumurilor se determina corectiile totale facand produsul dintre coeficientul de corectie si suprafata fiecarei unitati de sol se recalculeaza notele totale de bonitare ecologica facand diferenta dintre notele totale de bonitare ale fiecarei unitati de sol si corectiile totale se determina notele totale de bonitare potentate facand produsul dintre notele de bonitare ecologica recalculate si coeficientul de potentare se calculeaza productia total ape cultura pentru fiecare unitate de sol ,inmultind notele totale de bonitare potentate cu productia ce revine pe un punct se planifica o productie medie /ha raportand productia totala la suprafata ocupata de cultura.

Tabelul 3.1 Date iniiale


Cultura Tipul de sol Suprafaa - ha (Si) Nota de bonitare pentru condiiile ecologice (Pi) Corecia pt. distan i felul drumului (k) Coeficient de potenare (c) Producia medie realizat

Ovaz Mazare

Cartof

Cerno 366.6 ziom brun 366.6 roscate de padure Cernozi 366.6 om cambic TOTAL

68 75

0.15 0.17

1.5 1.4

2000 2100

90 1100

0.20

1.3

23500 -

2) Notele totale de bonitare pentru condiiile ecologice (Ni): Ni = Si x Pi ovaz = 24928,8 mazare =27495 cartof = 32994

3) Nota medie ponderat de bonitare:

43

N mp =

Ni = ovaz =22,6 Si total mazare=24,9 cartof=29,9

1) Producia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare: ovaz=29,4 US1= Prod.de pe intreaga supraf. mazare=28
N i total =

Pkg/punct =

cartof=261,1

6) Corecia total n funcie de distan i drumuri: Ct = S x k Ovaz Mazare Cartof 54,99 62,32 73,32

Suprafa

coeficient corecie

7) Nota de bonitare recalculat (Nbr) Nbr = Nota total de bonitare Corecia Ovaz Mazare Cartof 24873,8 27432,6 32920,8

8) Notele totale de bonitare potenate (Ntp): Ovaz Ntp = Nota de bonitare recalculat (Nbr) x Coeficient de potenare Mazare Cartof 9) Producia total pe cultur pentru fiecare unitate de sol (Pt): Ovaz Pt = Nota total de bonitare potenat (Ntp) x Producia ce revine pe un punct de bonitare P(kg/punct) Mazare Cartof 10) Producia medie la hectar: Pmc1 44 11174296 1096934,5 1075340 37310,7 38405 42797

Pm ovaz

Producia total

Suprafaa total

2992Kg/h a

Rezultatele pentru celelalte culturi: Pm mazare =2933kg/ha Pmc cartof =30481kg/ha

45

3.2 STABILIREA CANTITILOR DE NGRMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de ngrminte s-a efectuat inndu-se cont att de produciile medii ct i de existentul de suprafa activ din sol. S-au luat n considerare i pierderile rezultate prin levigare. n tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de ngrminte chimice la ha separat pentru cele 3 culturi n parte. Tabelul 4 Calculul dozelor de ngrminte chimice
Nr. Crt. SPECIFICARE U.M.

CULTURA
N Producie medie Consum specific S.a. de administrat S.a. n sol Diferena de adm. Pierderi prin levigare Cant. pierdut prin levigare Total s.a. de administrat Tipul de ngrmnt Coninutul In s.a. a ngr. Doza de ngr. de administrat Kg/ha Kg s.a./t Kg Kg Kg s.a. % Kg s.a. Kg 20 59,8 45 14,8 15 2,22 17 NH4NO3 Kg/t Kg 33,5 50 Cultura Ovaz P 2992 11 32,9 25 7,9 10 0,79 8,69 Superf simplu 19,5 44,5 K 18 53,8 40 13,8 8 1,1 14,9 Sare potasic a 45 33,1 26 20,9 15 3 23,9 NH4NO3 33,5 71,3 Cultura Mazare N P 2933 16 46,9 12 35,1 19 16,1 10 1,6 17,7 Superf Simpl u 19,5 90,7 K 19 55,7 19 36,7 8 2,93 39,6 Sare potasic a 45 88 N 8 243,8 45 198,8 15 29,8 228,6 NH4N O3 33,5 682 152,4 20 132,4 10 13,24 145,6 Superf simplu 19,5 746,6 Cultura Cartof P 30481 5 K 9 274,3 40 234,3 8 18,7 253 Sare potasica 45 562

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

46

3.3 PLANUL DE CULTUR Planul de cultur cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecreia, produciile medii i totale. (tabelul 5) Tabelul 5 ntocmirea planului de cultur Cultura
Ovaz Mazare Cartof

Suprafaa (ha)
366,6 366,6 366,6

Producii medii (kg/ha)


2992 2933 19449

Producia total (t)


1096,8 1075,2 7130,0

Pre livrare (lei/kg)


1 1 2

3.4 FUNDAMENTAREA FIELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI


n vederea organizrii proceselor de munc i de producie, n etapa pregtitoare, se ntocmesc fiele tehnologice pe culturi. Informaiile cuprinse n fiele tehnologice servesc n acelai timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaiei produciei, determinarea volumului lucrrilor mecanice i manuale, necesarul de for de munc, cantitile de materiale i mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare. DATELE NECESARE: 1. Culturile incluse n planul de producie al firmei. 2. Suprafaa ocupat de fiecare cultur n parte. 3. Culturile premergtoare. 4. Producia medie i total a fiecrei culturi. 5. Lucrrile tehnologice, n ordinea cronologic a executrilor. 6. Perioada de executare i data lucrrii. 7. Mijloacele cu care se execut lucrarea. 8. Tarifele de plat pentru lucrrile mecanice. 9. Tarifele de plat pentru lucrrile manuale pe categorii. 10. Cuantumul taxelor pentru CAS, omaj, risc, asigurare. 11. Amortismentul specific. 12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preul unitar i cota pentru cheltuielile de aprovizionare. 47

13. Cota de cheltuieli indirecte (comune i generale). MODUL DE LUCRU: 1. Se nscriu n fi datele privind suprafaa i producia medie. Producia medie se planific n raport cu fertilitatea solului i cantitatea de ngrmnt aplicat. 2. Se nscriu lucrrile tehnologice, n ordinea executrii lor, precizndu-se toat perioada optim de execuie i durata fiecrei lucrri. 3. Pentru fiecare n parte se determin: volumul lucrrilor, sumele necesare i materiale. 4. La lucrrile manuale, n raport cu volumul lucrrii, se calculeaz numrul de zile om, iar fondul de salarii rezult nmulind numrul de zile om necesar pentru evaluarea lucrrii cu tariful pe zi/om corespunztor. 5. Taxele asupra fondului de salarii se calculeaz aplicnd cota n proporie de 30% pentru CAS, 5% pentru fondul de omaj, 1% pentru risc i asigurare, impozit, 15% asupra sumei care reprezint fondul de salarii. 6. Amortismentul specific se determin n raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix folosit exclusiv la cultura respectiv i durata de folosire. 7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculeaz o cot parte din valoarea materialului folosit. 8. Din nsumarea pentru lucrrile mecanice, lucrrile manuale, taxe asupra valorilor, materialelor, se obin cheltuielile de producie. 9. La cheltuielile directe se aplic cota de cheltuieli comune i prin nsumarea lor se determin cheltuielile de producie. 10. Dup fiecare trimestru se fac totalurile. 11. Se calculeaz indicatorii: cheltuieli de producie la hectar i costul la tona de produs.

48

50

50

51

51

52

52

53

53

54

3.5. Organizarea lucrrii de semnat la cultura OVAZ


Semnatul este una dintre cele mai importante lucrri agricole, de care depinde n ultim instan obinerea de producii ridicate. Suprafeele ntinse ocupate de culturi precum i termenele restrnse n care trebuie executat, fac ca procesul de munc al semnatului s ocupe un loc important n activitatea de producie a exploataiilor agricole. Etapele organizrii lucrrilor de semnat cereale pioase sunt urmtoarele: 1. se stabilete componena agregatului de semnat, potrivit condiiilor existente (tractor plus semntoare SUP-29 SAU ALTE TIPURI MODERNE). 2. Se determin necesarul de agregate pentru terminarea semnatului n termen optim, folosind formula: N N=367/5*12 N=6,1 numrul de agregate pentru
S terminarea lucrrii n timpul propus; (1)N = ,n care: n P S suprafaa de nsmnat;

n numrul de zile n care trebuie terminat lucrarea; 5 P randamentul zilnic al mainii. Aadar, n prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semnat folosit. Aceasta se calculeaz dup formula: P randamentul zilnic al agregatului B V t H (ha); (2)P = ,n B limea de lucru a agregatului n lucru 10000 (3.6 m); care: P=3,6*6000*8*0,7/100 V viteza de deplasare a agregatului n lucru (6000m/or); 00 t durata zilei de lucru ( 8 ore); P=12ha H coeficientul de folosire a timpului de lucru (0,70-0,80) 3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semntorii. Lungimea marcatoarelor, adic distana la care trebuie aezat piesa activ a marcatorului fa de ultimul brzdar, se stabilete n funcie de: limea de lucru a semntorii (B); distana ntre dou brzdare (b 12.5 cm); distana ntre roile din fa sau marginile exterioare ale enilelor tractorului (c 1,5 m).
(3)Md = B + b c =3,6+12,5-1,5/2 2

B + b+ c (4)Ms = =3,6+12,5+1,5/2=8,8 2

Md=7,3

54

55

Cnd tractorul poate urmri urma lsat de marcator att cu roata din dreapta ct i cu roata din stnga, lungimea celor dou marcatoare este egal i este dat de relaia:
(5)Md = B + b+ c =3,6+12,5+1,5/2 2

Md=8,8 4. Stabilirea debitului semntorii, n funcie de norma de smn la hectar. La nceputul lucrrii, trebuie ntotdeauna s se verifice corectitudinea reglrii debitului la nsmnare. Aceast verificare se face dup formula: G cantitatea de smn curs din semntoare, la un numr stabilit de Ad B O (6)G = , nvrtiri a roii semntorii; 10000 A norma de semnat la un ha (kg 240); 125m2 n care: d lungimea roii semntorii (1.74m); G=140*1,74*3,6*20/ B limea de lucru a semntorii (3.6 10000 m); G=1,75 O nr. de nvrtituri a roii semntorii.20 5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semnat. Lungimea maxim a postatelor la semnat este n funcie de capacitatea cutiei semntorii. Pentru a uura organizarea transportului de semine este indicat ca alimentarea semntorii cu semine s se execute la un singur capt a postatei. In acest caz, lungimea maxim a postatei se calculeaz dup formula: L lungimea maxim a postatei (m); Q capacitatea coului de alimentare a 0,5 10 4 Q Y (7 ) L = , semntorii (kg); Vol 400 dm3 A B Y coeficientul de utilizare a capacitii n care: coului de alimentare a semntorii (n L=0,5*104*260*0,7/140 medie 0,70-0,80); *3,6 A norma de semnat (240 kg/ha); L=1805m B limea de lucru a semntorii (3.6 m). In ce privete limea postatei, aceasta se determin n funcie de limea total a parcelei de nsmnat i de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculeaz aa nct s asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru. Limea postatei la semnatul n suveic se calculeaz dup formula: l limea postatei (m); 10 4 P Z (8)l = , nP productivitatea zilnic a agregatului L (ha/zi); care: Z durata n zile a lucrului pe aceeai I=104*12*1/1805 postat (1-2 zile); I=66,4(m) L lungimea postatei (m). 6. Limea zonei de ntoarcere a agregatului. Pentru ntoarcerea agregatului, la capetele parcelei se delimiteaz o fie de teren denumit zon de ntoarcere. Delimitarea acestei zone se face, n cazul deplasrilor n parcursul liniar, cu bucl i fr bucl. Limea zonei de ntoarcere este dat de relaia: (9)E = 3R + e, n care: E limea zonei de ntoarcere;

55

56

R raza de ntoarcere a agregatului 4 m; e lungimea de ieire a agregatului E=3*4+1,5 (adic distana de la centrul agregatului; E=13,5 mijlocul osiei motoare a tractorului) pn la organele active ale mainii.1,5m Aceasta reprezint lungimea cu care trebuie s se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale mainii agricole pe linia de ntoarcere a lucrului. 7. Stabilirea distanei dintre punctele de alimentare a semntorii . Distana dintre punctele de alimentare a semntorii se determin n funcie de metoda de deplasare a agregatului la semnat. In cazul semnatului n suveic, lungimea postatei este determinat n funcie de capacitatea cutiei de semine, n aa fel ca alimentarea semntorii s se fac numai la unul din capetele postatei, distana dintre punctele de alimentare se afl dup formula: D distana dintre punctele de (1) D = 2 B T , n care: alimentare (m); B limea de lucru a agregatului (m); D=2*3,6*2,28 T numrul turelor (adic nr. curselor D=16,4m dus-ntors) pe care le face agregatul pn la golirea coului semntorii. ~n cazul cnd lungimea postatei nu este determinat n funcie de capacitatea cutiei de semine, este necesar ca, n prealabil, s cunoatem turele pe care le face agregatul pn la golirea coului semntorii. Aceasta se determin mprind lungimea drumului pe care l face semntoarea pn la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus i ntors. ~n acest scop, se folosete urmtoarea formul: T numrul turelor; 10 4 Q Y Q capacitatea cutiei semntorii (kg); T = , n care: Y coeficientul de utilizare a capacitii A B 2L 4 T=10 *260*0,8/140*3,6 cutiei (0,80); A norma de semnat (kg/ha); *1805 B limea de lucru a semntorii (m); T=2,28 L lungimea postatei (m). n cazul semnrii n laturi sau pe dou jumti ale postatei distana dintre punctele de alimentare se calculeaz dup formula:
(12)(D) = T B

(semnificaiile literelor sunt aceleai ca la formulele (10) i (11). 8. Stabilirea cantitilor de semine ce se pun la punctele de alimentare . Cantitile de semine care se pun la primul punct de alimentare se calculeaz dup formula: (13)C = Q a =260*1=260, iar cantitatea care se pune la punctele urmtoare este: C cantitatea de semine necesar (14)C1 = Q y a ,n alimentrii agregatului (kg); care: Q capacitatea coului semntorii (kg); C1=260*0,8*1 y coeficientul de utilizare a capacitii C1=208kg

56

57

cutiei; 0,8 a nr. semntorilor n agregat. 1 9. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semnat i transportat seminele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semntorilor variaz n raport cu numrul de agregate folosite zilnic i al mainilor ce compun agregatul. 10. Necesarul de mijloace de transport se stabilete n funcie de cantitile de semine necesare semntorilor la o ncrcare, timpul de golire a semntorilor, capacitatea mijloacelor de transport, distana de transport i timpul necesar pentru un ciclu de transport. In primul rnd se determin timpul n care se consum cantitatea de semine existent n cutia semntorii, folosind relaia: q capacitatea cutiei semntorii (kg); 10000 q 0,85 Tgol = (ore) 0,85 coeficientul de folosire a cutiei B V N semntorii; , n care: B limea de lucru a semntorii (m); T=10000*260*0,85/3,6* V viteza de lucru a agregatului (m/or); 6000*140=0,73(ore) N norma de smn la ha (kg). Numrul de mijloace de transport necesare zilnic se determin pe baza relaiei: Nt numrul mijloacelor de transport; n q 0,85 t Nt = Tgol C m , n care: n numrul semntorilor ce lucreaz; t durata unui ciclu de transport (30min.); Nt=6*260*0,85*0,5/0,73*2 C capacitatea mijlocului de transport m 60=3,5 (kg). 11. Se determin necesarul de saci pentru transportul seminelor, cunoscnd c pentru uurarea manipulrii se recomand ca un sac s aib 40 kg. Centralizarea datelor Agregatul folosit Nr. Specificare U.M. Tractor + Tractor + crt. (SUP-29) SUP-21 1. Productivitatea zilnic a agregatului Ha/schimb 2. Necesarul zilnic de: 3. 4. 5. 6. -tractoare -semntori Productivitatea zilnic a tuturor agregatelor -lungime Dimensiunile solei de -lime semnat -suprafa -lungime Dimensiunea -lime parcelelor de semnat -suprafa -dreapta Lungimea marcatorului -stnga nr. nr. ha/zi M M Ha M M Ha M M 12 6 6 73 91 4,03 367 1805 66,4 12 7,3 8,8

57

58

-la 20 nvrtituri Norma de nsmnare -la hectar Distana dintre punctele de 8. alimentare cu semine -la primul Cantitatea de semine punct 9. ce se pune la punct -la punctele de alimentare urmtoare -pt. servirea semntorii Necesarul zilnic 10. -pt. transportul de muncitori seminelor -total Limea fiei de ntoarcere a 11. agregatului Necesarul zilnic -atelaje 12. de mijl. de -tractor+remorc transport -auto-camion Necesar saci pt. transportul 13. seminelor 7.

Kg Kg M Kg Kg nr. nr. nr. M nr. nr. nr. nr.

1,75 140 16,4 260 208 6 6 12 13,5 6 4 1 74,8

58

59

3.6. Evaluarea produciei


Evaluarea produciei are ca scop urmrirea i nregistrarea evoluiei culturilor, precum i realizarea unor determinri cantitative i calitative a produciei.acestora. Evaluarea se face n dou etape: 1) n prima etap, se apreciaz aspectul vegetativ al culturilor n fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor; 2) n etapa a doua se face estimarea n cmp a produciei agricole dup anumite norme standardizate ~n funcie de tipul de cultur, evaluarea se face astfel: 1) Ovaz: (ovaz-X-1) se stabilete numrul punctelor de control n funcie de mrimea i uniformitatea parcelelor(n cazul parcele de pn la 100 ha - 5 puncte; pe suprafee mai mari de 100 ha - 10 puncte). Determinrile se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat). Metodologie de lucru se numr spicele din interiorul ramei metrice; se stabilete numrul mediu de boabe n spic; se calculeaz producia medie la hectar, astfel:
Q kg/ha = Nsp x Nb x MMB x 10000 1000 x 1000 (I)

Q kg/ha - producia medie kg/ha; Nsp - numr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control); Nb - numr mediu de boabe n spice; MMB - greutatea a 1000 boabe (grame); 10.000 m.p. = 1 ha 1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe Exemplu: Nsp=400spice Nb=18 MMB=40g Qkg/ha=400*18*40*10000/1000*1000 Qkg/ha=2880

2) Porumb (1 septembrie): se stabilete numrul punctelor de control dup aceleai criterii ca la gru;

59

60

suprafaa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rnduri x 0,70 x 10 m lungime; 0,70 (m) - distana dintre rnduri); se numr tiuleii la fiecare punct de control; se calculeaz numrul de tiulei la hectar:
nst x 10000 d xi

Nst / ha =

( II )

Nst/ha - numr de tiulei la ha; nst - numrul de tiulei numrai la toate punctele de control; d - suprafaa unui punct de control (m.p.); i - numrul punctelor de control. se determin apoi numrul de boabe pe tiulete; se calculeaz apoi producia medie la hectar:
Q kg/ha = Nst x Nb x MMB 1000 x 1000 (III)

Q kg/ha - producia medie; Nst - numr tiulei la hectar; Nb - numr mediu de boabe pe tiulete; MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) Exemplu:

3) Floarea soarelui (15 august): se stabilete numrul punctelor de control dup aceleai criterii ca la gru; suprafaa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rnduri x 0,70 x 10); se numr capitulele la fiecare punct de control i se stabilete numrul mediu de capitule la ha, dup formula:
Ncp/ha = ncp x 10000 dxi (IV)

Ncp/ha - numr total de capitule la ha; ncp - numr de capitule numrate la toate punctele de control; d - suprafaa unui punct de control; i - numrul punctelor de control. se determin numrul mediu de semine pe capitul;(Ns) 60

61

se calculeaz producia medie la hectar, astfel:


Q kg/ha = Ncp x Ns x MMB 1000 x 1000 (V)

Q kg/ha - producia medie; Ncp - numr mediu de capitule la hectar; Ns - numr semine pe capitul; MMB - greutatea a 1000 semine n grame. Exemplu:

4) Sfecla de zahr (1 septembrie): se stabilete numrul punctelor de control dup aceleai criterii ca la gru; suprafaa unui punct de control este de 10 m.p. (3 rnduri x 0,45 m x 7,4 m lungime); la fiecare punct de control, plantele se recolteaz, se decoleteaz (tierea frunzelor), se cur de pmnt i se cntresc; se determin producia medie astfel:
Q kg/ha = q x 10000 dxi (VI)

q - cantitatea de rdcini recoltate din punctele de control (kg); d - suprafaa unui punct de control (m.p.); i - numrul punctelor de control. la producia stabilit se adaug sporul de producie ce se va realiza de la data evalurii la data prevzut a se recolta (1,8 gr./zi/plant). Exemplu:

5) Fructe (1 septembrie): Metoda de evaluare difer n funcie de tipul de livad, clasic sau intensiv, dar n mare, const n urmtoarele etape: se stabilete numrul de pomi pentru examinare (2 - 5 %); 61

62

se determin numrul mediu de fructe pe pom i greutatea acestora n kg; se nmulete numrul mediu de fructe pe pom cu numrul de pomi existeni la ha i se obine astfel producia medie la ha 6) Struguri (de mas - 15 iulie, de vin - 1 septembrie): evaluarea se face separat la viile nobile, i la viile de hibrizi; se stabilete numrul de butuci pe rod la ha, cu relaia:
Nb/ha = 1000 Ng x (1 ) dr x db 100 (VII)

Nb/ha - numrul de butuci pe rod la ha; dr - distana dintre rnduri (m); db - distana ntre butuci pe rnd (m); Ng - numr mediu de goluri (butuci neproductivi/inexisteni) la ha, n procente. se evalueaz producia de struguri pe butuc, numrndu-se toi strugurii de pe un numr de 1 - 2 % din butucii existeni pe lot (se recomand s se efectueze numrtoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 n 15 rnduri). Producia de struguri pe butuc se calculeaz astfel:
Pmb = Gms x Ns Nba (VIII)

Pmb - producia medie pe butuc (grame); Gms - greutatea medie a strugurilor (grame); Ns - numrul de struguri total gsii la numrtoare; Nba - numrul butucilor analizai. se calculeaz producia medie de struguri la ha, cu formula:
Pm/ha = Nb/ha x Pmb 1000 (IX)

Pm/ha - producia medie de struguri la ha (kg); Nb/ha - numrul de butuci pe rod la ha; Pmb - producia medie pe butuc (grame).

62

63

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

RENTABILITATE

(A

Punctul critic marcheaz acea dimensiune a produciei medii la care ncasrile din valorificarea produciei sunt egale cu cheltuielile totale de producie, deci acel punct al produciei medii la care nu se obine profit, dar nu se nregistreaz nici pierderi. Mrimea costului de producie i a ratei profitului se gsesc ntr-o strns legtur cu raportul dintre cheltuielile de exploatare i cantitatea de produse realizate. Prin analiza costurilor i cheltuielilor de exploatare, ntreprinztorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de meninerea n stare de funcionare a firmei. Cunoscnd pragul de rentabilitate, se poate proiecta volumul de vnzri n vederea obinerii profitului scontat. De asemenea, creditorii i investitorii solicit adesea efectuarea analizei punctului critic pentru a ajuta n evaluarea ctigurilor poteniale ale unei afaceri i, n consecin, aceasta trebuie introdus n planul de afaceri. Punctul critic se poate determina n dou moduri, i anume: fr profit programat sau cu profit programat. Calculul punctului critic fr profit programat este exprimat printr-o relaie simpl: y=y y = Pvx y = Cvx + CF Pvx = Cvx + CF x(Pv Cv) = CF
x= CF Pv - C v

n care: y veniturile din valorificarea produciei (mii lei); y - cheltuielile totale nregistrate (mii lei); Pv preul de vnzare unitar; x producia medie sau volumul vnzrilor (uniti fizice); Cv cheltuieli variabile unitare; 63

64

CF costuri fixe totale. De unde x marcheaz acea dimensiune a produciei la care nu se nregistreaz nici profit nici pierderi.

Determinarea cantitativ si reprezentarea grafic a P.C. la cultura PORUMB CONSUM Cheltuielile variabile
Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL U.M. (b) Volumul lucrarii (c) Cheltuieli variabile (lei) (d) Cheltuieli variabile (lei / t .......) .......) (e)

a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile. (b)= coloana (3) din fisa tehnologica (c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) / productia totala obtinuta t)

64

65

Cheltuielile fixe
Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL U.M. (b) Volumul lucrrii (c) Cheltuieli fixe (lei) (d) Cheltuieli fixe (lei / ha) (e)

(a)= coloana (1) din fia tehnologic, numai ch. fixe (b)= coloana (3) din fia tehnologic (c)= coloana (4) din fia tehnologic (d)= coloana (22) din fia tehnologic (e)= coloana (d) /suprafaa cultivat cu ........... (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura. - fr profit programat


Ch. variabile: Cv = Ch. fixe totale: Ch. fixe/ha: CF = CF/ha = lei/ha Pv = t ha lei lei/kg = lei/t lei lei

Pretul de vnzare/kg ......:

Productia total de ................:PT= Suprafata cultivat cu..:S =

Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind =

65

66

Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= + = lei / = lei/t Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT =

Productia medie de.. la punctul critic (X): X= (CF/ha)/(Pv-CV/t) = CvX=X*CV/t = CT/ha=CF/ha+Cvx = t/ha* lei/ha+ /( lei/t = lei/ha = )= t/ha = lei/ha lei/ha kg/ha Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX): Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):

Nivelul produciei de ........... kg / ha marcheaz punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura......................., n care valoarea veniturilor obinute prin vnzarea acestei cantiti de ....................... la preul de................ lei / kg, asigur acoperirea integral a costului de producie. Depirea acestui nivel al produciei (.............. / ha) duce la obinerea unui profit, iar scderea produciei sub acest nivel determin pierderi.

66

67

Exprimarea grafic a PC la cultura porumb consum fr profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

I OF R P T

7000 626652 .. lei/ha 5000 4000


E PI

Punctul critic
Cheltuieli totale de exploatare Cheltuieli variabile
I ER D R

3000 lei/ha 200000


il el i tu el h c or

Cheltuieli fixe

100000
a rb u C

1000

2000

3000

4000

PRODUCIA MEDIE

8700.kg/ha

67

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

68

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura. - cu profit programat


Ch. variabile: Cv = Ch. fixe totale: Ch. fixe/ha: CF = CF/ha = lei/ha Pv = t ha lei lei/kg = lei/t lei lei

Pretul de vnzare/kg ......:

Productia total de ................:PT= Suprafata cultivat cu..:S =

Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind =

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod. neterminat)

Pr = 1400lei

Calcul: Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= + = lei / / = = lei/t lei/ha Cheltuieli variabile / t ......... (CV/t) = CVT/ PT = Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = Productia medie de ........... la punctul critic (X): X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) = ( CvX=X*CV/t = CT/ha=CF/ha+Cvx = t/ha* lei/ha+ + )/( lei/t = lei/ha = )= t/ha = lei/ha lei/ha kg/ha Cheltuieli variabile pentru producia X (CvX): Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):

68

69

Exprimarea grafic a PC la cultura porumb consum cu profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

7000 6000 .. lei/ha 5000 4000


E PI

Profit programat Cheltuieli totale de exploatare Cheltuieli variabile


I ER D R

Punctul critic

tar t ofi men r p pli su

I OF R P T

3000 lei/ha 2000


or lil e i ltu e ch

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

1000

2000

3000

4000

5000

PRODUCIA MEDIE

7850.kg/ha

69

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

70

Determinarea cantitativ a Punctului critic la cultura1.. Specificare Ch. variabile Cheltuielile indirecte Ch. variabile totale Ch. variabile / t Ch. fixe totale Ch. fixe /ha Profit programat total Profit programat /ha X= CF/ha/(Pv-CV/t) X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) Cheltuieli variabile pt productia X Cheltuieli totale de exploatare/ha Pre de vnzare / t Suprafaa cultivat Cv Ch. ind. CVT CV/t CF CF/ha Pr Pr/ha X X CVX CT/ha Pv S U.M. lei lei lei lei/t lei lei/ha lei lei/ha Kg/ha Kg/ha lei/ha lei/ha lei/t ha Fara profit programat Cu profit programat

70

71

DETERMINAREA CANTITATIV I REPREZENTAREA GRAFIC A P.C. LA CULTURA .............2............. Cheltuielile variabile


Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL U.M. (b) Volumul lucrarii (c) Cheltuieli variabile (lei) (d) Cheltuieli variabile (lei / t .......) .......) (e)

a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile. (b)= coloana (3) din fisa tehnologica (c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) / productia totala obtinuta t)

71

72

Cheltuielile fixe
Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL U.M. (b) Volumul lucrrii (c) Cheltuieli fixe (lei) (d) Cheltuieli fixe (lei / ha) (e)

(a)= coloana (1) din fia tehnologic, numai ch. fixe (b)= coloana (3) din fia tehnologic (c)= coloana (4) din fia tehnologic (d)= coloana (22) din fia tehnologic (e)= coloana (d) /suprafaa cultivat cu ........... (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura. - fr profit programat


Ch. variabile: Cv = Ch. fixe totale: Ch. fixe/ha: CF = CF/ha = lei/ha Pv = lei/kg = t ha lei lei/t lei lei

Preul de vnzare/kg ......:

Producia total de ................:PT= Suprafata cultivat cu..:S =

Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind =

72

73

Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= + = lei / = lei/t Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT =

Productia medie de.. la punctul critic (X): X= (CF/ha)/(Pv-CV/t) = CvX=X*CV/t = CT/ha=CF/ha+Cvx = t/ha* lei/ha+ /( lei/t = lei/ha = )= t/ha = lei/ha lei/ha kg/ha Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX): Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):

Nivelul produciei de ........... kg / ha marcheaz punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura......................., n care valoarea veniturilor obinute prin vnzarea acestei cantiti de ....................... la preul de................ lei / kg, asigur acoperirea integral a costului de producie. Depirea acestui nivel al produciei (.............. / ha) duce la obinerea unui profit, iar scderea produciei sub acest nivel determin pierderi.

73

74

Exprimarea grafic a PC la cultura .. fr profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

7000 6000 .. lei/ha 5000 4000


P
I OF R P T

Cheltuieli totale de exploatare Cheltuieli variabile


I ER D R IE

Punctul critic

3000 lei/ha 2000


or

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

1000

2000

3000

4000

PRODUCIA MEDIE

.kg/ha

74

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

lil ie u t el ch

75

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura. - cu profit programat


Ch. variabile: Cv = Ch. fixe totale: Ch. fixe/ha: CF = CF/ha = lei/ha Pv = t ha lei lei lei/kg = lei/t lei lei

Preul de vnzare/kg ......:

Producia total de ................:PT= Suprafata cultivat cu..:S =

Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind =

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod. neterminat) Pr = Calcul: Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= + = lei / / = = Cheltuieli variabile / t ......... (CV/t) = CVT/ PT = Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = Producia medie de ........... la punctul critic (X): X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) = ( CvX=X*CV/t = CT/ha=CF/ha+Cvx = t/ha* lei/ha+ + )/( lei/t = lei/ha = )= t/ha = lei/ha lei/ha

lei/t lei/ha

kg/ha

Cheltuieli variabile pentru producia X (CvX): Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):

75

76

Exprimarea grafic a PC la cultura .. cu profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

Y
tar t ofi men r p pli su

7000
Profit programat

6000 .. lei/ha 5000 4000


E PI

Punctul critic

Cheltuieli totale de exploatare Cheltuieli variabile


I ER D R

I OF R P T

3000 lei/ha 2000


or

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

1000

2000

3000

4000

5000

PRODUCIA MEDIE

.kg/ha

76

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

lil ie u t el ch

77

Determinarea cantitativ a Punctului critic la cultura1.. Specificare Ch. variabile Cheltuielile indirecte Ch. variabile totale Ch. variabile / t Ch. fixe totale Ch. fixe /ha Profit programat total Profit programat /ha X= CF/ha/(Pv-CV/t) X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) Cheltuieli variabile pt productia X Cheltuieli totale de exploatare/ha Pre de vnzare / t Suprafaa cultivat Cv Ch. ind. CVT CV/t CF CF/ha Pr Pr/ha X X CVX CT/ha Pv S U.M. lei lei lei lei/t lei lei/ha lei lei/ha Kg/ha Kg/ha lei/ha lei/ha lei/t ha Fr profit programat Cu profit programat

77

78

DETERMINAREA CANTITATIV I REPREZENTAREA GRAFIC A P.C. LA CULTURA ..............3............ Cheltuielile variabile


Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL U.M. (b) Volumul lucrarii (c) Cheltuieli variabile (lei) (d) Cheltuieli variabile (lei / t .......) .......) (e)

a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile. (b)= coloana (3) din fisa tehnologica (c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) / productia totala obtinuta t)

78

79

Cheltuielile fixe
Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL U.M. (b) Volumul lucrrii (c) Cheltuieli fixe (lei) (d) Cheltuieli fixe (lei / ha) (e)

(a)= coloana (1) din fia tehnologic, numai ch. fixe (b)= coloana (3) din fia tehnologic (c)= coloana (4) din fia tehnologic (d)= coloana (22) din fia tehnologic (e)= coloana (d) /suprafaa cultivat cu ........... (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura. - fr profit programat


Ch. variabile: Cv = Ch. fixe totale: Ch. fixe/ha: CF = CF/ha = lei/ha Pv = t ha lei lei/kg = lei/t lei lei

Preul de vnzare/kg ......:

Producia total de ................:PT= Suprafata cultivat cu..:S =

Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind =

79

80

Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= + = lei / = lei/t Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT =

Productia medie de.. la punctul critic (X): X= (CF/ha)/(Pv-CV/t) = CvX=X*CV/t = CT/ha=CF/ha+Cvx = t/ha* lei/ha+ /( lei/t = lei/ha = )= t/ha = lei/ha lei/ha kg/ha Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX): Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):

Nivelul produciei de ........... kg / ha marcheaz punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura......................., n care valoarea veniturilor obinute prin vnzarea acestei cantiti de ....................... la preul de................ lei / kg, asigur acoperirea integral a costului de producie. Depirea acestui nivel al produciei (.............. / ha) duce la obinerea unui profit, iar scderea produciei sub acest nivel determin pierderi.

80

81

Exprimarea grafic a PC la cultura .. fr profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

7000 6000 .. lei/ha 5000 4000


P
I OF R P T

Cheltuieli totale de exploatare Cheltuieli variabile


I ER D R IE

Punctul critic

3000 lei/ha 2000


or

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

1000

2000

3000

4000

PRODUCIA MEDIE

.kg/ha

81

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

lil ie u t el ch

82

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura. - cu profit programat


Ch. variabile: Cv = Ch. fixe totale: Ch. fixe/ha: CF = CF/ha = lei/ha Pv = lei/kg = t ha lei lei lei/t lei lei

Preul de vnzare/kg ......:

Producia total de ................:PT= Suprafata cultivat cu..:S =

Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind =

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod. neterminat) Pr = Calcul: Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= + = lei / / = = Cheltuieli variabile / t ......... (CV/t) = CVT/ PT = Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = Producia medie de ........... la punctul critic (X): X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) = ( CvX=X*CV/t = CT/ha=CF/ha+Cvx = t/ha* lei/ha+ + )/( lei/t = lei/ha = )= t/ha = lei/ha lei/ha

lei/t lei/ha

kg/ha

Cheltuieli variabile pentru producia X (CvX): Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):

82

83

Exprimarea grafic a PC la cultura .. cu profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

Y
tar t ofi men r p pli su

7000
Profit programat

6000 .. lei/ha 5000 4000


E PI

Punctul critic

Cheltuieli totale de exploatare Cheltuieli variabile


I ER D R

I OF R P T

3000 lei/ha 2000


or

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

1000

2000

3000

4000

5000

PRODUCIA MEDIE

.kg/ha

83

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

lil ie u t el ch

84

Determinarea cantitativ a Punctului critic la cultura3.. Specificare Ch. variabile Cheltuielile indirecte Ch. variabile totale Ch. variabile / t Ch. fixe totale Ch. fixe /ha Profit programat total Profit programat /ha X= CF/ha/(Pv-CV/t) X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) Cheltuieli variabile pt productia X Cheltuieli totale de exploatare/ha Pre de vnzare / t Suprafaa cultivat Cv Ch. ind. CVT CV/t CF CF/ha Pr Pr/ha X X CVX CT/ha Pv S U.M. lei lei lei lei/t lei lei/ha lei lei/ha Kg/ha Kg/ha lei/ha lei/ha lei/t ha Fr profit programat Cu profit programat

84

85

CAPITOLUL 4 CONCLUZII I RECOMANDRI Importana afacerii pentru asigurarea veniturilor constante Impactul afacerii asupra dezvoltrii firmei sau a mediului Eficienta comparativ a culturilor din asolament Prezentarea avantajelor calculului PC pentru fiecare cultur din proiect

85

86

86