Sunteți pe pagina 1din 68

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: I.E.A.

PROIECT DE AN LA

MANAGEMENT

NDRUMTOR: CONF. DR BREZULEANU STEJREL

Student:Budianu Florin-Cristian

2010

INTRODUCERE
Reforma economic din agricultur, la nivel micro- sau macrosocial, prezint, pe lng schimbarea fundamental a formei de proprietate i schimbarea radical a funciilor de producie, a relaiilor de schimb i de repartiie a profitului. Reintrarea agriculturii romneti n reeaua relaiilor economiei de pia, a relaiilor de concuren, unde criteriul de baz este doar eficiena i calitatea, necesit un nou tip de management, care prin metodele i tehnicile utilizate s corespund cerinelor diferitelor tipuri de exploataii agricole. ntocmirea proiectului de an la disciplina de "Management n agricultur" ocup un loc important n cadrul pregtirii de ansamblu a viitorilor specialiti . Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziia studenilor prezentul ghid, elaborat n conformitate cu reglementrile i normativele actuale. Ghidul pentru ntocmirea proiectului de an la disciplina "Management n agricultur" se adreseaz n special studenilor de la Facultatea de Agricultur specializarea Inginerie economic n agricultur.

CUPRINS

CAP 1 .CONINUTUL PLANULUI DE AFACERI


PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT..............................................5 A.1. Numele solicitantului:.....................................................................................................5 A.2. Obiectul de activitate. .....................................................................................................5 A.3. Forma juridica a solicitantului........................................................................................5 A.4. Structura capitalului social si evoluia acestuia de la nfiinare......................................5 A.5. Administratorii societatii.................................................................................................5 A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :..............................6 B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE.................................................................6 B.1. Istoricul activitatii ...........................................................................................................6 PF , Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu, activitate privata trei ani, timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate , iar in ultimul branzeturi, astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus, pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus, activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu....................................6 B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :................6 B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate.....7 B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime.....................................................9 B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie...................................................................11 C. PREZENTAREA PROIECTULUI...........................................................................12 C.1. Obiectivele proiectului. ................................................................................................12 C.3. Managementul proiectului ............................................................................................14 C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului....................................................15 C.6. Graficul estimat al proiectului.......................................................................................16 C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri.........................16 D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI......................................16 D.1. Bazele de productie.......................................................................................................16 D.2. Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )................................17 D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani ).............................................18 D.4. Indicatorii financiari......................................................................................................19 Tabelul 1...................................................................................................................................21 Tabelul 3...............................................................................................................................27 N Centralizarea datelor..........................................................................................................43

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI CAPITOLUL V CONCLUZII I RECOMANDRI

CAP. I PLANUL DE AFACERI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:


Budianu Florin-Cristian - PERSOANA FIZICA

A.2. Obiectul de activitate. Fabricarea produselor lactate si branzeturilelor cod. CAEN - 1051 A.3. Forma juridica a solicitantului
PF Budianu Florin-Cristian cu domiciliul in com. Tomesti jud. Iasi Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr. F04/543/09.09.2003, Cod unic de inregistrare 1421016040022, este autorizat sa functioneze in baza Legii 507/2002 cu activitatea fabricarea produselor lactate si branzeturilor prin autorizatia nr. 7/03.09.2003 eliberata de Primaria Tomesti , jud. Iasi

A.4. Structura capitalului social si evoluia acestuia de la nfiinare

A.5. Administratorii societatii


Tabel A.5.1 Administratorii societatii Nr. Crt . 1 BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si data emiterii MX118324 Tomesti 11.04.1990 Locul si data naterii Tomesti JUD:IASI

Nume, prenume

CNP

Domiciliu

Funcia

Budianu FlorinCristian

194728305720 5

Tomesti JUD: IASI

AD-TOR

A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :


Tabel A.6.1 Puncte de lucru Nr. Crt . 1 2 .. .. N Tip: Sediul social, punct de lucru, sucursala, filiala, loc de vanzare LOC. Tomesti COM: Tomesti JUD:IASI Activitate FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Localizare Tomesti JUD:IASI Adresa COM. JUD. IASI

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii


PF , Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu, activitate privata trei ani, timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate , iar in ultimul branzeturi, astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus, pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus, activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu.

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :


Tabel B.2.2 SUPRAFAA TOTALA(MP)/CATEGORIA DE FOLOSIRE
(MP)INDIVIZA/ EXCLUSIVA VALOAREA CONTABILA (LEI) LOCALITATE/JUDET SERIE CERTIFICAT

NR CERTIFICAT

Tomesti-IASI

5300000

350000

210/N

500

11.04.00

DATA EMITERII

Nr.Crt.

.. N TOTAL N/A N/A N/A N/A

B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate


Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul

Indicatori
Producia medie/an
I 1 2 3 II III 4 5 6 A A 1 B B1 C D E F G H H

U.M.
litri 196308/15.87 1199746.6/2.89 64337.4/1.55 11997/0.27 2381201.4/57.5 219270/5.30 89858.15/2.17 36975.2/0.77 92437.3/2.17 2796779/77.6 3214557.4/77.6 26350000/637 26350000/637 23135442.6/559 4631669.7/111.9 18503772.9/447.3 1114.4 891.25 32145.4/0.775 2945000000/712.0 23135442.6 1114.45

Volum e
240 0 1 1 1

CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) Energie electrica Alte materiale Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA ALTE CONSUMURI(4+5+6) Cheltuieli generale(3%din I+II) Asigurri (8% din valoare pasare) Amortismente TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) din care pt. producia principala VALOAREA PRODUCTIEI din care pt. producia principala VENIT IMPOZABIL(B-A) (-)Impozite si taxe VENIT NET RATA IMPOZABILA (C:A1/100) Venit net(D:A1/100) COST DE PRODUCTIE(A1:100) PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL MARJA BRUTA(MB) MARJA BRUTA(MB)

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 %

Indicatori Curs leu/Euro =4.4 CONSUMURI CU ENERGIA Total (lei)/an Total (Euro) Revine pe litru (lei) Revine pe litru (Euro) Consum energie mentinere ambient Total (lei)/fabrica Total (Euro) Revine pe litru (lei) Revine pe litru (Euro)

3. Cheltuieli cu energia electrica si combustibil kw kw Lei zi/fabrica an/fabrica Kw Lapte/fabrica 1299 87 22741 6192

Lei an/fabrica Zile /an 90852692 90855692 2196.8 108364.3 2.61 Zile /an 9734217 9734217 235.2 11610.4 0.279

Valoare lei/litru 365 108364.3

108364.3 2.61 365

Lapte/fabrica 2436.6

1299 6192

11610.4 0.279

Lapte/fabrica 0 Total (lei)/fabrica Total (Euro) Revine pe litru (lei) Revine pe litru (Euro) Lapte/fabrica 0

1299 0

Zile /an 0 0 0

365

Zile /an

0 0 0

Consum energie iluminat Total (lei)/fabrica Total (Euro) Revine pe litru (lei) Revine pe litru(Euro) Indicatori CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Aprovizionarii cu lapte Alte operaii tehnologice Total (lei)/fabrica Total (Euro) Revine pe litru (lei) Revine pe litru (Euro) TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Total (lei)/fabrica Total (Euro) Revine pe litru (lei) Revine pelitru (Euro) Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro)

Lapte/fabrica 2436.6

1299 6192

Zile /an 9734217 9734217 235.2 11610.4 0.279 Lei an/fabrica Zile /an 40106749. 1 0 40106749. 1 9698.04

365

litri zi/fabrica

litri an/fabrica Lapte /fabrica 8356.05 0

lei litru 1299 74400 0

11610.4 0.279 Valoare lei/litru 365

32.55 0 0

478372.4 0.23250 0

Lapte/fabrica

1299

Zile /an 501654400 121303

365

589347.2 14.47 589347.2 14.47

5.Alte cheltuieli materiale+apa Indicatori Cheltuieli diverse Total (lei) Total (Euro) Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro) lei Litri/an 59340000 53940000 1304.3 Valoare lei/litru 0

64336.7 1.55

9.Asigurari Indicatori litri Valoare lapte Valoare asigurare lei Valoare asigurare Euro Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro) Curs 4.19 64100.25 Valoare lei/cap 0 31000000 749.54 36975.25 0.77 0.77

10.Amortisment Indicatori Curs 41.9 Lapte/fabrica 1299.5 Valoare lei/litru 0 0 3875000000 77500000 1873.9 15197.6 2.1 92437.9 2.1

Valoare fabrica Valoare amortizare fabrici (2%) lei Valoare amortizarefabrici (Euro) Revine pe litru (lei/an) Revine pe litru (Euro/an) Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro)

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime


Tabel B.4 .1 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR Extern / Intern Intern

Adresa Produs lapte SUCEAVA VASLUI

Cantitate aprox. 700 300 1000

Valoare aprox. (LEI) 3875000000 3100000000 6957000000 56838131

% aprox. din

1 .. N

SC DORNA SRL SC MILLI.SRL

TOTAL

Produs AMBALAJE
1 .. n TOTAL SC.AGROLACT SRL intern

Bacau

0 Produs n

1 .. n TOTAL

TOTAL

942.035.381

Tabel B.4 .2 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE FURNIZOR Extern /Intern intern Adresa Cantitate aprox. Valoare aprox. (LEI) 29885000 % aprox. din total achizitii

1 .. n TOTAL

SC FURNIZOR.SA

Produs MATERIALE CONSUMABILE TULCEA

0 Produs ECHIPAMENTE DE PROTECTIE.

29885000

1 SC ECHIP SRL .. n TOTAL Produs AMBALAJE PUNGI DE POLIETILENA 1 SC CAMPACK.SRL .. n TOTAL TOTAL

2790000

5115000 37790000

Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR 1 SCSERVICE.SRL .. n TOTAL 1 . . n TOTAL

Extern / Intern Intern

Adresa Serviciu 1 BOTOSANI

Cantitate aprox.

Valoare aprox. (LEI) 81731500

% aprox. din

0 Serviciu .

0 Serviciu n

1 . . n TOTAL

10

TOTAL

81731500

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie

Tabel B.5.1
Nr. crt. 1 .. N TOTAL 0 100% Client (Nume si adresa) SC FLORIN.SRL

Principalii clieni ai societatii Valoare (lei) 1278618250

Pondere % 100

Termen de plata 7-14 ZILE

Tabel B.5.2 Datele de identificare ale principalilor clieni


Nr. Crt. 1 FLORIN Societate

Cod Unic de Inregistrare 554324

Telefon Fax

Adresa

Produsele obtinute produse lactate si branzeturi sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte, aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari. Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile.

11

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI


C. PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Obiectivele proiectului.

Fabrica de produse lactate si branzeturi


In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 2,5 % gr; iaurt 4 % gr ;sana 3,5 % gr ; lapte batut 2,5 % gr ; smantana 25 % gr ; frisca 32 % gr. In a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactate. Prezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturi. Fabrica de lactate va produce: -in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros; -in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca.
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul Lapte consum

Indicatori
Producia medie lapte/an
I 1 2 3 II III 5 6 7 8 A A1 B B1 C

U.M.
Buc 4.19 72877.2/13.3 9864.2/0.24 7750/0.20 51615/1.33 67768 100297/1.11 18421/0.46 55840 2480/0.046 23556/0.60 2409422/16.98 2409422/16.86 967200/25.0 967200/25.0 308656/7.98 55559/1.44 253096/6.54 72.5 59.5 6584/0.17 6584/0.09

Volume
240 0 1 1 1

CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) Energie electrica Alte materiale Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA ALTE CONSUMURI( 5+6+7) Cheltuieli generale(3%din I+II) Dobnzi la credite Asigurri(8% din valoare pasare) Amortismente TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) din care pt. producia principala VALOAREA PRODUCTIEI din care pt. producia principala VENIT IMPOZABIL(B-A) (-)Impozite si taxe (+)Subvenii VENIT NET RATA IMPOZABILA (C:A1/100) Venit net(D:A1/100) COST DE PRODUCTIE(A1:100)

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

D E F

12

G H H

PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL MARJA BRUTA(MB) MARJA BRUTA(MB)

4030 308656 71.3

1 1 %

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati , cu regim de inaltime parter semiingropat, cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate. Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice , stalpi metalici, fundatii din beton armat, inchideri din panouri termoizolante sandwich spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu, acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare), tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante). La interior, aceste panouri de inchidere pereti si tavane vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect. Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc. Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei, acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa, care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii. Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni : - un filtru fitosanitar pe latura sudica, - sectia de curatare si conditionare, - sectia de omogenizare, - sectia de ambalare si de pozitare, - laboratorul de analize fizico-chimice , - sectia de intretinere si reparatii;, - un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa, - spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile, - conducerea tehnico-economica a unitatii - un spatiu de depozitare, rezerva apa si alte materiale, tot aici va fi amplasata si centrala termica cu rezervorul de apa. Hala va avea un aspect unitar, estetic, fiind functionala atat din punct de vedere al fluxului tehnologoic cat si a confortului termic. La interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni, placaje de gresie si Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje, varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton, tamplarie din PVC, pardoseli din beton sclivisit. Structura de rezistenta va fi realizata din profile metalice. Infrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton simplu si elevatie din beton armat, prevazuta la partea superioara cu centura. Cu privire la instalatiile electrice acestea vor fi : instalatii iluminat, de forta, de automatizare, de protectie si paratrasnet, racord electric. Instalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala, exhaustarea aerului pe frontonul halei, supraveghere pe calculator. Sunt necesare urmatoarele instalatii termice : - instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar, - instalatii pentru realizare microclimat in hala, centrala termica pentru incalzire. Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare: - istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar, 13

instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala, instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar, centrala termica, racorduri exterioare, camine de vizitare si canalizare exterioara. Alimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza locuinta proprie. Parametrii constructivi si de performanta echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect ai masinilor, utilajelor si

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologic,se va dota hala cu o suflanta de aer cald, tip GP40, avand combustibil gaz metan, prevazut cu un termostat in hala. Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior. Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere, asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A. Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciat,iar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat. In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute: retea apa, istalatii sanitare, toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului.

C.3. Managementul proiectului


(Responsabilul legal) 1. Nume: Budianu Prenume: Florin-Cristian Funcia ADMINISTRATOR Studiile si experiena (relevante pentru proiect) :
C V Responsabilul legal ntreprinderea Milli Funcia avuta SEF BIROU In activitate (Responsabilul tehnic) Perioada 2009-2011 In prezent

14

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C.4.1 Lista de achizitii active Nr. Crt. Furnizor (daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare) idem idem idem idem idem Idem Valoare estimata (EUR) % din total valoare eligibila a proiectulu i 100 100 100 100 100 100 100 100 100%

Date furnizor

Produs

1 2 3 4 5 6 7 8

idem idem idem idem idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare, jaluzele, protectii motoare) 14 clape admisie aer proaspat 1 suflanta GP40 incalzire hala Calculator MC 34 H 1A supraveghere microclimat Dispozitiv de alarma pentru depasire temperatura Dulap comanda electrica a halei Transport Montaj

2260 3820 3070 2290 945 5420 1550 2320 26907

TOTAL

Lista de achizitii materii prime Nr. Crt. Furnizor (daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare) DOROLACT NAPOLACT Valoare estimata (EUR) % din total necesar de materii prime 92 8 100

Date furnizor

Produs

1 2 n

Are in patrimoniu fabrica de bacteriofungi Specializat i n produse farmaceutice TOTAL

bacteriofungi bacteriofungi

22884 1469 15712

15

Intrucat legea 507/2002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat, toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti.

C.6. Graficul estimat al proiectului


Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantarii. Lunile I III se vor realiza fundatiile. Peretii laterali, acoperisul, reteaua de apa, canalizare. Lunile IV V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitare. Lunile VI VII procurare si montare utilaje. Luna IX - finisaje si probe tehnologice. Lunile X XI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilor. Luna XII Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturilor,iaurturilor cu fructe.

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri


Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea. Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor. Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator. Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic. De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate.

D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie


Cu proiect A6 Denumire utilaj (noi) Costuri 2.263 3.828 3.069 2.294 Amortizare % 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Intrtinere 2% 45.2 76.5 61.3 45.8 23.5

Microclimat exhaustare aer viciat Clapete admisie aer proaspat 14 buc Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m. Calculator supraveghere microclimat Dispozitiv alarma depasiri 945 temperatura

16

Dulap comanda electrica a halei Apometru D-11/2 Pompa submersibila GRUNDFOS Hidrofor cu butelie 25 l Centrala termica

5.425 4.688 18.936 10.075 5.141

0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

108 93.7 378.727 201 102.8

1.304.9 15

1.179.22 7

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )


Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
CursLeu - Nr. Categoria Crt Venituri din exploatare 1 2 Venituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta 4.19 AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro

1702752 29850

1917815 30500

2115750 34827

2278500 39100

2433500 41900

29850

30500

34827

39100

41900

3 4 5

Variatia stocurilor Alte venituri Venituri din exploatare total

17022752 29850

1917815 30500 1068811 27630 79662 2046 21297 550

211570 34827 1154130 29835 86032 2224 23002 595

228500 39100 1211836 31327 90334 1638 24149 624

2433500 41900 1272433 32894 94852 2455 25358 655

6 7 8 9

Cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli materiale total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul total

Mii Lei 972243 Euro 25133 Mii Lei 72431 Euro 1827 Mii Lei 19375 Euro 500 Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei 40399 Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro 1044 1104449 28551 598303 15467

10 Alte cheltuieli de exploatare 11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 12 Cheltuieli pentru exploatare - total 13 Rezultatul din exploatare Venituri financiare total 14 Venituri financiare total

40399 1044 1225670 31283 707644 18293

40399 1044 1303563 33698 183686 20996

40399 1044 1366718 35330 911781 23570

40399 1044 1433058 37046 1000425 25708

Mii Lei Euro

6200 159

6200 159

7750 199

7750 199

7750 199

17

Cheltuieli financiare, din care 15 Cheltuieli privind dobazile 16 Altele 17 Cheltuieli financiare - total 18 Rezultatul financiar al exercitiului 19 Rezultatul brut al exercitiului 20 Impozit pe profit 21 Profit net Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro Mii Lei Euro 3100 80 3100 80 3100 80 601403 15546 15036 3887 451051 11660 3100 80 3100 80 3100 80 710744 18373 177685 4592 533058 13781 3875 100 3875 100 3875 100 816061 21095 204015 2574 612045 15820 3875 100 3875 100 3875 100 915656 23670 228913 5917 686743 17752 3875 100 3875 100 3875 100 1004300 25962 251082 6491 753248 19471

D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )


Flux de numerar - previziuni OPERATIUNEA/PERIOADA MII LEI ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3) A1. Aport la capitalul social si contul intreprinzatorului A2. Vanzari de active, inclusiv TVA A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut Banca A 3.2. Grant SAPARD Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3) B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs Excedent/Deficit de lichiditati (A-B) D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.1.1.+ D.1.2.) D.1.1. Rate la imprumutul Banca D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.2.1.+D.2.2.) D.2.1. La imprumutul Banca D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2) ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA ( F1) Anul 1 0 0 0 Anul 2 0 0 0 Anul 3 0 0 0 Anul 4 0 0 0 Anul 5 0 0 0

I. A.

B.

C.

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

E. II. F.

1.307.275 1.472.387 1.624.350 1.749.300 1.868.300


2.026.276 2.282.199 2.517.742 2.711.415 2.895

F1. Vanzari varianta cu proiect G. Incasari din activitatea financiara H. Credite pe termen scurt K. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care:

1.307.275 1.472.387 1.624.350 1.749.300 1.868.300


0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile 2 Cheltuieli cu materiileprime


1.053.384 1.158.992 1.257.493 1.314.068 1.379.763

18

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 4 Cheltuieli cu energia si apa 5 Altecheltuieli materiale 6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 8 Cheltuieli cu personalul angajat 9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 10 Alte cheltuieli exploatare 11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

67.637 20.131 15.816 86.193 19.375 0 0 0 40.399

74.400 22.493 16.000 94.798 21.297 0 0 0 40.399

80.355 24.291 17.273 102.379 23.002 0 0 0 40.399

84.368 25.509 18.141 107.497

88 26 18 111

24.149 0 0 0 40.399

24.899 0 0 0 40.399

2222222 111111 L. Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2) M1. TVA de platit M2. Impozit pe profit N1 Rambursari de credite pe termen scurt N2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurt O1 Dividende P. Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1) P. Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1) Q. Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) II. FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) R. Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) S. Disponibil de numerar al lunii precedente 289.180 434.158 434.158 202.425 636.443 339.905 513.908 513.908 389.938 588.609 588.609 437.397 659.886 659.886 479.659 700.035 700.035 2.398.9 3.122.3

726.438 289.180 106.433 151.746

788.190 339.905 162.224 177.685

978.547 389.938 185.922 204.401

1.097.283 437.397 208.482

1.203.032 479.659 228.563

228.914 251.069

Disponibil de numerar curent (S+R)


T.

636.443 1.150.492 1.739.101 1.150.192 1.739.101 2.398.984

D.4. Indicatorii financiari


Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) 8.052.792.035 lei MII LEI ___________________________________________________________________________ Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 ___________________________________________________________________________ Veniturile din exploatare* (Ve) 19

1.702.752 1.917.815 2.115.750 2.278.500 2.433.500 ___________________________________________________________________________ Cheltuieli de exploatare* (Ce) 1.104.449 1.210.170 1.303.563 1.366.718 1.433.043 ___________________________________________________________________________ Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve Ce - minim 10% din Ve

598.303 707.645 812.187 911.782 1.000.457 ___________________________________________________________________________ Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit. 451.051 533.058 612.045 686.743 753.248 ___________________________________________________________________________ Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani) Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)/Pn, unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr este=>2.6 ANI Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate. 6% 7% 8% 9% 9% ___________________________________________________________________________ Cheltuieli financiare* (Cf) = NU ESTE CAZUL ___________________________________________________________________________ Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________
Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri, FNN >=0 (pentru fiecare an de prognoza) 434.158 531.908 588.609 659.886 700.035 Valoare actualizata neta (VAN) =FNi/(1+r)I +FN5/r, VAN>0, r=rata de actualizare=8% ___________________________________________________________________________

20

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI 2.1. Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului
Tabelul 1 Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului Specificare Suprafaa total Teren agricol Teren arabil - din care irigat Puni naturale Fnee naturale Livezi Vii Teren neproductiv Ha 530 300 150 10 30 20 10 10 % din total 100,0 15.0 3.00 3.00 4.00 3.00 7.00 4.00 1.00 % din agricol 100,0 3.0 3.0 4.0 3.0 7.0 4.0 1.0

Condiii naturale a) Temperatura medie anual 12.5 grade C b) Precipitaii medii anuale450-550 . c)Tipul de sol predominant, textura, panta ( argile ,nisipuri, si prundisuri)luturile loessoide de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate.) Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertile,luto-nisipoasa .Pe solurile cu ph<5.8 se impune amendarea acestora. Nu sunt favorabile solurile argiloase ,tasate ,compacte.

Gru

Solurile lutoase i lutoargiloase, cu fertilitate natural ridicat sunt cele mai potrivite pentru cultura grului. Solurile cu exces de umiditate sau cele uoare, foarte permeabile, nu sunt potrivite pentru gru. Limitele optime de pH sunt de 6-7,5, iar n condiiile solurilor mai acide sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendare. Din punct de vedere al tipului de sol, grul realizeaz cele mai mari producii pe solurile cernoziomice i brun rocate. Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperate,calda,cu umiditate suficienta si soluri propice. Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie ,bogate in humus,ph-ul neutru ,bine aprovizionate in fosfor,potasiu,calciu cum ar fi:cernoziomurile,solurile bun roscate,aluviale

2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute n vedere; culturile alese)


Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati: -prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50% decat celelalte cereale, -are o mare plasticitate ecologica, -este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de cultura, -suporta bine monocultura, -are un coeficient multiplicat de 150-400ori, -semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole, -cultura este mecanizata, -recoltarea se face fara pericol de scuturare. Gru = genul Triticum aestivum L.) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete. Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice. Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie, aliment de baza pentru 35-40% din populatia globului. Graul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool, amidon, dextrina, glucoza) si furaj in hrana animalelor.Taratele sunt un nutret concentrat, bogat in proteine, hidrati de carbon si substante minerale. Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale. Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50%) si grasimi(17-27%). Semintele se pot utiliza in hrana oamenilor,in obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului Uleiul se utilizeaza pentru consum,la prepararea margarinei,a vopselelorpentru pictura,a maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor . Planta intreaga se utilizeaza ca furaj,ca ingrasamant verde. Alegerea soiurilor i hibrizilor (criteriile avute n vedere; soiurile i hibrizi alei pentru fiecare cuturii.

22

PORUMB RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumii. HIBRIZI FOARTE PRECOCI: Barbados - excelent pentru boabe si siloz Early Star - precoce si productiv Energy Star - foarte buna valoare alimentara Comera - performanta inalta HIBRIZI PRECOCI: Batz - viguros Eurostar - lider in Europa GalaStar - porumb pe care il veti adora Inagua - bun pentru boabe si siloz GRU Cercettorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricol Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la seceta: BOEMA: soi de gru de toamn extrem de productiv i cu indici de calitate ridicai pentru panificaie, adaptat condiiilor climatice din zona de cmpie din sudul rii i Moldova. este un soi foarte precoce, mai timpuriu la nspicat cu 1-3 zile fa de soiul Flamura 85; talia plantei de 77-90 cm; rezistent la iernare i cdere, ari i secet, rugina galben; rezisten mijlocie la rugina brun i finare. are calitate bun de morrit i panificaie. GRUIA: este un soi de toamn care a dat rezultate foarte bune n Oltenia i Dobrogea. este mai timpuriu cu 4 zile fa de soiul Fundulea 4. talie de 76 cm. se remarc printr-o rezisten bun la iernare, la cdere, dar i la rasele actuale de rugina galben. superior multor soiuri, ca rezisten la finare, rugin brun i septorioza frunzelor. calitatea de panificaie a soiului Gruia este apropiat de cea a soiului Dropia, fa de care tinde s aib un gluten mai tenace. soiul se evideniaz printr-o productivitate ridicat, n medie cu 9-12% mai mare fa de soiurile martor, sporul de producie fiind mai mare n condiii de secet. in pofida taliei sale scurte, soiul se comport foarte bine n condiii de deficit hidric.

SOIA 23

Cele mai importante soiurile romanesti de soia sunt: ROMANESC 99; ATLAS; COLUMNA; TRIUMF; DANUBIAN. Soiul ROMANESC 99 Caractere morfologice: Inaltimea plantei: 92 -100 cm; Inaltimea insertiei primei pastai: 15 - 18 cm; Culoarea bobului: galbena cu hilul cenusiu; MMB: 150 -180 g. Insusiri fiziologice: Grupa de precocitate: timpuriu (00); Perioada de vegetatie: 105 -117 zile; Prezinta rezistenta la: foarte buna la cadere, scuturare; medie la seceta; Rezistenta la boli: buna la mozaicul soiei, arsura bacteriana; medie la mana. Insusiri de calitate: Continutul in proteina: 39-44 %; Continutul in grasimi: 19 - 22, 5%. Productia: Productia la irigat: 4000 kg /ha; Productia la neirigat: 3000 kg /ha; Densitatea recomandata: 450 -500 mii plante/ha. Soiul ATLAS Caractere morfologice: Inaltimea plantei: 90 -95 cm; Inaltimea insertiei primei pastai: 14 - 16 cm; Culoarea bobului: galbena cu hilul galben; MMB: 150 -200 g. Insusiri fiziologice: Grupa de precocitate: timpuriu (00); Perioada de vegetatie: 105 -120 zile; Prezinta rezistenta la: foarte buna la cadere, scuturare; medie la seceta; Rezistenta la boli: mediu la mozaicul soiei, arsura bacteriana; medie sensibil la mana. Insusiri de calitate: Continutul in proteina: 38,5-42 %; Continutul in grasimi: 19,5 - 23, 5%. Productia: Productia la irigat: 3700 kg /ha; Productia la neirigat: 2900 kg /ha; Densitatea recomandata: 400 -500 mii plante/ha.

24

2.3. Intocmirea asolamentului


Asolamentul reprezint impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului, de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului, a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole. Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului, cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie. Sola este delimitata de sosele, drumuri, cai ferate, vetre de sat, paduri, canale, etc.; suprafata unei sole depinde de zona, relief, tipul asolamentului. Sola mixt (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen, pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare, soia, fasole); in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite. Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice, avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie; in cazul terenurilor plane, parcela corespunde solei, iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta.

Specificare Suprafaa total a terenului arabil Suprafaa medie a solei

Ha 530 170

25

Tabelul 2

Schema rotaiei culturilor


Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii. Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren, oranduite dupa un plan special in acest scop. Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt: sistemul de lucrare a solului, aplicarea ingrasamintelor, combaterea bolilor si daunatorilor, combaterea buruienilor, recoltarea si depozitarea productiei. Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice, cat si a celor economice si organizatorice, rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate.

SOLA/ANUL I II III

2010 porumb grau soia

2011 grau porumb grau

2012 soia soia porumb

26

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL 3.1. Proiectarea produciilor medii prin metoda bonitrii terenurilor agricole Tabelul 3 Date iniiale
Cultura Supraf aa ha (Si) Nota de bonitare pentru condiiile ecologice (Pi) Corecia pt. distan i felul drumului (k) Coeficient de potenare (c) Producia medie realizat

USporumb US2grau USsoia TOTAL

200 200 130

70 80 90

0.15 0.17 0.20

1.5 1.4 1.2

6500 4500 3000

1) Notele totale de bonitare pentru condiiile ecologice (Ni): Ni = Si x Pi US1porumb =130*75=9100 USgrau 130*80=10400 USsoia=130*90=11700 TOTAL =31200

2) Nota medie ponderat de bonitare: Nporumb=


Ni 9100 = = 25.5 Si.total 360 Ni 10400 = = 26.6 Ngrau= Sitotal 360 Ni 11700 = = 30 Nsoia= Sitotal 390

3)Producia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:


Prod.de pe intreaga supraf. 6500 = =92.85 N i total 70 Pr od .de. pe. int reaga. sup raf 4500 = =56.25 Pkg grau= Ni.total 80 Pkg/porumb =

Pkg soia

Pr od .de. pe. int reaga. sup rafata 3000 = 33.33 = Ni.total 90

27

4) Corecia total n funcie de distan i drumuri: Ct = S x k Suprafa 130 130 130 x coeficient corecie 0.15 0.17 0.20

USporumb USgrau USsoia

19.5 22.1 26

5)Nota de bonitare recalculat (Nbr) Nbr Nbr Nbr = = = Nota total de bonitare 9100 10400 1170 Corecia 19.5 22.1 26 US porumb US grau US soia 9080 10377 11674

6)Notele totale de bonitare potenate (Ntp): Ntp Ntp Ntp = = = Nota de bonitare recalculat (Nbr) 9080 10377 11674 x x x Coeficient de potenare 1.5 1.4 1.2 USporumb USgrau USsoia 13620 14527 15176

7) Producia total pe cultur pentru fiecare unitate de sol (Pt): Nota total de bonitare potenat (Ntp) Pt = 13620 14527 15176 92.85 56.25 33.33 x Producia ce revine pe un punct de bonitare P(kg/punct) USporumb USgrau 126461 7

817143 USsoia 505816 TOTAL= 258757 6

8) Producia medie la hectar: Pmc1 Pmc


prumb

Producia total 1264617

Suprafaa total 130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi: 28

Pmc grau=817143:130=6285 Pmc soia=505816:130=3890

29

3.2 STABILIREA CANTITILOR DE NGRMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de ngrminte s-a efectuat inndu-se cont att de produciile medii ct i de existentul de suprafa activ din sol. S-au luat n considerare i pierderile rezultate prin levigare. n tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de ngrminte chimice la ha separat pentru cele 3 culturi n parte. Tabelul 4 Calculul dozelor de ngrminte chimice
Nr. Crt. SPECIFICARE U.M. N 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Producie medie Consum specific S.a. de administrat S.a. n sol Diferena de adm. Pierderi prin levigare Cant. pierdut prin levigare Total s.a. de administrat Tipul de ngrmnt Coninutul in s.a. a ngr. Doza de ngr. de administrat Kg/ha Kg s.a./t Kg Kg Kg s.a. % Kg s.a. Kg 22 213 45 168 13 21.84 189.8 NO4NO3 Kg/t kg 345 550.1 porumb P 9727 21 204 31 173 5 8.65 181.6 Super P c. 400 454 K 20 194 30 164 7 11.48 175.4 Sare de K 400 438.5 CULTU RA N 20 125.7 40 85.7 13 11.1 86.8 NO4NO 3 345 251.5 grau P 6285 17 106.8 25 81.8 6 4.9 86.7 Super P c. 400 216.7 K 30 188.5 42 146.5 8 11.72 158.2 Sare de K 400 395.5 N 25 97.2 28 69.2 12 8.3 77.5 NO4N O3 345 224.6 soia P 3890 18 70 19 51 4 2.0 57 Super P c. 400 142.5 K 20 77.8 30 47.8 7 3.34 51.1 Sare de K 400 127.7

3.3 PLANUL DE CULTUR Planul de cultur cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecreia, produciile medii i totale. (tabelul 5) Tabelul 5
30

ntocmirea planului de cultur Cultura


PORUMB GRAU SOIA

Suprafaa (ha)
200 200 130

Producii medii (kg/ha)


9727 6285 3890

Producia total (t)


97.27 62.85 38.90

Pre livrare (lei/kg)


0.70 0.60 1.20

3.4 FUNDAMENTAREA FIELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI


n vederea organizrii proceselor de munc i de producie, n etapa pregtitoare, se ntocmesc fiele tehnologice pe culturi. Informaiile cuprinse n fiele tehnologice servesc n acelai timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaiei produciei, determinarea volumului lucrrilor mecanice i manuale, necesarul de for de munc, cantitile de materiale i mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare. DATELE NECESARE: 1. Culturile incluse n planul de producie al firmei. 2. Suprafaa ocupat de fiecare cultur n parte. 3. Culturile premergtoare. 4. Producia medie i total a fiecrei culturi. 5. Lucrrile tehnologice, n ordinea cronologic a executrilor. 6. Perioada de executare i data lucrrii. 7. Mijloacele cu care se execut lucrarea. 8. Tarifele de plat pentru lucrrile mecanice. 9. Tarifele de plat pentru lucrrile manuale pe categorii. 10. Cuantumul taxelor pentru CAS, omaj, risc, asigurare. 11. Amortismentul specific. 12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preul unitar i cota pentru cheltuielile de aprovizionare. 13. Cota de cheltuieli indirecte (comune i generale). MODUL DE LUCRU: 1. Se nscriu n fi datele privind suprafaa i producia medie. Producia medie se planific n raport cu fertilitatea solului i cantitatea de ngrmnt aplicat.

31

2. Se nscriu lucrrile tehnologice, n ordinea executrii lor, precizndu-se toat perioada optim de execuie i durata fiecrei lucrri. 3. Pentru fiecare n parte se determin: volumul lucrrilor, sumele necesare i materiale. 4. La lucrrile manuale, n raport cu volumul lucrrii, se calculeaz numrul de zile om, iar fondul de salarii rezult nmulind numrul de zile om necesar pentru evaluarea lucrrii cu tariful pe zi/om corespunztor. 5. Taxele asupra fondului de salarii se calculeaz aplicnd cota n proporie de 30% pentru CAS, 5% pentru fondul de omaj, 1% pentru risc i asigurare, impozit, 15% asupra sumei care reprezint fondul de salarii. 6. Amortismentul specific se determin n raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix folosit exclusiv la cultura respectiv i durata de folosire. 7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculeaz o cot parte din valoarea materialului folosit. 8. Din nsumarea pentru lucrrile mecanice, lucrrile manuale, taxe asupra valorilor, materialelor, se obin cheltuielile de producie. 9. La cheltuielile directe se aplic cota de cheltuieli comune i prin nsumarea lor se determin cheltuielile de producie. 10. Dup fiecare trimestru se fac totalurile. 11. Se calculeaz indicatorii: cheltuieli de producie la hectar i costul la tona de produs.

32

33

34

35

36

37

3.5. Organizarea lucrrii de semnat la cultura ___GRU________


Semnatul este una dintre cele mai importante lucrri agricole, de care depinde n ultim instan obinerea de producii ridicate. Suprafeele ntinse ocupate de culturi precum i termenele restrnse n care trebuie executat, fac ca procesul de munc al semnatului s ocupe un loc important n activitatea de producie a exploataiilor agricole. Etapele organizrii lucrrilor de semnat cereale pioase sunt urmtoarele: 1. se stabilete componena agregatului de semnat, potrivit condiiilor existente (tractor plus semntoare SUP-29 sau SUP-21). 2. Se determin necesarul de agregate pentru terminarea semnatului n termen optim, folosind formula: N numrul de agregate pentru terminarea lucrrii n timpul propus; S S suprafaa de nsmnat; (1)N = ,n care: n P n numrul de zile n care trebuie terminat lucrarea; 5 P randamentul zilnic al mainii.
(1)N = S 300 = 4 agregate = n P 5 * 13.8

Aadar, n prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semnat folosit. Aceasta se calculeaz dup formula: P randamentul zilnic al agregatului (ha); B limea de lucru a agregatului n lucru B V t H (m); 3.6 (2)P = ,n V viteza de deplasare a agregatului 10000 n lucru (m/or); 6000m/h care: t durata zilei de lucru (ore); 8 h H coeficientul de folosire a timpului de lucru (0,70-0,80)
(2)P = B V t H 3.6 * 6000 * 8 * 0.80 = 13.8 ha = 10000 10000

3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semntorii. Lungimea marcatoarelor, adic distana la care trebuie aezat piesa activ a marcatorului fa de ultimul brzdar, se stabilete n funcie de: limea de lucru a semntorii (B); distana ntre dou brzdare (b); 12.5 cm distana ntre roile din fa sau marginile exterioare ale enilelor tractorului (c). 1.5 cm
(3)Md = B + b c 3600 +12.5 1500 = 1.006 m = 2 2

39

(4)Ms =

Cnd tractorul poate urmri urma lsat de marcator att cu roata din dreapta ct i cu roata din stnga, lungimea celor dou marcatoare este egal i este dat de relaia:
(5)Md = B + b+ c =2.5 2

B + b + c 3600 + 12.5 + 1500 = 2 .5 m 2 2

4. Stabilirea debitului semntorii, n funcie de norma de smn la hectar. La nceputul lucrrii, trebuie ntotdeauna s se verifice corectitudinea reglrii debitului la nsmnare. Aceast verificare se face dup formula: G cantitatea de smn curs din semntoare, la un numr stabilit de nvrtiri a roii semntorii; A norma de semnat la un ha (kg); 240 Ad B O kg (6)G = , d lungimea roii semntorii (m); 1.74 10000 m n care: B limea de lucru a semntorii (m); 3.6 m O nr. de nvrtituri a roii semntorii. 20
(6)G = A d B O 240 * 1.74 * 3.6 * 20 = 3.00 = 10000 10000

5.Stabilirea dimensiunilor postatelor la semnat. Lungimea maxim a postatelor la semnat este n funcie de capacitatea cutiei semntorii. Pentru a uura organizarea transportului de semine este indicat ca alimentarea semntorii cu semine s se execute la un singur capt a postatei. ~n acest caz, lungimea maxim a postatei se calculeaz dup formula: L lungimea maxim a postatei (m); Q capacitatea coului de alimentare a semntorii (kg); 400dm 3 0,5 10 4 Q Y (7) L = , Y coeficientul de utilizare a capacitii A B coului de alimentare a semntorii (n medie 0,70-0,80); n care: A norma de semnat (kg/ha); 240kg/ha B limea de lucru a semntorii (m). 3.6 m
(7 ) L = 0,5 10 4 Q Y 0.5 * 10 4 * 400 * 0.80 = 1852 m = A B 240 * 3.6

~n ce privete limea postatei, aceasta se determin n funcie de limea total a parcelei de nsmnat i de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculeaz aa nct s asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru. Limea postatei la semnatul n suveic se calculeaz dup formula:

40

(8)l =

10 4 P Z , L

care:

l limea postatei (m); P productivitatea zilnic a agregatului n(ha/zi); Z durata n zile a lucrului pe aceeai postat (1-2 zile); L lungimea postatei (m).

(8)l =
5.

10 4 P Z 10 4 * 14 * 2 = 151m = L 1852

Limea zonei de ntoarcere a agregatului . Pentru ntoarcerea agregatului, la capetele parcelei se delimiteaz o fie de teren denumit zon de ntoarcere. Delimitarea acestei zone se face, n cazul deplasrilor n parcursul liniar, cu bucl i fr bucl. Limea zonei de ntoarcere este dat de relaia:

E limea zonei de ntoarcere; R raza de ntoarcere a agregatului; 4 m e lungimea de ieire a agregatului (9)E = 3R + e, n care: (adic distana de la centrul agregatului; mijlocul osiei motoare a tractorului) pn la organele active ale mainii. 1.5 m (9)E = 3R + e=3*4+1.5=13.5m Aceasta reprezint lungimea cu care trebuie s se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale mainii agricole pe linia de ntoarcere a lucrului. 6. Stabilirea distanei dintre punctele de alimentare a semntorii . Distana dintre punctele de alimentare a semntorii se determin n funcie de metoda de deplasare a agregatului la semnat. ~n cazul semnatului n suveic, lungimea postatei este determinat n funcie de capacitatea cutiei de semine, n aa fel ca alimentarea semntorii s se fac numai la unul din capetele postatei, distana dintre punctele de alimentare se afl dup formula: D distana dintre punctele de alimentare (m); (1) D = 2 B T , n care: B limea de lucru a agregatului (m); T numrul turelor (adic nr. curselor dus-ntors) pe care le face agregatul pn la golirea coului semntorii. (1) D = 2 B T =2*3.6*2=14.4m ~n cazul cnd lungimea postatei nu este determinat n funcie de capacitatea cutiei de semine, este necesar ca, n prealabil, s cunoatem turele pe care le face agregatul pn la golirea coului semntorii. Aceasta se determin mprind lungimea drumului pe care l face semntoarea pn la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus i ntors. ~n acest scop, se folosete urmtoarea formul:

41

T numrul turelor; Q capacitatea cutiei semntorii (kg); 4 10 Q Y Y coeficientul de utilizare a capacitii T = , n care: cutiei (0,80); A B 2L A norma de semnat (kg/ha); B limea de lucru a semntorii (m); L lungimea postatei (m).
T = 10 4 Q Y 10 4 * 400 * 0.80 =1 = A B 2 L 240 * 3.6 * 2 * 1852

n cazul semnrii n laturi sau pe dou jumti ale postatei distana dintre punctele de alimentare se calculeaz dup formula: (12)(D) = T B =1*3.6=3.6 (semnificaiile literelor sunt aceleai ca la formulele (10) i (11). 7. Stabilirea cantitilor de semine ce se pun la punctele de alimentare . Cantitile de semine care se pun la primul punct de alimentare se calculeaz dup formula: (13)C = Q a =400*1=400kg iar cantitatea care se pune la punctele urmtoare este: C cantitatea de semine necesar alimentrii agregatului (kg); (14)C1 = Q y a ,n Q capacitatea coului semntorii (kg); y coeficientul de utilizare a capacitii care: cutiei; a nr. semntorilor n agregat. 8. (14)C1 = Q y a =400*0.80*1=320kg 9. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semnat i transportat seminele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semntorilor variaz n raport cu numrul de agregate folosite zilnic i al mainilor ce compun agregatul. 10. Necesarul de mijloace de transport se stabilete n funcie de cantitile de semine necesare semntorilor la o ncrcare, timpul de golire a semntorilor, capacitatea mijloacelor de transport, distana de transport i timpul necesar pentru un ciclu de transport. ~n primul rnd se determin timpul n care se consum cantitatea de semine existent n cutia semntorii, folosind relaia: q capacitatea cutiei semntorii (kg); 0,85 coeficientul de folosire a cutiei 10000 q 0,85 Tgol = (ore) semntorii; B V N B limea de lucru a semntorii (m); , n care: V viteza de lucru a agregatului (m/or); N norma de smn la ha (kg).
Tgol = 10000 q 0,85 10000 * 400 * 0.85 (ore) = = 0.65h = 42 min B V N 3.6 * 6000 * 240

Numrul de mijloace de transport necesare zilnic se determin pe baza relaiei: n q 0,85 t Nt numrul mijloacelor de transport; Nt = , n care: n numrul semntorilor ce lucreaz; Tgol C m 42

4 * 400 * 0.85 * 30 = 3.26 = 3 11. N t = T C = 42 * 4000 gol m 12. Se determin necesarul de saci pentru transportul seminelor , cunoscnd c pentru uurarea manipulrii se recomand ca un sac s aib 40 kg.

n q 0,85 t

t durata unui ciclu de transport (min.); 30 min Cm capacitatea mijlocului de transport (kg).

13. Nr saci=

4 *14 * 240 = 336 saci / zi 40

N Centralizarea datelor Agregatul folosit Nr. Specificare U.M. Tractor + Tractor + crt. (SUP-29) SUP-21 1. Productivitatea zilnic a agregatului ha/schimb 14 -tractoare nr. 4 2. Necesarul zilnic de: -semntori nr. 4 Productivitatea zilnic a tuturor 3. ha/zi 56 agregatelor -lungime m 1852 Dimensiunile solei de 4. -lime m semnat -suprafa ha 390 -lungime m 130 Dimensiunea 5. -lime m 390 parcelelor de semnat -suprafa 130 -dreapta m 1.006 Lungimea 6. marcatorului -stnga m 2.5 -la 20 nvrtituri kg 3 Norma de 7. nsmnare -la hectar kg 240 Distana dintre punctele de 8. m 14.4 alimentare cu semine -la primul kg 400 punct -la punctele kg 320 Cantitatea de semine urmtoare 9. ce se pune la punct Necesarul zilnic -pt. servirea 10. de alimentare nr. 4 de muncitori semntorii -pt. transportul nr. 6 seminelor -total nr. 10 Limea fiei de ntoarcere a 11. m 13.5 agregatului 12. -atelaje nr. -tractor+remorc nr. -

43

-auto-camion Necesarul zilnic de mijl. de Necesar saci pt. transportul 13. seminelor

nr. nr.

1 336

3.6. Evaluarea produciei


Evaluarea produciei are ca scop urmrirea i nregistrarea evoluiei culturilor, precum i realizarea unor determinri cantitative i calitative a produciei.acestora. Evaluarea se face n dou etape: 1) n prima etap, se apreciaz aspectul vegetativ al culturilor n fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor; 2) n etapa a doua se face estimarea n cmp a produciei agricole dup anumite norme standardizate ~n funcie de tipul de cultur, evaluarea se face astfel: 1) Gru, orz (orz - 1 iunie, gru - 15 iunie): se stabilete numrul punctelor de control n funcie de mrimea i uniformitatea parcelelor(n cazul parcele de pn la 100 ha - 5 puncte; pe suprafee mai mari de 100 ha - 10 puncte). Determinrile se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat). Metodologie de lucru se numr spicele din interiorul ramei metrice; se stabilete numrul mediu de boabe n spic; se calculeaz producia medie la hectar, astfel:
Q kg/ha = Nsp x Nb x MMB x 10000 1000 x 1000 (I)

Q kg/ha=

400 * 29 * 35 * 10000 = 4060 kg/ha 1000 * 1000

Q kg/ha - producia medie kg/ha; Nsp - numr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control); Nb - numr mediu de boabe n spice; MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);35 10.000 m.p. = 1 ha 1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe Exemplu: 2) Porumb (1 septembrie): se stabilete numrul punctelor de control dup aceleai criterii ca la gru; 44

suprafaa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rnduri x 0,70 x 10 m lungime; 0,70 (m) distana dintre rnduri); se numr tiuleii la fiecare punct de control; se calculeaz numrul de tiulei la hectar:
nst x 10000 d xi

Nst / ha =

( II )

Nst/ha=

220 * 10000 = 44000 5 * 10

Nst/ha - numr de tiulei la ha; nst - numrul de tiulei numrai la toate punctele de control; d - suprafaa unui punct de control (m.p.); i - numrul punctelor de control. se determin apoi numrul de boabe pe tiulete; se calculeaz apoi producia medie la hectar:
Q kg/ha = Nst x Nb x MMB 1000 x 1000 (III)

Q kg/ha=

44000 * 900 *135 = 5346 kg/ha 1000000

Q kg/ha - producia medie; Nst - numr tiulei la hectar; Nb - numr mediu de boabe pe tiulete; MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

45

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI


Punctul critic marcheaz acea dimensiune a produciei medii la care ncasrile din valorificarea produciei sunt egale cu cheltuielile totale de producie, deci acel punct al produciei medii la care nu se obine profit, dar nu se nregistreaz nici pierderi. Mrimea costului de producie i a ratei profitului se gsesc ntr-o strns legtur cu raportul dintre cheltuielile de exploatare i cantitatea de produse realizate. Prin analiza costurilor i cheltuielilor de exploatare, ntreprinztorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de meninerea n stare de funcionare a firmei. Cunoscnd pragul de rentabilitate, se poate proiecta volumul de vnzri n vederea obinerii profitului scontat. De asemenea, creditorii i investitorii solicit adesea efectuarea analizei punctului critic pentru a ajuta n evaluarea ctigurilor poteniale ale unei afaceri i, n consecin, aceasta trebuie introdus n planul de afaceri. Punctul critic se poate determina n dou moduri, i anume: fr profit programat sau cu profit programat. Calculul punctului critic fr profit programat este exprimat printr-o relaie simpl: y=y y = Pvx y = Cvx + CF Pvx = Cvx + CF x(Pv Cv) = CF
x= CF Pv - C v

n care: y veniturile din valorificarea produciei (mii lei); y - cheltuielile totale nregistrate (mii lei); Pv preul de vnzare unitar; x producia medie sau volumul vnzrilor (uniti fizice); Cv cheltuieli variabile unitare; CF costuri fixe totale. 46

De unde x marcheaz acea dimensiune a produciei la care nu se nregistreaz nici profit nici pierderi.

Determinarea cantitativ si reprezentarea grafic a P.C. la cultura de porumb Cheltuielile variabile


Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 Incarcat, transportat Adm. si deservit Descarcat Arat 25 de cm+grapat TOTAL U.M. (b) t ha t ha 71.5 130 71.50 130 Volumul lucrarii (c) 157.3 271.21 0 2166.7 2595.21 Cheltuieli variabile (lei) (d) 0.096 0.165 0 1.325 1.586 Cheltuieli variabile (lei / t .......) .......) (e)

a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile. (b)= coloana (3) din fisa tehnologica (c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) / productia totala obtinuta t)

47

Cheltuielile fixe
Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 5 6 Transportat apa prep. sol. Erbicidat si desrvit Discuit si preg. pat germinativ Semanat + deservit Prasit mecani 1 si manual 1 Prasit mecani 2 si manual 2 TOTAL U.M. (b) mii l ha ha ha ha ha 39 130 130 130 130 130 Volumul lucrarii (c) 35.75 284.51 6780.26 528.13 1300 704.14 9632.79 Cheltuieli fixe (lei) (d) 0.178 1.422 33.901 2.640 6.5 3.520 48.161 Cheltuieli fixe (lei / ha) (e)

(a)= coloana (1) din fisa tehnologic, numai ch. fixe (b)= coloana (3) din fisa tehnologic (c)= coloana (4) din fisa tehnologic (d)= coloana (22) din fisa tehnologic (e)= coloana (d) /suprafata cultivat cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura de porumb- fr profit programat


Ch. variabile: Cv = 2595.21 Ch. fixe totale:

lei 9632.79 Pv = lei 10 lei/kg = 10000 t 200 ha lei lei/t

CF =

Ch. fixe/ha:

CF/ha = 48.161 lei/ha

Pretul de vnzare/kg ......:

Productia total de porumb :PT= 1635 Suprafata cultivat cu porumb :S =

Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind = 7037.58

Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= 2595.21 + 7037.58 = 9632.79 lei lei/t Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT = 9632.79 / 1635 = 5.891 48

Productia medie de porumb la punctul critic (X): X= (CF/ha)/(Pv-CV/t) = 48.161 / ( CvX=X*CV/t = 11.720 t/ha* 10 - 5.891 ) = 11.720 10000 lei/t = 117200 t/ha = 11000720 kg/ha lei/ha lei/ha Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX): Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha): CT/ha=CF/ha+Cvx = 48.161 lei/ha+ 117200 lei/ha = 117248.161

Nivelul produciei de 8175 kg / ha marcheaz punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de porumb n care valoarea veniturilor obinute prin vnzarea acestei cantiti de 1264510 la preul de 7 lei / kg, asigur acoperirea integral a costului de producie. Depirea acestui nivel al produciei (8175 kg/ ha) duce la obinerea unui profit, iar scderea produciei sub acest nivel determin pierderi.

49

Exprimarea grafic a PC la cultura de porumb fr profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

7000 6000 .. lei/ha 5000


Cheltuieli totale de exploatare Cheltuieli variabile
I ER D R IE
PR OF IT

Punctul critic

4000
P

3000 lei/ha 2000


or

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

X
4000

1000

2000

3000

PRODUCIA MEDIE

8175kg/ha

50

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

lil ie u t el ch

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura de porumb - cu profit programat


Ch. variabile: Cv = 2595.21 Ch. fixe totale:

lei lei lei/ha lei/kg = 1000 t ha lei lei/t

CF = 9632.79 CF/ha = 48.161 10

Ch. fixe/ha:

Pretul de vnzare/kg Pv =

Productia total de ................:PT= 1635 Suprafata cultivat cu..:S = 200

Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind = 7037.58

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod. neterminat) Pr = 1635000 lei Calcul: Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= 2595.21 + 7037.58

= 9632.79

lei / 1635 = 5.891 lei/ha lei/t

Cheltuieli variabile / t ......... (CV/t) = CVT/ PT = 9632.79

Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = 1635000 / 200 = 8175 Productia medie de 8175 kg/ha la punctul critic (X): X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) = ( 48.161 + 8175 2001.256 kg/ha t/ha* 5.891 lei/t = 11.855 lei/ha lei/ha = 60.016 Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX): CvX=X*CV/t = 2.01256 CT/ha=CF/ha+Cvx = 48.161 Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha): lei/ha+ 11.855

) / ( 10 5.891 )= 2.01256

t/ha =

lei/ha

51

Exprimarea grafic a PC la cultura de porumb cu profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

Y
tar t ofi men r p pli su

7000
Profit programat

6000 .. lei/ha 5000

Punctul critic

Cheltuieli totale de exploatare

I OF R P T

Cheltuieli variabile
I ER D R

4000
E PI

3000 lei/ha 2000


or

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

X
4000 5000

1000

2000

3000

PRODUCTIA MEDIE

8175kg/ha

52

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

lil ie u t el ch

Determinarea cantitativ a Punctului critic la cultura de porumb Specificare Ch. variabile Cheltuielile indirecte Ch. variabile totale Ch. variabile / t Ch. fixe totale Ch. fixe /ha Profit programat total Profit programat /ha X= CF/ha/(Pv-CV/t) X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) Cheltuieli variabile pt productia X Cheltuieli totale de exploatare/ha Pret de vnzare / t Suprafata cultivat Cv Ch. ind. CVT CV/t CF CF/ha Pr Pr/ha X X CVX CT/ha Pv S U.M. lei lei lei lei/t lei lei/ha lei lei/ha Kg/ha Kg/ha lei/ha lei/ha lei/t ha Fara profit programat 2595.21 22186.04 9632.79 5.891 9632.79 48.161 1100720 938 1012.98 10000 200 Cu profit programat 2595.21 22186.04 9632.79 5.891 9632.79 48.161 1635000 8175 2001.256 0.326 74.424 10000 200

53

DETERMINAREA CANTITATIV SI REPREZENTAREA GRAFIC A P.C. LA CULTURA DE GRAU Cheltuielile variabile


Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 5 6 Incarcat, transportat Descarcat Adm. So deservit Arat 25 cm+grapat Discuit si perg. pat. germ. Semanat si deservit sem TOTAL U.M. (b) t t ha ha ha ha 2.61 2.61 2.1 2.1 2.1 210 Volumul lucrarii (c) 3.132 0 506.8 1470 639.1 622.2 3241.232 Cheltuieli variabile (lei) (d) 0.001 0 0.309 0.899 0.390 0.380 1.989 Cheltuieli variabile (lei / t .......) .......) (e)

a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile. (b)= coloana (3) din fisa tehnologica (c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) / productia totala obtinuta t)

54

Cheltuielile fixe
Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 5 Administrat si desevit Transport apa prep. sol Erbicidat si deservit Recoltat creale paioase Balotat, deservit presa TOTAL U.M. (b) ha mii l ha t t 200 63 200 588 1512 Volumul lucrarii (c) 506.8 75.6 168 1568 2035.3 4353.7 Cheltuieli fixe (lei) (d) 2.534 0.378 0.84 7.84 10.176 21.768 Cheltuieli fixe (lei / ha) (e)

(a)= coloana (1) din fisa tehnologic, numai ch. fixe (b)= coloana (3) din fisa tehnologic (c)= coloana (4) din fisa tehnologic (d)= coloana (22) din fisa tehnologic (e)= coloana (d) /suprafata cultivat cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura de grau - fr profit programat


Ch. variabile: Cv = Ch. fixe totale:

3241.232

lei
4353.7

CF = CF/ha = 21.768

lei

Ch. fixe/ha:

lei/ha lei/t

Pretul de vnzare/kg ......:

Pv = 8 lei/kg = 8000 1635 t ha

Productia total de ................:PT=

Suprafata cultivat cu..:S = 200 Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind =

1112.468

lei

Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= 3241.232 + 596866.08 = 600107.312 lei lei/t Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT = 600107.312 / 1635 = 367.038 Productia medie de grau la punctul critic (X): 55

X= (CF/ha)/(Pv-CV/t) =238.611 66.4 kg/ha t/ha* 238.611

/(

- 367.038

)=

0.664

t/ha =

Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX): CvX=X*CV/t = 0.664 CT/ha=CF/ha+Cvx = lei/ha 8000 lei/t = lei/ha+ 5316.674 5316.674 lei/ha = lei/ha 5555.285 Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):

Nivelul produciei de 8175 kg / ha marcheaz punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de grau n care valoarea veniturilor obinute prin vnzarea acestei cantiti de grau la preul de 8 lei / kg, asigur acoperirea integral a costului de producie. Depirea acestui nivel al produciei (8175kg / ha) duce la obinerea unui profit, iar scderea produciei sub acest nivel determin pierderi.

56

Exprimarea grafic a PC la cultura de grau fr profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

7000 6000 .. lei/ha 5000


I OF R P T

Cheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli variabile
I ER D R IE

Punctul critic

4000
P

3000 lei/ha 2000


or

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

X
4000

1000

2000

3000

PRODUCTIA MEDIE

8175kg/ha

57

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

lil ie u t el ch

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura de grau - cu profit programat


Ch. variabile: Cv = Ch. fixe totale: Ch. fixe/ha:

3241.232

lei lei lei/ha 8 lei/kg = t ha 1112.468 lei lei 8000 lei/t

CF =

4353.7

CF/ha = 21.768 Pv =

Pretul de vnzare/kg ......:

Productia total de ................:PT= 1635 Suprafata cultivat cu..:S = 200

Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind =

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod. neterminat) Pr = 13080000 Calcul: Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= 3241.232 367.038 lei/t Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = 7563821 lei/ha Productia medie de grau la punctul critic (X): X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) = ( 238.611 + 37819.105 t/ha = 4.98 kg/ha t/ha* 8000 lei/t = 3988 lei/ha lei/ha = Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX): CvX=X*CV/t = 0.4985 CT/ha=CF/ha+Cvx =238.611 lei/ha Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha): lei/ha+ 3988 / + 596866.08 = 600107.312 lei / 1635 Cheltuieli variabile / t ......... (CV/t) = CVT/ PT =600107.312

200 = 37819.105

) / ( 8000 - 367.038 )= 0.498

4226.11

58

Exprimarea grafic a PC la cultura de grau cu profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

Y
tar t ofi men r p pli su

7000
Profit programat

6000 .. lei/ha 5000


Cheltuieli totale de exploatare Cheltuieli variabile
I ER D R

Punctul critic

I OF R P T

4000
E PI

3000 lei/ha 2000


or

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

X
4000 5000

1000

2000

3000

PRODUCTIA MEDIE

8175kg/ha

59

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

lil ie u t el ch

Determinarea cantitativ a Punctului critic la cultura de grau Specificare Ch. variabile Cheltuielile indirecte Ch. variabile totale Ch. variabile / t Ch. fixe totale Ch. fixe /ha Profit programat total Profit programat /ha X= CF/ha/(Pv-CV/t) X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) Cheltuieli variabile pt productia X Cheltuieli totale de exploatare/ha Pret de vnzare / t Suprafata cultivat Cv Ch. ind. CVT CV/t CF CF/ha Pr Pr/ha X X CVX CT/ha Pv S U.M. lei lei lei lei/t lei lei/ha lei lei/ha Kg/ha Kg/ha lei/ha lei/ha lei/t ha Fara profit programat 3241.232 1112.468 600107.312 367.038
4353.7 21.768

Cu profit programat 3241.232 1112.468 600107.312 367.038 4353.7


21.768

66.4 5316.674 5555.285 8000 200

7563828 8000 4.98 3988 4226.674 8000 200

60

DETERMINAREA CANTITATIV SI REPREZENTAREA GRAFIC A P.C. LA CULTURA DE SOIA Cheltuielile variabile


Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 Incarcat, transportat Descarcat Adm. Si deservit Arat 25 de cm+grapat TOTAL U.M. (b) t t ha ha 19.5 19.5 130 130 Volumul lucrarii (c) 42.9 0 73.965 2166.666 2283.531 Cheltuieli variabile (lei) (d) 8.483 0 0.019 0.556 9.058 Cheltuieli variabile (lei / t .......) .......) (e)

a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile. (b)= coloana (3) din fisa tehnologica (c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) / productia totala obtinuta t)

61

Cheltuielile fixe
Nr. crt. Denumirea lucrarii (a) 1 2 3 4 5 6 Transportat apa prep. sol Erbicidat si deservit Discuit si preg. Pat germ. Semanat + deservit Recoltat soia Balotat, deservit presa TOTAL U.M. (b) mii l h h h t t 39 130 130 130 3 4.1 Volumul lucrarii (c) 35.75 284.511 834.782 650 7.857 9.02 1821.92 Cheltuieli fixe (lei) (d) 0.275 2.188 6.421 5 0.060 0.069 14.013 Cheltuieli fixe (lei / ha) (e)

(a)= coloana (1) din fisa tehnologic, numai ch. fixe (b)= coloana (3) din fisa tehnologic (c)= coloana (4) din fisa tehnologic (d)= coloana (22) din fisa tehnologic (e)= coloana (d) /suprafata cultivat cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura de soia- fr profit programat

Ch. variabile: Cv =

2283.531

lei lei lei/ha 3 lei/kg = t ha 1807.907 lei 3000 lei/t

Ch. fixe totale: Ch. fixe/ha:

CF = 1821.92 CF/ha = 14.013 Pv =

Pretul de vnzare/kg ......:

Productia total de ................:PT= 505700 Suprafata cultivat cu..:S = 130 Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind =

Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= 2283.531 + 1807.907 = 4091.438 lei lei/t Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT =4091.438 62 / 505700 = 0.008

Productia medie de soia la punctul critic (X): X= (CF/ha)/(Pv-CV/t) = 14.013 kg/ha Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX): CvX=X*CV/t =4.683 t/ha* 4091.438 lei/t = 19160.204 lei/ha = lei/ha 19174.217 Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha): CT/ha=CF/ha+Cvx = 14.013 lei/ha lei/ha+19160.204 /( 3 0.008 )= 4.683 t/ha = 4683

Nivelul produciei de 3890 kg / ha marcheaz punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de soia n care valoarea veniturilor obinute prin vnzarea acestei cantiti de soia la preul de 3 lei / kg, asigur acoperirea integral a costului de producie. Depirea acestui nivel al produciei (3890 kg / ha) duce la obinerea unui profit, iar scderea produciei sub acest nivel determin pierderi.

63

Exprimarea grafic a PC la cultura de soia fr profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

7000 6000 .. lei/ha 5000


Cheltuieli variabile
I ER D R IE
I OF R P T

Cheltuieli totale de exploatare

Punctul critic

4000
P

3000 lei/ha 2000


or

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

X
4000

1000

2000

3000

PRODUCTIA MEDIE

3890kg/ha

64

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

lil ie u t el ch

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura de soia - cu profit programat

Ch. variabile: Cv = 2283.531 CF = 1821.92 CF/ha = 14.013 Pv = 3

lei lei lei/ha lei/kg = t ha 1807.907 lei lei 3000 lei/t

Ch. fixe totale: Ch. fixe/ha:

Pretul de vnzare/kg ......:

Productia total de ................:PT= 505700 Suprafata cultivat cu..:S = 130 Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind =

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod. neterminat) Pr = 1517100000 Calcul: Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte =Cv+Ch.ind.= 2283.531 lei/t Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = 1517100000 lei/ha Productia medie de soia la punctul critic (X): X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) = ( 14.013 +11670000 t/ha = 3900.405 CvX=X*CV/t = kg/ha 3900405.753 t/ha* 0.008 lei/ha+ lei/t = 31.203 31.203 lei/ha = lei/ha Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX): Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha): CT/ha=CF/ha+Cvx = 14.013 lei/ha )/( 3 -0.008 / 130 + 1807.907 = 4091.438 lei / 505700 = Cheltuieli variabile / t ......... (CV/t) = CVT/ PT = 4091.438

0.008

= 11670000

)= 3900405.753

45.216

65

Exprimarea grafic a PC la cultura de soia cu profit programat

CHELTUIELI ( lei/ha)

Y
tar t ofi men r p pli su

7000
Profit programat

6000 .. lei/ha 5000


Cheltuieli totale de exploatare Cheltuieli variabile
I ER D R

Punctul critic

I OF R P T

4000
E PI

3000 lei/ha 2000


or

Cheltuieli fixe

1000
a rb u C

X
4000 5000

1000

2000

3000

PRODUCTIA MEDIE

3890kg/ha

66

PRODUCTI A MEDIE (kg/ha)

lil ie u t el ch

Determinarea cantitativ a Punctului critic la cultura de soia Specificare Ch. variabile Cheltuielile indirecte Ch. variabile totale Ch. variabile / t Ch. fixe totale Ch. fixe /ha Profit programat total Profit programat /ha X= CF/ha/(Pv-CV/t) X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) Cheltuieli variabile pt productia X Cheltuieli totale de exploatare/ha Pret de vnzare / t Suprafata cultivat Cv Ch. ind. CVT CV/t CF CF/ha Pr Pr/ha X X CVX CT/ha Pv S U.M. lei lei lei lei/t lei lei/ha lei lei/ha Kg/ha Kg/ha lei/ha lei/ha lei/t ha Fara profit programat 2283.531 1807.907 4091.438 0.008 1821.92 14.013 4.683 19160.204 19174.213 3000 130 Cu profit programat 2283.531 1807.907 4091.438 0.008 1821.92 14.013 1517100000 11670000 3900405.753 31.203 45.216 3000 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI
Evaluarea produciei are ca scop urmrirea i nregistrarea evoluiei culturilor, precum i realizarea unor determinri cantitative i calitative a produciei.acestora. Evaluarea se face n dou etape: 3) n prima etap, se apreciaz aspectul vegetativ al culturilor n fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor; 4) n etapa a doua se face estimarea n cmp a produciei agricole dup anumite norme standardizate ~n funcie de tipul de cultur, evaluarea se face astfel: Porumb : 67

Productie principala :9727 Productie secundara :12.320 Grau : Productie principala :6289 Productia secundara :7100 Soia Productie principala :3890 Productie secundara :4100 Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura graului. Pe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului. Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume. Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati: -prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50% decat celelalte cereale, -are o mare plasticitate ecologica, -este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de cultura, -suporta bine monocultura, -are un coeficient multiplicat de 150-400ori, -semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole, -cultura este mecanizata, -recoltarea se face fara pericol de scuturare.

68